21
Daniela TEODORESCU 08.03.2013 Curs Master IPCI 1 3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 1 Curs INSTALATII DE PROTECTIE A CLADIRILOR LA INCENDIU Curs 1, Capitol 2 – Caracteristicile cladirilor Conf.dr.ing. Daniela Teodorescu 2013 3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 2 OBIECTIVELE SECURITĂŢII LA INCENDIU Privind obiectivele securităţii la incendiu din perspectiva protecţiei, acestea pot fi atinse prin luarea de măsuri de protecţie. Aceste măsuri se pot clasifica în: măsuri de protecţie activă şi măsuri de protecţie pasivă. Măsurile de protecţie pasivă Măsurile de protecţie pasivă modeleză incendiul şi efectele lui încă din faza de proiectare prin însăşi structura şi/sau elementele componente ale clădirii sau instalaţiei, nefiind necesare operaţiuni speciale pe timpul desfăşurării incendiului (elemente rezistente la foc, produse cu reacţie la foc controlată, desfumare naturală). Măsurile de protecţie activă Măsurile de protecţie activă controlează incendiul sau efectele lui prin acţiuni întreprinse de persoane (hidranţi, stigătoare) sau dispozitive automate (sprinklere, drencere, inundare cu gaze inerte, spumă, pulberi, aerosoli, desfumare mecanică).

Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 1

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 1

Curs INSTALATII DE PROTECTIE A CLADIRILOR LA INCENDIU

Curs 1, Capitol 2 – Caracteristicile cladirilorConf.dr.ing. Daniela Teodorescu2013

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 2

OBIECTIVELE SECURITĂŢII LA INCENDIUPrivind obiectivele securităţii la incendiu din perspectiva protecţiei, acestea pot fi atinse prin luarea de măsuri de protecţie. Aceste măsuri se pot clasifica în: măsuri de protecţie activă şi măsuri de protecţie pasivă.Măsurile de protecţie pasivăMăsurile de protecţie pasivă modeleză incendiul şi efectele lui încă din faza de proiectare prin însăşi structura şi/sau elementele componente ale clădirii sau instalaţiei, nefiind necesare operaţiuni speciale pe timpul desfăşurării incendiului (elemente rezistente la foc, produse cu reacţie la foc controlată, desfumare naturală).Măsurile de protecţie activăMăsurile de protecţie activă controlează incendiul sau efectele lui prin acţiuni întreprinse de persoane (hidranţi, stigătoare) sau dispozitive automate (sprinklere, drencere, inundare cu gaze inerte, spumă, pulberi, aerosoli, desfumare mecanică).

Page 2: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 2

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 3

Măsurile de protecţie pasivă

Se stabilesc in functie de:a) - categoria de importanţă a clădirii;b) - clasa de importanţă a clădirii;c) - destinaţie, tip de clădire şi capacităţi maximum simultane de utilizatori;d) - riscuri de incendiu în încăperi, compartimente de incendiu şi clădiri;e) - nivelul de stabilitate la incendiu asigurat pentru îndeplinirea condiţiilor de corelare normate;f) - condiţiile specifice destinaţiei clădirii şi după caz a compartimentelor de incendiu;g) – căile de acces, intervenţie şi salvare în caz de incendiu asigurate .

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 4

Categorii de importantapentru cladiri

Page 3: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 3

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 5

Categoria de importanta a uneicladiri (A, B, C, D)

Construcţiile se încadrează, după importanţa lor, în următoarele categorii de importanta, conform HG 766/97:a) de importanţă globală, denumite categorii de importanţă, care privesc întreaga construcţie, sub toate aspectele;b) de importanţă specifice, denumite clase de importanţă, care privesc întreaga construcţie sau părţi ale acesteia, sub anumite aspecte

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 6

CATEGORIILE DE IMPORTANTA

Categoriile de importanţă care se stabilesc pentru construcţii sunt:

construcţii de importanţă excepţională (A);construcţii de importanţă deosebită (B);construcţii de importanţă normală (C);construcţii de importanţă redusă (D).

Categoria de importanţă se stabileşte de către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcţiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcţiilor existente, atunci când este necesar, pentru lucrări de intervenţii sau în alte cazuri. Pentru fiecare construcţie se stabileşte o singură categorie de importanţă şi aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcţia: autorizaţia de construire, proiectul de execuţie, cartea tehnică a construcţiei, documentele de asigurare.

