Anul IX, Nr. 463, 10 - 16 februarie 2014, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

07 10 11

8

PREZENŢĂ RECORD ÎN TOP

NEW YORK TIMES DESPRE SIGHIŞOARA

BUGETUL STATIC, GUNOAIE MAI SCUMPE ŞI BURSE SĂRACE

CUM ŞI CÂTĂ FORŢĂ DE MUNCĂ NE PLEACĂ?

În urmă cu 9 ani, se „năştea” la Tîrgu-Mureş „o foaie pentru minte”, ce urma să aducă pe piaţa mureşeană un nou suflu. Asta şi-a propus echipa din acea vreme, şi putem spune, acum după 9 ani, că ceea ce şi-a propus a şi reuşit.

Scopul? „Scopul cred că este să participi la creşterea unei societăţi mai bune, alături de comunitate”, Marius Libeg, director.

Săptămânalul Punctul a reuşit pe parcursul celor 9 ani de apariţie să câştige încrederea mureşenilor atât prin multiplele analize serioase care conturează viaţa urbei, cât şi prin seriozitate şi imparţialitate.

Putem spune cu mâna pe inimă că ziarul nostru NU a fost implicat în campanii electorale; NU am denigrat pe nimeni; Nu a fost nicio persoană căreia să îi refuzăm publicarea dreptului la replică; Articolele noastre s-au bazat (şi se bazează) pe fapte, documente, declaraţii şi anchete şi niciodată pe bârfe şi suspiciuni; articolele din ziarul nostru sunt serioase şi au ca ţintă ceea ce lipseşte majorităţii celorlalte publicaţii atât de la noi din judeţ, cât şi din întreaga ţară: evidenţierea unor probleme, sesizarea lor şi prin aceasta rezolvarea lor de către organele competente.

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

EDITORIALAu trecut nouă ani(!?!)......

Da, incredibil, au trecut nouă ani de la întâlnirea mea cu PUNCTUL și cu oamenii săi alături de care sunt prezent aproape de un deceniu. E mult, e puțin? Nu știu și nu știți nici dumneavoastră, cititorii fideli care ne-ați urmărit în timp. În ceea ce mă privește, au trecut peste mine mai mult de 400 de săptămâni la PUNCTUL, mai mult de patru sute de apariții publice în care am prezentat realitățile unui crâmpei de țară.

Primul meu contact cu PUNCTUL s-a întâmplat prin achiziționarea de la chioșc al unui exemplar dintr-o publicație nouă și, recunosc, ciudată. Pagini multe, fascicule A, B, C, D, pagini în engleză și germană, era o apariție inedită și insolită în peisajul editorial al anilor 90. Chiar dacă în acea perioadă scriam pentru un cotidian local, citeam cu interes săptămânalul acela, PUNCTUL, care aducea o adiere plină

de parfumul tinereții în mass media locală. Semnau atunci Sorin Simion, Răzvan Cirezaru, Vali Russu, Claudiu Oros, Raluca Maria Creț, Korpoș Ioan, Vasile Muntean, Ioan Chio-rean, George Lupea, Horea Soporan, inegalabila și regretata Sorina Bota, Alexandra Borzoș și încă mulți alții care au avut o apariție meteorică prin redacție și de care, îmi cer iertare, nu îmi mai amintesc.

Au fost băieți și fete talentați care au contribuit fiecare după posibilități, la multe succese care au culminat cu pre-miul acordat PUNCT-ului de Clubul Român de Presă.

În ceea ce mă privește, am apărut în redacția din strada Koteleș Samuel după o discuție cu Marius Libeg și Galna Zoltan, o discuție după care, sunt sigur, nu era nimeni opti-mist în ceea ce privea colaborarea ulterioară. După întâlnirea de la Luduș, a urmat prezentarea mea, într-o zi de vineri, la ședința de sumar. Privesc în oglinda amintirilor și mă văd in-

trând în sala mare a redacției. A fost un șoc pentru mine, așa cum a fost și pentru viitorii mei colegi. Pe canapeaua de lângă intrare era ”bosul” Cristian Teodorescu, oarecum mirat de in-trarea mea. ”Ce doriți domnu?” m-a întrebat. În încăpere erau o mulțime de tineri care priveau cu oarece interes un ”nene” care părea rătăcit acolo și atunci salvarea mea a venit din partea lui Marius care a făcut prezentările și a dat explicațiile necesare în ceea ce privește persoana mea. Erau necesare acele precizări pentru a nivela oarecum marea diferență de vârstă dintre noi. De altfel, puteam spune că eu făceam cât cei doi directori la un loc. În ceea ce privește vârsta, desigur.

Acum, după nouă ani de colaborare, PUNCTUL și colegii mei au rămas la fel de tineri și de talentați, iar eu, recunosc, m-am maturizat alături de ei și aștept cu încredere aniversările următoare alături de cititorii fideli.

Ioan A. BORGOVAN

Punctul 9 ani, La mulți ani!

ANIVERSARE 02

LA MULTI ANI! DEZINTERES

Se acordă nouă, săptămânalului Punctul, și colaboratorilor

pentru activitatea frumoasă ce a încununat 9 ani de presă.

La mulți ani!

Se acordă cetățenilor care curăță trotuarele din fața caselor sau

blocurilor și aruncă zăpada pe carosabil îngreunând

circulația și ocupând parcările.

,

În urmă cu 9 ani, se „năștea” la Tîrgu-Mureș „o foaie pentru minte”, ce urma să aducă pe piața mureșeană un nou suflu. Asta și-a propus echipa din acea vreme, și putem spune, acum după 9 ani, că ceea ce și-a propus a și reușit.

Scopul? „Scopul cred că este să participi la creşterea unei societăţi mai bune, alături de comunitate. Acest scop nu-l atingi niciodată”, Marius Libeg, director.

Săptămânalul Punctul a reușit pe parcursul celor 9 ani de apariție să câștige încrederea mureșenilor atât prin multiplele analize serio-ase care conturează viața urbei, cât și prin seriozitate și imparțialitate. Putem spune cu mâna pe inimă că ziarul nostru NU a fost im-plicat în campanii electorale; NU am denigrat pe nimeni; Nu a fost nicio persoană căreia să îi refuzăm publicarea dreptului la replică; Articolele noastre s-au bazat (și se bazează) pe fapte, documente, declarații și anchete și niciodată pe bârfe și suspiciuni; articolele din ziarul nostru sunt serioase și au ca țintă ceea ce lipsește majorității celorlalte publicații atât de la noi din județ, cât și din întreaga țară: evidențierea unor probleme, ses-izarea lor și prin aceasta rezolvarea lor de către organele competente.

„După trei ani de presă am vrut să renunţ. Era prea stresant pentru felul meu de a fi. Poate era doar stilul lui Aurelian Grama (n.r. director Zi de Zi, Ziarul de Mureş), de altfel un om foarte de treabă. Am şi anunţat că plec, moment în care Cristi a venit cu propunerea. Noroc că aveam doar 24 de ani. Era necesară nebunia vârstei. Cu mintea de astăzi nu puteam să încep aşa, adică cu un buget care acoperea cheltuielile pentru o lună de zile. Nu ştiam mare lucru nici în domeniul managementului. Ţin minte că după nici un an de zile a venit în redacţie un corespondent pe zona

Balcani a unui ziar din Olanda. Când ne-am prezentat a sunat ceva de genul: bună, sunt Marius şi reprezint săptămânalul Punctul cu un an vechime. Bună, sunt cutărică şi reprezint ziarul Olan-dez, înfiinţat pe la 1850.

Deci tipul reprezenta un ziar mai vechi decât ţara mea. Aia a fost o primă maturizare legată de „afacerea” în care ne-am băgat. Am avut 40 de pagini şi eram vreo 25 în redacţie. Avea suplimente pe oraşele din judeţ. Era conceput aşa pentru a intra mai bine în comuni-tate. Doream ca materialele să vină de acolo, cu ziarişti din oraşele re-spective. Acest lucru am reuşit să-l păstrăm până astăzi, doar că în mai puţine pagini”, Marius Libeg, director.

DECI…

În anul 2005, în data de 25 februarie, echipa de atunci a săptămânalului Punctul, aștepta cu sufletul la gură tipărirea primului număr al ziarului. O echipă tânără, dornică de muncă,

entuziastă, a muncit pe brânci pentru ca primul număr să fie ceea ce și-a dorit.

Ziarul arăta mult diferit de ceea ce avem acum. Câte patru pagini de suplimente pe munici-piile Reghin, Sighișoara, Luduș-Iernut, Târnăveni, pagini traduse în limbile germană și engleză plus 16 pagini de scriitură pe Târgu-Mureș, practic Săptămânalul Punctul era tot ceea ce avea ne-voie județul nostru, cum ne și prezentam la acea dată :„Punctul va fi singura publicație care va oferi informații comunităților urbane, fiecăreia în parte. Fiecare oraș își merită propriul ziar”.

ANII 2009-2010, ANI GREI PENTRU PUNCTUL

A urmat o perioadă grea, „Criza cu toate greutăţile de mo-ment a fost un lucru bun până la urmă. Era nevoie de o cernere şi în presă şi încă mai este. Au dispărut staţii locale a unor televiziuni mari, radiouri, a dispărut un săptămânal important, iar un cotidian s-a

transformat în bisăptămânal. Ma-joritatea presei din Târgu-Mureş a rezistat asumându-şi un parti pri cu grupuri de interese din domeniul politic şi administrativ. Aş fi absurd să spun că noi nu am avut contracte

cu instituţii ale statului dar consider că nu am îngenunchiat în faţa cui-va. Nu cred că am cântat odă cuiva şi chiar pot spune că dacă în presa de astăzi s-ar cenzura cât am făcut-o noi lucrurile ar sta mult mai bine.

Recunosc că au fost informaţii pe care le-am aflat şi nu le-am dat în lucru colegilor. Dar culmea, „nu e nimic ascuns care să nu se descopere” aşa că în timp toate s-au aflat şi nu am oprit nimic. Parcă ţin minte că odată, acu vreo 5 ani l-am oprit pe Hegheş cu o ancheta pentru că nu mi se părea destul de documentat şi aveam şi noi un interes personal. Până la urmă a apărut articolul. Cirezaru scria ce vroia prin edito-riale, Sanda şi Marcel erau singurii care îi mai tăiau câteva cuvinte. Şi a mai fost cazul când Ligiei i-am mai tăiat sau refăcut 2-3 fraze. A da: mă mai bag la titluri şi la comentarii personale când e vorba de un arti-col. Cu Sorina am câştigat tot ce se putea. Avea idei şi proiecte extraor-dinare. Împreună cu ea am crescut şi câţiva oameni”, Marius Libeg.

Punctul, 9 ani! La mulți ani!

ANIVERSARE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

Săptămânalul ”Punctul” și „Ştii TV” au lansat în 2008 campania „Patriotism de buzunar”. Ne propuneam atunci să demon-străm că patriotismul adevărat este altul decât fanfaronada ieftină, că trebuie să ne promovăm valorile și nu să le aruncăm la gunoi. Să arătăm câte șanse adevărate de a fi ma(r)i români am ratat. Dar și cum putem să ne reparăm greșelile.

Campania a fost deschisă de „Eminescu, dosarul Deda”, când după ce „Punctul” a adus în dezbatere publică problema demolă-rii Casei Memoriale ”Mihai Eminescu” din Deda, în locul căreia se află acum un bar, autorităţile locale au găsit o soluţie pentru a salva memoria poetului!

REDĂM ÎN CONTINUARE TEXTUL APĂRUT ÎN PUNCTUL:

„Judeţul Mureș nu are nici o casă memo-rială. Şi ce dacă? ridică din umeri cei care ar trebui să aibă grijă de cultură și patrimoniu. Adică reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură Culte și Patrimoniu, în frunte cu poetul Nicolae Băciuţ. El a fost cel care a dat undă verde demolării Casei Memoriale „Mi-hai Eminescu” din Deda. Fără nici o urmă de remușcare. Legal, Nicolae Băciuţ e acoperit. Casa nu era inclusă în patrimoniul cultural, așa că șeful Direcţiei de Cultură are mâinile curate. Moral însă? Explicaţiile halucinante prin care își justifică „verdictul” și care au fost consemnate în săptămânalul „Punctul”, vor-besc de la sine. Vi le reamintim.

„Ce ar fi dacă am ridica o casă memorială în fiecare loc prin care a trecut Eminescu?”...

...întrebarea, retorică de altfel, nu vine din partea unui semianalfabet ci chiar din partea „șefului” Culturii, care mai e și poet, și publicist, și critic literar și cadru universi-

tar asociat, doctorand în artă teatrală și po-sesorul unui master în administraţie locală. Răspunsul îl intuiţi, desigur. Da, domnule Băciuţ, ar fi un semn de patriotism. Un altfel de patriotism, nu unul de faţadă, așa cum de multe ori ne-am obișnuit să vedem sau să oferim. Pentru șeful Direcţiei de Cul-tură, o casă memorială „Mihai Eminescu” la Deda ar fi însemnat însă, „o mistificare a bio-grafiei poetului”. „Am fi fost ridicoli dacă am fi persistat în această eroare. Ar fi fost imoral. Respectul faţă de Eminescu nu ne permite să îi mistificăm biografia”, declara, în decembrie anul trecut, șeful Direcţiei Judeţene de Cul-tură. Nicolae Băciuţ avea argumente „solide”.

El susţinea că nu există nici o mărturie și nici un argument istoric, știinţific, literar care să confirme faptul că Eminescu ar fi tre-cut prin Deda. „E o ficţiune, o proiecţie ima-ginară”. Nicolae Băciuţ mai spunea că nici nu poate fi vorba de casă memorială atâta vreme cât „casa e una ca oricare alta, nu e cea în care se spune că ar fi stat Eminescu”. Şi ar-gumentele scriitorului mureșean nu se opresc

aici. El susţinea că în 1866 Eminescu nici nu se numea Eminescu, ci Eminovici, că era un ilustru necunoscut, că putea foarte bine să ajungă la Tîrgu-Mureș prin Ideciu. „Cum se face că, în tot drumul său, Eminescu s-a oprit doar la Deda și în rest a dormit în șuri și pe sub poduri?” se (ne) întreabă Băciuţ.

