56045010 Modele Epice in Romanul Interbelic I

8/16/2019 56045010 Modele Epice in Romanul Interbelic I

http://slidepdf.com/reader/full/56045010-modele-epice-in-romanul-interbelic-i 1/54

ROMANULINTERBELIC

Modele epice în



Romanul Românesc

Fiind o specie a genului epic, foarte complexă, cu tradiţiistrăvechi in literatura popoarelor, romanul se caracterizează, îngeneral, prin amploarea desfăşurării acţiunii, în centrul căreia seaflă, de obicei, mai multe personaje, prin reflectarea cadruluisocial si geografic, prin posibilitatea de a investiga procesele detransformare psihologică a omului sub influenţa condiţiilorconcrete de viaţă, ca şi prin libertatea aproape neângrădită aautorului de a situa acţiunea pe coordonatele timpului





O privire critică mai recentă asupra fenomenului surprinde astfel varietatea modelelor epiceabordate. Vom clasi ca, astfel, şi operele alese pentru studiul de caz:

romanul realist obiectiv: „Ion”, LiviRebreanu.

. romanul realist mitic: „Baltagul”,Mihail Sadoveanu.

. romanul realist psihologic: „Ultima noapte de dragoste, ntaianoapte de r!"boi”, #amil $etrescu.

. romanul e%perientei: „Maitre&i”,Mircea 'liade.

. romanul realist de tip bal"acian: „'nigma (tiliei”, )eorge #alinescu.

#ele doua tendin*e,

tradi*ionalismul +imodernismul , se re lect!in paradigma romanului,sub denumiri diverse, darreductibile la acela+imodel complementar:roman tradi*ional vs.roman modern, romanobiectiv vs. romansubiectiv, roman decrea*ie vs. roman deanali"! .



În sensul larg, modernismul reprezintă otendinţă de înnoire în arta şi literaturasecolului al XX-lea.

În acest sens, modernismul include curenteleartistice novatoare, precum simbolismul,constructivismul, expresionismul, dadaismulsau suprarealismul.

Modernismul se îndreaptă spreviitor.

Modernismul





Realismul





!ealismul s"a manifestat în literatura română încă

din secolul trecut, adeseori în forme care au cuprinsşi elemente aparţinând altor curente literare, îndeosebi romantismului, cum ar fi scrierile lui#asile $lecsandri, %ostache &egruzzi, &icolaeFilimon etc

'n realism înfloresc romanul, comedia de moravuri,nuvela, portretul satiric si pamfletul, preocupareapentru conţinutul comunicării dominând pe ceapentru formă



„ION” IVI! "#$"#%N!

Romanul realist obiectiv



#u „Ion”, Liviu Rebreanu schimb! cursul istorieiromanului rom-nesc, sco*-ndu l din cri"a ndelungiisale a+e"!ri. /ormula de roman pe care o adopt!este modern!, ea re"ult-nd, n primul r-nd, din

schimbarea perspectivei de investiga*ie romanesc!.0i erit! e metoda, c!ci romanul +i, n ca"ul lui LiviuRebreanu, r!m-ne n actualitatea vie*ii. Rebreanu

ns! o interpretea"! obiectiv, ca problem!, !r!inten*ii morali"atoare sau sentimentalism.



Romanul „Ion”, este o dram! a conditieiumane degradate, umilite, care se r!"vr!te+te.0e apt, e o r!"vr!tire a irii contra societ!*iiabu"ive. 1iolen*a teribil! a patimii lui Ion, are puterea elementelor de"l!n*uite ale naturii2naturii primitive3. 4!ranul din opera lui LiviuRebreanu nu este o sinte"! de virtu*i, cum l

n !*i+au s!m!n!tori+tii. $atimile lui suntelementare, oarbe, distructive. 5ic!ieri nu sesimte simpatia autorului pentru clasa*!r!neasc!.



Limba +i procedeele de stil nu aduc ra"ei lui Rebreanustr!lucire6 ele pun n lumin!, ns!, o tr!s!tur! de caracter,un am!nunt esen*ial, o situa*ie psihologic!.

$ersona7ele lui Liviu Rebreanu tr!iesc o via*! interioar! deo mare intensitate. 1orbele, ra"ele rostite de ele sunt doare%presia par*ial! a r!m-nt!rilor lor l!untrice. #ititorul are

ns! intui*ia clar! c! n ast el de replici ideea, ampli icat! prin repeti*ie, nu e%prim! dec-t ragmentar g-ndireaeroului.

