of 24/24
CMYK CMYK

cnna4 Layout 1 - revistacuib.files.wordpress.com · Im p r es ii “~n perioada interbelic\, dup\ actul Marii Unirii de la Alba Iulia romanul românesc atinge nivelul valoric european.”

  • View
    215

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of cnna4 Layout 1 - revistacuib.files.wordpress.com · Im p r es ii “~n perioada interbelic\, dup\...

  • CMYK

    CMYK

  • Edito

    rial

    pagina 2

    CMYK

    CMYK

    Director: Daniela Voicu([email protected])

    Redactor sef: Daniel Lacatus

    colaboratori: Menu] Maximinian, Elena LilianaPopescu, Alberto Palombi, Al. Florin Tene

    Adresa: Str. Ovid Densusianu, bl. 6, sc. C, ap. 35, Calan HDTelefon: 0734 387 914e-mail: [email protected] B.R.D.: CONT IBANRO77BRDE220SV36722012200ISSN 2066-1932

    Layout & design: Mihai Radu e-mail: [email protected]

    Caseta redac]ional\ Din acest num\r

    B\trne, lng\ Eminescu te visez., a[ezat la Masa t\cerii. Nu prea[tiu ce face]i voi acolo cu sufletul romnesc dar pe aici se usuc\z\pada [i copacii. Nici `ngerii nu se mai `ngeresc ca alt\dat\.

    Mare norocos mai e[ti: tu `l auzi pe Eminescu [i cnd tace. Eu amnorocul meu: te ascult cnd vreau. Ce de poezie mai e[ti [i tu Ce demai poet, m\i Nichita Albastru [i nger, cu vocea ta, mereu reinventat\,mereu cu alte sensuri. Ea `mi hr\ne[te lini[tea. `mi cresc aripile cnd teascult. Mereu alte aripi, mereu alt\ pace, aceea[i alt\ poezie mereu.

    Ce fericit mai e[ti, b\trne. Nu plngi cu lacrimi uscate, mute, f\r\r\d\cini, nu rzi doar cu din]ii din gur\, cu ziceai cndva.

    S\ [tii c\ pe aici st\m r\u cu visele. Oamenii au `nceput s\ aib\capete urmuziene, n form\ de computere, cu urechi-telefoane mobile,iar n ele ndesate c\[ti de mp3-uri. Toat\ Romnia, snoab\, morm\ie,]ip\, [opte[te, se zbenguie interminabil la telefon. Dac\ stai trei ore lacomputer, dou\ la televizor, trei la telefon, opt munce[ti [i restuldormi, cnd s\ mai tr\ie[ti?

    Tu ziceai rsu-plnsu, b\trne. Ehe, ce emo]ie ntre ele. Ploie[tiului Caragiale [i al t\u tr\ia acolo. Acum rsu-plnsu a r\mas, `ns\

    altfel: rdem de plns [i deplngem hazul de necaz. n ]ara asta trist\(liric\?), plin\ de umor, cum o [tiai (de la prietenul Bacovia), nimicnu mai este sfnt. `]i aminte[ti, bine`n]eles, de frumosul Antim cumne certa el prin secolul al XVII-lea c\ suntem prea neserio[i, c\`njur\m de lege, de cruce, de cuminic\tur\, de mor]i, de lumnare,de suflet, de mormnt, de coliv\, de prescuri, de botez, de cununie.

    Suntem din ce `n ce mai singuri, b\trne, de[i planeta este tot maiaglomerat\. Paradoxal, planeta se tope[te ([tii, `nc\lzirea global\)[i oamenii `nghea]\ `ntr-o via]\ mecanic\, algebric\, algoritmic\.Poezia nu se mai cite[te, ea se vede (pe yutube), se aude (unde vrei,unde nu te a[tep]i), se amestec\ `n past\ colorat\ [i sunet, pe internet(`n ppt-uri). Poe]ii, contabil tot mai mul]i, se pitesc dup\ sau secocoa]\ pe bloguri. To]i scriu, vor s\ arate lumii cine sunt, dar nimeni,aproape, nu mai cite[te. To]i vorbesc strident, cacofonic, nimeni nuascult\.

    [tii cine e[ti tu acum? Poetul din decembrie [i din martie, cndCasele de Cultur\ (era mai frumos Castele, nu b\trne?), [colile, massmedia, to]i trop\ie pe inima ta, s\rb\torindu-te zgomotos, spumos. Tur\mi `nfrigurat cum e[ti de dorul patriei. A[a de `nger bun de romncum ai fost. Ce de mai dor `mi e [i mie de tine, m\i poete, pe iarnaasta goal\. Cu sania te-a[ duce undeva, spre inima ]\rii, pe margineatimpului, s\ ascult\m bolnava cu stetoscopul dragostei noastre de ]ar\.[i acolo, tu, vraciule, s\ o vindeci cu necuvintele tale umbroase [icalde.

