Upload
roman-cezar
View
112
Download
6
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Prezentul proiect este despre efectele modificarii tva asupra veniturilor publice din Romania.
Citation preview
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE VALORI
Efectele modificării TVA asupra veniturilor publice în
perioada 2008-2013
Studenți:
Popovici Cristina
Preda Marinela Simona
Răduță Mihaela Camelia
FABBV,Seria C, Grupa 1555
An 3
București
2013
Cuprins Introducere .............................................................................................................................................. 1
1. Modificări ale sistemului TVA și efectele acestora .......................................................................... 2
1.1 Modificări ale sistemului TVA în perioada 2008-2013 .................................................................. 2
1.2 Efectele modificării TVA ................................................................................................................ 4
2. Cadrul legislativ actual privind TVA ................................................................................................. 5
2.1 Sistemul TVA în 2013 ..................................................................................................................... 5
2.2 Sistemul TVA la încasare ................................................................................................................ 7
3. Proiecții privind sistemul de TVA ..................................................................................................... 7
Anexe ....................................................................................................................................................... 9
Concluzii ................................................................................................................................................ 13
Bibliografie ............................................................................................................................................ 15
1
Introducere
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă una dintre cele mai importante surse de venituri
la bugetul statului în România și nu numai, cea de a doua sursă importantă fiind reprezentată
de contribuțiile de asigurări.
Impozitele indirecte în general sunt folosite cu precădere deoarece acestea implică
costuri mai reduse pentru stat față de impozitele directe, dar și datorită faptului că ele sunt
incluse în prețul de vânzare al produselor și serviciilor, astfel că în cazul majorării acestora
nemulțumirea consumatorilor se îndreaptă către agentul economic și nu către stat.
În contextul crizei economice ce a survenit la sfârșitul anului 2008, statul a fost nevoit
să aplice o serie de măsuri de austeritate pentru a atenua dezechilibrele produse și pentru a nu
înregistra deficite mari la buget.Printre aceste măsuri adoptate s-a numărat și majorarea cotei
standard de TVA de la 19% la 24%, în încercarea de a crește veniturile bugetare.
Modificările privind regimul de impozitare al taxei pe valoarea adăugată au mari
influențe asupra populației, agenților economici, nivelului prețurilor, consumului, acestea
necesitând o analiză în detaliu înainte de aplicarea lor.De-a lungul timpului sistemul privind
taxa pe valoarea adăugată a suferit numeroase ajustări atât în ceea ce privește cotele, cât și
referitor la baza de impozitare, persoanele impozabile, operațiunile impozabile, modalitățile
de deducere, documentele declarative, operațiunile scutite cu sau fără drept de deducere,
exigibilitatea taxei.
În lucrarea de față am început prin a urmări principalele modificări intervenite în
sistemul privind taxa pe valoarea adăugată din 2008 și până în prezent, în principal asupra
cotelor, dreptului de deducere, regimurilor de scutire, persoanelor impozabile și bazei de
impozitare.
În partea a doua a primului capitol am analizat principalele efecte ale modificărilor
respective asupra veniturilor din TVA, asupra consumului, produsului intern brut, nivelului
prețurilor.
În capitolul doi am prezentat pe scurt cadrul actual de aplicare a taxei pe valoarea
adăugată în ceea ce privește operațiunile principale cărora li se aplică acest regim, precum și
persoanele impozabile, faptul generator și exigibilitatea, baza de impozitare, cele trei cote și
operațiunile asupra cărora se aplică și operațiunile scutite.În partea a doua a acestui capitol am
prezentat sistemul TVA la încasare, fiind introdus recent și reprezentând o parte importantă a
sistemului de TVA.
Capitolul trei cuprinde proiecții pe care le prevede strategia fiscal-bugetară, respectiv
legea bugetului de stat din 2013, atât pentru acest an cât și pentru orizontul de timp 2014-
2015.
Ultima parte a lucrării cuprinde graficele pe baza cărora am analizat efectele produse
de modificările sistemului privind taxa pe valoarea adăugată.
În urma analizei făcute am observat ce modificări au fost realizate în domeniul taxei
pe valoarea adăugată și efectele acestora ajungând la concluzia că acestea au fost benefice
pentru nivelul veniturilor bugetare, deși uneori au avut efecte negative asupra populației,
deoarece le-a fost afectată puterea de cumpărare prin creșterea prețurilor indusă de creșterea
cotei de TVA.Efectele negative au fost resimțite și de agenții economici prin faptul că le-au
fost afectate vânzările, producătorii au înregistrat costuri mai mari, marjele de profit li s-au
diminuat.