'tica pro"ei se desprinde din contradic*iile sociale"ugr!vite. 8n acest iresc, al vie*ii, se constituie o ntreag!lume, o multitudine de persona7e, puternic individuali"ate.

Romanul lui Liviu Rebreanu se distinge +i prin arhitecturalui comple%!, nu mai pu*in modern!.



Geneză şi critică

$rin men*iunile !cute de autor n „M!rturisiri”9 ;<=>, „Ion” „ +i trage originea dintr o scen! pecare am v!"ut o acum vreo trei decenii”. Lumeailustrat! n roman, las! impresia c! se desprindedirect din realitate cu minime prelucr!ri de nume,de toponime, portrete, nt-mpl!ri.

Mihail 0ragomirescu vede n „Ion”, „cel mai rumosroman rom-nesc +i una dintre cele mai tipice opere

de acest el din literatura universal!”, iar ?udor1ianu i atribuie, pe l-ng! vi"iunea preponderentrealist!, +i „un roman na*ionalist” care aduce nliteratur! c-mpul luptelor na*ionale din @rdeal.



Tipologie

„Ion” are valen*e multiple, iind un roman obiectiv +i realist, nsensul pre"ent!rii „ !r! str!lucire artistic!, !r! stil”, a vie*iisatului ardelenesc n toate dimensiunile ei, „icoana comple%!,vie, !r! e%uberan*!, bogate n am!nunte de observa*ie a vie*ii @rdealului”, coboar! anali"a psihologica n "ona ad-nc! a

patimilor umane, n acela+i timp, ntr o mai mic! m!sur!, +inaturalist, prin unele scene de o duritate ce ri"ea"! patologicul. Romanul este o resc! a vie*ii n curgerea eines -r+it!, este lu%ul imens al realit!*ii n care apte, destine +individualit!*i se perind! ntr o continu! rotire a timpului.

Rebreanu este un pro"ator realist de actur! dur!, prin modulde oglindire a vie*ii rurale, prin dorin*ele de parvenire ale persona7ului principal. Romanul se structurea"! totu+i pe arii

ntinse, n linii de or*! ale unei ac*iuni precise, cu un num!rmare de persona7e, bine conturate n spa*iul epic.



Obiectivitate $ro"a realist obiectiv! se reali"ea"! prin nara*iunea la

persoana a III a, non ocali"at!. Sunt olosite, trei tipuri deocali"!ri: ocali"area e%tern!, de regul! n descrieri

9descrierea drumului c!tre $ripas, a satului>, nregistr-nd

detaliile +i evenimentele asemenea unei camere de luatvederi6 ocali"area intern!, prin care las! impresia c! p!trunde n g-ndurile persona7ului, prelu-nd n vi"iunealui anumite aspecte +i nt-mpl!ri6 ambele tipuri de

ocali"are se reg!sesc n ocali"area "ero, atributdemiurgic al naratorului omniscient +i omnipre"ent,dominant! n cuprinsul romanului, prin care autorul o er!o vi"iune global! asupra lumii operei +i probea"! c!st!p-ne+te pe deplin scenariul narativ.



Naratorul omniscient siomniprezent

?e%tul con*ine semne prevestitoareale s -r+itului iec!rui persona7, careeste o victim! a atalit!*ii: nu poateie+i din destinul lui 9„roman aldestinului”>. 8nl!n*uite temporal +icau"al, aptele sunt credibile,verosimile. ' ectul asupra cititoruluieste de ilu"ie a vie*ii 9veridicitate> +ide obiectivitate.



Tem !i caracter mono"ra#c

?ema operei o constituie lupta *!ranului pentru p!m-nt ntr osocietate mp!r*it! n s!raci +i boga*i +i st!p-nit! de mentalitateasacului cu bani sau a ntinderilor de p!m-nt. Ideea dominant! este c!setea mistuitoare de p!m-nt duce, inevitabil, la de"integrarea moral!

a individului. ?ema central!, problematica p!m-ntului, este dublat! de cea a iubirii.#riticul 5icolae Manolescu a irma c! „ n centrul romanului se a l! patima lui Ion, ca orm! a instinctului de posesiune”.