    Mi-e tare dor de iarn\ [i de tine, ca `n fiecare an de cnd ne-ai l\satsinguri, din iarna lui 1983. Mi-e tare dor de M\re]ia frigului alb [ivertical. Mi-e dor de ochii t\i frumo[i, buni [i alba[tri. Mi-e dor demine, cel de alt\dat\. Mi-e dor de tine, cel dintotdeauna. Acum m\str\bate o emo]ie de iarn\: cum va s\ fie, ea, iarna, de ast\ dat\,Nichita? Rogu-te, f\-o alb\, s\ ard\ sania pe ea de bucuria c\l\torilor.D\-ne-o nou\, nevrednicilor, s\ facem din nou oameni de z\pad\ cuaceea[i dragoste cu care prim\vara `i tope[te. [i care te-a n\scut [i petine `n martie, ca s\ te tope[ti, paradoxal, `n decembrie. NichitaNichita Nichita

    Profesor de limba lui Nichita,Lauren]iu B\dicioiu

    Duminic\, 13 decembrie 2009Mizil, Prahova, aproape de Ploie[ti

    Scrisoare `ntredeschis\ pentru Nichita Hristea St\nescu

    Silviu GugaIoan BarbDaniel LacatusDaniela VoicuLeonard AncutaFernando Torres GarciaFrank VarelaM.P.PaleologoAntony DjuanMichael Aaron CasaresMike MerazMat GouldJason WhitworthJerry D aka a.j.anon

    Brian CarterMichael ClearmanRomina EllinaA.J. KaufmannThom OlaussonSania GinzburgDecompositionRoryAlbin ZurfluhOvidiu IvancuLauren]iu B\dicioiuMaria Balea Justin JackleyAl. Florentin Tene

  • Impresii

    ~n perioada interbelic\,dup\ actul Marii Unirii de la Alba Iulia romanul romnesc

    atinge nivelul valoric european.

    pagina 3

    CMYK

    CMYK

    Dup\ Marea Unire din 1918, a[a cum secunoa[te, au `nceput s\ se dezvolte mai toateramurile economiei na]ionale. Prin acest act`nf\ptuit la Alba Iulia la 1 Decembrie s-arealizat unitatea na]ional\ [i integrarea `nritmul european de modernizare.

    Un rol important `n europenizareaRomniei l-a avut presa literar\ [i literaturacare cunoa[te o efervescen]\ deosebit\ dincare nu lipsesc polemicile,uneori violente.`nacest context se impugn personalit\]i caMihai Sadoveanu, Camil Petrescu, LiviuRebreanu, Tudor Arghezi, Mateiu Caragiale,Ion Barbu, Lucian Blaga, Gib Mih\escu,Eugen Lovinescu, Tudor Vianu [i al]ii careprin lucr\rile lor publicate `n ]ar\ [istr\in\tate au avut un rol deosebit `ncunoa[terea realit\]ilor din Romnia pedrumul moderniz\rii.

    Dup\ Marea Unire num\rul ziarelor cupagin\ literar\ [i reviste literare se`nmul]esc. O parte din ele, prin rezumatetraduse `n limbi de circula]ie interna]ional\,fac cunoscute operele scriitorilor romni.Revista Via]a romneasc\ (ap\rut\ la 6martie 1906, dar care `[i `nceteaz\activitatea `n timpul Primului R\zboiMondial), reapare `n 1920 sub conducerealui Garabet Ibr\ileanu, tot la Ia[i.Dar din1930 se mut\ la Bucure[ti, conducerea fiindpreluat\ de Mihai Ralea [i GeorgeC\linescu. `n acea perioad\ Via]aromneasc\ pune accentul pe autenticitate [ispecificul na]ional `n]eles ca dimensiunesocial\ [i europenizarea ca asimilare aspiritului na]ional. `n jurul acestei reviste sedezvolt\ curentul literar cunoscut subnumele de poporanism. `n cadrul redac]iei s-au dezvoltat mul]i scriitori, printre careamintim pe Spiridon Popescu, CalistratHoga[, Jean Bart, P\tr\[canu, Mironescu,Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Toprceanu[i al]ii.

    ~n perioada abordat\ disputele literare seduceau `n jurul modernismului [i altradi]ionalismului. Modernismul denume[tetendin]a inovatoare `ntr-o anumit\ etap\ aunei literaturi.El apare `n literatura secoluluiXX-lea opunndu-se tradi]ionalismuluiproclamnd noi principii crea]iei.Acestcurent sus]inea europenizarea(sincronizarea) literaturii na]ionale culiteratura Europei, promovarea scriitorilortineri, teoria imi ta]iei, eliminarea decalajului`n cultur\, trecerea de la o literatur\ cutematic\ rural\ la una de inspira]ie urban\.Cultivarea prozei obiec tive [i evolu]iapoeziei de la epic la liric [i a prozei de la liricla epic.