Proiecțiile privind economia României și veniturile bugetare sunt promițătoare, fiind
prognozate creșteri ale produsului intern brut, consumului, veniturilor bugetare.A fost estimat
că deficitul bugetar va scădea în 2013 atât ca pondere în PIB cât și ca valoare
absolută.Introducerea sistemului TVA la încasare are ca scop încasarea veniturilor din TVA
2
atunci când se realizează plata contravalorii livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii, în
încercarea de a nu mai exista dezechilibre mari ale bugetului pe parcursul anului bugetar.
Pentru perioada 2013-2015 au fost stabilite obiective privind scăderea evaziunii
fiscale, creșterea gradului de colectare și a eficienței colectării.Îndeplinirea acestor obiective
se va realiza prin creșterea numărului de controale la agenții economici, prin introducerea de
reglementări mai clare aliniate la prevederile europene.
1. Modificări ale sistemului TVA și efectele acestora
1.1 Modificări ale sistemului TVA în perioada 2008-2013
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect care se aplică asupra
livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii efectuate cu plată, care rezultă dintr-o activitate
economică, realizate de o persoană impozabilă și al căror loc de livrare respectiv prestare este
România, precum și asupra importurilor.1
În 2008 exista cota standard de 19% și cota redusă de 9% care se aplica pentru accesul
la castele, muzee, case memoriale, monumente, expoziții, livrări de manuale școlare, cărți,
ziare, reviste, livrarea de proteze și accesorii ale acestora, de produse ortopedice, de
medicamente și pentru cazarea în sectorul hotelier.2
În 2009 s-au păstrat aceste cote, dar s-a mai introdus încă o cotă redusă de 5% utilizată
pentru livrarea de clădiri destinate căminelor de bătrâni și de pensionari, caselor de copii,
centrelor de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap, dar și pentru livrarea de
locuințe pentru persoane necăsătorite sau familii cu anumite condiții legate de suprafață și
valoare.
Tot în anul 2009 au fost introduse noi prevederi privind limitări speciale ale dreptului
de deducere.Astfel pentru vehiculele cu o greutate maximă de 3500 kg și cu maxim 9 locuri
nu se deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziției acestora și nici taxa pentru achiziția
de combustibil necesar acestor vehicule.Există și câteva excepții cum ar fi vehiculele utilizate
pentru scopuri comerciale, intervenții, reparații, pază și protecție, curierat, transport de
personal, transport de persoane cu plată, prestarea de servicii cu plată. 3
În 2010 legislația a fost actualizată, introducându-se noi reglementări privind
persoanele fizice.Astfel persoanele fizice care construiesc sau achiziționează bunuri imobile
în vederea vânzării se consideră că desfășoară o activitate economică și devin persoane
impozabile.S-a modificat și cota standard de la 19% la 24%.Începând cu 1 august 2010 a fost
înființat Registrul operatorilor intracomunitari ce funcționează în cadrul Agenției Naționale de
Administrare Fiscală, în care se înscriu toate persoanele impozabile și neimpozabile care
efectuează operațiuni intracomunitare.O altă modificare adusă este și adăugarea printre
operațiunile pentru care se aplică taxarea inversă a livrării de cereale, plante tehnice, legume,
fructe, carne, zahăr, făină, pâine și produse de panificație.4
Legislația din 2011 redefinește operațiunile cărora li se aplică taxarea inversă astfel:
livrarea de deșeuri feroase și neferoase, deșeuri de materiale reciclabile, livrarea de cereale și
plante tehnice, însă numai anumite categorii specificate (grâu dur, alac, secară, orz, porumb,
1 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare
actualizată conform cu HG 84 din 6 martie 2013 2 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare
actualizată conform cu OUG 127/2008 3 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare
actualizată conform cu OUG 46 din 13 mai 2009 și HG 616 din 20 mai 2009 4 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare
actualizată conform cu Legea 188 din 14 octombrie 2010
3
boabe de soia, semințe de rapiță, de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr), eliminându-se astfel
legumele, fuctele, carnea și celelalte elemente adăugate în 2010.Tot în categoria operațiunilor
cu taxare inversă au fost adăugate și transferurile de emisii de gaze cu efect de seră.5
În 2012 dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă cumpărării,
achiziției intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule se limitează la
50%, însă nu se aplică și pentru vehiculele cu masa maximă mai mare de 3500 kg sau cu mai
mult de 9 locuri.S-a adăugat o prevedere conform căreia nu se mai ajustează deducerea
inițială a taxei pentru bunurile distruse în calamități naturale, stocurile degrdate, perisabilități,
pierderi tehnologice.Plafonul de cifră de afaceri până la care întreprinderile mici sunt scutite
de taxă a fost ridicat de la 35000 de euro la 65000, respectiv 220000 de lei.6
Codul fiscal din 2013 nu mai recunoaște bunurile constatate lipsă de gestiune ca fiind
asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată, litera respectivă fiind abrogată.Nu mai
constituie livrare de bunuri nici bunurile distruse de calamități naturale, bunurile furate sau
pierdute, stocurile degradate calitativ, activele corporale casate și perisabilitățile.