#aracterul monogra ic al romanului orientea"! investiga*ia narativ!spre diverse aspecte ale lumii rurale: obiceiuri legate de marilemomente din via*a omului 9na+terea, nunta, nmorm-ntarea>, rela*sociale generate de di eren*ele economice 9strati icarea social!> saculturale 9universul *!ranilor, universul intelectualit!*ii rurale>, relade amilie.



Incipit ș i #nal „Simetria” incipitului cu inalul ace o adev!rat! carier! n

receptarea critic!. 8ns!, cu toate c! „Ion” ncepe +i setermin! cu descrierea drumului care intr!, respectiv iesedin sat, drumul nu mai este acela+i, dup! cum nici oamenii

din $ripas nu r!m-n neschimba*i n urma e%perien*elortr!ite. $rimitivi +i intelectuali, cu o psihologie rudimentar!, *!ranii

lui Rebreanu +i e%prim!, totu+i, o serie de dorin*esubiective, care nu se pot mani esta din moment ceace+tia devin victimele unui destin implacabil. 5u

nt-mpl!tor, 5icolae Manolescu a irm! c! eroul din „Ion” „nu e liber, e manipulat”.



Construcţia discursuluinarativ #onstruc*ia romanului este menit! s! ilustre"e

stabilitatea universului din $ripas. 0e la titlul clasic omonim protagonistului p-n! la structura simetric! „)lasul p!m-ntului” +i „)lasul iubirii” continu-nd cu

mp!r*irea n capitole cu nume re"umative, particularit!*ile compo"i*ionale ale romanului Ionrelie ea"! coeren*a +i unitatea spa*iului rural. $-n! +icele dou! planuri narative ale romanului care, aparent,

n !*i+ea"! mentalit!*i di erite intelectualii +i *!ranii e%prim!, n ond, aceea+i vi"iune tradi*ional! asupralumii.





Moduri de e$punere 0escrierea ini*ial! are, pe l-ng! rolul obi+nuit

de i%are a coordonatelor spa*iale +itemporare, unc*ie simbolic! +i de anticipare.

5ara*iunea obiectiv! +i reali"ea"! unc*ia derepre"entare a realit!*ii prin absen*a m!rcilorsubiectivit!*ii, prin a+a cum l descria ?udor1ianu „stilul cenu+iu”. 0ialogul sus*ineveridicitatea +i concentrarea epic!.



%lanuri narative $rin tehnica planurilor paralele este

pre"entat! via*a *!r!nimii +i aintelectualit!*ii rurale. ?recerea de la un

plan narativ la altul se reali"ea"! prinalternan*!, iar succesiunea secven*elornarative este redat! prin nl!n*uire. 1ia*a persona7elor se des !+oar! dup! legileinterne ale lumii lor +i evoluea"! paralel.



Construcţiasubiectului

8n e%po"i*iune, sunt pre"entate principalele persona7e, timpul +ispa*iul 9hora din $ripas>, ceea ce con er! veridicitate romanuluirealist. #ercul horei, centru al lumii satului, este o desc!tu+aredionisiac! de energii. @+e"area privitorilor re lect! rela*iile sociale.

Cot!r-rea lui Ion de a o lua pe @na cea bogat! la 7oc, de+i o place

pe /lorica cea s!rac!, marchea"! nceputul con lictului. 1enirealui 1asile Baciu, tat!l @nei, de la c-rcium! la hor!, +i con runtareaverbal! cu Ion, constituie intriga romanului.

#on lictul central din roman este lupta pentru p!m-nt n satultradi*ionalDdrama *!ranului s!rac. M-ndru +i orgolios, este pus nsitua*ia de a alege ntre iubirea pentru /lorica +i averea @nei.

#on lictul e%terior, social, ntre Ion +i 1asile Baciu, este dublat decon lictul interior, ntre „glasul p!m-ntului” +i „glasul iubirii”.



Construcţiasubiectului 0orind s! ob*in! repede mult p!m-nt, Ion i ace curte

@nei, o seduce +i l or*ea"! pe 1asile Baciu s! acceptec!s!toria.

nici sinuciderea @nei nu i tre"e+te lui Ion regrete sau

con+tiin*a vinov!*iei. 5ici n @na, nici n $etri+or, iul lor, nuvede dec-t garan*ia propriet!*ii asupra p!m-nturilor. Moartea copilului nu l opre+te pe Ion din drumurile dup!