    Eugen Lovinescu, `n literatura noastr\,

    teoretizeaz\ asupra modernismului `nrevista Sbur\torul [i `n cena clul pe care-lconducea. Revista lui Lovinescu apare laBucure[ti `ntre anii 1919-1922 [i apoi `ntre1926-1927. Cenaclul Sbur\torul are oexisten]\ mai `ndelungat\, func]ionnd `ntre1919-1947, cnd a fost interzis decomuni[ti.Obiectivele acestei grup\ri erau:promo varea tinerilor scriitori [i imprimareatendin]ei mode rniste `n evolu]ia literaturiiromne. Primul obiectiv s-a realizat prinpromovarea unor nume ca: Camil Petrescu,Ion Barbu, Ilarie Voronca, PompiliuConstantinescu, George C\linescu, etc. Unproces mai `ndelungat a cunoscut cel de-aldoilea obiectiv. Eugen Lovinescu `[idezvolta concep]iile sale moderniste `nIstoria civiliza]iei romne moderne [i `nIstoria literaturii romne contemporane. `naceste ample lucr\ri modernismullovinescian porne[te de la ideea c\ exist\ unspirit al veacului XX explicat prin factorimateriali [i morali, care cuprinde un procesde o modernizare a civiliza]iilor de integrare`ntr-un ritm de dezvoltare sincronic\, teoriaimita]iei care explic\ via]a social\ prininterac]iunea reac]iilor suflete[ti, principiulsincronismului care `n literatur\ `nseamn\acceptarea schimbului de valori aelementelor care confer\ noutate [imodernitate fenomenului literar. La revistaSbur\torul colaborau, printre al]ii, IlarieVoronca, Ion Barbu, Tristian Tzara [i al]ii.

    ~n acea perioad\ era promovat [i curentuldenumit tradi]ionalism, prin care se `n]elege,continuarea vechilor valori tradi]ionale,insistndu-se pe ideea c\ istoria [i folclorulsunt cele dou\ domenii relevante ce definescspecificul unui popor. Nichifor Crainc, laaceste dou\ domenii, mai adaug\ factorulspiritual, credin]a religioas\ ortodox\ care arfi, spunea scriitorul, elementul esen]ial destructur\ a sufletului ]\r\nesc din Romnia.Consecin]a acestei teze era c\ opera decultur\ cu adev\rat romneasc\ trebuia s\includ\ `n substan]a ei ideea de religiozitate.Revista tradi]ionalist\ este Gndirea careapare la Cluj `n 1921 sub conducerea luiCezar Petrescu [i Cucu, din redac]ia c\reiaf\cea parte [i Gib I.Mih\escu. `n 1929revista se mut\ la Bucure[ti [i conducerea eieste luat\ de Nichifor Crainic. Aceast\publica]ie apare pn\ `n 1944. Scriitorii carese nscriau n curentul tradi]ionalist au c\utats\ surprind\ `n operele lor particularit\]ilesufletului na]ional prin valorile miturilorautohtone a situa]iilor [i credin]elorstr\vechi. La acest curent au aderat LucianBlaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iardintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu

    Caragiale [i dramaturgii Adrian Maniu [iLucian Blaga. Aici intr\ Revista funda]iilorregale care apare lunar la Bucure[ti `n dou\serii.Aceast\ publica]ie `[i propune s\ fie cur\d\cini `n toate domeniile activit\]iina]ionale. Primul redactor [ef al revisteiPaul Zarfipol, `i d\ direc]ia maiorescian\.Dup\ 1934 conducerea revistei o ia CamilPetrescu [i apoi Dumitru Caracostea. `naceast\ revist\ au publicat:gala galaction,,Tudor Arghezi, Ion Barbu, HortensiaPapadat Bengescu, etc.

    ~n perioada interbelic\ apar [i publica]iicare promoveaz\ avangarda. Avangardismuleuropean are ca punct de plecare curentulnon-conformist numit dadaism.Acesta a fostini]iat la Zurich de Tristian Tzara, originardin Romnia. Scriitorii care scriau `n spirituldadaismuluii `[i exprimau dispre]ul fa]\ de olume incapabil\ s\ st\vileasc\ barbaria [icrima. Ei cultivau antiliteratura, antimuzica,antipictura, tangen]iind cu absurdul. Dinacest curent s-au desprins constructivismul[i suprarealismul. Construc tivismul de la nois-a grupat `n jurul revistei Contemporanul laconducerea c\ruia se afl[a Ion Vinea.Constructivi[tii promovau ideea necesit\]iiunei coresponden]e `ntre art\ [i spiritulcontemporan al tehnicii moderne care

    Rolul literaturii de dup\ Marea Unire `n europenizarea Romniei

    Liviu Rebreanu

    continuare `n pagina urm\toare

  • Impr

    esii

    CMYK

    CMYK

    inventeaz\ forme noi, con turnd natura. Lasolicitarea lui Ion Vinea au colaborat larevist\ Ion Barbu,T. Arghezi, CamilPetrescu, dar [i pictori [i sculptori, printrecare [i C.Brncu[i. `n acea vreme au maiap\rut reviste con structiviste ca: Integral [iPunct. Tot `n acea perioad\, a[a cumspuneam mai sus, a ap\rut [i curentulsupra realismului ce a fost teoretizat [ipromovat de revistele Alge [i Urmuz. Acestcurent urm\rea prin programul s\up\trunderea artei `n planul incon[tientului,al visului, al oniricului, al delirului `n carespa]iile umane scap\ controlul con[tiin]ei.Dintre repre zentan]ii supra realismuluiromni amintim pe Aurel Baranga, Sa[aPan\ [i chiar Arghezi, iar pe plan europeanLouis Aragon, dintre pictori Picasso. Dup\cum se observ\ literatura, arta romn\rezoneaz\ cu spiritul european.