Page 4: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 4

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 7

Clase de importantapentru cladiri

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 8

Clase de importanţă (I, II, III, IV)

Clasele de importanţă se stabilesc prin reglementări tehnice şi au la bază criterii specifice.Clasele de importanţă se corelează cu categoriile de importanţă de către proiectant, la construcţiile noi, şi/sau de către expertul tehnic atestat, la construcţiile existente, în scopul stabilirii condiţiilor de aplicare a componentelor sistemului calităţiiClasificarea construcţiilor şi structurilor în clase de importanţăConstrucţiile sunt împărţite în clase de importanţă-expunere, în funcţie de consecinţele umane şi economice ale unui cutremur major precum şi de importanţa lor în acţiunile de răspuns post-cutremur.Clasele de importanţă-expunere la cutremur pentru clădiri şi structuri sunt următoarele:Clasa 1. Clădiri şi structuri esenţiale pentru societateClasa 2. Clădiri şi alte structuri ce pot provoca în caz de avariere un pericol major pentru viaţa oamenilorClasa 3. Toate celelalte clădiri cu excepţia celor din clasele 1, 2 şi 4.Clasa 4. Clădiri temporare, clădiri agricole, clădiri pentru depozite, etc

Page 5: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 5

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 9

Clase de importanţă (I, II, III, IV)Clasa 1. Clădiri şi structuri esenţiale pentru societate1.1. Spitale şi instituţii medicale/sanitare cu servicii de urgenţă şi săli de operaţie1.2. Staţii de pompieri, poliţie şi garajele cu vehicule pentru servicii de urgenţă1.3. Centre de comunicaţii1.4. Staţii de producere şi de distribuţie a energiei (electrice, a gazelor, etc.)1.5. Rezervoare de apă şi staţii de pompare1.6. Turnuri de control pentru aviaţie1.7. Clădiri şi structuri cu funcţiuni esenţiale pentru guvern şi apărarea naţională1.8. Clădiri şi alte structuri ce conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase (radioactive, etc.).Clasa 2. Clădiri şi alte structuri ce pot provoca în caz de avariere un pericol major pentru viaţa oamenilor2.1. Spitale şi instituţii medicale cu o capacitate de peste 50 persoane în aria totală expusă2.2. Şcoli, licee, universităţi, instituţii pentru educaţie etc. cu o capacitate de peste 150 persoane în aria totală expusă2.3. Clădiri din patrimoniul cultural naţional, muzee s.a.2.4. Clădiri având peste 300 persoane în aria totală expusăClasa 3. Toate celelalte clădiri cu excepţia celor din clasele 1, 2 şi 4.Clasa 4. Clădiri temporare, clădiri agricole, clădiri pentru depozite, etc. caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieţi omeneşti în caz de avariere la cutremur.

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 10

Notiuni despre riscul de incendiu - clasificari

Page 6: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 6

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 11

Evaluarea cantitativă a incendiului sau riscul de incendiu

În orice studiu al securitătii la incendiu este nevoie şi de o evaluare cantitativă, de stabilire a valorii siguranţei la incendiu a sistemului Evaluarea cantitativă a securităţii la incendiu porneşte de la analiza riscului de incendiu.Risc de incendiu - probabilitatea izbucniriiunui incendiu in spatii, încăperi, construcţiisau compartimente de incendiu. Riscului de incendiu i se poate asocia un anumit nivel de securitate la incendiu.

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 12

Evaluarea cantitativă a incendiului sau riscul de incendiuNivelul de securitate poate fi pus în evidenţă ca o funcţie de risc, figura 4. Se observă faptul că sistemul tehnic va asigura un nivel de securitate mai ridicat cu cât nivelul riscului asociat va fi mai mic.

Riscul de incendiu se exprima in functie de :

Probabilitatea producerii unuieveniment necontrolabilNivelul consecintelor

Page 7: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 7

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 13

RISCUL DE INCENDIU

RISC DE INCENDIU probabilitatea izbucniriiincendiilor în spaţii încăperi, construcţii saucompartimente de incendiu ori instalaţii.

RISCUL DE INCENDIU se exprima diferit: în cladirile cu funcţiuni civile (publice) se exprimă prin riscuri de incendiu, în cladirile destinate activităţilor de producţie şi de depozitare se exprimă prin "categorii de pericolde incendiu".