/lorica, m!ritat! ntre timp cu )eorge. 0e"nod!m-ntuleste, ast el, previ"ibil, iar )eorge nu este dec-t un

instrument al destinului. 'l este arestat, /lorica r!m-nesingur!, iar averea lui Ion revine bisericii.



%ersona&e



Ion $rin persona7ul Ion, Rebreanu pune pentru prima dat! n literatura

rom-n! „problema *!r!neasc!” dintr o alt! perspectiv!, renun*-ndla perspectiva idili"at! asupra satului +i asupra *!ranului.

8n construirea lui Ion, autorul porne+te de la obsesia statornic! a*!ranului rom-n, p!m-ntul.

Ion este sub7ugat de „glasul p!m-ntului”. 0e+i dore+te s! posede p!m-nt, n realitate el este cel posedat de acesta.

0orin*a de a avea este 7usti icat! per ect. $entru Ion p!m-ntulnseamn! stabilitate, status social, e%presia calit!*ii sale de

gospodar. 'l o seduce pe @na pentru a intra n posesia p!m-nturilor lui

1asile Baciu. $rin dorin*a de a o cuceri pe /lorica, Ion calc! din nou legile

morale, dar mai ales n runt! din nou destinul. S -r+itul s!u violentnu este deloc surprin"!tor6 agonia lui este descris! detaliat.



Ana @utorul o surprinde pe @na n trei iposta"e succesive care i

conturea"! treptat pro ilul moral +i con igura*ia su letului eichinuit: cea de t-n!r! emeie, ndr!gostit! pro und de Ion,

ndur-nd cu umilin*! vorbele grele +i loviturile. 'a este harnic!,supus!, ru+inoas!.

0in punct de vedere i"ic, pentru Ion ea este o at! „sl!bu*!” +i „ur-*ic!”, mai ales n compara*ie cu /lorica. /irav! +i !r! personalitate, a+a cum pare la nceput, @na devine o victim!u+oar! a l!c!ului interesat numai de "estrea ei.

Moartea eroinei devine, prin urm!rile sale o cumplit! pedeaps!

aplicat! celui care i a distrus via*a. 0estinul @nei este tipic lumiirurale, unde „ emeia repre"int! dou! bra*e de lucru, o "estre +io produc!toare de copii”.



Mi&loace decaracterizare 5aratorul obiectiv +i las! persona7ele s! +i

de"v!luie tr!s!turile n momente dencordare, consemn-ndu le gesturile,

limba7ul, pre"ent-nd rela*iile dintre ele9caracteri"are indirect!>. /iind omniscient,naratorul reali"ea"! portretul sau biogra ia persona7elor 9caracteri"are direct!>.



Stil şi registre stilistice

5ara*iunea la persoana a III a +i obiectivitateanaratorului se reali"ea"! ntr un stil neutru,impersonal. Stilul direct alternea"! cu celindirect. )eorge #!linescu constat!autenticitatea limba7ului regional: „observarealimba7ului ardelenesc e !cut! cu oarte mult!e%actitate”. ?udor 1ianu observa utili"arearegistrelor le%icale diverse n limba7ul persona7elor, n unc*ie de condi*ia lor social!: „varia*iile de vocabular n trecerea de la mediulrural la acela or!+enesc sau la cel intelectual”.



Concluzie (ri"ontul persona7elor este m!rginit6 n e%isten*a lor

monoton!, orice nt-mplare din sat este comentat!cu aprindere. Belciug +i amilia Cerdelea +i disput!

nt-ietatea n sat. $entru a +i umilii o+tii prieteni,Belciug nu preget! s! le cumpere mobila c-nd ev-ndut! la licita*ie.

„Ion” de Liviu Rebreanu este un roman prin e%celen*!realist, al voin*elor n r-nte. $rin toate caracteristicilesale, romanul Ion este o veritabil! resc! social! avie*ii rom-ne+ti de la nceputul secolului EE, o oper!literar! de cert! singularitate n literatura rom-n!.