    ~n perioada interbelic\, dup\ actul MariiUnirii de la Alba Iulia romanul romnescatinge nivelul valoric european. Romanulromnesc `[i extinde evantaiul tematic, elcuprinznd medii sociale diferite [iproblematici mai bogate [i complexe ceintereseaz\ [i cititorul european.Fiindc\multe din aceste romane sunt traduse `nlimbi europene. Sunt publicate `n acestelimbi romane semnate de Gib I.Mih\escu,Cezar Petrescu, Camil Petrescu, HortensiaPapadat Bengescu [i al]ii.

    Apari]a romanului Ion de LiviuRebreanu `n anul 1920 a fost un evenimenteditorial. Acesta fiind primul romanromnesc comparabil cu capodopereleuniversale prin impresia cople[itoare devia]\ pe care o degaja . Romanele ap\rute

    `n perioada interbelic\ continu\ inspira]iarural\ prin operele lui M.Sadoveanu, [iL.Rebreanu, dar avnd valori cu totulsuperioare [i cu modalit\]i specifice. Eravremea ca romanul romnesc s\ devin\afluient al fluviului romanului european.Acum apar romanele cu subiecte citadine `ncare cadrul de desf\[urare al ac]iunii fiindora[ul ce se modernizeaz\ `mprumutndarhitecura francez\ sau german\. Atunciapar crea]iile lui C\linescu, Camil Petrescu,Hortensia Papadat Bengescu. `n acestcontext se dezvolt\ [i problematicaintelectualului inegalabil ilustrat\ deromanele lui Camil Petrescu. GarabetIbr\ileanu este unul dintre acei careintensific\ dezbaterile cu caracter teoretic `nleg\tur\ cu romanul.Aici fiind vorba deromanul de crea]ii, care prezint\ personajele`n deosebi prin comportamentul lor, [iromanul de analiz\ care este interesat devia]a interioar\ de psihic.`n acest domeniuteoretic o mare importan]\ conferiun]a luiCamil Petrescu, intitulat\ "Noua structur\"[i opera lui Marcellu Prust. Din acest studius-a desprins o nou\ viziune a supraposi -bilit\]ilor de cunoa[terte a fiin]ei umane `naccord cu evolu]ia filosofiei [i [tiin]elor.

    ~n perioada interbelic\ romancierii,asemeni confra]ilor din Europa,experimenteaz\ tehnici multiple aleromanului modern. Astfel exista tendin]ade `ntoarcere la modele tradi]ionale precumcel balzacian pe care George C\linescu `lfolose[te `n "Enigma Otiliei". El consideranecesitatea dezvolt\rii romanului romnescpe linia studiului caracterului. Romanulinterbelic cunoa[te [i alte orient\ri cumeste lirica `n opera lui Ionel teodoreanu,

    estetizanta [i simbolistica la MateiuCaragiale, Memorialistica la ConstantinStere [i fantastica la Mircea Eliade.

    ~n perioada aceea s-au format marilepersonalit\]i ca Cioran, Mircea Eliade,Eugen Ionescu, Brncu[i. Proza interbelic\se dezvolt\ prin nuvelistica lui GibMih\escu, reportajul prin Geo Bogza [iproza original\ a absurdului prin Urmuzdeschiz\toare de drumuri pentru literaturadeceniilor urm\toare.

    ~n urma acestei sumare analize putemafirma c\ Marea Unire de la 1Decembrie 1918 a avut un rol important[i de net\g\duit `n dezvoltarea literaturiiromne [i integrarea ei `n marealiteratur\ european\.

    Al. Florin }ene

    Calistrat Hogas

    continuare `n pagina urm\toare

    Daniel L\c\tu[

    ~ntmpl\tor Am auzit`ntmpl\torlacrimi zorn\indpe asfaltFerestrele dormeau-lume str\in\indiferent\

    Daniel L\c\tu[

    Nu pleca Se spune c\ timpul distrugetot ce avem mai pre]iosCaptiv `n `mbr\]i[are`mi g\sesc fericirea

    am\gindu-m\cu `ncremenirea vie]iidin `n jurul nostruPe buzele de carmin r\sar safireNu plecat\cerea mai are ceva de spus

    Daniel L\c\tu[

    Amors\ de vise

    `i s\rut mnaca [i cum ar fi chipul ei.Sub pielea tmplelorcalma curgere a sngelui`ncetinit de somn.M\-ncumet s-o privesc `n ochi-aceast\ femeiee o amors\ de vise

    Ioan Barb

    Pre]ul t\ceriiPn\ cnd ni se va cere seam\ despre tot ce am primit [i n-am dat `ncerc s\ `nv\] resemnarea visnd sub oglinda fntnilor pentru toate semin]ele ce vor `ncol]i pentru [uierul `nfiorat al coasei

    ce se va bucura la fream\tul `nsp\imntat al ierbii pentru frunzele ce poart\ `n zorul lor `n deriva cntecul toamnei-

    `ncerc s\ deslu[esc pre]ul t\cerii pn\ cnd poeme lipite de filele calendarului vor capta pa[ii iluziei furi[a]i `n clepsidr\

  • Impresii

    pagina 5

    CMYK

    CMYK

    De la o vreme am `nceput s\ m\ laud c\am v\zut `n carne [i oase, cum se spune,mari personalit\]i. Sigur, asta e un semn deb\tr]ne]e [i cnd eram mai tn\r, [tiind ca n-am nici un merit, m\ sfiiam s\ vorbescdespre acest noroc. Fiind `n anulCentenarului Eugene Ionesco m-am l\udatc\ l-am v\zut [i pe ilustrul dramatug, dar...`ntr-un fel mai aparte.