NICOLAE BĂCIUŢ ARE DREPTATE...

Desemnată oficial drept casă memorială „Mihai Eminescu” în 1990, cu girul Uniunii Scriitorilor, casa care acum nu mai există, graţie aprobărilor date de Direcţia de Cul-tură, nu a fost locuinţa în care a poposit Poetul. Toată lumea știa asta. Dar faptul că acea casă păstra povestea trecerii lui Emi-nescu prin Deda, a iubirii sale pentru fata unui preot, iubire pe care o va „imortaliza”, se zice, mai târziu, în celebra poezie „Sara pe deal”, era suficient pentru cei care doreau să păstreze vie amintirea poetului. Şi să își manifeste astfel patriotismul. Cel adevărat,

și nu cel de buzunar. „Aici nu e vorba de mistificare. Așa cum Dumnezeu se află pre-tutindeni în noi, pentru noi, ne urmărește, ne însoţește ce facem, tot așa Poetul este lângă noi, este în noi, vorbește cu noi. La asta ar trebui să ne gândim” spune Dimitrie Pop-tămaș, fost director al Bibliotecii Judeţene, președintele Fundaţiei „Vasile Netea” și unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai ”cau-zei” lui Eminescu la Deda.

Nicolae Băciuţ este contestat. De scrie-rile lui Vasile Netea, de documentul publi-cat într-un număr al revistei „Luceafărul” din 1964 în care învăţătorul Grigore Ce-ontea povestește de popasul lui Eminescu la Deda, de „Istoria Literaturii Române” a lui G. Călinescu. Şi de localnicii din comuna mureșeană. Care au pierdut șansa de a avea un obiectiv turistic important ce ar fi atras turiștii în zonă. Povestea îngropată sub ba-rul care se ridică peste drum de școala din Deda va fi însă reînviată.

PRIMĂRIŢA LUCREŢIA CADAR ÎL VA „REABILITA” PE EMINESCU

Da, Eminescu a trecut prin Deda, spun la unison sătenii, intelectualii, edilii comu-nei. Şi pentru a arăta lumii întregi că așa a fost, primăriţa Lucreţia Cadar are un plan. În centrul comunei va fi ridicat un bust. Apoi, se vor face demersurile necesare pen-tru ca una dintre casele vechi din comună să fie transformată în punct muzeistic. Astfel, placa memorială dar și obiectele din casa transformată în bar vor fi scoase din cămă-ruţa strâmtă în care au fost depozitate. Vor fi astfel „răzbunate” toate negocierile eșuate, purtate în ultimii 17 ani între administraţia locală și bătrânul Iosif Ceontea, proprieta-rul casei „Eminescu”.

Casa Memorială „Mihai Eminescu” din Deda

Campanii Punctul şi rezultate vizibileCasa Memorială „Mihai Eminescu” din Deda nu a fost demolată datorită Punctul

Întâmplări amuzante, rubrici amuzanteA munci într-o redacție, așa cum e Punctul,

nu e foarte ușor. „Îmi amintesc că un coleg care lu-cra pe ediția de Sighișoara, și care era veșnic copleșit, a dispărut... (adică a fugit de responsabilitate, fără să ne spună nimic). Trebuia să închidem ediția și nu dădeam de el…pur și simplu a dispărut. Nu a mai răspuns la telefon, nimic. A trebuit să „coacem” patru pagini de știri, într-un timp record. Nici până în ziua de azi nu știm ce s-a întâmplat.”

„Şedințele din redacție erau uneori comice, eram mereu în goana de a aduce idei noi și ajun-geam în a propune cele mai năstrușnice idei”.

„Îmi plăceau foarte mult grătarele pe care le făceam în sediul de pe strada Koteles și ciorba de fasole pe care ne-o făcea vecina de deasupra. Era foarte comic, deoarece ne gătea câteo ciorbă mare de fasole, super delicioasă, și niciodată nu aveam linguri și farfurii destule, iar pentru că ne era rușine să-i cerem femeii, mâncam pe rând, și ne înghesu-

iam care să mânânce în primele două ture, să nu se răcească”.

„Odată am comandat pizza pentru toată redacția, iar Cristi a hotărât să luăm pizza cu pește, și ne-a venit o pizza în saramură, nu altceva, era atât de sărată încât abia puteam respira , dar de foame am mâncat-o”.

„Îmi plăceau și îmi plac ieșirile la Lăpușna, la început erau zgomotoase, cu nopți în care făceam discotecă, acum sunt liniștite, avem copii, iar ieșirile noastre nu mai seamănă cu ce era atunci, am deve-nit mai liniștiți, mai domoli, Cristi ne mai critică câteodată, dar și el s-a schimbat...”

Cel mai tare mă amuza rubrica..

…NERVII NOŞTRI

În anul 2009, Cristi a inventat rubrica

„nervii noștri”, de fapt erau nervii lui pe care-i redacta amuzat într-o mică rubricuță. Pe lân-gă faptul că scria despre tot felul de întâmplări enervante din județ, Cristi ne stresa și prin fap-tul că scria acolo despre lucruri care se întâm-plau în redacție. Unora nu le-a plăcut. Şi l-am bătut la cap pe Teodorescu să-i pună punct. Așa a și făcut, dar nu numai din vina noas-tră, ci și dintr-o vastă comoditate, ce-l carac-terizează. Redăm în continuare câteva dintre enunțurile pe care mureșenii le-au întâlnit la acea vreme în, ceea ce noi am numit, Oftica:

„…Mi se pare mie sau chiar nu se mai poate circula în Tîrgu-Mureș în jurul amiezii? Că fac câte o oră pe anumite trasee din oraș (de exemplu ieșirea spre Reghin sau pe Bulevardul 1 Decem-brie) și o jumătate de oră până în Sighișoara. Ceea ce e cam ciudat. Probabil că soluţia pentru vară va fi tot vreun scuter ceva, că nu vreau să

mă prăjesc în mașină la 50 de grade Celsius…”„Nu am câștigat nici săptămâna trecută la

Loto. Şi mi-am propus, m-am concentrat, și ni-mic. Apoi, era să fac cu nervii din cauza mobi-lului. Fiind un mare fan al Nokia 6310i mi-am cumpărat în urmă cu vreo 4 luni unul nou-nouţ din Statele Unite (via internet) l-am scăpat pe jos în prima săptămână de folosinţă și de atunci ne chinuim unul pe altul și ne promitem tot felul despre origini”.

Punctul este un reper: al meu, al nostru, al orașului, al județului.

Cristian Teodorescu: „Pentru mine Punctul reprezintă 9 ani din viață, multe-multe satisfacții și o listă mult mai scurtă de probleme. Este un drum pe care aș porni din nou fără ezitare, este drumul pe care vreau să merg în continuare și este drumul care m-a modelat și pe care l-am modelat cum am știut mai bine. 

Punctul este un grup de prie-teni care au continuat împreună și în momentele mai fericite când reușeam să ne spunem cuvântul pe plan național și câștigam premii jurnalistice; dar și în acești ultimi ani de criză care ne-au lovit la fel de rău ca pe orice instituție media și cu precădere media scrisă printată.

Nu în ultimul rând, Punctul este un reper: al meu, al nostru, al orașului, al județului. Eu cred, și sper, că vom reuși să ne revenim chiar dacă armele și metodele de co-municare se vor schimba și ne vom adapta la noile cerințe ale pieței”.  

IDEEA

„Ideea a venit simplu, românește: în Office, după o zi de muncă de final de an 2004 când ne-am „împrietenit” la o bere. Mă refer la partenerul meu din toți acești ani, Marius Libeg. A fost prima ieșire la o bere cu Marius și de atunci lucrăm împreună fără cusur. Treaba cu construitul ziaru-lui e puțin mai complicată și poate mai greu de înțeles acum pentru că lumea și comunitatea s-a schimbat enorm în tot acest timp. Ideea e că am prins un moment economic bun, am construit cu grijă de-a lungul timpului (mai ales Marius, care e mai cerebral decât mine) și de mul-te ori am avut și inspirație în ale-

gerile și deciziile pe care le-am luat împreună. De ce „Punctul”? Pentru că am căutat cele mai uzuale cuvin-te în vorbirea curentă care să aibă și o semnificație pentru produsul me-dia ce urma să-l punem la vânzare. 

CONCEPTUL

„Conceptul de la care am por-nit în urmă cu 9 ani ar funcționa /ar fi relevant și acum pentru comunitățile locale din județ, dar, din păcate, analizele economice au arătat că acestea nu se justificau ca exercițiu financiar. În 2009 am ajuns în imposibilitatea de a mai continua acest proiect așa cum a fost el conceput inițial”. 

SCOPUL

„Evident am avut un scop și eu cred că într-o oarecare măsură l-am

atins: am furnizat comunității câ-teva proiecte interesante, am creat evenimente și am crescut nivelul competițional din mass-media lo-cală. Asta pentru o bună perioadă de timp a funcționat. Acum avem un alt set de provocări ce țin mai mult de alegerile editoriale și de identificarea nevoilor de informare ale publicului și cred că asta e una dintre cele mai grele decizii pe care un jurnalist bun trebuie să le ia. Identificarea subiectelor de interes și lumina în care redai povestea. 

Cred că provocările pentru ur-mătorul „cincinal” vor fi mult mai complicate pentru un jurnalist. Agenda populației, a comunității este foarte diferită de cea a presei; la fel de adevărat este că agenda populației e și foarte diversificată și nu ai cum să o acoperi cu un singur produs media. Dar, cert e că dezin-teresul populației față de media are mai multe cauze și însăși presa duce cea mai mare vină. Eu cred că aici trebuie să căutăm răspunsuri ...”

CRIZA 2009-2010...

„Pfuui, greu greu. Au fost mo-mente deosebit de grele și de câteva ori am fost pe punctul de a închide Punctul. Dar am reușit să ieșim bas-ma curată și iată-ne în 2014. Nu-mi face plăcere prea mare să poves-tesc despre acești ani pentru că foarte puțini au reușit să mai înțeleagă nevoile de publicitate în condițiile în care propriile lor afaceri erau sub asediul problemelor economice. A

fost o perioadă în care a trebuit să renunțăm la două treimi din echipa din 2008 și evident la două treimi din capacitățile editoriale. A fost o perioadă cruntă, dar absolut nece-sară pentru a supraviețui și spun asta având în vedere regula de aur pe care ne-am autoimpus-o eu și Marius: nu aducem bani de acasă pentru a susține afacerea!”

PERIOADA CEA MAI FRUMOASĂ

„Aș putea să enumăr mai multe momente frumoase: primul an când munceam pe rupte, dar vedeam că merită. Aveam rezultate impre-sionante. Apoi, au urmat marile articole și marile anchete care au

făcut vâlvă și unele au devenit su-biecte naționale. Au fost frumoase și ieșirile cu „gașca” Punctul de la Lăpușna și mai ales din Grecia. Apoi, perioada marilor proiecte și a premiului Dumitru Tinu. ŞI pen-tru că trebuie să aleg cea mai cea perioadă spun doar atât: SORINA BOTA. Perioada Sorina Bota a fost, de departe, cea mai frumoasă peri-oadă Punctul”. 

VIITOR

„Din păcate, trăim o etapă în care nu prea se mai pot face planuri de afaceri și de viitor foarte con-crete și pe perioade medii sau lun-gi. Există doar planuri pe termen scurt și acestea nu sunt interesante din punctul cititorilor de vedere. Ce trebuie totuși să spun este că echipa care lucrează la Punctul a fost întot-deauna de un nivel calitativ peste, mult peste media locală, și asta s-a văzut întotdeauna în paginile zia-rului. Chiar dacă acesta s-a subțiat cantitativ în anii 2009-2010, ni-ciodată nu s-a subțiat calitativ. Ligia Voro, Cătălin Hegheș, Titi și Alexandra, Emeșe Ardelean, Ioan Borgovan, Mircea Barbu, Ovidiu Morar și fața nevăzută din spate-le programărilor Mihaela Kozak; precum și ceilalți colaboratori pe domeniul foto, editorial, distribuție și partenerii Punctul lucrează îm-preună de 9 ani și asta spune multe despre stabilitate și profesionalism. Mergem mai departe! 

Vă mulțumesc dragii mei!”

ANIVERSARE

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Cristian Teodorescu „ Perioada Sorina Bota a fost, de departe, cea mai frumoasă perioadă Punctul”

Arhiva Punctul

ANIVERSARE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

Punctul i-a făcut pe ardeleni mândriO serie de articole care a plăcut

cititorilor Punctul, iar ziariul s-a vândut încă de la prima apariție pe tarabă, ca pâinea caldă, este „ Cât de ardelean te simţi de Ziua României”, redactorii Punctul au încercat să afle răspunsul la această întrebare atât de la politicieni, și de la importanți oameni de cultură, cât și de la mureșeni:

„Alexandru Cistelecan: De ziua României ar trebui să mă simt, în pri-mul rând, român și în al doilea rând ardelean pentru că este ziua Unirii, dar nu e rău să ne simţim în această zi și ardeleni și să ne aducem aminte că, de fapt, ardelenii sunt cei care au op-tat, de bunăvoie și nesiliţi de nimeni, pentru a intra în Regatul Român”.