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 14

RISCUL DE INCENDIU

Riscul de incendiu se stabileste in functie de:

densitatea sarcinii termice determinată prin calculDestinaţia cladiriinatura activităţii desfăşurate

Page 8: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 8

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 15

RISCUL DE INCENDIU

DEFINITIE DENSITATEA SARCINII TERMICESarcină termică - suma energiilor calorice degajateprin combustia completa a tuturor materialelor din spatiul considerat.DENSITATE SARCINĂ TERMICĂ potenţial calorictotal al unui spaţiu, încăpere, etc, raportat la aria pardoselii luată în considerare (J/m2).Risc de incendiu

Riscul de incendiu este determinat, in principal, de densitatea sarcinii termice (q) stabilita prin calcul si de destinatia respectiva.

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 16

RISCUL DE INCENDIU (cf coduluinational de securitate la incendiu)

Riscurile de incendiu pot fi:a) - foarte mici: când densitatea sarcinii termice a materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate sau depozitate este mai mică de 105 Mj/m²;b) - mici: când densitatea sarcinii termice a materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate sau depozitate este cuprinsă între 106 MJ/ m² şi 420 MJ/ m²;c) - mijlocii: când se utilizează foc deschis sub orice formă sau densitatea sarcinii termice a materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate sau depozitate este cuprinsă între 421 MJ/m²şi 840 MJ/ m²;d) - mari: când se utilizează, prelucrează ori depozitează materiale sausubstanţe combustibile şi densitatea sarcinii termice este cuprinsă între 841 MJ/ m² şi 1680 MJ/ m²;e) - foarte mari: când se utilizează, prelucrează ori depozitează materiale sau substanţe combustibile solide, lichide sau gazoase a căror aprindere şi/sau explozie poate să aibă loc în amestec aerul, cu apa sau cu alte materiale ori substanţe şi sunt în cantităţi care pot iniţia incendiu şi/sau explozie volumetrică, precum şi în toate cazurile în care densitatea sarcinii termice este mai mare de 1680 MJ/ m².

Page 9: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 9

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 17

RISC DE INCENDIUIn functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu in cladiri, poate fi (cf P118):

foarte mare qi peste 5040 MJ/m2mare: qi = 840-5040 MJ/m2mediu: qi = 420 - 840 MJ/m2mic: qi = sub 420 MJ/m2

În funcţie de destinaţie (funcţiune), unele spaţii şi încăperi dinclădirile civile (publice), se încadrează în următoarele riscuri de incendiu (de ex):

mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanţecombustibile ( arhive, biblioteci, muitipiicare, parcaje autoturisme, etc.)mijlociu:în care se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice, oficiicu preparări calde, etc);mic: celelalte încăperi şi spaţii

Riscul de incendiu al clădirilor şi compartimentelor de incendiu în ansamblu, indiferent de destinaţia lor, se consideră riscul cel mai periculos din încăperile şi spaţiile care reprezintă mai mult de 30% din volumul clădirii sau al compartimentului de incendiu respectiv.

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 18

Categorii de pericol de incendiu (legat de risculde incendiu)

Page 10: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 10

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 19

CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU

La construcţii de producţie şi/sau depozitare, riscul de incendiuare în vedere natura activităţilor desfăşurate, caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţele utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, şi densitatea sarcinii termice. La acestea riscul de incendiu este definit prin CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU, ce exprimă:

categoriile A şi B: posibilităţi de incendiu şi explozievolumetrică (risc foarte mare de incendiu);categoria C: posibilităţi de incendiu / ardere (risc mare de incendiu);categoria D : existenţa focului deschis sub orice formă,înabsenţa substanţelor combustibile (risc mediu de incendiu);categoria E : existenţa unor materiale sau substanţeincombustibileîn stare rece sau a substanţelor combustibileîn stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de incendiu).

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 20

EVALUAREA COMPORTARII LA FOC A CONSTRUCTIILOR

Conform reglementărilor Uniunii Europene, comportarea la foc a construcţiilor se evaluează după două mari categorii de performanţe:

Reacţia la foc;Rezistenţa la foc.