    La sfr[itul lui martie 1994 am fost `nFran]a `ntr-un parteneriat [colar `ntre liceulunde eram profesor [i un liceu di Vitre(vestul Bretaniei). Familia profesorilor undeeram g\zduit m-a chemat `ntr-o zi s\ aud[tirile la televizor. Era anun]at\ moarteaacademicianului [i dramaturgului EugeneIonesco. Posturi dup\ posturi `ntrerupeauemisiunile ca s\ fac\ acest anun]. Suntintervievate personalitati din lumea literar\si teatral\, se transmit fragmente dinspectacolele cu piesele sale, aud [i multeinforma]ii biografice [i in toate era

    men]ionat c\ `ntemeietorul teatruluiabsurdului s-a n\scut in Romnia. De[i emare distan]a dintre Vitre' [i Paris, gazdelemele , emo]ionate [i ele c\ au uncompatriot al lui Ionesco `n cas\, mi-aupromis c\ m\ duc la `nmormntare. [i s-au]inut de cuvnt. Altfel datorita lui Francoise[i Dominique Avelange m\ pot l\uda c\ l-am v\zut `n carne [i oase, pe EugeneIonesco,dar era mort .

    Slujba de `nmormntarea a avut loc laBiserica Ortodoxa romn\ (are hramulSfin]ii arhangheli Mihail, Gavril [i Rafail)de pe strada Jean de Beauvaire din CartierulLatin, pe care o mai v\zusem. Aici a fostcnt\re] `n stran\ (diac) ConstantinBrncu[i. A fost lume foarte mult\, strns\cu mult `naintea ceremonialului religios [ise vorbea mult romne[te. A venit [i regele

    Mihai. Atunci l-am vazut pentru prima data,l-am [i atins u[or cu mna profitnd deaglomera]ie [i m-am strecurat prin mul]inepna aproape de sicriu ca s\-l v\d pe"Eugen Ionescu al nostru". A[a am auzit pecineva spunnd `n limba romn\. Cufamilia regal\ a fost Doina Cornea. L-amv\zut [i pe Paul Goma, la un moment datam avut impresia c\ e b\ut. Redactoriipostului de radio "Europa liber\" erausolemni [i au l\sat o foarte bun\ impresie.

    Despre Eugen Ionescu am auzit atuncic\ a debutat cu un studiu despre IlarieVoronca, eu [tiam c\ a debutat cu poezii `n"Bilete de papagal". Dou\ cucoane ce[o[oteau `n francez\ se contraziceau `nprivin]a vrstei ilustrului scriitor. Dac\ arfi avut atunci 82 de ani, nu s-ar fi aniversatanul acesta centenarul na[terii sale. Fiicascriitorului cred c\ era interesat\ de cinedintre academicienii francezi e prezentpentru a-l omagia pe tat\lui ei [i a-l `nsotipe ultim drum spre cimitirulMontparnasse.

    Inmormntarea a fost ca la romni. ~njurnalul meu propozitia aceasta amsubliniat-o, pentru c\ am asistat la`nmormnt\ri fastuoase [i la noi.

    Din "Le Figaro" mi-am notat un fragmentdintr-un fel de testament al lui Ionescopentru c\ s-a vorbit ct de credincios a fost.

    Iat\-l: "Am fost ajutat de Dumnezeu, cnd

    refugiat la Paris, c\ci nu voiam s\ m\ al\turcomuni[tilor din Bucure[ti, am luat co[ul`ntr-o zi f\r\ nici un ban, [i m-am dus la pia]\unde am g\sit 3000 de franci din 1940.Attea `mprejur\ri mi-au venit `n ajutor.poate c\ Dumnezeu m-a ajutat `n via]\ `neforturile mele [i eu nu mi-am datseama...Cteodat\ m\ gndesc s\ m\ rog.Cine [tie poate va fi totu[i ceva. Probabil"dup\" va fi bucurie, care e forma luiDumnezeu. Eu cred c\ forma lui Dumnezeue oval\...Am ajuns la 80 de ani [i chiar la 81[i jum\tate cu frica de a muri f\r\ s\-mi dauseama c\ Dumnezeu a f\cut pentru bine cevabine. El n-a abolit pentru mine moartea, ceeace g\sesc inadmisibil. `n ciuda eforturilormele, a preo]ilor, n-am reu[it niciodat\ s\ m\abandonez `n bra]ele lui Dumnezeu. N-amreu[it s\ cred suficient. Eu sunt, vai, ca acelom despre care se spune c\ `n toatedimine]ile [i zice rug\ciunea: Doamne, f\ caeu s\ cred `n tine."