„Sunt mândru că la Sighișoara s-a născut, se pare, în 1431, Vlad Ţepeș,

de a cărui faimă a tremurat, alături de „păgâni”, întreaga Europă, care l-a transformat în personaj grotesc de basm ca să exileze în mintea copii-lor amintirea temutului prinţ valah. Şi sunt mândru tot de Sighișoara pentru că a ei Cetate e singura cetate medievală locuită din toată Europa, monument istoric de a cărui soartă s-a interesat însuși Prinţul Charles, care ne-a ferit de urgia numită Dra-cula Park. Sunt mândru că mănăsti-rea din Recea e singura din Europa pictată integral în mozaic. Mă mân-dresc cu rezervaţia de bujori de la Zau de Câmpie, născută din teama lui Alexandru Borza, fondator al bo-tanicii românești, pentru aceste de-licate flori ameninţate de extincţie. Mă mândresc cu vinul de Jidvei de pe dealurile Tîrnavei și cu merele de

la Batoș, pe care le vrem adăpostite în carafele și vasele de ceramică de Corund. Sunt mândru de Univer-sitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, bastion al învăţămân-tului medical românesc și tot aici de Spitalul Judeţean, centru regional de urgenţă, încă neoficial, și dato-

rită implementării, la Tîrgu Mureș, a primului serviciu de ambulanţă SMURD de către doctorul Raed Arafat, recunoscut prin performan-ţele sale în toată ţara.

…Sunt mândru de fostul liceu Bolyai, care ar fi putut să rămână un bastion mureșean al multicultu-

ralităţii, cimentând buna înţelegere între români și maghiari, dacă intri-ga politică n-ar fi împlinit, în mod discreţionar, obsesiile segregaţionis-te și orgoliile câtorva personalităţi frustrate ale politicii românești. Şi ca să rămânem prin zonă, mă „mândresc” cu debutul multicultu-ralităţii românești în martie 1990, care a pus Tîrgu Mureșul în mod tragic pe harta socio-politică naţio-nală și poate și internaţională. Mă „mândresc” cu Carbid Fox, singurul producător de carbid al ţării, lider pe pieţele din Asia, Africa, zona Golfului, fosta URSS, omnipre-zenţă a rapoartelor APM privind poluarea apei, aerului, solului și a vieţilor noastre. Mă „mândresc” cu Azomureș Tîrgu Mureș, ultimul combinat de îngrășăminte chimice complexe al ţării, de care cu bucurie ne-am lipsi, ca să avem un aer cât de cât respirabil la Tîrgu Mureș. Dar, mai presus de toate, mă mândresc cu bunul simţ ardelenesc, cu spiri-tul molcom și așezat care face de rușine șmecheria sudistă, cu „ma-halaua” bucureșteană și „sălbăticia” oltenească. De aceea sunt mândru că sunt ardelean. Sunt mândru că sunt mureșean. Sunt mândru că sunt român.

Aprile 2005, Sorina Bota, PremiulAtunci când Sorina a venit la

cârma ziarului, redacția a întinerit. A fost o perioadă foarte frumoasă. Spunem frumoasă deoarece Sori-na venea cu cele mai frumoase idei și cu cele mai interesante subiecte, iar ședințele de redacție au devenit o goană după subiecte care să pla-că mureșenilor; amintim aici seria de articole apărute în Dosar de excelență, serie care a adus Săptămâ-nalului minunatul premiu „Dumitru Tinu”, dar și sera de articole , apărute în numărul de 1 Decembrie, când toată redacția s-a „strufocat” în a afla de ce „Suntem mândri că suntem ar-deleni”, și ziarul s-a vândut ca pâinea caldă în prima zi a apariției pe piață.

PREMIUL

Așa cum am spus, de Sorina Bota se leagă Premiul Dumitru Tinu, obținut în anul 2007. Mun-ca pentru Premiul Dumitru Tinu a început în anul 2005, când So-rina Bota începea seria articolelor cuprinse în „Dosar de excelență”: „ „… săptămânalul „Punctul” lansea-ză campania „Dosar de excelenţă”. Pe parcursul mai multor săptămâni

vor fi prezentaţi tineri mureșeni, li-cenţiaţi, masteranzi sau doctoranzi ai celor mai renumite universităţi din lume. Punctul le-a cerut politici-enilor să se angajeze că vor face ceva. Iată promisiunile făcute atunci:

1. Ciprian Dobre, prefectul ju-deţului Mureș, a propus organizarea unei baze de date la nivelul judeţu-lui, respectiv crearea unui sistem web „rezerva de excelenţă a României” dar și înfiinţarea unei „Asociaţii de exce-lenţă” ce să îi reunească pe tinerii care studiază la universităţi din lume.

2. Dumitru Miron, secretar de stat în MEC, a promis că în șase luni va organiza o bază de date care să îi cuprindă pe tinerii care studiază la universităţile din lume.

3. Lokodi Edita, președintele Consiliului Judeţean Mureș, a pro-mis că va iniţia o hotărâre de Con-siliu prin care tinerii care doresc, vor putea munci în Tîrgu Mureș și vor fi plătiţi ca în Occident. Banii ar pu-tea veni prin colaborarea dintre CJ și anumite ONG-uri.

4. Mihail Antonie, senator PD de Mureș, a promis că va face toa-te demersurile pentru reînfiinţarea „Centrului de excelenţă” de la Tîrgu-Mureș care, din lipsă de bani, a fost

desfiinţat.5. Inspectoratul Şcolar Judeţean

Mureș și Crenguţa Pripiș, care studi-ază Terapia prin Artă la Edinburgh, Marea Britanie, vor iniţia un proiect care îi vizează pe copiii din învăţă-mântul special.

6. Cei 11 tineri tîrgumureșeni vor fi incluși în proiectul mult mai amplu iniţiat de ziarul „Cotidianul”, „Generaţia așteptată”.

BĂSESCU ŞI CONSTANTINESCU DESPRE CAMPANIA PUNCTUL

Doi președinţi de stat au vorbit despre campania „Dosar de excelen-ţă”: Primul a fost președintele Trai-an Băsescu care, prin consilierii săi, a trimis un mesaj săptămânalului „Punctul” cu ocazia dezbaterii din aprilie 2006.

„Iniţiativa săptămânalului mu-reșean PUNCTUL este remarcabilă, tematica dezbaterilor aflându-se întru totul și pe agenda mea de priorităţi și a echipei Administraţiei Prezidenţiale. Doresc să-i felicit pe organizatori pen-tru că dau posibilitatea autorităţilor centrale și locale, politicienilor și repre-zentanţilor societăţii civile să cunoască

tineri de excepţie, să discute împreună și să găsească soluţii pentru întoarcerea acestor cetăţeni valoroși pentru Româ-nia înapoi acasă.… Să intri în viaţă ca tânăr sărac - din cauza unui sistem nedrept de promovare și de carieră - este cea mai mare povară pe care o poate purta un tânăr român. De aceea au plecat cei mai mulţi. E nevoie de con-diţii de studiu de calitate, de selecţie co-rectă la angajare și de locuri de muncă bine plătite. E nevoie de motivare profe-sională si de conectivitate cu valorile eu-ropene astfel ca tinerii despre care vor-bim să se simtă cu adevărat în Europa, fie că studiază sau lucrează la Paris, Madrid sau Berlin, fie că sunt la Bu-curești, Iași sau aici la Tîrgu-Mureș… vă asigur că în Președintele României astfel de iniţiative vor avea mereu un susţinător. Aprilie 2006, Președintele României, Traian Băsescu”.

Despre proiectul săptămânalului „Punctul” Traian Băsescu a vorbit, câ-teva zile mai târziu, în cadrul unei em-siuni la Radio România Actualităţi.

Al doilea a fost Emil Constan-tinescu. Aflat la Tîrgu-Mureș, cu

ocazia lansării unei cărţi, fostul șef de stat a văzut afișul care anunţa dez-baterea “I-am găsit, sunt ai noștri, îi vrem acasă”. Ne-a căutat, ne-a vizitat la redacţie și ne-a promis sprijinul.

PREMIUL

Munca Sorinei și a echipei Punctul a fost răsplătită, Premiul „Dumitru Tinu”, acordat în me-moria unui jurnalist de excepţie, a devenit astfel cea mai importantă distincţie cu care se poate mândri orice instituţie din mass-media locală. „Punctul” a reușit perfor-manţa de a aduce pentru prima dată acest premiu la Tîrgu-Mureș. Şi tot jurnaliștii de la „Punctul” au reușit să schimbe în mod radical criteriile de evaluare pe baza căro-ra este acordată această distincţie. „Premiem în anul acesta nu creșterea de tiraj sau performanţa manageria-lă, ci un proiect, o idee execelentă”, a declarat președintele CRP, Cris-tian Tudor Popescu

PunctulS@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

01

Anul III, Numărul 11423 - 29 aprilie 2007Preţ: 0,99 RON A

Premiul Dumitru

Tinu2007

Singura publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Edi]ia de Sighi}oaraCei şapte investitori au fost doar unul: ăla care trebuia

B3

Edi]ia de ReghinVacile şi oile din Gurghiu pasc narcise în rezervaţie

C3

Edi]ia de Câmpie }i TârnaveSocial-democraţii salvează onoarea PD-ului

D3

Facturile Energomur mai mari primăvara decât iarnaS-a încheiat sezonul de încălzire şi au apărut primele facturi umflate pe ultima sută de metri

A7O elevă din Tîrgu-Mureş, în Lotul naţional de chimie al României

A9

Cătălin Hegheş

Aflat în plin centrul oraşului, hotelul „Grand” a ieşit din circui-tul turistic în anul 2002. Din cau-za stării de degradare şi a lipsei de investiţii, hotelul nu mai era îndea-juns de competitiv pe piaţă, în con-textul în care au apărut unităţi de cazare noi, care oferă servicii la cele mai înalte standarde. Totuşi, prin-cipalul atu al hotelului „Grand”, acela de a fi cea mai mare unitate de cazare din Tîrgu-Mureş, a rămas în picioare. În plus, conform studii-lor de piaţă făcute de marile lanţuri hoteliere, cel mai profitabil hotel într-un oraş ca Tîrgu-Mureşul este unul la aproximativ 150 de came-re. Cum hotelul „Continental”, cel mai mare af lat în prezent în funcţi-une, are sub 100 de camere, există premise pentru ca Grand să revină puternic pe piaţă.

Administratorul SC Grand SA, Claudia Pescar, a precizat: “Cu si-guranţă, vor începe în acest an lu-crările, ceea ce înseamnă că 2008 va fi anul reintroducerii în circuitul turistic. Fiind vorba de o investiţie mare, de ordinul milioanelor de euro, variantele care le am în vedere este asocierea, existând deja oferte

în acest sens pe o perioadă lungă de timp, cu investitori care dispun de capitalul necesar, sau ar mai fi o variantă de închiriere, pentru care există deja trei oferte. Cel târziu la sfârşitul lunii mai o decizie sau alta se va lua.”

În structura nouă, Claudia Pes-car a spus că, indiferent de cine îl va face, va fi vorba de un hotel de 120 de camere, de trei stele. Detaliile se vor şti în aproximativ o lună de zile, după terminarea negocierilor şi sem-narea unei înţelegeri definitive.

Cel mai mare hotel din Tîrgu-Mureş intră în reparaţie

Premiul ”Dumitru Tinu” a fost adus la Tîrgu-Mureş de săptămânalul ”Punctul”. Pentru prima dată. Şi tot pentru prima dată, juriul naţional care a stabilit câştigătorul nu a mai ţinut cont de tiraje sau de management, ci de o campanie de presă care a fost apreciată drept...excelentă: ”Dosar de excelenţă”. Drumul spre premiu a fost greu, şi la propriu şi la figurat.

A3

L-am câştigat!!!

A3

PREMIU Punctul nr. 114, 23 - 29 aprilie 2007

03

Sorina Bota

Blitzuri care clipesc cu zgo-mot în prelungirea mâinilor ce fixează obiectivul, palme ce se lovesc sacadat într-o înşiruire de cadre filmate cu încetinitorul. Şi apoi deşteptarea...”Premiul Dumitru Tinu revine societăţii Macromedia prin săptămânalul Punctul”. Din nou linişte şi fil-mul se derulează de la capăt. Fac un pas. Greu. Plumbul din pi-cioare e doar al meu. Marius mă trage înapoi şi mă îmbrăţişează. Strâns. E şi Cristi acolo. E bine. Suntem cu toţii. Un domn dis-tins se apropie cu un plic. Apare cineva cu o diplomă şi apoi cu trofeul. E atât de greu încât mă întorc încovoiată spre Marius. Uf! Am trecut şi de asta. Dacă îl scăpam, dacă mă împiedi-cam? Dacă îmi fugea un fir de la ciorap? Scuze. Asta din urmă era obsesia lui Marius. M-a tot măsurat din cap până în picioare înainte de a ajunge în sală. Revin la distinsul domn. E Peter Imre de la Philip Morris. A fost prieten bun cu Dumitru Tinu. Regreta-tul Dumitru Tinu. Domnul Imre îmi zâmbeşte larg, mă pupă pe amândoi obrajii şi îmi şopteşte că se bucură că premiul ajunge la Tîrgu-Mureş. ”Tatăl meu e târgumureşean”. ”La microfon, la microfon” se agită prezenta-torul, dornic ca toţi să asculte dialogul. Mai fac un pas. E tot de

plumb. Mă salvează Cristian Tu-dor Popescu. E entuziasmat. Sala aplaudă. Îmi face semn. Îmi târâi plumbul. ”Scepticism şi mult bla, bla, bla...” Îmi aud vorbele cu ecou stins. Chipuri amorfe mă ţintuiesc. Ici-colo câte o pri-vire prietenoasă. E bine. Cristi şi Marius sunt acolo. E şi mai bine. Se gândesc la noi Sorin, Radu, Raluca, Korpos, nea Borgovan, Florin, Răzvan, Cătălin, Ho-rea, Zoli, Morar, Alina, Cris-tina, Mihaela, Cristi, colegii de la Kőzpont. E foarte bine. Am câştigat!!!!!!!! Yes, yes, yes...

Toată lumea ne întreabă cum ne-a venit...

