Cursuri DSS

  • View
    10

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Cursuri dreptul societatii sociale

Transcript

Securitatea sociala Politici de securitate sociala Sistemele de securitate sociala Istoricul sistemelor de securitate sociale Probleme de drept legate de securitatea sociala

Securitatea sociala - terminologieTermenul a fost ca atare acreditat in dreptul pozitiv in 1935 in SUA (social security act). Ne aflam in unul din cele 4 mandat de presedinte a lui Roosevelt. Roosevelt - scoate America din marea depresie.

Politica noii intelegeri - redresarea economica a SUA - in aceasta politica a lui Roosevelt aflandu-se si securitatea sociala care implica interventia statului in economie (aceasta lege venea sa rezolve probleme sociale importante).

Din punct de vedere conceptual, securitatea sociala reprezinta atat un sistem de drepturi pozitive cat si o optiune politica sanctionata de toate textele constitutionale. Si Declaratia univ. a Dr. omului prevede la art 22: Fiecare individ, ca membru al societatii , are dreptul la securitate sociala. Aceasta matrice juridica care sta la baza conceptului de securitatea sociala este un factor al sec XX in cadrul optimizarii abordarii societatii ale dreptului social(fiind drepturi de generatia a doua).

Dpdv al interpretarii strict textuale: securitatea sociala presupune un ansamblu de drepturi si oblogatii prin care se asigura protectia diferitelor categorii de indivizi impotriva unor riscuri sociale.

Dpdv al reglementarii: securitatea sociala este un drept.(ansamblu de norme prin care se valorifica dreptul la viata, la munca etc)

Dpdv sociologic: Securitatea sociala este o componenta a experientelor sociale.

Soft law este tipul de norma juridica ce are 2 caracteristici fundamentale : 1 este rezultatul unui acord intre adresantii normei jur. ;2 . spre deosepbire de hard law nu impune un comportament omogen;

Exemplu de soft law : Statele membre trebuie sa asigure un raport intre pensie si salariu. Nu iti spune care este pensia /ajutorul etc dar iti da tinte ce trebuie urmarite. Soft law da tinte comune fara a omogeniza reglementarea.

Orice politica cu acest obiect porneste de la definirea si listarea riscurilor sociale. Conventia 102 / 1952 - a sistematizat o actiune normativa inceputa anterior de org. int. a muncii in privinta definirii si enumerarii riscurilor sociale.

Conventia aceasta este de baza si potrivit acesteia sunt considerate riscuri sociale: batranetea boala invaliditatea maternitatea sarcinile familiale protectia juridica a urmasilor accidentul de munca si boala profesionala somajul

In ceea ce priveste riscul social , acesta poate fi definit in raport cu 2 criterii: cauza si efectul riscului social. Dpdv cauzal: riscul social poate fi definit ca fiind orice risc ce decurge din participarea la viata societatii. Ar insemna dintr-o asemenea perspectiva ca risc social si politici de recombatere a lui ar fi necesare pentru orice situatie in care o persoana sufera o diminuare a veniturilor sau a capacitatii sale de munca. Acest criteriu cauzal nu a fost insusit de legislatiile nationale pt ca ducea la consecinte absurde precum " insasi viata e un risc".

Legislatiile au definit riscul social in functie de al doilea criteriu - efectele- care vizeaza securiattea economica si intgritatea fizica si/sau psihica.

Legatura/raportul intre securitatea sociala si securitatea economica se pot observa o serie de masuri: 1. Garantarea posibilitatii pt fiecare individ de a exercita o activitate profesionala. 2. Ocrotirea juridica a activitatii profesionale impotriva evenimentelor ce o pot afecta (licentierea, rezilierea contractelor de inchirierie)- sunt masuri care se iau ca efect al concedierii salariatilor. 3.Asigurarea obtinerii unui venit suficient. In principal e vorba de fixarea prin lege a salariului minim pe enonomie. In sec XX s-a spus ca : nu putem lasa ca reglarea celui mai mic salariu sa se faca exclusiv pe principii liberale ci trebuie fixat un salariu minim. (Romania prin HG hotaraste salariul minim brut). Salariul minim este o masura de securitate sociala. 4. Acordare aunor venituri de inlocuire a salariului care sa asigure un trai decent indivizilor. (este vorba- in esenta- de ajutorul de somaj)

Politicile de securitate sociala au ca obiectiv urmatoarele directii:1.Garantarea locului de munca 2. Garantarea castigului profesional3. Politicile de protectie a muncii (siguranta si sanatatea in munca- pentru garantarea integritatii fizice si psihice a oricarei peroane care desfasoara oa ctivitate utila)"A garanta la nivelul aplicarii legislatiei drepturile la securitate si sanatate in munca este o forma de garantare a drepturilor la viata si demnitate umana." 4.Instituirea unui sistem de acordare a indemnizatiilor si de castiguri in perioadele de inactivitate profesionala. Initial, politicile de securitate sociala s-au focalizat pe putine riscuri sociale a caror numar a crescut odata cu trecerea timpului. (au fost adaugate batranetea, sarcinile familiale, maternitatea etc). Prin Conventia 3/1919 titlul 12 : se protejeaza maternitatea. Acest proces se numeste " procesul de extindere a securitatii sociale pe orizontala". El a continuat si continua si astazi, din ce in ce mai multe riscuri sociale fiind reglementate.