    Din p\cate nu mai [tiu pe unde e revistafrancez\ unde era publicat\ aceastamarturisire [i nu [tiu ct de bine am tradusacste rnduri. A[ fi tare recunosc\tor dac\cineva ar g\sit textul original (sau traducerealui) [i mi-l semnaleaz\.

    Silviu Guga

    Amintiri... despreEugen Ionescu

    Am fost ajutat de Dumnezeu,cnd refugiat la Paris, c\ci nuvoiam s\ m\ al\turcomuni[tilor din Bucure[ti, amluat co[ul `ntr-o zi f\r\ niciun ban, [i m-am dus la pia]\unde am g\sit 3000 de francidin 1940. Attea `mprejur\rimi-au venit `n ajutor. poate c\Dumnezeu m-a ajutat `n via]\`n eforturile mele [i eu nu mi-am dat seama...Cteodat\ m\gndesc s\ m\ rog. Cine [tiepoate va fi totu[i ceva.

  • Sunt eu `nsumi, folosind diferite forme de exprimare, atingnd o form\ sensibil\, un ritm, o cu-loare. Ca s\ te po]i exprima, trebuie s\ g\se[ti culoarea, respira]ia.

    Sunt perioade pentru care am pictat mai mult, sau altele `n care am scris mai mult.

    Inte

    rviu

    pagina 6

    CMYK

    CMYK

    DANIELA VOICU: Domnule Fernando Torres - Garciacum a]i debutat ca artist ?

    FERNANDO TORRES-GARCIA: Arta a venit de tn\r.Scriam `nc\ de la vrsta de 15 ani, dar jurnalul meu nu `l ar\tamnim\nui, pentru c\ eram o persoan\ secret\. Unele dintre acestepoeme le-am publicat `n prima carte, Viaje de olvidos 2007`n Peru, edi]ie bilingv\ spaniol\ francez\. Pictura a `nceputprin 1983, pictam `n Peru, dar era pentru recreere. `n Paris am`n]eles c\ este o alt\ latur\ a sensibilit\]ii mele, ca o form\ deexprimare. Dansul m\ `ncant\ la fel ca [i pictura, ca [i poezia,am descoperit c\ pot dansa salsa, apoi `n 1989 am `nv\]attangoul la Paris.

    Iubesc cele trei forme de exprimare. M\ pot exprima cuintensitate, cu bog\]ia cromatic\ pe care fiecare art\ o necesit\.

    D.V.: Ce v\ considera]i mai mult: pictor, poet saudansator?

    FERNANDO TORRES-GARCIA: Dou\ perioade din via]amea m\ definesc: una `n care m-am exprimat `n tablouri mici,iar a doua, din 1986 cnd am `nceput s\ pictez `n formatmare.

    Sunt eu `nsumi, folosind diferite forme de exprimare,atingnd o form\ sensibil\, un ritm, o culoare. Ca s\ te po]iexprima, trebuie s\ g\se[ti culoarea, respira]ia. Sunt perioadepentru care am pictat mai mult, sau altele `n care am scris maimult.

    N u

    m\ `nchid `n aceast\ lume decrea]ie. Actul de crea]ie fiind unact solitar, nu am sentimentul c\sunt singur, deoarecesubiectele vin din via]a real\.

    Sunt eu `nsumi: pictura,poezia, dansul. Scriu lucruricare m\ inspir\ din ceea cecitesc Dac\ merg la dans [iv\d cum lumea danseaz\,improvizez [i dansez

    Sunt eu insumi: poet, pictor [idansator `n egal\ m\sur\.

    D.V: Ct se scrie [i ct secite[te `n Fran]a?

    FERNANDO TORRES-GARCIA: Se spune c\ lumea nucite[te, dar `n final, lumea cite[te. Concret `n Fran]a `n lunaseptembrie s-au vndut mai mult de 500 de apari]ii, apoi `niunie - iulie alte 500 de noi titluri. Este o produc]ie imensa decar]i. Exist\ aceast\ ofert\ pentru c\ [i cererea este mare. Suntdou\ tipuri de poezie care sunt publicate official. `n Pariscunosc un poet peruan care public\ f\ra a fi ajutat financiar.Deci sunt persoane care public\ independent. Aceast\ lume apoe]ilor publica]i official, este o comoar\, iar poezia francez\contemporan\ mi se pare o bog\]ie surprinz\toare, dar [ipoezia latin\, american\ este excelent\.

    D.V.: Care crede]i c\ este destinul scriitorului?

    FERNANDO TORRES-GARCIA: Scriitorul nu se vaschimba, va trebui s\ scrie istorii, s\ inventeze, s\ relateze.Scriitorul de]ine mai multe c\i prin care i[i exprim\ ideile:online, direct cu cititorul, sau scrisul de mna, care nu se maiutilizeaz\ foarte mult. Eu scriu . Am poeme pe care nu lepublic `nc\ online, iar `n prim\var\ voi `ncepe s\ pictez din nou.Momentan lucrez la un proiect pentru o nou\ carte despre unpictor renascentist.