...ideea unei astfel de campanii. Pur şi simplu. Aşa cum vin ideile

mari. A fost un bulgăre mic, care a crescut şi a crescut... ”Lasă, lasă, tu ai fost cu ideea, noi pe acolo” strigă Cristi dintr-un colţ. Mă fac că nu îl aud. De câteva ori era să renunţăm. O spun public pentru întâia şi prima dată. Perseverenţa. Asta a fost de fapt cheia succe-sului. Marius mă aprobă. Acum două săptămâni râdea de mine. Le tot spuneam că vom fi acolo, pe scenă. Nu m-au crezut. ”O să fiu dezamăgit dacă nu câştigăm” avea să spună acelaşi Marius în drum spre Bucureşti. În redacţie s-au făcut pariuri. Sorin, editorul, zicea că va câştiga ”Gazeta de Sud”. De ce? Fiindcă aşa trebuie. Pe drum ne-am făcut propriile calcule. Ăia doi merg pe tiraj, mai rămâne re-vista făcută de nevăzători. Ei au

mai fost nominalizaţi, în plus... Şi totuşi...Poate...Am zis-o tare: ”vom câştiga!” ”Crezi?”

Era să nu ajungem......nici în concurs, dar nici

la Gală. Ne-am înscris pe ul-tima sută de metri. Vineri, ora 16, ultima strigare. Ideea ne-a venit miercuri. Seara. Acum ori niciodată. Curierul rapid a ajuns acolo cu câteva minute înainte de ”ora închiderii”. Drumul nostru spre Bucureşti a fost la fel de greu. La propriu. Am ajuns fix când bătea gongul. Cristi a avut insom-

nie aşa că am pornit cu întârziere. Şi n-am luat în calcul circulaţia din Capitală. De la intrarea în oraş până la Teatrul Naţional am făcut două ore. “Dacă Paul e acasă suntem salvaţi”. Acel Paul nu era la acea casă iar ”cineva” la care tre-buia să ajungem locuia atât de de-parte încât ne venea să plângem. Aşa că ne-am schimbat în clădirea teatrului. Într-o baie cu miros infect de canalizare. ”Poate luăm vreo ciupercă”. N-am luat, dar am luat premiul. Care ne-a salvat de la o amendă când goneam spre casă. Psssttt! Nu mai spuneţi nimănui.

L-am câştigat!!!Premiul ”Dumitru Tinu” a fost adus la Tîrgu-Mureş de săptămânalul ”Punctul”. Pentru prima dată. Şi tot pentru prima oară, juriul naţional care a stabilit câştigătorul nu a mai ţinut cont de tiraje sau de management, ci de o campanie de presă

Personaje: Cristian Teodorescu, directorMarius Libeg, directorSorina Bota redactor-şefSorin Simion, editorRadu Bălaş, editorialistTeo, caricaturistRaluca Maria-Creţ, Ioan Kor-pos, Ioan Borgovan, Florin Chiorean, Răzvan Cirezaru, Cătălin Hegheş, Horea Sopo-ran, redactoriGalna Zoltan, fotografOvidiu Morar, tehnoredactorAlex Creţulescu, corectorAlina Ştefan, Vargancsik Tekla, publicitateCristina Ungureanu,

director administraţieMihaela Ungureanu, asistent director administraţie

Cristian Ungureanu, distribuţie

Premiul ”Dumitru Tinu” a fost inclus în cadrul Galei Premiilor Clubului Român de Presă în 2003, după ce directorul de

atunci al ziarului ”Adevărul” şi preşedinte al Clubului român de Presă, a murit în urma unui accident rutier. Premiul

”Dumitru Tinu”, acordat în memoria unui jurnalist de excepţie, a devenit astfel cea mai importantă distincţie cu

care se poate mândri orice instituţie din mass-media locală. ”Punctul” a reuşit performanţa de a aduce pentru prima dată acest premiu la Tîrgu-Mureş. Şi tot jurnaliştii de la

”Punctul” au reuşit să schimbe în mod radical criteriile de evaluare pe baza cărora este acordată această distincţie.

”Premiem în anul acesta nu creşterea de tiraj sau performanţa managerială ci un proiect, o idee execelentă” a declarat în cadrul Galei preşedintele CRP, Cristian Tudor Popescu.

Săptămânalul mureşean PUNCTUL a câştigat premiul „Dumitru Tinu” acordat de Clubul Român de Presă pen-tru campania „Dosar de excelenţă” derulată începând cu noiembrie 2005 pe durata întregului an 2006.

A opta ediţie a galei de decernare a premiilor Clubu-lui Român de Presă a avut loc în amfiteatrul Teatrului Naţional din Bucureşti în prezenţa unui număr impre-sionant de jurnalişti sosiţi din toate colţurile României dar şi a celor mai importanţi lideri de opinie ai breslei. S-au acordat distincţii la 16 categorii devenite clasice: ştire de agenţie, 4 premii pentru presa scrisă, 3 premii pentru radio, 3 premii pentru televiziune şi alte 5 premii pe domenii specializate.

Noutatea ediţiei 2007 a constituit-o cele 3 premii acordate pentru cel mai bun material jurnalistic din pre-sa scrisă, din radio şi respectiv din TV.

Cu toate acestea, cel mai important moment al serii rămâne decernarea premiului „de suflet” al Clubului Ro-mân de Presă, premiul „Dumitru Tinu”, moment care, de altfel, încheie Gala. Ediţia 2007 a adus trofeul în judeţul Mureş, o premieră absolută pentru presa locală.

Mulţumim partenerilor şi sponsorilor, pentru ajuto-rul dat în diferite ocazii de-a lungul campaniei „Dosar de excelenţă”

SNGN Romgaz SA MediaşHotel ContinentalPensiunea AtlanticSindicatul Spiru HaretFundaţia For the HealthCentrul Judeţean de Asis-tenţă PsihopedagogicăGrafik Land

Hotel Steaua SighişoaraAdministraţia Palatului Culturii

Agenţiile de publicitate Roger Raval All Cris

Manager proiect Adriana Câmpean

Parteneri mediaAntena 1 Tîrgu-Mureş Radio Tîrgu-Mureş

INEDIT 06

Serbările iernii reghinene: Sfârșit de vacanță plin de distracție

Ultimele zile ale vacanței de iarnă au ve-nit la Reghin cu prima ediție a Serbărilor iernii reghinene, manifestare organizată de Asociaţia locală „Sportul pentru Toţi”, în co-laborare cu Primăria municipiului Reghin. Peste 100 de reghineni de toate vârstele au participat joi și sâmbătă (6 și 8 februarie) la concursurile de sanie și patine, asistați fiind de mascota concursului, pinguinul Pingi căruia i s-a alăturat sâmbătă și clownul Adi pentru a întregi atmosfera.

SĂNIUŢA DE ARGINT

Concursul „Săniuța de Argint”, din ca-drul Serbărilor iernii reghinene, a început joi la ora 15, și s-a desfășurat pe pârtia de la releu, lângă Pădurea Rotundă.

Zeci de reghineni de toate vârstele s-au aliniat la start, pe categorii de vârstă, iar la final cei mai buni concurenți au fost premiați cu diplome și trofee. Cel mai tânăr concurent (care a concurat împreună cu ta-

tăl lui) are doar 3 ani iar cel mai în vârstă este de 74 de ani.

MICUL ŞI MARELE PATINATOR

Serbările iernii reghinene au continuat sâmbătă, de la ora 10. Patinoarul din incinta Ştrandului municipal din Reghin a găzduit concursul „Micul și marele patinator”, fiind vorba de două ore de distracție și mișcare pe care cei prezenți le-au savurat din plin. De data aceasta, mascota Pingi și-a che-mat în ajutor pe Clownul Adi care a adus un plus de veselie și a ajutat la premierea câștigătorilor cu medalii, cupe și diplome. Atât joi, cât și vineri cei prezenți au partici-

pat la un flash-mob condus de Adina Ința, instructor de kangoo-jumps, care împreună cu elevele ei au angrenat pe toată lumea într-o demonstrație de mișcare pe muzică.

ŞI-ALTĂ DATĂ, ŞI-ALTĂ DATĂ...

Desfășurată sub deviza „Viața este mișcare, mișcarea este viață“ , prima ediție a Serbărilor iernii reghinene a fost un succes, spun organizatorii exprimându-și intenția de a repeta experiența în iarna viitoare. Cei mai fericiți au fost însă participanții care au avut parte de un sfârșit de vacanță plin de distracție.

Sute de reghineni, la spectacolul „Cerere în căsătorie” Sala de spectacole a Casei de Cultură a

Tineretului „George Enescu” din Reghin a de-venit vineri seara (7 februarie), de la ora 18, neîncăpătoare pentru cei care s-au arătat dor-nici să asiste la premiera spectacolului cu piesa „Cerere în căsătorie” de Cehov, pusă în scenă de trupa de teatru amator „Din Culise” .

ZECI DE APLAUZE

Intens mediatizată, manifestarea a adunat sute de reghineni dintre care unii au fost nevoiți să stea în picioare pentru a putea vedea ceea ce s-a anunțat a fi „un spectacol cum nu s-a mai văzut la Reghin”. Ajutați și de factura textului, de decorurile și costumele special făcute pentru aceste eveniment de către Măriuca Ignat, dar și de implicarea actorului Luchian Pantea care a regizat piesa, cei patru actori de pe scenă au reușit să stârnească aplauzele publicului.

ACTORII

S-a remarcat printre ei tânărul Remus Cociș, elev la un liceu din oraș care l-a in-terpretat pe Ivan Vasilievici Lomov. Alături

de el au fost Enea German alias Stepan Stepanovici Ciubukov, Lucia Mihuț care a întruchipat-o pe Natalia Stepanovna și Te-odora Crișan care a jucat rolul Nataliei în prima tinerețe.

Ideea principală a textului a fost păstra-tă , chiar și majoritatea replicilor din piesa originală au fost păstrate. dar echipa care a muncit la această reprezentație a ajustat oa-recum povestea de dragoste adaptând-o la vremuri mai moderne.

REMARCI DUPĂ SPECTACOL

Directorul Casei de cultură a tineretu-lui, Marcel Naste a oferit fiecărui membru al echipei ce a contribuit la reușita spectaco-

lului câte o diplomă de onoare. „A fost un spectacol drăguț, se vede că

s-a muncit și se pune suflet”, ne-a declarat la ieșirea din sală Daniela L. „Sigur că nu pu-tem avea pretenția să vedem un spectacol ca la Teatrul Național … a fost bine pentru Re-ghin. Iată că se poate și la noi, ceea ce e bine”, ne-a spus și Marian G. la sfârșitul piesei.

Zeci de reghineni de toate vârstele s-au aliniat la startul săniuţelor

RR OO MM ÂÂ NN II AA

JJ UU DD EEŢŢUU LL MM UU RR EEŞŞ MM UU NN II CC II PP II UU LL RR EE GG HH II NN .

PP--ţţaa PPeettrruu MMaaiioorr,, nnrr.. 4411,, ccoodd:: 554455330000 TTeelleeffoonn:: 00226655--551111111122 CCoodd FFiissccaall:: 33667755225588 FFaaxx:: 00226655--551122554422 WWeebb:: www.primariareghin.ro EE--mmaaiill:: office@primariareghin A N U N Ţ

Municipiul Reghin, reprezentat prin dna PRECUP MARIA – primar, în conformitate cu

prevederile Legii nr.52/2003-privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată,

aduce la cunoştinţa publicului elaborarea Documentaţiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal –

introducerea în intravilan în vederea construirii unei centrale electrice fotovoltaice .

Propunerile, sugestiile, opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul Documentaţiei

de urbanism supus dezbaterii publice, se pot transmite la adresa de email: office@primariareghin.ro

sau prin fax la nr.telefon 0265/512542 până în data 17.02.2014. Materialele transmise vor purta

menţiunea: Recomandare.

Materialele informative se pot studia la avizierele din holul Primăriei mun.Reghin şi se pot

consulta pe site-ul www.primariareghin.ro.

Biroul de Presă al Primăriei Municipiului Reghin

LUDUŞ07w

ww

.pu

nct

ul.

ro

Prezență record în Top

Camera de Comerț și Indus-trie (CCI) a județului Mureș este o organizație care susține interesele comunității de afaceri în relațiile cu instituțiile statului și cu organismele internaționale. De curând, CCI Mureș a făcut cunoscut Topul Firmelor din județul Mureș în care se regăsesc și un număr record de firme care activează în orașul Luduș.

DE OPT ORI PE LOCUL I

Pentru rezultatele economice ale anului 2012, pe locul I se înscriu atât firme vechi, cu tradiție în oraș, cât și altele mai noi, dar care au posibilități de dezvoltare în viitor. Prin amabilita-tea Alexandrei Furdui, reprezentanta CCI la Luduș am aflat că în ordinea

înscrierii lor în catalog, pe primul loc este consemnată o recordmană a Topului, SC Zahărul SA, actuala TEREOS, apoi Menelv Borse SRL cu fabricarea articolelor de voiaj; Vi-tafoam România SRL cu producții de mase plastice; Comaro SRL, turnarea metalelor; Alex CS SRL, construcții; Farmacia Mimoza SRL; Zahăr COM SRL, comerț; Dragoș și Sanda SRL, comerț.

Pe locul II s-au clasat: Romferchim SRL, fabricarea produselor din metal; Elcons 2000 SRL, fabricarea produse-lor metalice; Sefar Internațional SRL, mobilă; RO Dacia SRL, comerț cu ridicata a alimentelor; Stomater Serv Com SRL, comerț cu amănuntul al carburanților. Pe lângă aceste cinci ”medalii de argint”, oamenii de afaceri din Luduș au fost nominalizați și cu

patru „medalii de bronz”.Pe locul III s-au clasat Dactylis

Prod SRL, produse de brutărie; Stekas Conserv SRL, construcții; HAPPY SERV SRL, transport; XENIA INFO SRL, hoteluri.