În ceea ce privește stabilirea locului operațiunilor impozabile privind întreținerea sau
repararea podului de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin se prevede că
frontiera teritorială este reprezentată de mijlocul podului.
Baza de impozitare a suferit o modificare, astfel că pentru livrările de bunuri sau
prestarea de servicii al căror beneficiar este o persoană afiliată furnizorului baza de impozitare
este reprezentată de valoarea de piață atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea
de piață și beneficiarul sau furnizorul nu are drept complet de deducere, sau când
contrapartida este mai mare decât valoarea de piață, iar furnizorul nu are drept complet de
deducere.
Au fost introduse noi reglementări privind aplicarea sistemului TVA la încasare ce va
duce la îmbunătățirea încasării veniturilor din TVA la buget.Dreptul de deducere al
persoanelor care aplică acest sistem se amână până când taxa pe valoarea adăugată aferentă
operațiunii a fost plătită furnizorului.
Taxa deductibilă pentru bunurile de capital va putea fi ajustată în situația în care acel
bun își încetează existența, însă cu anumite excepții și anume: atunci când bunul de capital a
făcut obiectul unei livrări pentru care taxa este deductibilă sau dacă bunul a fost pierdut sau
distrus în urma unor calamități naturale.În cazul bunurilor furate ajustarea poate fi anulată de
către persoana impozabilă.
Operațiunea de facturare este mai bine definită, astfel că se specifică situațiile în care
este obligatoriu să se emită factură: livrările de bunuri și prestările de servicii pentru care
locul livrării, respectiv prestării este România, dar nu se aplică în cazul în care persoana
obligată la plata TVA este stabilită într-un stat membru.Atunci când o operațiune are mai
mulți beneficiari persoana impozabilă trebuie să emită câte o factură pentru fiecare dintre
aceștia în cazul livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii, vânzărilor la distanță, livrărilor
intracomunitare, avansurilor încasate.Emiterea de factură nu este necesară pentru livrările de
bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul, prestările de servicii către populație sau
atunci când nu este posibilă identificarea beneficiarului.Este permisă emiterea de facturi
simplificate pentru valori de până la 100 de euro.7
5 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare
actualizată conform cu OG 30 din 31 august 2011 6 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare
actualizată conform cu HG 1071/2012 7 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare
actualizată conform cu HG 84 din 6 martie 2013
4
1.2 Efectele modificării TVA
Modificarea cotelor de TVA și a bazei de impozitare au influențe deosebite atât asupra
veniturilor de la buget cât și asupra economiei în ceea ce privește nivelul prețurilor, producția,
investițiile, vânzările, consumul.Aceste modificări pot avea un efect benefic dacă sunt reduse
cotele, conducând astfel la o reducere a prețurilor, stimulând investițiile, producția,
vânzările.Suma cu care ar putea scădea veniturile bugetare datorită reducerii cotelor ar putea
fi recuperată din creșterea vânzărilor, pe total veniturile putând înregistra un nivel egal sau
mai mare decât în cazul în care s-ar fi păstrat constante.
Acțiunea inversă și anume creșterea cotelor și a bazei de impozitare poate duce la
creșterea veniturilor bugetare, însă poate afecta în sens negativ economia.Prin cote mai
ridicate companiile care nu au drept de deducere și firmele producătoare vor înregistra costuri
mai mari, astfel că vor fi nevoite să își crească prețurile și să își reducă marja de
profit.Reducerea marjei de profit influențează și veniturile bugetare prin scăderea veniturilor
din impozit pe profit.Creșterea prețurilor va conduce la o scădere a vânzărilor, deoarece va fi
afectată atât populația cât și firmele consumatoare de bunuri și de materii prime, acestea din
urmă fiind nevoite să își reducă producția.