    D.V.: Ce ar fi via]a f\r\ art\?

    FERNANDO TORRES-GARCIA: Este imposibil s\ existevia]\ f\r\ art\, deoarece via]a este art\ [i cultur\. Necesit\ totul.Arta [i cultura sunt ceea ce trebuie s\ respect\m ca s\ tr\im.

    D.V.: Crede]i `ntr-o rena[tere global\ a literaturii [i aartei ?

    FERNANDO TORRES-GARCIA: F\r\ `ndoial\ mereu va fiart\. Suntem creatori, fiecare epoc\ are rena[terea ei, mai ales`n aceast\ epoc\ modern\.

    D.V.: Cine v\ insipir\ ?

    FERNANDO TORRES-GARCIA: Muzica baroc\, Bach,italian\, francez\, din literatur\ foarte mul]i scriitori, filosofica [i din pictur\ pictura care m\ inund\ de sentimentemuzica baroca vine, te atinge, te face s\ sim]i lucruri intense,este ca un aliment al sufletului pentru mine Toate acestea m\inspir\ `n actul de crea]ie.

    D.V.: Ce este via]a pentru dumneavoastr\?

    FERNANDO TORRES-GARCIA: Pentru mine, via]a esteun etern al descoperirii.

    Daniela Voicu

    Interviu cu poetul francez de origine peruan\

    FERNANDO TORRES-GARCIA

    Via]a ca un etern al descoperirii

    Pictur\ `n ulei 1m/1m, 1996, Fernando Torres - Garcia

  • CMYK

    CMYK

    s`nt un b\rbat normal, `nalt [i s\n\tos. cu aspect interesantdar asta nu conteaz\ prea tare. mama mea e fericit\[i femeile mele s`nt fericite. iar `n spital oamenii `ntorc capul[i le simt privirile moi [i calde lipindu-se de mine. e un fel de bine,ca la o `nmorm`ntare care se termin\ cu bine. [i repede.merg pe culoarele spitalului, prin sec]ia ar[i.sute de flori `[i deschid boboci ro[ii prin pansamente. b\rba]ii icnescla vederea mea, femeile `[i `ntind spre mine m`inile cioplite. este iod,cu siguran]\ iod este mirosul acela, un fel de parfum al vie]ii `ncerc`nd s\ `nving\ cel\lalt parfum.

    la pediatrie copiii s`nt absorbi]i de o ciud\]enie de joc. `ntin[i pe paturiscuip\ buc\]i de pl\m`n. fac schimb de medicamente [i cred`n mine [i `n portocale. mai mult `n fructe dec`t `n oameni.o feti]\ cu p\r negru vrea s\ `mi dea c`teva [uvi]e. poate ultimele.ochii ei de fier `nro[it `mi transpir\ palmele. c`nd m\ ating, cineva `mi face injec]ia letal\.de obicei nu stau mult, doar c`t s\ iau oftatul unei infirmieredr\gu]e. dragostea e un fel de alhzeimer, `ntotdeauna al]i oamenialte decoruri, doar durerea aceea c`nd nu-]i aduci amintec`t mai ai de tr\it.

    e o muzic\ de r\zboi `n spital. la terapie intensiv\,concurs de trageri [i amput\ri. femeile de acolo `[i re]ingesturile, o timiditate stranie. doar privirile lor m\ `mbr\]i[eaz\le simt piepturile lipite de al meu, inimile alerte c\ut`ndo intrare. s`nt un tip s\n\tos, cicatricele mele s`nt demult vindecate.am impresia c\ totul se pr\bu[e[te [i aud baloane care se sparge s`nge pe jos de parc\ inimile zac pocnite pe gresie.dar nu se `nt`mpl\ nimic, o femeie de serviciu d\ cu mopul [i totule la fel ca `nainte. privirile s`nt un alt fel de atele [i femeile urc\ ajut`ndu-secu ele `n obrazul meu [i mu[c\. s`ngele meu nu curge aicis`ngele meu este de alt\ culoare aici. ele `nchid ochii [i le simt pleoapelegrele ca ni[te plato[e de fier forjat. m\ `mbrac\ `n ele.plec asemenea unui cavaler c\tre noi cuceriri.

    la oncologie `ncep s\ m\ simt b\tr`n. nu e prima dat\, `ntotdeauna e la fel.m\ simt sl\bit, golit de putere `n fa]a acestor tineri. to]i au pu]in\via]\. dac\ le adun via]a, nu reu[esc s\ o ajung pe a mea. a[a c\la fel ca de fiecare dat\, pl\m\desc din timpul r\mas o fecioar\ `n pragul m\riti[ului. se dezbrac\ `n fa]a mea [i prin ea v\d o u[\,o u[\ imens\ din p\m`nt b\t\torit. m`inile ei, flori neudatecer[esc o pic\tur\ din s`ngele meu proasp\t. am venit s\-]i aduc s`ngele,spun. femeia z`mbe[te o secund\, apoi dispare odat\ cu z`mbetul.`n locul ei v\d toate femeile din spital cum `ntind degetele spre mine [i unghiile lor cresc p`n\ `n carnea mea. m\ doresc toate femeile din spital.`n zilele care vor veni, p`n\ la urm\toarea vizit\, femeile suspin\ iar eu m\ voi culca pe r`nd cu fiecare din ele.