Pe locurile IV și V s-au clasat: In-tra Serv SRL, consultanță; Farmacia PANAX SRL; Alex Vio SRL, restau-rante; Panem SRL, fabricarea produ-selor de morărit; POLI IZO Construct SRL, lucrări de construcții.

Rezultatele notabile ale celor 22 de firme nominalizate în Topul Firmelor din județul Mureș sunt un semn no-tabil al unui reviriment economic al orașului. Dar, pentru o completă edi-ficare să așteptăm rezultatele economi-ce ale acestui an.

Ioan A. BORGOVAN

Activitate în fiecare zi la reprezentanţăPu

nctu

l pe i Olimpiada de biologie. Organizată la Lice-

ul Tehnologic Luduș, Olimpiada zonală de biolo-gie pentru elevii clasei a VII-a, a reunit competitori pasionați de biologie (anatomie) de la școlile gim-naziale din zona Luduș. Competiția a fost câștigată de Ilie Adrian Puiac (91 de puncte) de la Şcoala Gimnazială ”Ioan Th. Oltean” Luduș-Gheja pre-gătit de profesorul Antoniu Berar. Pe locurile ur-mătoare s-au clasat Roxana Beian (90 puncte) de la Şcoala Gimnazială ”Ioan Vlăduțiu”, profesor Eleodora Macavei, Ioana Marusea Nicoară (90 puncte) de la Şcoala Gimnazială nr. 1 Luduș, pro-fesor Maria Nicoară și Molnar Oszkar (86 puncte) de la Şcoala Gimnazială „Ioan Vlăduțiu”, profesor E. Macavei. Elevii menționați, alături de alți cinci elevi vor participa la faza județeană a Olimpiadei de biologie.

Expoziție zonală. La sfârșitul acestei săptă-mâni, în zilele de 14-16 februarie are loc o expoziție zonală de porumbei, păsări și animale mici. Ediția a III-a are loc în Sala de sport a Şcolii Gimnaziale Nr. 1 din centrul vechi al orașului cu acces liber pentru copii și contra cost pentru adulți. Dumini-că, pe terenul din curtea școlii se va ține și un târg de porumbei, găini de rasă și animale mici.

Indicatori tehnico-economici. La sfârșitul anului trecut, Consiliul Local Luduș a aprobat proiectele de hotărâre pentru câteva obiective im-portante de investiții cu o valoare totală de aproape 28 milioane de lei: ”Extindere rețea canalizare și stație de epurare în orașul Luduș” și ”Reducerea consumului de energie electrică în instituțiile pu-blice și iluminatul public”.

Închirieri. Cu începere de la 1 ianuarie 2014, contractele de închiriere privind terenurile aparținând domeniului public și privat al orașului Luduș pe care sunt construite garaje auto se pre-lungesc cu un an. Cei 271 titulari de contracte de închiriere plătesc câte 10 lei/mp./an.

Impozite. În ședința Consiliului Local Luduș din luna decembrie, Dennis Bordan șeful Biroului ”Impozite și taxe locale” a prezentat un referat cu privire la nivelurile pentru valorile impozabile, im-pozitele și taxele locale și alte taxe asimilate aces-tora, precum și amenzile aplicabile în anul 2014. Consilierii au aprobat nivelurile propuse precum și cuantumul amenzilor aplicate de către cei care au calitatea de agent constatator, care este prevăzut în legislația în vigoare.

Primăria Orașului Luduș face cunoscută depunerea la Agenția Pentru Protecția

Mediului Mureș a variantei 1 a Planului Urbanistic General reactualizat.

Unde îți faci Inspecția Tehnică Periodică?S.C. SILETINA IMPEX S.R.L. ÎN ASOCIERE CU S.C. TRANSPORT LOCAL S.A.anunţă modificarea programului de funcţionare a STAŢIEI ITP astfel:

De luni până vineri între orele 08 – 19. ATENŢIE – staţia ITP lucrează şi în zilele de sâmbătă între orele 08 – 12.

De asemenea, efectuăm inspecţii ITP pentru autovehiculele clasa II şi clasa III la tarife foarte avantajoase şi în timp scurt.

Informaţii şi programări la telefoanele: 0265.250428

0745.833303 – dl. Ing. Ovidiu Cioban

0745.367587 – dl. Ing. Claudiu Chibelean

0751.049767 – dl. Maistru Alexandru Doja

Vă aşteptăm în Tîrgu – Mureş, str. Bega, nr. 2.

08ANALIZĂ

Cum și câtă forță de muncă ne pleacă?Începând cu data de 1 ianuarie, toate

restricțiile privind libertatea de circulație a muncitorilor români în spațiul Uniunii Euro-pene au fost eliminate. Măsura, care a început să fie aplicată de la 1 ianuarie 2007, a ajuns în acest an să taie ultimele țări de pe lista celor care impuneau restricții, adică nevoia de a obține o autorizație de muncă. Cu alte cuvinte, chiar și până atunci, românii puteau să se an-gajeze în aceste state, însă procedura era ceva mai anevoioasă.

De 1 ianuarie 2014 și până în prezent peste 400 de mureșeni au aplicat la joburi în străină-tate. Datele vin de la portalul de recrutare de forță de muncă Tjobs.ro, specializat pe trimite-rea românilor la muncă în străinătate, cel mai mare de acest fel din România. La aceste cifre se adaugă cei care pleacă pe cont propriu.

CELE MAI CĂUTATE DOMENII...

...în acest început de an sunt hoteluri/turism, construcții/amenajări și domeniul de asistență socială. Observăm, așadar că undeva la 45% din numărul celor care își caută locuri de muncă în străinătate vor să lucreze în do-menii unde se cere calificare medie sau există chiar joburi pentru personal necalificat (chiar dacă se pune totuși accent pe experiență pro-fesională).

Totuși, merită menționat și faptul că aproa-pe 4% din numărul mureșenilor care aplică la un job în străinătate o fac în domeniul sanitar.

Cu alte cuvinte, atrași de enorm de marele avantaj al pachetelor salariale, medicii și asis-tentele continuă în număr însemnat să-și ca-ute un loc de muncă în străinătate, iar Statul continuă să investească mii de euro în educația unor viitori medici pe care nu reușește să-i țină în țară. Şi nici nu prea are cum, în condițiile în care un medic rezident care a absolvit anul tre-cut Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu-Mureș, care și-a luat apoi rezidențiatul,

primește în medie un salariu net de 1.000 de lei și-n plus este umilit profesional aproape zilnic la locul de muncă. Spre deosebire, colegi de-ai aceluiași absolvent de medicină care alege să plece imediat după rezidențiat, ajunge în scurt timp în țări ca Germania sau Franța să aibă propriii pacienți și să lucreze pe salarii începând de la 2.000-2.500 de euro pe lună.

TENDINŢELE,...

...cel puțin dacă ne uităm pe cifre, arată o ușoară scădere a numărului de români care își caută locuri de muncă în străinătate.

Dacă în 2012 erau peste 1.600 de mureșeni care au aplicat la oferte de muncă în străinăta-te, în 2013 numărul acestora a scăzut undeva la 1.450 de aplicanți. Chiar dacă s-a mai schim-bat ordinea, cele mai importante patru dome-nii în care mureșenii aleg să lucreze în străină-tate sunt aceleași hoteluri/turism, construcții/amenajări și asistență socială (căutate intens la început de 2014), la care se adaugă agricultura/silvicultura/zootehnia. Şi în 2012 și în 2013 peste jumătate din numărul de aplicanți ale-geau unul din aceste patru domenii.

Chiar dacă avem peste jumătate din nu-mărul de aplicanți care își caută joburi la care angajatorii nu solicită de regulă studii superioa-

re, asta nu înseamnă că nu ne pleacă forță de muncă școlită. Asta pentru că în 2012 aproape 37%, în 2013 undeva la 35%, iar în 2014 până în prezent 34% din cei care aplică la locuri de muncă în străinătate au studii superioare. Con-cluzia firească este că mureșenii aleg de multe ori să lucreze pe posturi care sunt inferioare pregătirii lor profesionale din cauza salariilor încă nealiniate măcar la media veniturilor eu-ropenilor.

CÂT SE CÂŞTIGĂ?

...este fireasca întrebare care și-o pun cei care doresc să plece. Dacă ne uităm la salari-ile anunțate de angajatorii străini, chiar dacă vorbim de munci de calificare medie sau chiar necalificate, salariile încep, de regulă, de la cel puțin 300-500 de euro, dar cresc rapid peste 1.000 de euro/lună. Astfel, un chelner, deci pe un post cu o calificare medie, poate câștiga peste 1.000 de euro, la care se adaugă adesea și alte beneficii cum sunt cazarea, masa și trans-portul plătit de angajator. În plus, dacă vorbim despre acest sector al serviciilor, mai putem adăuga la venitul lunar și bacșișurile, care îi asigură astfel angajatului un venit net superior celui pe care l-ar putea obține acasă. Iar dacă discutăm despre profesii unde se cer studii su-

perioare, atunci salariile urcă și mai vertiginos. Cel mai bine plătite locuri de muncă afișate acum pe portalul Tjobs.ro sunt de regulă cele destinate medicilor, care pot ajunge să câștige peste 5.000 de euro lunar.

Totuși, e bine de știut că angajatorii stră-ini au și pretenții, cum ar fi cunoașterea unor limbi străine (mai ales în servicii), seriozitate și disponibilitate de muncă. Cu alte cuvinte, angajaților li se cere să-și respecte munca, iar uneori să lucreze chiar peste program (cu ore suplimentare plătite).

ALTERNATIVA DE ACASĂ...

...dacă ne raportăm tot la date statistice nu este tocmai o alternativă, privind din prisma salarizării. Cel mai recent buletin statistic al Direcției de Statistică Mureș spunea că la fina-lul anului trecut câștigul salarial mediu brut în județul Mureș era de aproximativ 1.800 de lei, dar după impozitare, asta se traduce în aproxi-mativ 1.200 de lei salariu net. Transformat în euro, vorbim de sub 300 de euro câștig salarial mediu net. Cu alte cuvinte, media salariilor nete din Mureș este încă sub cele mai mici sa-larii, pe cele mai prost plătite muncii într-un stat vest european. În aceste condiții, nu este de mirare că migrația forței de muncă încă mai continuă la cote care ar trebui să ne pună mă-car pe gânduri.

Cãtãlin HEGHEŞ

Medicii şi asistentele continuă în număr însemnat să-şi caute un loc de muncă în străinătate

ANIVERSARE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

Punctul pentru PunctulCe a însemnat Punctul pentru noi, în toată această perioadă

„Un mod de a trăi mai liber, fără să fi înregimentat într-un program fix de 8-10 ore pe zi. Mi-a dat șansa să fac ceea ce-mi place, mi-a dat familie, prieteni, inclusiv nunţi, bo-tezuri și, din păcate, și înmormântări. Multă responsabilitate, riscuri și asumări. Informa-ţiile și lumea presei în general îţi dau satisfac-ţia de a trăi ceva nou în fiecare zi. Pregătești un număr, îi dai drumul pe piaţă după care gândul tău se concentrează pe numărul ur-mător, următoarea analiză sau anchetă. Nu e producţie de șuruburi și asta îmi convine”, Marius, director.

„Mă tot gândesc de câteva zile ce și cum

anume să amintesc în bucățica mea de text care marchează 9 ani de Punctul. Şi oricât mă gândesc îmi dau seama că n-am cum să cuprind aici 9 ani (fără câteva luni) - perioa-da petrecută de mine în redacția ziarului. Pot doar să vă spun că am rămas plăcut surprins de prima dată când i-am călcat pragul pentru că a avut mereu un farmec al ei, pe care nu l-am regăsit în prea multe alte locuri. Deși între timp am colindat și prin alte redacții, Punctul a reușit cumva să mă țină tot timpul aproape și uite că încă reușește.

Evident că în 9 ani am strâns și momen-te grele, tensionate, duse uneori până la nervi rupți în certuri, dar oricât m-aș uita înapoi nu am reușit să dau de regrete. Iar dacă după

9 ani poți să spui asta la modul sincer despre locul tău de muncă, oricare ar fi el, atunci poți să-i spui și La mulți ani! fără să-ți fie teamă că o spui din complezență. La mulți ani, Punctul!”, Cătălin.

„Încă nu îmi vine să cred că au trecut 9 ani. Am venit în redacția Punctul și am ur-mat parcursul unui ucenic cuminte și silitor, de la corector am ajuns editor, omul cu pro-gramările și stresul colegilor…

Punctul este ceea ce a lipsit întotdeauna în mass-media, suntem singurul ziar de analize, anchete, iar cei care vor să citească și altceva în afară de comunicate de presă și știrile care circulă ca un tăvălug, repetându-se în toată media, pot să citească Punctul. Din păcate,

presa scrisă este prea puțin apreciată, așa că rămânem o valoare pentru puținii oameni o mai apreciază.

Pentru mine Punctul e prima pasiune, iubesc ceea ce fac și mă bucur că sunt înconju-rată de oameni valoroși. Mereu aștept forma finală și sunt entuziasmată pentru fiecare ar-ticol în care se pune suflet și știu că va plăcea cititorilor”. Alexandra.

„Punctul a fost pentru mine la momentul anului 2005, “evadarea din presă”. Am fost foarte receptiv la conceptul colegilor mei şi fără a sta foarte mult pe gânduri am acceptat să fac parte din echipa lor. Au fost nouă ani pe care cu greu i-aş putea condensa în câteva fraze. Momente şi amintiri deosebite, o atmosferă de lucru netensionată. Am încercat să îmi amin-tesc clipe mai puţin plăcute dar fie că nu au existat fie s-au estompat în mulţimea celor 3300 de zile de colaborare cu Punctul. Am trăit şi împărtăşit cu colegii mei atât succesele cât şi momentele mai grele în care presa scrisă cu greu îşi mai găsea locul şi rolul în comu-nitatea mureşeană. Vreau să sper că vor mai fi multe pagini de răsfoit şi analizat de acum încolo pentru cititorii noştri”, Ovidiu.