Orice modificare conduce astfel la un efect în lanț ce poate afecta în final nivelul
produsului intern brut și implicit creșterea economică.
Se poate observa în graficul nr.1 faptul că veniturile din TVA aferente bugetului
general consolidat au urmat o evoluție oscilantă.În anul 2008 veniturile din TVA au
înregistrat o creștere bruscă de aproximativ 30% față de 2007 datorită creșterii consumului
(graficul nr.5) și a producției de bunuri și servicii (graficul nr.6) care au generat în final o
creștere de aproximativ 31% a PIB în termeni nominali (graficul nr.7).Această creștere
impresionantă a fost urmată în 2009 de o scădere de circa 16%, nivelul din acest an al
veniturilor din TVA reprezentând minimul din perioada 2008-2012.Acest declin poate fi
explicat prin criza economică ce s-a instalat la noi în țară la sfârșitul anului 2008 și care a
cauzat numeroase dezechilibre financiare.Consecințele acestei crize au fost scăderea PIB în
termeni nominali prin prisma scăderii consumului și a producției.
În încercarea de a lupta cu efectele crizei s-a luat decizia de mărire a cotei standard de
TVA cu cinci puncte procentuale, de la 19% la 24% în anul 2010.Acest lucru a favorizat
înregistrarea unui nivel mai ridicat al veniturilor din TVA cu 14%.Această creștere a fost
ajutată și de faptul că producția și consumul au înregistrat o ușoară creștere față de anul
anterior, dar și datorită creșterii prețurilor.
În anul 2011 s-a păstrat acest trend ascendent, veniturile din TVA înregistrând o
creștere de 22%.Produsul intern brut nominal a crescut de asemenea, însă cu numai 7%, în
timp ce producția a crescut cu aproape 10%, iar consumul cu 4%.
În 2012 creșterea a fost de numai 5% pentru venituri din TVA, în timp ce produsul
intern brut nominal a crescut cu aproape 7%, iar producția de bunuri și servicii și consumul
final cu 5%.
Deși în valori nominale produsul intern brut, producția și consumul au înregistrat
creșteri, în valori reale acestea au suferit o scădere în 2009.Consumul final s-a redus datorită
măsurilor de austeritate aplicate care au afectat veniturile populației.Începând cu 2011 s-a
revenit pe creștere economică.
Pe parcursul acestei perioade 2008-2012 ponderea veniturilor din TVA în totalul
veniturilor de la buget (graficul nr.3) s-a menținut în intervalul 21,9%-26,4%, acestea
reprezentând cele mai importante surse de venituri la bugetul general consolidat alături de
veniturile din contribuții de asigurări.
În ceea ce privește influența cotelor de TVA asupra nivelului prețurilor (graficul nr.4)
se poate observa că în anii 2008-2009 inflația a avut un trend descendent, urmând ca în 2010
când s-a introdus cota majorată de TVA inflația să crească brusc de la valori de aproape 4% la
5
maxime de peste 8%.Treptat situația s-a stabilizat prin intervenții ale Băncii Naționale a
României prin itermediul politicii monetare, în 2011 rata inflației revenind pe o traiectorie
desdendentă, în 2012 înregistrând în unele luni chiar valori în jurul nivelului de 2%, spre
sfârșitul anului atingând din nou valori ridicate datorită creșterii neașteptate a prețurilor la
anumite categorii de produse.
Ponderea veniturilor din TVA în produsul intern brut (graficul nr.2) s-a menținut la
nivelul de 8% în 2007 și 2008, urmând ca în 2009 odată cu resimțirea efectelor crizei aceasta
să scadă la 6,8%.În 2010 datorită creșterii cotei de TVA ponderea a ajuns la un nivel de 7,7%
din PIB, păstrând trendul ascendent și în 2011 până la 8,7%.În 2012 ponderea veniturilor din
TVA în PIB a înregistrat o ușoară scădere până la nivelul de 8,6%.