    Leonard Ancutam\ doresc toate femeile din spital

    Leonard Ancuta, 35 ani, n\scut `n ora[ulDr\g\[ani.Din 1993 `n Bucure[ti, unde face cuno[tin]\ cuvia]a de strad\ [i fumul cluburilor de noapte. Oexperien]\ pe care o `mp\rt\[e[te de multe ori `nscrierile sale. `ntre timp urmeaz\ cursurile maimultor facult\]i. `n 1998 se apuc\ de Facultatea de

    Filosofie, la Universitatea din Bucure[ti, pe care o p\r\se[te `n 2003,f\r\ examen de licen]\. Din principiu.Din 1999 redactor economic la Mediafax, Ziarul Financiar, MirabilisMedia, Banii No[tri, Business Standard. `n 2007 se muta `n domeniulPR & Advertising. Din 2010 este director de v`nz\ri la Plus Media.Cariera literar\ `ncepe `n copil\rie, c`[tig`nd diverse concursuri radio.Povestirile sale au fost citite `n und\ pe Radio Romnia Tineret. Leo Ancuta: Din 2005 membru al mai multor comunita]i literare on-line. `n 2009 debut literar cu romanul Control, la Editura TRITONIC.

  • Poez

    ie a

    mer

    ican

    \

    pagina 8

    CMYK

    CMYK

    THE LOVERS' HEART

    The Lovers HeartBeats in time with a "world" windOf color and soundLove is their religionBeauty is their souls and mindsThey connectA door opensAnd the view is filled with...Light, warmth, and promise

    THE UNDERWATER MOON

    If I were able to liveAt the bottom of the seaWould life be easier?Or would things be asDifficult as they areFor any surface dweller?Would mermaids beMarine Muses singing meSongs to my hearts content?OrWould they be carnivorousSea Monsters eating me untileverything was completely spent?Would it belike the citiesup above?An eat orbe eaten worldWithout hope andWithout love?At night

    If I looked upWould there be light fromThe Underwater Moon?OrWould the oceanmagnify its cool luminescence andmake me a loon?Would the manIn the moonBe lonelyLike me?Or would the starsAnd planetsKeep himCompany?Is he my brotherOr is he me?Staring at his own contemplativereflection upon the sea.

    Frank Varela is a graphic designer and a native to Los Angeles. Forthe last twenty years, he has designed for the entertainment industryand has art directed and designed for properties such as The X-Filesand ER. Currently, he works at MATTEL designing and art direct-ing toy packaging for boys and older collectors. Logo design isone of Frank's great passions and many of his logo designs andsymbols have appeared in various graphic design books and publi-cations. CONCEPTiCONS has been an ongoing project for a num-ber of years, and to date, the project has taken the form of a book,website (www.concepticons.net), and a one man show at the LosAngeles Center of Digital Art (LACDA).

    Frank Varela

  • Poezie american\

    pagina 9

    CMYK

    CMYK

    Broadway Melody 2009

    the image of the great stacksdances in the east riverwrapping itselfaround the fragile heartof a wayward tribethe constant vibrationresonance i cannot limitbut know in my soulso many nightsthe bridge built by a womanand all roads leading herei have walked these trailsthese paths of the huntedi have seen eyes ignite thesound of the lettered trainsfree radical initiators of dawnremain unchanged and passlift to the surface

    arteries clogged with lesser meni have seen her weep in linenjoyful tears and rueful laughterlove and hate and fear and couragethe terror heard thru the wallsforeign sons of holy motherleft undigested ride thru the bowelsalimentary schooling andtrials by firethere is no easy wayto get cross town

    Butterfly Milk

    my thoughts arerun with butterfly milkand case hardened

    well wishesseveral of them stand just over thereconvinced of prophecyand the longing of thespirit and wisdomi see none of ittoo cold now to remainwhich inside nexti notice the prophethands upturned supplicanteyes turned to stonemetamorphic sightwhich blessed vision nextglad to feelthe cold so completethe wind so absolutethe turn of my heelthe new directionthe milk on my tongue

    M.P.PaleologoM.P.Paleologo

    Jerry D aka a.j.anon

    M.P.Paleologo (aka Evil Dick) was born andraised in Northern New Jersey where his delicatesensibilities were distorted into the carnival mir-ror perspective represented in his music, verse,and prose. Influenced by great artists such asPablo Neruda, Emily Dickinson, Andy Warhol,

    and David Lynch as well as many of the incred-ible indigenous people which have crossed hispath, his sharp edged writing style is laced withsurprising tenderness and wry humor. The authorenjoys speaking of himself in the third person,bourbon, and long walks in the park.

    IDOLOGY

    in a dream last nightI dreamedabout a man I called Kcopsa Greek Egyptian whos last name is Artsuhtaraz,speaking with a mystic German accenthis purpose!it turns out was to write thesewords, and to inform you.

    It was to inform me to inform you,

    this is a name I gave him lastnight, he did not give me his name. Me! Im a messenger, fair question it be,I was a traveler; then became me