„Sunt omul din spetele „hârtiilor”. Pentru mine Punctul a însemnat cele mai frumoase prietenii”, Mihaela.

„Săptămânalul Punctul face parte din viața mea. Am început să fac pagina de Re-ghin în urmă cu aproximativ trei ani și mun-ca aceasta mi-a prins foarte bine. Întotdeau-na înveți ceva, dar atunci când lucrezi cu profesioniști parcă asimilezi mai repede și te simți mai bine, ești împlinit. Eu așa mă simt. ...Îmi place să fac parte dintr-o echipă care a ridicat libertatea cuvântului și profesionalis-mul la rang de lege! De aceea, sper să rămâ-nem împreună, să menținem ștacheta ridicată și să ne respectăm în continuare cititorii! La mulți ani Punctul! La mulți ani dragi colegi!” Emeșe.

„Apreciez echipa Punctul pentru profe-sionismul de care a dat dovadă pe parcursul anilor. Ceea ce pot spune în mod cert este fap-tul că Punctul este un câștig atât pentru noi reporterii, cât și pentru comunitate. Felicitări echipei pentru ceea ce au făcut în cei 9 ani și La mulți ani”, Mircea.

„A fi redactor la Punctul este o provocare deosebită, dat fiind faptul că noi nu abordăm simple știri, ci subiecte mai complexe, concreti-zate în analize si anchete. Astfel cititorul „are ce citi”, cu condiția să caute calitate! La mulți ani!” Titi.

„În 2005 nu credeam că voi mai lucra vreodată alături de Marius Liberg și Cristi Teodorescu după cum ne despărțisem la Ziarul de Mureș. În 2009, pentru a-mi dovedi încă o dată, Cel de Sus, cred, că în viață nu poți să spui niciodată, acceptam să lucrez alături de foștii mei colegi, pentru că mi-au acordat ceva ce am apreciat atunci și apreciez și astăzi: încrederea. Ce au însemnat cei cinci ani de co-laborare cu săptămânalul Punctul? Reîntoar-cerea discretă spre anchetă – încă nu completă pentru că mai am de trecut un hop al meu, personal -, munca într-o echipă echilibrată, mă gândesc la ședințele cu Marius, Cătălin și Titi, la telefoanele Sandei și la rarele dumi-nici în care Ovidiu mă presează să scriu mai repede pentru că ar merge la o piesă de teatru . Dacă e să mă bucur de ceva din această colaborare, în afară de cele enumerate mai sus, este că nu sunt cenzurată. Colaborarea cu Punctul a mai însemnat o mențiune în 2011 pentru jurnalism de investigație, câștigată în-tr-un program Freedom House, de altfel pri-ma mea de 1.000 de euro, obținută la un con-curs de investigație. Pentru a răspunde unei întrebări nepuse aș spune că: Da, mi-aș dori să scriu mai bine, la timp și clar mai multe anchete. Acum, la 9 ani, le-aș ura citi-torilor Punctul, cei datorită cărora presa scrisă mai există, să continue să citească și să nu uite niciodată să își pună întrebări asupra a ceea ce citesc, să gândească. Mulți Anișori!, Ligia.

Cu ATV+urile prin Grecia

Le recomandăm reporterilor „Să se autocenzureze doar cât i-am cenzurat noi!”,

Care a fost cea mai frumoasă perioa-dă? „Când eram toţi pe pământ” (n.r. Sori-na Bota ne-a părăsit)

Dar cea mai grea? „Perioadă grea este în fiecare lună. Mai ales între 23-28 a lunii în curs” (n.r. atunci se dau salariile).

Ce planuri avem pentru viitor? „Să tragem noi oblonul presei scrise” !

Marius Libeg, director

SIGHIŞOARA 10

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2014 săptămânal Licitație Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

New York Times despre Sighişoara: «E de o frumusețe rară»

Seth Kugel, jurnalistul speci-alizat în articole despre călătorii al prestigioasei publicaţii americane New York Times, a scris un material despre Transilvania, după ce a vizitat Sighișoara și castelele Bran și Pelișor, precizează adevarul.ro.

Ziaristul, care și-a început călăto-ria de la Sinaia, unde a vizitat Caste-lul Pelișor, a trecut apoi prin Brașov și s-a oprit la Sighișoara, s-a declarat fascinat de simplitatea locurilor, de frumuseţea lor și a oamenilor și de ospitalitatea acestora.

Chiar dacă nu a dat peste zăpa-dă, așa cum spera atunci când a ple-cat spre Transilvania, bloggerul Seth Kugel, un globetrotter afiliat publica-ţiei New York Times care scrie despre locurile vizitate de-a lungul și de-a latul lumii, a avut numai cuvinte de laudă la adresa zonei transformate de Bram Sotcker și a lui celebră povesti-re, „Dracula“, într-un tărâm pe care mulţi străini încă îl consideră ficţiune. Obiceiurile noastre nu sunt la fel cu ale voastre și vei descoperi aici multe lucruri care ţi se vor părea ciudate“, acesta este citatul cu care își începe Seth Kugel relatarea vacanţei petre-cute în Transilvania, cuvinte scrise de irlandezul Bram Stocker în 1897, în paginile cărţii sale de căpătâi, „Dra-cula“.

„LUCRURI CIUDATE”

La fel ca personajul din poves-tirea lui Stocker, Kugel mărturisește că a ajuns în România tot cu trenul, la mijloc de lună ianuarie, și, la rân-dul lui, a descoperit lucruri „ciuda-te“: „un oraș medieval desprins par-că din cărţi, plin de elevi de școală

primară și nu de turiști, așa cum se aștepta, covrigării care nu vând co-vrigi și un preot ortodox din est care nu aprobă lecţiile de chitară predate tinerilor“. „Cu adevărat, am intenţi-onat să am parte de o altfel de expe-rienţă și să scriu despre Transilvania fără să menţionez vampirii sau orice altceva care a fost descris în nuvela cu pricina de un irlandez care nici măcar nu a călcat vreodată în regi-une. Ba chiar mi-am rugat prietenii de pe Twitter, care îmi urmăresc postările din călătorii, să se abţină de la comentarii legate de Dracu-la“, deconspiră amuzat Seth Kugel promisiunea pe care și-a făcut-o, în încercarea de a se concentra asupra frumuseţii din zonă, de la munţi și orașe vechi, pline de viaţă și bine conservate, până la istoria etnică și politică bogată și complexă a Tran-silvaniei, cu alte cuvinte, „un loc care merită să fie descoperit pentru ceea ce este și nu derapând spre povești despre monștrii înspăimântători“, după cum adaugă acesta.

Kugel relatează că intenţia sa a dispărut în momentul în care a ajuns la Sighișoara, unde totul face trimi-tere, într-un fel sau altul, la Transil-vania și la contele Dracula, cel mai celebru vampir al tuturor timpurilor. „În timp ce scoteam niște bani de la un bancomat al unei bănci inscripţi-onate „Banca Transilvania“, am rea-lizat că sunt la o aruncătură de băţ de un turn medieval cu ceas la subsolul căruia se afla o cameră de tortură; peste stradă se găsea casa în care Vlad Ţepeș, cunoscut drept Dracul, se spune că s-a născut în 1431. Un fior m-a trecut pe șira spinării. În imaginaţia mea, antrenată încă din copilărie, cu emisiuni ca „Sesame

Street“ și „Scooby Doo“, se derulau imagini despre cum operează vam-pirii, a căror prezenţă este anunţată de muzică de orgă și de pâlpâitul luminilor.“

CIORBA DE BURTĂ ROMÂNEASCĂ

Seth Kugel recunoaște că a ales să vină iarna în Transilvania pentru a evita aglomeraţia de turiști din vară și în speranţa că va avea parte de pre-ţuri ceva mai scăzute, eventual de o zi petrecută la schi și de mâncare locală care să-i meargă la suflet, el fiind un călător care recomandă călătoriile cu buget redus.

De mâncarea delicioasă a avut parte, după ce a gustat ciorba de burtă: Dacă a fost vreodată un fel de mâncare creat pentru refacerea pute-rilor după schi, acesta este ciorba de burtă românească, o supă cu smân-tână, densă, omniprezentă și ieftină, laudă Kugel mâncarea românească. Printre preparatele culinare cu care s-a delectat în Sighișoara, la un preţ rezonabil, după cum menţionează Kugel, se numără, în afară de ciorba de burtă, mititeii și „nemaipomeni-

tul desert românesc papanași (gogoși fierbinţi cu smântână și dulceaţă de stafide)“. În schimb, autorul blogului nu a avut parte de zăpadă, de vreme ce nu ninsese nici cu o lună înainte să sosească el aici, iar fulgii de zăpadă nu s-au așternut nici în timpul petre-cut pe meleaguri românești.

Pierderea nu a fost atât de mare, din moment ce a avut ocazia să vizi-teze liniștit Brașovul, unde a poposit la Biserica Neagră, minunându-se cum aproape fiecare clădire din cen-trul istoric al orașului este marcată cu o tăbliţă pe care scrie „Monument istoric“.

„COVRIGUL MAGIC“

Kugel și-a potolit foamea la co-vrigăria „Covrigul Magic“, unul la 1 leu, produs apreciat atât de localnici, cât și de turiști, care formează cozi, chiar și când plouă, pentru a se în-frupta din covrigii aburinzi vânduţi și la fereastra unei dughene din Sighi-șoara, de Gigi. Americanul a mai bi-fat în călătoria sa Castelul Bran, dar și Peleșul, pe care l-a găsit „uluitor“. „Construit de Regele Carol I ca re-ședinţă de vară, sălile palatului sunt

pline de nenumărate ornamente mi-nuţioase, care aduc aminte de un fel de Versailles de la sfârșit de secol 19“, descrie Kugel interiorul Peleșului. Totuși, din întreaga sa călătorie …

… SIGHIŞOARA A FOST „VEDETA“:

„Sunt foarte pretenţios când vine vorba despre cetăţi medievale, mai ales că am înfierat locuri ca Dubrov-nik, în Croaţia, sau Eze, în Franţa, ca fiind nu mai mult decât niște piese de muzeu lustruite. Dar spre deose-bire de acele locuri, Sighișoara este, cu adevărat, un oraș medieval viu. Multe dintre casele din secolele 16-18 sunt încă locuite. (…) Am văzut copii alergând la ieșirea de la școală prin piaţa din faţa turnului cu ceas, zonă care în alte locuri din lume ar fi fost un teritoriu destinat exclusiv turiștilor.“ În periplul său transil-vănean, Kugel a ajuns cu o mașină închiriată la Biertan, cetate care nu l-a impresionat în mod deosebit, apoi a poposit la Copșa Mare, unde a stat de vorbă cu preotul ortodox din localitate, Ioan Bico, care nu s-a arătat atât de entuziasmat ca Seth Kugel, de un grup de tinere care se oferă să-i înveţe pe copii să cânte la chitară. Preotul i-a ex-plicat faptul că lecţiile gratuite de chitară ar fi doar o modalitate de a convinge familiile din zonă se ală-ture Bisericii Penticostale din oraș. Nu în ultimul rând, americanul mai povestește că preotul, care l-a invitat la o bere fără alcool, nu a avut o părere prea bună nici despre Hollywood, Internet, măsurile de control a natalităţii sau avort.

TÂRNĂVENI

ww

w.p

un

ctu

l.ro

11

Bugetul static, gunoaie mai scumpe și burse sărace

Consiliul Local Tîrnăveni a adoptat luni, 3 februarie, cu votul a 12 dintre membri săi, bugetul municipiului pe anul 2014. Şedința extraordinară care a avut loc luni la orele amie-zii, nu a fost însă una foarte liniștită, deoare-ce aleșii au avut mai multe amendamente de făcut la diverse capitole bugetare. Niciunul dintre acestea nu a fost însă aprobat, astfel că într-un final bugetul a fost votat în forma propusă inițial. Bugetul general centralizat al municipiului Târnăveni pe anul 2014 s-a sta-bilit la venituri în sumă de 30.084.000 lei, iar la cheltuieli în sumă de 30.440.000 lei, cu un deficit de 356.000 lei.

GUNOI MAI SCUMP

Tot luni, s-a decis majorarea taxelor de gu-noi. Decizia a fost luată ca urmare a solicitării făcute de operatorul de salubritate. Schuster Ecosal a solicitat modificarea tarifului de trans-port deșeuri menajere de la 8 lei/tonă la 8,8 lei/tonă, fără TVA, dar și a tarifului de operare deșeuri menajere pentru depozitul de la Sighi-șoara de la 27,5 lei/tonă la 30,25 de lei/tonă. Operatorul motivează că modificarea de tarif o reprezintă diferenţa de transport de la Târgu Mureș la Sighișoara. Depozitarea deșeurilor din Târnăveni la Sighișoara este temporară, dar reprezintă cea mai bună variantă până la

punerea în funcţiune a depozitului zonal de deșeuri de la Sânpaul.

S-AU APROBAT BURSELE ŞCOLARE

Consiliul Local a aprobat de asemenea nu-mărul și cuantumul burselor acordate elevilor de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar, pentru al doilea semestru al anului școlar 2013-2014. La Târnăveni se vor acorda următoarele tipuri de burse: -burse de performanţă 100 lei/elev; -burse de merit 30 lei/elev; -burse de studiu 30 lei/elev; -burse de boală 40 lei/elev; -burse pentru elevi din me-diul rural 30 lei/elev; -burse pentru elevi din familii cu venituri mici 30 lei/elevi. Unităţile

de învăţământ din Târnăveni au depus la Pri-mărie situaţiile cu numărul de elevi care se în-cadrează în criteriile de acordare.