Sistemele de Securitatea sociala

Se definesc prin cateva aspecte principale precum: orice sistem de securitate sociala are un obiectiv de garantare a securitatii economice a persoanei protejate.

Este un sistem de redistribuire de ordin financiar a resurselor bugetare. Sistemele de securitate sociala au la baza teza redistribuirii a venitului national.

Sistemele de asigurari sociale au o istorie ce porneste de la asistenta sociala bazata pe voluntariat si pe asa-zisele societati de bine-facere. S-au convertit in sisteme de asigurare si mutualitate constand in aceea ca membrii unui grup preiau sarcina dezdaunarii.

ISTORIC SISTEME DE ASIGURARI SOCIALE

In Romania, in 1902 a aparut a aparut o lege privind asigurarea meseriasilor, iar in ?1905 au fost asigurati muncitorii din mina si din industria petroliera (in aceste domenii apareau, cu precadere, accidente de munca). Ambele sisteme se bazau pe contributie egala a patronilor cu muncitorii. Pentru QAS din industria extrativa era o conditie suplimentara aceea de buna-prestare(presupnea, in fapt, neparticiparea la greva)

Primul Razboi Mondial a reprezentat o schimbare masiva pentru sistemele de asigurari sociale. Prin tratatul de la Versailles s-a constituit Organizatia Internationala a Muncii prevedea dr lucratorilor de a primi o indemnizatie in caz de accidente de munca, deces (pt succesori).In Romania, garantarea acestor drepturi a presupus unificarea sistemelor de asigurare sociale care se aplicau pe teritoriul tarii. In 1933 Legea Ioan Nitescu Legea pt unificarea asigurarilor sociale pt tot teritoriul tarii:1) Stabilirea unei cote de asigurare sociala la nivel de 6% calculata asupra salariului platita atat de catre patron, cat si de salariati in proportie egala2) Subventionarea Fondului de Asigurari Sociale de ctare stat ...3) Bolile profesionale au fost aismilate cu accidentele de munca pana atunci nu erau recunoscute ca risc de sine statator4) Acordarea ajutoarelor de incapacitate de munca din prima zi de boalaInainte pt primele 3 zile de boala primeai numai 50% - ieseai in dezavantaj daca te imbolnaveai pe termen scurt pt a nu incuraja sa te imbolnavesti

1938 s-a instaurat dictatura au fost desfintate sindicatele si patronatele indirect au fost afectate si asig soc nu mai erau reprezentate interesele1941 - razboiul totusi, statul roman si-a achitat intotdeuna obligatiile (s-au platit intotdeuna pensiile si ajutoarele chiar daca nu erau multi bani, chiar daca au fost mai fost intarzieri)

Dupa 1945 in 1945 Decret pt Ajunstarea si Indexarea Pensiilor, datorita inflatiei galopante5 aug 1947 s-a trecut la Leul nou reforma monetara1 ian 1949 Legea 10/1949 care instituia alte reguli: Cea mai importanta a fost scutirea salariatilor de la plata unei cote de asig soc contribuia numai statul Apoi au fost extinse asigurarile sociale pt toti salariatii din economie Recunoasterea dreptului la asistenta medicala gratuita in favoarea muncitoriilor, functionarilor si a membrilor de familie Stabilirea unei baze unice de calcul pt cuantumul pensiilor, prin aplicarea unui procent diferentiat in raport cu vechimea in munca, baza de calcul fiind salariile (cu cat vechimea era mai mare, procentul era mai mare, intr-o anumita limita) Acordarea de ajutoare materiale pe toata perioada de acordare a concediului de maternitate (era 112 zile in perioada respectiva acum e 126) Stabilirea varstelor de pensionare diferentiat pe sexe (respectiv 60 de ani pt barbati si 55 de ani pt femei). Exista si posibilitatea de a te pensiona la cerere (anticipat), daca aveai vechimea completa, mai devreme cu 2-3 ani nu se diminua pensia (acum, la pensia anticipata sau pensia anticipata partiala, se diminueaza pensia pt fiecare luna, asa se ajunge la pensii de 300 de lei) S-a reglementat pensia de urmas Au mai fost infintate niste pensii speciale, s-au mai acordat niste pensii de invaliditate....

Legea 3/1977 a introdus niste conditii speciale pt dreptul la pensii pt .... in special pensia de invaliditate a suferit, pt ca s-a impus conditia unui stagiu minim de 5 ani pt acordarea pensiei de invaliditate, in caz in care accidnetul de munca sau boala nu au avut regatura cu activitatea (s-a pastrat si azi acest principiu). In plus (acum nu mai e), s-a impus ca era obligatoriu sa fi incadrat in munca la data invaliditatii (daca sufereai un accident si nu erai incadrat atunci, nu primeai nimic) , iar cei care beneficiau de pensii deinvaliditate de gradul 3 (pana la jumatatea capacitatii de munca), erau obligati sa lucreze cu jumatate de norma, ca sa isi poata pastra pensia pblm era ca cine te angaja, mai ales pt cei care