'Balta"ul() Mi*ail+adoveanu

!omanul realist mitic



Marile teme care se regăsesc în operele lui (adoveanu ) viaţaţăranilor asupriţi, viaţa din trecutul îndepărtat al poporului,viaţa apăsătoare şi monotonă a micilor târguri de provincie#olumele de debut reliefau, de asemenea, împletirea unuiromantism protestatar " teme haiduceşti " cu un vigurosrealism, izvorât din observaţia scrutătoare a dramelor din viaţasatului şi a târguşoarelor

'n ciuda presiunilor de tot felul, Mihail (adoveanu a desfăşurato intensă activitate publicistică de pe poziţii democratice,militând pentru progresul culturii româneşti Moartea sa esteregretată de toţi literaţii vremii, între care *eorge %ălinescu

scrie în memorabila +%ronică a optimistului ) +-mul de toatezilele s"a mistuit lăsând în locu"i simulacrele sale de piatră şide bronz %e"a fost al fiecăruia din noi a devenit al tuturor, el eacum numai al poporului dintre care a ieşit



Romanul lui Mi*ail+adoveanu !omanul lui Mihail (adoveanu este un vast spectacol al

existenţei noastre) în el întâlnim toate aspectele şimanifestările vieţii unui popor

!omanul +.altagul , desfăşurându"se la suprafaţă şi în

aparenţă pe treptele cunoscute ale istoriei sale concrete,reprezintă, de fapt, istoria împlinirii trudnice a acestui golexistenţial creat prin dispariţia ciobanului

%ălinescu afirma că +(adoveanu a descris infernul rural alepocii dinainte şi de după răscoalele ţărăneşti

+(adoveanu are realismul lui .alzac şi melancolia unuiromantic, asprimea lui Miron %ostin, voluptatea senzorialăa lui !abelais / precis ca un pictor flămând şi inefabil caun muzician, un analist al sufletelor impenetrabile



,enez ș i critic .altagul , apărut în anul 0123, constituie,

în creaţia lui Mihail (adoveanu, un punctde echilibru, vizând deopotrivă compoziţia,tematica şi limba folosită *eorge%ălinescu consideră romanul +una din celemai bune scrieri ale lui (adoveanu şi îlcaracterizează drept +romanul nemişcăriimilenare cu intrigă mitologică , acest tip deproză presupunând abordarea artistică aunui mit autohton şi chiar universal



+.altagul este romanul unui suflet de munteancă,#itoria 4ipan, pentru care îndatoririle mortuare pentrusoţul ei, răpus de lotrii ciobani, sunt comandamenteexprese, ce nu"i dau răgaz până când nu"şi află soţulrăpus şi nu"i dă creştinească înmormântare

5aul *eorgescu surprinde poate cel mai binecaracterul sferic, de capodoperă, al lumii romanului, în care destinul uman se integrează, ca în balada+Mioriţa , în ciclurile cosmice ale existenţei, evocând+o civilizaţie astrală, în care faptele umane suntreglate ca mersul stelelor, al soarelui şi al lunii



'n ambele opere literare, perfecţiunea şieternitatea cosmosului îndeamnă fiinţa umanăcătre eternizare, prin aspiraţie către înalt, prinintegrare în ritmurile infinite ale lumii de sus

+(adoveanu spune ceva mai mult de o paginăceea ce lui !ebreanu îi ia un întreg capitol , afirmă&icolae Manolescu, observaţia cuprinzândcaracteristica principală de compoziţie a romanului

realist sadovenian) esenţializarea realităţii



Tipolo"ie +.altagul are o arhitectură complexă conferită de

polimorfismul structurii şi de ţesătura de teme şi motive şireconstituie, monografic, viaţa muntenească în tipareletradiţiei în Moldova începutului de veac 66

7e"a lungul vremii au apărut diferite interpretări aleromanului, unele chiar contradictorii) antropologic şi poliţist8*eorge %ălinescu9, mitic"baladesc şi de realismetnografic 85erpessicius9, reconstituirea +Mioriţei 8/ugen4ovinescu9, demitizant 8:on &egoiţescu9, realist"obiectiv

8&icolae Manolescu9, iniţiatic, de dragoste şi o anti"+Mioriţă 8$lexandru 5aleologu9 !elaţia romanului cubalada populară +Mioriţa este sugerată chiar de scriitorprin motto"ul) +(tăpâne, stăpâne,;Mai chiamă ş"un câne<



+tratul mitic (tratul mitic al romanului este bine susţinut prininserarea unor cuvinte străvechi, definitorii pentru

spiritualitatea românească 7intre acestea, visulpremonitoriu, prin care #itoria capătă convingerea că

&echifor 4ipan este mort, apare construit prin simbolurimitice (emne ale morţii, apusul, trecerea apei nefasteau rădăcini adânci în istoria indo"europeană, ţin de unspaţiu al începutului, iar (adoveanu trăieşte o adevăratăfascinaţie a tiparelor originare