SPRIJIN FINANCIAR PENTRU POLIŢIE

Tot în ședința de săptămâna trecută a ost prelungit Parteneriatul dintre Autorităţile Lo-cale și Poliţie. Consiliul Local a aprobat pre-lungirea convenţiei de cooperare și proiectul Poliţie Autorităţi Locale, Servicii Publice în Parteneriat, în temeiul căruia administraţia lo-cală a asigurat poliţiei carburant în valoare de 2.000 de lei lunar. Poliţia a motivat solicitarea aprobării acestui parteneriat în vederea asigu-rării unui climat de siguranţă pe raza munici-piului Târnăveni și a localităţilor Bobohalma și Cuștelnic.

Mircea BARBU

Înapoi la viitorA apărut o nouă carte semnată de Răzvan

Ducan. Aceasta se numește „Nicolae Băciuţ- Înapoi, la viitor”, și a apărut în primele zile ale anului 2014, la Ed. Nico din Tîrgu-Mureș. Este o carte ce însumează recenziile cărţilor lui Nicolae Băciuţ, făcute de Răzvan Ducan, de-a lungul timpului, și publicate în presa vremii, dar și interviuri, întâlniri cu cititori etc., unde Nicole Băciuţ a fost principalul protagonist. Câteva poeme dedicate acestui

scriitor târgumureșan, reprezintă aportul liric al lui Răzvan Ducan la „rotundul” cărţii.

„Ideea acestei cărţi mi-a venit în ajun de An Nou 2014, într-un exerciţiu de trecere în revistă a unui an cu atât de multe eveni-mente în viaţa mea literară și nu numai. Am descoperit, între altele, că unul dintre cei care mi-au urmărit cu atenţie faptele și cărţile a fost Răzvan Ducan, prieten de-o viaţă, care a și scris despre ceea ce ni s-a întâmplat..(…)….

După un astfel de an, gândul de a aduna între coperţi de carte ceea ce de bună seamă face un poet și-un prieten, Răzvan Ducan, nu e decât un răsfăţ, un fel al meu de a-i mulţumi celui care a pariat pe cărţile, pe faptele mele, scriind cu generozitate și promptitudine. La al său exerciţiu de admiraţie, opun al meu exerciţiu de recunoștinţă, pentru „viitorul (nostru) din trecut” ! a declarat Nicolae Băciuţ în postfaţă.

Mircea BARBU

HARGHITA 12

După 7 ani liber, datorită noului Cod Penal

Un deţinut din judeţul Brașov, con-damnat pentru furt, a fost eliberat din Pe-nitenciarul Miercurea Ciuc după intrarea în vigoare a noului Cod Penal, întrucât a is-pășit deja pedeapsa prevăzută în noua lege.

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Miercurea Ciuc, Adrian Bujac, a declarat că este vorba de un deţinut în vârstă de 40 ani, din Râșnov, care era condamnat la 11 ani de închisoare pentru furt, dar care is-pășise deja 7 ani. Întrucât în noul Cod Pe-nal pedeapsa pentru furt este de 7 ani de închisoare, deţinutul respectiv a beneficiat de legea penală mai favorabilă și a părăsit penitenciarul.

Adrian Bujac a precizat că, în cazul ce-lorlalţi deţinuţi, se analizează situaţia și se stabilesc noile termene la care au dreptul la eliberare condiţionată.

Tribunalul Harghita a înregistrat până în prezent 23 de cereri de eliberare din par-tea unor deţinuţi care doresc să beneficieze de legea penală mai favorabilă.

Președintele Tribunalului Harghita, ju-decătoarea Ioana Airinei, a declarat că pa-tru dintre cereri au fost soluţionate, dintre care una cu plecarea acasă a condamnatu-lui. De asemenea, nu s-a înregistrat niciun caz în care să se înlocuiască închisoarea cu altă pedeapsă.

ISU, bilanț tristInspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

(ISU) „Oltul” Harghita dispune de aproxi-mativ 80% din autospecialele de intervenţie de care ar avea nevoie și de 20% din mij-loacele de transport auto necesare, potrivit bilanţului pe 2013 al instituţiei.

Potrivit datelor statistice, gradul de asi-gurare cu autovehicule este de 48,6%, în condiţiile în care aproximativ 15% dintre cele aflate în parcul unităţii sunt depășite fizic și moral.

PROIECT EUROPEAN

ISU Harghita a beneficiat, totuși, de un program european prin care s-a reușit reînnoirea parcului auto. „Prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 s-a reușit reînnoirea parcului auto într-un procent de 85% cu tehnică de intervenţie și asistenţă medicală modernă, cu dotări multiple, care permite îndeplinirea cu profesionalism și în timp oportun a misiunilor încredinţate”, se arată în bilanţul instituţiei.

În document se mai precizează că, din

punctul de vedere al nevoilor funcţionale, fondurile au fost total insuficiente, „ceea ce a făcut ca în cursul anului 2013 să nu poată fi efectuate nici măcar reparaţii curente, deși sunt imperios necesare, sumele alocate fiind strict direcţionate pentru funcţionarea teh-nicii, achitarea costurilor pentru apă, canal, gaze naturale și energie electrică”.

Din punctul de vedere al echipamentu-lui de protecţie și intervenţie militară, uni-tatea dispune de articole de echipare pentru întreg efectivul, având asigurată și o rezervă de echipare, arată bilanţul ISU Oltul Har-ghita.

În anul 2013 inspectoratului i-a fost repartizat un buget de aproximativ 22.6 milioane lei, considerat insuficient și care ‚a permis desfășurarea activităţii la un nivel minim de subzistenţă’. Potrivit raportului de activitate, funcţionarea instituţiei a fost posibilă prin faptul că pentru unul dintre sediile Inspectoratului fondurile necesare au fost asigurate integral de către Consiliul Judeţean Harghita.

AGERPRES / (AS - autor: Gina Ştefan, editor: Marius Frățilă)

O fermieră din Tulgheş, la Bruxelles

Cei mai tineri fermieri din România s-au aflat la finele lui ianuarie la Bruxelles, pentru a-și expune proiectele, în cadrul celei de-a doua ediţii a Congresului European al Tinerilor Agricultori, care a reunit peste 400 de fermieri din 20 de ţări.

Între membrii delegaţiei care a repre-zentat România la eveniment (Stancu Alina Viorica - București, Iancu Alexandru - Cra-iova, Teodoreanu Adrian - Iași, Ivan Marius - Călărași, Ban Ionel - București, Romeo Hajdatan - Arad, Horea Nemș - Făgăraș, Bobe Cristian - Medgidia, Gheorghe Şte-fan - coordonator grup) s-a prenumărat și Crușit Anamaria Corina, tânăr fermier din Tulgheș, singurul participant din Harghita la acest congres.

Cea de-a doua ediţie a Congresului Euro-

pean al Tinerilor Agricultori a fost organizată de grupul PPE din Parlamentul European, cu implicarea d-lui vicepreședinte Marian-Jean Marinescu. Delegaţia română a avut o întâlnire privată cu comisarul european pen-tru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, unde s-au discutat viitoarea politică comună din agricultura europeană, despre 2014 ca anul deciziilor și, desigur, despre di-ficultăţile în accesarea banilor europeni.

Corina Crușit, de 31 de ani, din Tulgheș - Harghita, a preferat să lase în urmă viaţa din Cluj și să revină acasă, alături de părinţi, la ţară. În prezent, ea coordonează o fermă de vaci și viţei, proiect accesat acum doi ani pe Măsura 141 (Sprijinirea fermelor de se-misubzistenţă), și în acest an a achiziţionat și ovine.

Corina Cruşit coordonează o fermă de vaci şi viţei

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Un copil din Cristuru Secuiesc, accidentat la schi

Un copil de 11 ani din oraşul Cristuru Secuiesc a căzut marţi pe o pârtie din staţiunea Băile Harghita şi s-a accidentat grav la coloana vertebrală, pentru salva-rea sa fiind nevoie de intervenţia jandarmilor montani care l-au transportat până la ambulanţa SMURD.

Purtătorul de cuvânt al Inspec-toratului Judeţean de Jandarmi Harghita, Gheorghe Suciu, a de-clarat că băiatul, aflat cu părinţii la schi, a căzut pe pârtia Miklos din Staţiunea Băile Harghita şi a fost observat la timp de adminis-tratorul pârtiei, care a alertat pa-trula de jandarmi montani aflată

în apropiere.Jandarmii montani i-au

acordat primul ajutor băiatului, care acuza dureri mari la nive-lul şoldului şi l-au transportat în condiţii de siguranţă, cu un ve-hicul special, pe o distanţă de un kilometru şi jumătate, până la echipajul SMURD care a fost che-mat de urgenţă.

FRACTURI VERTEBRALE PRIN TASARE

Băieţelul a fost internat la Secţia de Ortopedie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercu-

rea Ciuc, iar medicii au stabilit că are două fracturi vertebrale prin tasare, dar că starea sa este bună.

„Copilul este în stare bună, se va recupera, nu necesită intervenţie chirurgicală şi va mai rămâne o

vreme în spital, sub supravegherea specialiştilor”, a declarat dr. Deme-ter Ferenc, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercu-rea Ciuc.

Purtătorul de cuvânt al IJJ Harghita a precizat că, „odată cu sosirea turiştilor în staţiunile montane din Harghita Băi, Băile Tuşnad, Lacu Roşu şi Borsec, pos-turile de jandarmi montane din aceste locuri au intensificat acţiunile pe traseele turistice, pe pârtiile de schi şi în zonele unde este posibil să se producă evenimente, fiind pregătite să intervină în situaţii de urgenţă, dar şi în cazul constatării unor abateri de la normele legale”.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

13

Buget de investiții, la Miercurea Ciuc

Jumătate din bugetul muni-cipiului Miercurea Ciuc pe anul 2014 este destinat investiţiilor, sume importante de banii fiind alocate pentru reabilitarea termică a blocurilor sau pentru moderni-zarea cinematografului din oraș.

11 MILIOANE PENTRU BLOCURI

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, a declarat că bugetul orașului este de 150 de milioane de lei, din care 74,88 milioane de lei sunt alocaţi pentru investiţii. Potrivit datelor furnizate de municipalitate, la capitolul venituri s-a prevăzut o sumă de 126,7 milioanele de lei, iar circa 23 milioane de lei repre-zintă un excedent din anul 2013.

Antal Attila a subliniat că cea

mai mare pondere din fondurile pentru investiţii, respectiv 11 mili-oane de lei, o reprezintă suma des-tinată programului de reabilitare termică a blocurilor de locuit. De asemenea, s-a alocat suma de 3,5 milioane de lei pentru continu-area lucrărilor la cinematograful din oraș, urmând să se continue și proiectul european de moder-nizare a staţiunii Băile Harghita. Potrivit viceprimarului, se speră începerea lucrărilor de reabilitare în zona Jigodin și în cartierul Ale-ea Copiilor, în acest an urmând să se modernizeze și sala de sport a Liceului Kos Karoly.

PROBLEME LA CHELTUIELILE DE PERSONAL

Viceprimarul a spus că la

partea de cheltuieli sunt asigura-te condiţiile pentru funcţionarea unităţilor de cultură și de educa-ţie din subordinea municipalităţii, dar vor fi probleme la cheltuielile de personal unde există un prag ce nu poate fi depășit. Antal Attila a ţinut să sublinieze că există finan-ţare pentru obiectivele pe care Pri-măria și le-a stabilit, dar problema este legată de piedicile birocratice și de lipsa de capacitate pentru a le duce la îndeplinire.

„Așa cum spune și domnul pri-mar, problema nu este neapărat de bani, ci de piedicile birocratice și de lipsa de capacitate, de faptul că nu avem cu cine lucra. Am alocat fonduri pentru finanţarea diferite-lor investiţii, dar procedurile sunt greoaie și nu știu dacă vom face faţă tuturor formalităţilor”, a declarat Antal Attila.

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila (stânga), a declarat că bugetul oraşului este de 150 de milioane de lei, din care 74,88 milioane de lei sunt alocaţi pentru investiţii

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, le-a transmis o circulară primarilor şi şefilor serviciilor deconcentrate în care i-a atenţionat că trebuie să traducă, conform legii, informaţiile de pe site-urile instituţiilor în limba română, acolo unde acest lucru nu s-a întâmplat deja

Instituțiile harghitene, somate să-şi actualizeze site-urile

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a atenţionat săptămâ-na trecută șefii instituţiilor publi-ce și autorităţile locale să ia măsuri pentru reactualizarea site-urilor, ţinând cont că din ce în ce mai mulţi cetăţeni le accesează pentru a afla diverse informaţii de interes public.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu le-a transmis o circulară primarilor și șefilor serviciilor de-concentrate în care i-a atenţionat că până la 1 martie trebuie să facă această actualizare și, în plus, tre-buie să traducă, conform legii, in-formaţiile în limba română, acolo unde acest lucru nu s-a întâmplat deja.

Prefectul Adrian Jean Andrei a subliniat că liberul acces la in-formaţiile de interes public este stabilit prin legea 554/2001, care prevede foarte clar că „accesul liber și neîngrădit la aceste informaţii constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre cetăţeni și autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia Româ-niei și cu documentele internaţiona-le ratificate de către Parlament”.

Unele servicii deconcentrate sau primării din Harghita actua-lizează foarte rar site-urile institu-ţiilor, iar în unele situaţii informa-ţiile postate în limba maghiară nu sunt traduse și în română.