O problemă pe care o întâmpină România este gradul de eficiență redus al
taxării,calculat ca raport între rata implicită de impozitare și cea legală, nivelul atins în 2009
fiind de numai 58%.Rata implicită de impozitare a crescut datorită majorării cotei de TVA de
la 11% cât era în 2009 la 12,2% în 2010.Gradul de colectare înregistrează valori mici, în 2008
fiind de 67%, iar în 2009 de 65%.Evaziunea fiscală în ceea ce privește taxa pe valoarea
adăugată a înregistrat în 2008 și 2009 un nivel de 3,8% ca pondere în produsul intern brut.8
În 2011 gradul de eficiență al taxării a înregistrat un nivel de 54%,existând un
potențial al creșterii veniturilor bugetare dacă se reușește reducerea evaziunii fiscale.Acest
nivel mic al gradului de eficiență se datorează și faptului că în România o mare parte din
populație se află în mediul rural, autoconsumul având o importanță deosebită în economie,
acesta nefiind supus unei taxe.9
Măsurile constând în înființarea registrului operatorilor intracomunitare, respectiv
aplicarea sistemului de taxare inversă pentru livrările de bunuri în interiorul țării din
următoarele categorii: cereale și plante tehnice, legume, fructe, carne, zahăr, făină, pâine și
produse de panificație, au avut scopul de a diminua frauda fiscală, încercându-se astfel
creșterea gradului de colectare în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată.10
În 2010 au fost întreprinse acțiuni pentru îmbunătățirea procedurii de rambursare a
TVA și anume: încadrarea deconturilor de sume cuprinse între 5000 și 10000 de lei la risc
mic, fiind controlate ulterior; introducerea unui regim special de rambursare pentru
exportatori; continuarea aplicării sistemului de selecție a deconturilor de TVA din baza de
date națională prin utilizarea principiului stingerii cu prioritate a deconturilor mai vechi.11
2. Cadrul legislativ actual privind TVA
2.1 Sistemul TVA în 2013
Taxa pe valoarea adăugată se aplică asupra livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii
efectuate în România de către o persoană impozabilă, precum și asupra importurilor și
achizițiilor intracomunitare.Operațiunile impozabile sunt de cinci tipuri: operațiuni taxabile,
operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere, operațiuni scutite de taxă fără drept de
deducere, importuri și achiziții intracomunitare scutite de taxă și operațiuni taxabile, scutite de
taxă cu sau fără drept de deducere care sunt efectuate de întreprinderi mici și sunt scutite fără
drept de deducere.
Persoanele impozabile sunt cele care desfășoară activități economice precum:
producție, comercializare, prestare de servicii, activități extractive, agricole, activitățile
8 Raport Anual al Consiliului Fiscal-martie 2011: http://www.consiliulfiscal.ro/raportanual2011.pdf
9 Raport Anual al Consiliului Fiscal pe anul 2011: http://www.consiliulfiscal.ro/Raport2011.pdf
10 Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2011-2013:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/STRATEGIA_FB_27sept.pdf 11
Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2012-2014: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/SFB2012-2014.pdf
6
profesiilor libere sau asimilate acestora, exploatarea bunurilor corporale și necorporale în
scopul obținerii de venituri cu carcter de continuitate.
Locul livrării de bunuri este reprezentat de locul unde se găsesc bunurile în momentul
începerii expedierii sau transportului, locul efectuării montajului sau a instalării, locul în care
se află bunurile când sunt puse la dispoziția cumpărătorului, locul de plecare a transportului
de pasageri, locul în care comerciantul își are sediul în cazul livrării de gaz, energie electrică,
termică.Locul achiziției intracomunitare de bunuri este cel în care se află bunurile în
momentul încheierii expedierii sau transportul acestora.Locul importului de bunuri se
consideră pe teritoriul statului membru în care se află acestea când intră pe teritoriul
comunitar.Locul prestării de servicii este considerat locul unde beneficiarul serviciilor își are
sediul, sau în cazul în care beneficiarul este o persoană neimpozabilă, locul este considerat cel
în care își are stabilit sediul prestatorul de servicii.
Faptul generator pentru livrări de bunuri și prestări de servicii intervine la data
realizării acestor operațiuni, iar exigibilitatea intervine la data la care are loc faptul generator
cu anumite excepții și anume când exigibilitatea intervine la data emiterii unei facturi, la data
la care se încasează un avans, la data extragerii numerarului pentru operațiunile realizate prin
mașini automate de vânzare sau de jocuri.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este reprezentată de contrapartida
obținută de furnizor sau prestator de la cumpărător, prețul de cumpărare sau prețul de cost
pentru achizițiile intracomunitare, suma cheltuielilor efectuate pentru prestarea de
servicii.Baza de impozitare cuprinde de asemenea impozitele și taxele cu excepția taxei pe
valoarea adăugată și cheltuielile accesorii: comisioane, cheltuieli de ambalare, transport și
asigurare.Nu sunt cuprinse în baza de impozitare reducerile de preț acordate, sumele
reprezentând daune-interese, penalizări pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale,
dobânzi pentru întârzierea la plată, valoarea ambalajelor schimbate între furnizori și clienți
fără facturare, sumele achitate în numele altei persoane și care apoi se decontează
acesteia.Pentru operațiunile de import baza de impozitare este reprezentată de valoarea în
vamă a bunurilor la care se adaugă taxe, impozite, comisioane și alte taxe datorate în afara sau
în interiorul României pentru operațiunea respectivă, cu excepția taxei pe valoarea adăugată.