4a impresia de scriere legendară contribuie şi limbajul,venit parcă din altă lume= scriitorul nu introducepodoabe arhaice, cuvinte luate întocmai din fondul

vechi, ci, aşa după cum observă &icolae Manolescu,(adoveanu arhaizează, inovează limbajul într"un spiritviu, prin reconstituirea unui mod de comunicare mitic,după structuri uitate naraţiune şi moduri de expunere



Naraţiune !i moduri dee$punere &araţiunea se face la persoana a :::"a, iar naratorul

omniprezent şi omniscient reconstituie în mod obiectiv,prin intermediul tehnicii detaliului şi observaţiei, lumea

satului de munteni şi acţiunile #itoriei (ecvenţele narative sunt legate prin înlănţuire şialternanţă &araţiunea este preponderentă, darpasajele descriptive fixează diferite aspecte ale

cadrului sau elemente de portret fizic, individual şicolectiv



&araţiunea este nuanţată de secvenţele dialogate sau dereplici alte #itoriei, cum este laitmotivul rostit de femeie încăutarea soţului, la fiecare popas) +&u s"a oprit cumva<astă"

toamnă un om cu un cal negru ţintat în frunte> Mie să"mispuneţi cine aţi văzut un om de la noi, călare, pe"un cal negruţintat în frunte şi"n cap cu căciulă brumărie

5erspectiva narativă din care sunt dezvăluite trăirile interioareale eroilor este cea omniscientă 8focalizare zero9 #ocea carerelatează este a unui +narator supraindividual şi demiurg



Titlu 5une întregul univers al cărţii sub simbolul dualităţii= baltagul

8topor +cu ascuţiş curb , cu două tăişuri9 e, în acelaşi timp, şiunealtă, şi armă, figurând simbolic viaţa şi moartea Motivullabirintului se concretizează la nivelul acţiunii 8căutarea şidiferitele popasuri9, dar este semnificativ şi la nivelul titlului7e remarcat că în roman acelaşi baltag 8al lui 4ipan9 îndeplineşte cele două funcţii



Tem ș i caracter mono"ra#c

-pera începe cu legenda populară care relatează desprefaptul că +7umnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus

rânduială şi semn fiecărui neam !omanul +.altagul prezintămonografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaicăa păstorilor, având în prim"plan căutarea şi pedepsirea celorcare l"au ucis pe &echifor 4ipan !oman al perioadei dematuritate, marile teme sadoveniene se regăsesc aici) viaţapastorală, natura, miturile, iubirea, arta povestirii, înţelepciunea



Construcţia discursuluinarativ !omanul este structurat pe două coordonate fundamentale)

aspectul realist 8reconstituirea monografică a lumii pastoraleşi căutarea adevărului9 şi aspectul mitic 8sensul ritual algesturilor personajului principal9 -rizontul mitic cuprinde

modul de înţelegere a lumii de către personaje, tradiţiilepastorale, dar şi comunicarea om"natură şi mitul marii treceri !omanul este structurat în 0? capitole cu acţiune desfăşurată

cronologic, urmărind momentele subiectului 5arcurgereadrumului are dublă semnificaţie $stfel, #itoria reconstituie

evenimentele ce au condus la moartea lui &echifor 4ipan,ceea ce se transpune într"o dublă aventură) a cunoaşteriilumii şi a cunoaşterii de sine 5entru *heorghiţă, căutareaare rol educativ, de iniţiere a tânărului 8bildungsroman9



Construc ț iasubiectului

5rima parte 8capitolele : " al #:"lea9 " frământările #itoriei înaşteptarea soţului şi pregătirile de drum " includ expoziţiuneaşi intriga 'n expoziţiune se prezintă satul Măgura @arcăului şischiţa portretului fizic al #itoriei

:ntriga cuprinde frământările ei, dar şi acţiunile întreprinse înainte de plecarea în căutarea soţului 5artea a doua 8capitolele al #::"lea " al 6:::"lea9 conţine

desfăşurarea acţiunii şi relevă drumul parcurs de #itoria şifiul ei, *heorghiţă, în căutarea lui &echifor 4ipan /i

reconstituie traseul lui &echifor, făcând o serie de popasuri,astfel încât reu esc să descopere exact locul în care a fostșomorât &echifor