Page 11: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 11

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 21

Reactia la foc si clase de reactiela focRezistenta la foc [h]Gradul de rezistenta la foc saunivel de stabilitate la foc

Notiuni de definit:Notiuni de definit:

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 22

REACTIA LA FOCReacţia la foc - Comportare a unui material care, prinpropria sa descompunere, alimentează un foc la care este expus, în condiţii specificateReacţia la foc a produselor utilizate în construcţii evaluează produsul în forma sa de utilizare finală – de punere în operă – cu toate materialele componente şi în alcătuirea efectivă din construcţie. In acest fel se evidenţiază alcătuirile benefice care pun în valoare caracteristicile pozitive, precum şi modul de inhibare a caracteristicilor negative ale materialelor componente.Un produs care conţine materiale combustibile bine protejate faţă de acţiunea focului, va putea fi clasificat favorabil pentru utilizarea sa finală pentru o perioadă de timp de expunere la foc, determinată de cerinţele de rezistenţă la foc ale elementelor în care este utilizat. Reacţia la foc este clasificată în 7 clase de reacţie la foc.

Page 12: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 12

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 23

CLASE DE REACTIE LA FOC

Clasa de reacţie la foc DEFINITIE – expresie cantitativă, formulată în termeni de performanţă, pentru modul de comportare a unui produs în condiţii de utilizare finală (pus în operă) care prin propria sa descompunere alimentează un foc la care este expus, exprimată prin nivelul parametrilor specifici, determinaţi în urma unor încercări standardizate.In functie de reacţia lor la foc, produsele de construcţii în condiţii de utilizare finală (puse în operă) pot fi incombustibile sau combustibile. Produsele şi elementele de construcţii se clasifică in 7 clase dereacţie la foc:

A1 – incombustibile;A2 – practic incombustibileB – practic neinflamabile;C – dificil inflamabile;D – mediu inflamabileE – uşor inflamabileF – foarte uşor inflamabile.

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 24

REZISTENTA LA FOC

Rezistenta la foc – aptitudinea unui produs – părţi sau element de construcţie - de a-şi păstra, pe o durată de timp determinată, stabilitatea la foc, etanşeitatea la foc, izolarea termică şi/sau orice altă funcţie impusă, specificate într-o încercare standardizată de rezistenţă la foc, conform Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc.Criteriile de performanţă pentru rezistenţa la foc sunt:

R stabilitatea la foc (capacitatea portantă)E etanşeitatea la focI izolarea termică la focW radiaţie termicăC Inchidere automată (C0…C5) de ex. la usiS etanşeitate la fum (S200 sau Sa)K capacitatea de protecţie la foc a acoperirilor

Page 13: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 13

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 25

GRAD DE REZISTENTA LA FOC (sauNIVEL DE STABILITATE LA FOC)

GRAD DE REZISTENŢĂ LA FOC - capacitate globală a construcţiei sau a compartimentului de incendiu de a răspundela acţiunea unui incendiu standard, indiferent de destinaţia saufuncţiunea acestuia.

GRADUL DE REZISTENŢĂ LA FOC AL CONSTRUCŢIEI saual unui compartiment de incendiu este determinat de elementulsău cu cea mai defavorabilă încadrare şi se precizeazăobligatoriu în documentaţia tehnico-economică.

GRAD DE REZISTENTA LA FOC din P118 (I, II, III, IV, V).Notiunea de NIVEL DE STABILITATE LA FOC (I, II, III, IV, V). inlocuieste notiunea de GRAD DE REZISTENTA LA FOC dinP118 (I, II, III, IV, V).

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 26

Tabel 1. Conditii minime pentru incadrarea constructiilor in niveluri de stabilitate la foc

Nivelul de stabilitate la foc Nr.

crt. Tipul elementelor de construcţie I II III IV V

1 Stâlpi

R 180 R 120 R 60 R 30 R 15

2 Pereţi portanţi, diafragme

REI 180 REI 120 REI 60 REI 30 REI 15

3

Pereţi interiori neportanţi

EI 30 EI 30 EI 15 EI 15 –

4 Pereţi exteriori neportanţi

EI 30 EI 30 EI 15 E 15 –

5 Grinzi, ferme,

R 120 R 60 (R 30)

R 45 (R 30)

R 30 R 15

6 Planşee, acoperişuri terasă REI 120 REI 60 (REI 30)

REI 45 (R 30)

REI 30 REI 15

7 Pane, contravântuiri,

R 45 (R 30)

R 30 (R 15)