HARGHITA 14

B.E.J. Giunca Maria-Cristina cu sediul în Târgu Mureş, str. Rete-zatului, nr. 13, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Giunca Maria-Cristina, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 11 MARTIE 2014 ora 14,30, imobilul situat în Târgu Mureş, str. Hu-nedoara, nr. 15, ap. 151, jud. Mureş înscris în C.F. nr. 122135-C1-U36/Târgu Mureş (C.F. vechi nr. 91025/N/CLI), nr. top. 545/1/13/CLI, nr. cad. 1991/4/151 – APARTAMENT CU 1 CAMERĂ ŞI DEPENDINŢE ÎN SUPRAFAŢĂ DE 13 M.P., având cota de 3/587 parte teren în pro-prietate, C.F. COL. Nr. 91025/N, proprietatea debitorului TOMOLEA POMPEI, în cotă actuală de 1/1 bun propriu, la preţul de 22.300 lei, stabilit conform art. 835 alin. (1) C.pr.civ..

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului ur-mărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare.

Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimen-tare pe www.registruexecutari.ro

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 11 MARTIE 2014 ora 13:00, imobilul situat în Lupeni - 537165, Str. Principala nr. 303, Comuna Lupeni, Judetul Harghita, imobil inscris in C.F. nr. 761 Lupeni, nr. topo. 425, 426/1, compus din “Gradina in intravilan in suprafata de 238 mp.; casa de locuit cu etaj, compusa din 2 camere, 1 bucatarie, baie, camara, antreu la etaj si 1 camera, pivnita, antreu si garaj la parter; curte in suprafata de 153 mp.”, la preţul de 208.000 lei (preţ de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

zPublicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Mar-ton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheor-ghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 10 MARTIE 2014 ora 13:00, imobilul situat în Tarnaveni - 545600, Str. Armatei nr. 108, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 51842 a loc. Tarnaveni, C.F. vechi nr. 957 Bozias, nr. cadastral (topo.) A1 51842, A1.1 51842-C1, nr. cadastral (topografic) vechi 1147/1027/1, compus din “teren intravilan in suprafata de 1082 mp. edificat cu constructii: - C1 - casa de locuit in regim P edificata in anul 1970, pe fundatie de beton, zidarie din caramida si acoperita cu tigla, fara lift si certificat de performanta energetic, compusa din 4 camere, bucatarie, camara, baie, hol, magazie si terasa”, la preţul de 181.000 lei (preţ de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului ur-mărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să de-pună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de por-nire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

Anunțuri executori judecătoreşti - Publicații de vânzare în extras

23 de deținuților s-au căsătorit la Miercurea Ciuc

Un număr de 23 de deţinuţi s-au căsătorit anul trecut în Peni-tenciarul Miercurea Ciuc, arată bilanţul acestei unităţi, prezentat public săptămâna trecută.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Miercurea Ciuc, Adrian Bujac, cei 23 de deţinuţi și-au unit destinele cu persoane din afara închisorii, numărul căsători-ilor oficiate fiind mai ridicat decât în anii precedenţi. Motivul este legat de faptul că deţinuţii care se căsătoresc au dreptul la o „noapte a nunţii” și beneficiază de o vizită intimă de 48 de ore, spre deosebire de ceilalţi care pot petrece alături de soţiile sau concubinele lor doar două ore.

De altfel, în cursul anului 2013 au fost acordate 284 vizite intime cu durata de 2 ore și 23 vi-zite intime cu durata de 48 de ore. În opinia reprezentanţilor închiso-rii, „camera de acordare a vizitelor intime a jucat un rol important în menţinerea unei stări disciplinare corespunzătoare, în rândul persoa-

nelor private de libertate care pot beneficia de acest drept”.

STATISTICI

Adrian Bujac a precizat că Pe-nitenciarul Miercurea Ciuc, care a fost profilat cu regim închis încă din 2011, a avut pe parcursul anu-lui trecut un efectiv mediu de 433 de persoane.

Datele statistice mai arată că în 2013 au fost acordate 4.119 vi-

zite, din care 1.392 fără dispozitiv de separare și au fost distribuite 3.036 pachete cu alimente și 7.808 scrisori. De asemenea, la Peniten-ciarul Miercurea Ciuc s-au înre-gistrat 16.282 de consultaţii de medicină generală, fiecare persoa-nă privată de libertate beneficiind de 40 de prezentări la cabinetul medical.

În perioada menţionată, cinci deţinuţi au primit permisiunea să iasă din locul de detenţie și să-și viziteze familia pentru 24 de ore.

Vor pedepse mai blândeMagistraţii Tribunalului

Harghita trebuie să analizeze şi să soluţioneze un număr mare de cer-eri venite din partea deţinuţilor de la Penitenciarul Miercurea Ciuc sau a comisiei special constituite în cadrul unităţii, după intrarea în vigoare a noului Cod Penal şi a noului Cod de Procedură Penală.

LEGE PENALĂ MAI FAVORABILĂ

Purtătorul de cuvânt al Tri-bunalului Harghita, judecătorul Cristian Uţa, a declarat că în urma intrării în vigoare a noilor coduri comisia de evaluare din cadrul peni-tenciarului a sesizat sau urmează să sesizeze Tribunalul cu 44 de cer-eri privitoare la legea penală mai favorabilă. În aceste cazuri, comisia consideră că cel puţin unele dintre pedepsele aplicate condamnaţilor urmează a fi reduse.

„Dintre acestea, până acum au fost soluţionate aproximativ 20 de sesizări, iar cu privire la o persoană condamnată s-a dispus punerea în libertate (...) În celelalte cazuri s-a constatat, în marea majoritate, că este cazul să se reducă unele dintre pedepse sau chiar şi pedeapsa rezultantă, în ca-zul existenţei mai multor infracţiuni, a concursului de infracţiuni, urmând ca persoanele condamnate să execute o pedeapsă mai redusă. În principal s-a sesizat că este vorba de reduceri substanţiale de pedeapsă în cazul infracţiunilor de tâlhărie, de viol şi de

furt”, a declarat judecătorul Cristian Uţa, vicepreşedintele Tribunalului Harghita.

El a dat exemplul unui bărbat acuzat de viol, care a fost condam-nat la 15 ani de închisoare şi, în-trucât pedeapsa maximă este acum de 12 ani, urmează ca pedeapsa să fie redusă şi „condamnatul să in-tre în discuţia comisiei de eliberări condiţionate, care va stabili dacă timpul pe care deja l-a executat este suficient sau nu pentru eliberarea din penitenciar”.

CERERI ALE CONDAMNAŢILOR

Judecătorul Cristian Uţa a adăugat că, pe lângă sesizările venite din partea comisiei din penitenciar, au mai fost înregistrate şi aproxi-mativ o sută de cereri din partea condamnaţilor care consideră că ar trebui să beneficieze de sancţiuni mai blânde.

„Au fost înregistrate în jur de o sută de asemenea cereri deja, în cele câteva zile de la intrarea în vigoare (a noilor coduri - n.r.), dar preconizăm că numărul va fi de câteva ori mai mare, având în vedere că în penitenciar sunt aproximativ 400 de persoane”, a ex-plicat vicepreşedintele Tribunalului Harghita.

Potrivit acestuia, Judecătoria Miercurea Ciuc a fost şi urmează să fie sesizată cu 40 de astfel de solicitări venite partea comisiei din penitenci-ar, iar Curtea de Apel Tîrgu-Mureş a primit cinci astfel de cereri.

Peste o sută de condamnaţi consideră că ar trebui să beneficieze de sancţiuni mai blânde

Infractorul din Spitalul Județean Un tânăr din Miercurea Ciuc

este cercetat de poliţie după ce a fost surprins în incinta unei secţii

a Spitalului Judeţean de Urgenţă când încerca să fure din geanta unei angajate.

Biroul de Presă al IPJ Harghi-ta a anunţat că săptămâna trecută, tânărul de 24 ani, din Miercurea Ciuc, a intrat în spital, a reușit să ajungă într-o încăpere a cadre-lor medicale și a fost surprins de personalul de serviciu chiar când a deschis o poșetă pentru a vedea dacă în interiorul acesteia se află valori.

Tânărul s-a ales cu dosar pe-nal pentru tentativă de furt, cazul urmând să fie preluat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc.

Managerul Spitalului Jude-ţean de Urgenţă, dr. Demeter Fe-renc, a declarat că „a fost declanșa-tă o anchetă internă pentru a vedea cine se face vinovat de posibilitatea pătrunderii acestui infractor în spi-tal, ţinând cont de faptul că nu era în timpul programului de vizită”.

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Mai mulți şomeri în Harghita

Rata șomajului înregistrează o creștere în judeţul Harghita, pe motiv că unele firme de construc-ţii au efectuat disponibilizările de sezon în luna ianuarie, când a temperaturile au scăzut foarte mult și nu s-a mai putut lucra în acest domeniu.

Directorul executiv al Agenţi-ei Judeţene pentru Ocuparea For-ţei de Muncă (AJOFM) Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că, la sfârșitul lunii ianuarie, în judeţ, erau înregistraţi 10.524 de șomeri, dintre care 4.421 de femei. Rata

șomajului este de 7,23 la sută, în creștere faţă de luna precedentă, când se înregistra o rată de 6,96 la sută.

Potrivit sursei citate, creșterea numărului de șomeri este moti-vată de faptul că unele firme au început disponibilizările de sezon mai târziu, întrucât în lunile tre-cute iarna a fost mai blândă.

Tiberiu Pănescu a mai adă-ugat că în luna ianuarie s-au an-gajat, prin intermediul instituţiei pe care o conduce, un număr de 321 de șomeri, puţin peste media

perioadei similare a anului trecut.În Harghita au început deja,

în luna ianuarie, patru cursuri destinate șomerilor înregistraţi, pentru meseriile de barman și co-merciant mărfuri alimentare, ur-mând ca în februarie să demareze alte patru cursuri, de fierar-beto-nist, lucrător în creșterea anima-lelor, limba germană și operator calculatoare.

AJOFM Harghita are dispo-nibile, în prezent, 333 de locuri de muncă vacante, cele mai multe în industria ușoară.

15

Criză de judecători la Tribunalul Harghita

Purtătorul de cuvânt al Tri-bunalului Harghita, judecătorul Cristian Uţa, a declarat că în anul 2013 volumul total de activitate al acestei instanţe s-a ridicat la 9.812 cauze, dintre care 1.634 la secţia penală şi 8.178 la secţia civilă.

Tribunalul Harghita funcţionează cu un număr total de nouă judecători, faţă de 16 cât prevede statul de funcţii, din care doar doi la secţia penală. Datele statistice arată că numărul de hotărâri date de un judecător la Tribunalul Harghita, în 2013, variază între 527 şi 1.059 de hotărâri, luând în calcul doar magistraţii care au funcţionat pe durata întregului an. În ceea ce priveşte dosarele rulate de un judecător, acestea sunt cuprinse între 999 şi 1.685.

Judecătorul Cristian Uţa, care este şi vicepreşedintele Tribunalu-lui Harghita, a spus că volumul de muncă este unul imens, iar greutăţile pe care le întâmpină această instanţă sunt cauzate şi de

faptul că nu funcţionează o spe-cializare a judecătorilor pe materii.

JUDECĂTORII PREFERĂ ALTE INSTANŢE

„Având în vedere numărul mic de judecători, nu avem atâţia

judecători câte specializări ar tre-bui să fie. De principiu, ar trebui să funcţioneze specializările civil, penal, comercial, contencios admin-istrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, cauze cu mi-nori, fiecare dintre ele presupunând cunoaşterea în detaliu a legislaţiei, care este în schimbare frecventă,

mai ales la anumite materii cum este contenciosul administrativ şi fiscal, a practicii instanţelor supe-rioare, a practicii Înaltei Curţi. Practic, ar necesita foarte mult timp ca un judecător să cunoască toate aceste lucruri pe mai multe mate-rii”, a explicat Cristian Uţa.

El a adăugat că încărcătura

judecătorilor din Tribunalul Harghita este comparabilă cu încărcătura celor mai aglomerate instanţe din ţară, în condiţiile în care la aceste instanţe există o spe-cializare.

„Nu este acelaşi lucru ca un judecător să intre cu o mie de cauze din contencios administrativ, spre exemplu, sau să intre cu o mie de cauze din toate materiile enumer-ate. Volumul de muncă este de câte-va ori mai mare în aceste cazuri”, a punctat judecătorul Cristian Uţa.

Vicepreşedintele Tribu-nalului Harghita a subliniat că dacă unul dintre judecători s-ar îmbolnăvi, situaţia ar dezechilibra foarte mult activitatea, pentru că instanţa funcţionează „exact la limita suportabilităţii”. Cristian Uţa a spus că dacă s-ar ocupa şi celelalte şapte posturi vacante, situaţia ar fi cu totul alta şi a pre-cizat că judecătorii nu prea vin la Tribunalul Harghita, iar cei care profesează o vreme aici doresc să plece apoi la alte instanţe.

AJOFM Harghita are disponibile, în prezent, peste 300 de locuri de muncă vacante

Autoutilitară incendiată, în Remetea

O autoutilitară de transport pâine a fost cuprinsă de un incen-diu puternic, la mijlocul săptămâ-nii trecute, vehiculul fiind serios deteriorat, iar încărcătura distrusă.

Purtătorul de cuvânt al In-spectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Harghita, Alina Ciubotariu, a declarat că incendiul a izbucnit în localitatea Remetea, la o autoutilitară care transporta pâine, iar la sosirea pompierilor vehiculul era cuprins aproape în totalitate de flăcări.

Pentru stingerea focului au intervenit un echipaj din cadrul

Detașamentului Gheorgheni, cu o autospecială cu apă și spumă și Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al localităţii Remetea, cu o autospecială de intervenţie.

În urma incendiului, autouti-litara s-a deteriorat în proporţie de 75%, fiind distruse și cele 800 de pâini aflate în interior și lăzile de plastic folosite pentru transportul acestora.

Pompierii au stabilit că incen-diul a fost provocat de un scurtcir-cuit electric produs de un acumu-lator electric defect, care a dus la aprinderea izolaţiei din apropiere.

PUBLICITATE 16

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii. Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor. Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa. Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

Noul Cross Caddy

Robust, extravagant, puternic individualizat

www.vw-vehicule-comerciale.ro