C i



Construc ț iasubiectului 5artea a treia 8capitolele al 6:#"lea " al 6#:"lea9 prezintă

sfârşitul drumului) ancheta poliţiei, înmormântarea,parastasul lui &echifor 4ipan şi pedepsirea ucigaşului

5unctul culminant este momentul în care #itoria reconstituiecu fidelitate scena crimei, surprinzându"i chiar şi pe ucigaşii:lie %uţui şi %alistrat .ogza 5rimul îşi recunoaşte vina, însăal doilea devine agresiv /ste lovit de *heorghiţă cu baltagullui &echifor 4ipan şi sfâşiat de câinele 4upu, făcându"seastfel dreptate 7eznodământul îl surprinde pe .ogza, care îicere iertare +femeii mortului şi îşi recunoaşte fapta



%ersona&e



-itoria Lipan 5ortretul #itoriei 4ipan la început este static, obrazul ei

+parcă era un portret neclintit , construit din linii care suntdirecţionate din exterior spre interior) +-chii ei căprui în careparcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duşideparte

5ersonajul trece printr"un proces de interiorizare, încearcăsă devină fiinţă lăuntrică) +$cei ochi aprigi şi încă tinericăutau zări necunoscute

Meditaţia reclamă izolarea) +'n singurătatea ei, femeia cercasă pătrundă până la el &u putea să"i vadă chipul

(e pune, deci, accentul pe adâncimea vieţii afective) +(edesfăcuse încet"încet de lucruri şi îi intrase oarecum în sine ,dar această interiorizare este cerută şi de un anumit ritual



-itoria Lipan #itoria poate fi considerată o eroină tragică, ea fiind un

caracter cristalizat care are dominante ca statornicia şiconsecvenţa

5erpessicius o asemăna cu $ntigona ce înfruntă pe %reon)este aprigă, voluntară şi iluminată /a face un act justiţiar şiaplică, cu mare tenacitate, un mandat etic 5entru *eorge%ălinescu, ea este un +Aamlet feminin

$re o serie de virtuţi) frumuseţe, demnitate, înalt caracter,statornicie morală, inteligenţă, perseverenţă şi îndârjire

'n acţiunea sa, #itoria 4ipan dovedeşte un spirit justiţiar,inteligenţă, luciditate, forţă de stăpânire şi devotament în împlinirea tradiţiei %aracterizarea pe care i"o face naratoruleste sugestivă



Nec*i.or Lipan (ingurul personaj absent este tocmai cel căutat, &echifor

4ipan= despre el se ştie că era petrecăreţ, că nu avea fricăde hoţi şi de noapte, că +s"a arătat totdeauna

5ortretul lui &echifor 4ipan se conturează, mai ales dinmemoria afectivă a #itoriei) +$şa îi fusese drag în tinereţă4ipan, aşa"i era drag ş"acum, când aveau copii mari câtdânşii

4a .icaz, la han la 7orna, ea află că &echifor 4ipan era+obraz cunoscut , +om vrednic şi fudul , +care nu se uita laparale, numai să aibă toate după gustul lui = recunoscutdupă căciula brumărie, oamenii spun că este +vrednicromân şi +meşter la vorbă



,*eor"*iţ *heorghiţă se află la vârsta ieşirii din

copilărie, a iniţierii, a formării bărbăteşti 7rumul maturizării îl parcurge treptat, el

fiind ascultător, sfios şi supus mamei, care"ighiceşte până şi gândurile

Mi&l d



Mi&loace decaracterizare 5ersonajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului şi

individualizat prin caracterizare directă şi indirectă 8prin fapte,vorbe, atitudini, gesturi, relaţii cu alte personaje, nume9&echifor 4ipan este caracterizat în absenţă, prin retrospectivăşi remorare şi simbolizează destinul muritor al oamenilor&umele său +cel adevărat şi tainic , de botez, este tot*heorghiţă, dar primise numele &echifor în al patrulea an alvieţii



Concluzie +.altagul este una din cărţile maturităţii lui

(adoveanu şi una din cele maireprezentative opere ale artei sale $ici se

vădeşte cunoaşterea profundă a sufletuluiţărănesc care nu e +elementar , ci complexşi cu ascunzişuri, aproape de nepătruns şicu energii pasionale nemărginite

Documents

56045010 Modele Epice in Romanul Interbelic I