R 15 – –

8 Panouri de învelitoare şi suportul continuu al învelitorii combustibile (în afară de tablă goală)

REI 15 – – – –

NOTA 1 – Pentru simbolurile R, EI, REI, a se vedea SR EN 13501:2005. REI – sunt satisfăcute toate criteriile (capacitate portantă, etanşeitate la foc, izolare

termică) R – este satisfăcut numai criteriul de capacitate portantă EI – sunt satisfăcute numai criteriile de etanşeitate la foc şi cel de izolare termică NOTA 2 _ Cifrele din paranteză corespund clădirilor şi compartimentelor în care sarcina

termică nu depăşeşte 840 Mj/m2, cu excepţia clădirilor înalte, foarte înalte, a celor cu săli aglomerate, a celor care adăpostesc persoane care nu se pot evacua singure.

NOTA 3 – Atunci când pereţii au rezistenţe mai mari decât REI 180, stâlpii şi diafragmele vor avea cel puţin aceiaşi rezistenţă la foc cu pereţii

Page 14: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 14

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 27

Pereti si densitatea sarcinii termice

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 28

COMPARTIMENTUL DE INCENDIU

COMPARTIMENT DE INCENDIU – conform SR EN 1991-1-2 -spaţiu în interiorul unei construcţii, extins pe unul sau mai multe niveluri şi delimitat prin astfel de elemente de separare încât propagarea focului în afara compartimentului să fie împiedicată pe o perioadă de timp dată.

Constructiile cu destinaţii sau funcţiuni diferite, grupate sau comasate in cadrul unui compartiment de incendiu, se separă între ele cu pereţi şi planşee corespunzatoare destinatiilor, riscurilor de incendiu, precum si densitatii sarcinii termice, iar intre compartimentele de incendiu, daca nu sunt asigurate distantele de siguranta, se prevad elemente despartitoare antifoc din produse A1, rezistente la foc corespunzator densitatii sarcinii termice, dar minimum REI 180 şi după caz, rezistente la explozie.

Page 15: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 15

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 29

Scenariul de securitate la incendiu

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 30

Elaborarea scenariului de securitate la incendiu

scenariul de securitate la incendiu se elaboreaza de proiectanti, in baza prevederilor metodologiei din O.M.A.I. nr 130/2007 Scenariile de securitate la incendiu constituie acea parte a pieselor scrise ale proiectului constructiei, instalatiei sau amenajarii, care sintetizeaza regulile si masurile de aparare impotriva incendiilorstabilite prin documentatiile tehnice de proiectare/executie elaborate.Masurile adoptate prin scenariul de securitate la incendiu trebuie sa se reflecte in piesele desenate ale documentatiilor de proiectare/executie

Page 16: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 16

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 31

Elaborarea scenariului de securitate la incendiu

STRUCTURA SCENARIULUI DE SECURITATE LA INCENDIU

Caracteristicile constructiei sau amenajariiDate de identificare :

1. Destinatia2. Categoria si clasa de importanta3. Particularitatile specifice constructiei/amenajarii

Riscul de incendiu1. Identificarea si stabilirea nivelelor de risc de incendiu2. Nivelul riscurilor de incendiu pentru fiecare incaper, spatiu, zona,

compartiment, intreafga constructie/amenajare3. Masuri alternative pentru reducerea riscului de incendiu ( daca este cazul)

Nivelurile criteriilor de performanta privind securitatea la incendiu1. stabilitatea la foc ( rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie

si gradul de rezistenta la foc al constructiei/ compartimentului de incendiu)2. limitarea aparitiei si propagarii focului si fumului in interiorul constructiei3. limitarea propagarii incendiilor la vecinatati4. evacuarea utilizatorilor5. securitatea fortelor de interventie

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 32

Elaborarea scenariului de securitate la incendiu

STRUCTURA SCENARIULUI DE SECURITATE LA INCENDIU

Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor1. Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor2. Sisteme , instalatii si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare3. Sisteme , instalatii dispozitive de limitare si stingere a incendiilor 4. Stingatoare , alte aparate de stins, utilaje, unelte si mijloace de interventie

Conditii specifice pentru asigurarea interventiei in caz de incendiu

1. sursele de alimentare cu apa , substantele de stingere, rezerve2. pozitionarea racordurilor de alimentare cu energie, gaze si alte utilitati3. date privind serviciul privat de pompieri4. zone si incaperi in care se gasesc substante periculoase

Masuri tehnico-organizatorice1. conditiile si masurile ce trebuie luate potrivit reglementarilor2. modul de incadrarea a constructiei in nivele de performanta si se stabilesc masuri

pentru imbunatatirea parametrilor 3. conditiile sau recomandarile care trebuie avute in vedere la intocmirea documentelor

de organizare a apararii impotriva incendiilor

Page 17: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 17

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 33

Definitii si clasificaricladiri – P118

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 34

Definitii:

Aria construita (Ac) este suprafataorizontală a nivelului suprateran cu aria cea mai mare delimitată de fetele exterioareale peretilor de închidere perimetrali, Aria desfăsurată (Ad) a unei constructiireprezintă suma ariilor construite a tuturornivelurilor acesteia, supraterane sau/si subterane, delimitate de fetele exterioare ale peretilor de închidere perimetrali ai fiecăruinivel/suprafata orizontală a constructiei

Page 18: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 18

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 35

TIPURI CARACTERISTICE DE CLĂDIRI(P118)Construcţii: obiecte construite supraterane (cu sau fărăsubsoluri ori demisoluri) sau subterane, având următoareledestinaţii şi funcţiuni:

civile (publice) pentru locuit, administraţie, comerţ, sănătate, cultură, învăţământ, sport, turism, etc;de producţie şi/sau depozitare pentru activităţi specifice de bază sau auxiliare, (hale, ateliere, depozite, etc);mixte pentru diferite activităţi civile (publice), de producţieşi/sau depozitare, ori civile (publice) şi de producţie şi/saudepozitare, înglobate în acelaşi volum construit.

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 36

TIPURI CARACTERISTICE DE CLĂDIRI (P118)

Construcţie (clădire) blindată construcţie închisă supraterană încare activitatea se desfăşoară numai la lumină artificială, avândacoperiş şi pereţi de închidere perimetrală plini, în care se prevădnumai goluri psihologice şi uşi de acces. Încăperile blindate cu aria construită (Ac) mai mare de 700 m 2 sunt considerate construcţiiblindate.Construcţie (clădire) deschisă construcţie descoperită sauacoperită tip "şopron", deschisă perimetral pe minimum 2 laturi oridelimitată de elemente neetanşe (plasă, trafor, etc).Construcţie (clădire) închisă clădire acoperită şi închisă perimetralcu pereţi.Construcţie subterană construcţie realizată în întregime subnivelul terenului înconjurător (natural sau amenajat).Construcţie clădire supraterană construcţie realizată peste cota terenului înconjurător (natural sau amenajat) şi care poate avea saunu niveluri subterane.

Page 19: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 19

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 37

TIPURI CARACTERISTICE DE CLĂDIRI

Clădirile înalte sunt acele clădiri civile la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată, faţă de terenul accesibil vehiculelor de intervenţie ale pompierilor, la 28 m şi mai mult.Nu sunt considerate clădiri înalte:

construcţiile care nu sunt destinate să adăpostească oameni;blocurile de locuinţe, care au cel mult P + 11 niveluri;clădirile la care deasupra nivelului limită se află un singur nivel care ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii şi este compus numai din clădiri pentru maşini ale ascensoarelor, ori spălătorii sau uscătorii ale clădirilor de locuit.

Clădirile înalte care depăşesc 45 m constituie categoria de clădiri foarte înalte.Sălile aglomerate se consideră încăperile distincte sau grupurile de încăperi numai cu comunicaţie directă între ele, în care suprafaţa ce-i revine unei persoane este mai mică de 4.00m2 şi se pot întruni simultan:

orice număr de persoane, în sălile teatrelor dramatice sau muzicale; cel puţin 150 de persoane în celelalte săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi pentru expoziţii, cluburi şi case de cultură; atunci când sălile respective sunt situate la parter, această limită poate fi 200 de persoane; cel puţin 200 de persoane pentru orice săli cu alte destinaţii şi cel puţin 400 de persoane pentru vestiarele din anexele social-administrative ale industriei.

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 38

Alti termeni cf P118

Incaperi tampon antifoc

Page 20: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 20

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 39

Cai de evacuare

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 40

Page 21: Curs 1B ICPI Caracteristici cladiri 01_2013 2p.pdf

Daniela TEODORESCU 08.03.2013

Curs Master IPCI 21

3/8/2013 conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 41

Exemplu de limitare a cailor de evacuare