Există trei cote de TVA: cota standard de 24%, cota redusă de 9% și cota redusă de
5%.Cota redusă de 9% se aplică pentru accesul la monumente istorice, castele, grădini
zoologice și botanice, târguri, expoziții, livrarea de manuale școlare, cărți, ziare, reviste,
livrarea de proteze, produse ortopedice, medicante, cazarea în cadrul sectorului hotelier.Cota
redusă de 5% se aplică pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, care sunt
utilizate pentru cămine de bătrâni și de pensionari, case de copii, centre de recuperare pentru
minori cu handicap sau care sunt achiziționate de persoane necăsătorite sau familii, dar care să
nu depășească 120 mp de suprafață utilă și să nu valoreze mai mult de 380000 lei.
Operațiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată se referă în principal la spitalizare,
îngrijiri medicale, livrarea de proteze dentare, prestarea de servicii de către personalul
medical, transportul bolnavilor, activitatea de învățământ, livrări legate de asistența și
protecția socială, activități sportive, activități culturale efectuate de instituții publice, activități
legate de posturi de radio, televiziune, servicii poștale.Sunt de asemenea scutite și anumite
servicii financiar-bancare, operațiunile de asigurare și reasigurare, jocuri de noroc, arendarea,
concesionarea, închirierea, leasingul de bunuri imobile, livrarea de construcții ce au mai fost
utilizate.12
12
Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare actualizată conform cu HG 84 din 6 martie 2013
7
2.2 Sistemul TVA la încasare
Începând cu anul 2013 se va trece la aplicarea sistemului TVA la încasare.Acesta
presupune că exigibilitatea taxei intervine la momentul încasării contavalorii livrărilor de
bunuri și a prestărilor de servicii.Sistemul TVA la încasare se aplică persoanelor impozabile
care au sediul activității economice în România și care au o cifră de afaceri de maxim
2250000 de lei.Regimul de impozitare și baza de impozitare nu se modifică.
În cazul în care încasarea contravalorii operațiunilor respective nu se încasează în
termen de 90 de zile de la emiterea facturii, exigibilitatea taxei intervine la sfârșitul celor 90
de zile.Modalitățile de plată luate în considerare în prevederile legale sunt: plata prin bancă,
compensarea, cesiunea de creanțe, cambie, cec, bilet la ordin.
Persoanele excluse de la aplicarea sistemului TVA la încasare sunt: persoanele care au
sediul activității economice în afara României, persoanele care fac parte dintr-un grup fiscal și
persoanele care au sediul activității economice în România dar nu sunt înregistrate în scopuri
de TVA.
Baza de impozitare poate fi redusă în situația în care s-a emis factura dar a avut loc
anularea operațiunilor înaintea livrării bunurilor, în cazul refuzurilor privind calitatea,
cantitatea sau prețurile bunurilor sau a anulării contractului ca urmare a unei hotărâri
judecătorești, când reducerile de preț au fost acordate după livrarea bunurilor, sumele aferente
operațiunilor desfășurate nu mai pot fi încasate datorită falimentului beneficiarului, în situația
în care cumpărătorii returnează ambalajele în care a fost expediată marfa, această operațiune
desfășurându-se cu facturare.Dacă intervin aceste situații contribuabilii sunt nevoiți să emită
facturi cu semnul minus pentru baza impozabilă și taxa pe valoarea adăugată aferentă.
Cursul de schimb utilizat pentru operațiunile în valută este cel comunicat de Banca
Națională a României sau de Bnca Centrală Europeană la data la care ar fi intervenit
exigibilitatea taxei pentru operațiunea respectivă dacă nu ar fi fost supusă sistemului TVA la
încasare.
Deducerea taxei potrivit acestui sistem se amână până la momentul plății contravalorii
bunurilor sau serviciilor către furnizor.Pentru deducerea taxei persoana impozabilă este
obligată să prezinte un document care să ateste realizarea plății împreună cu factura.13
3. Proiecții privind sistemul de TVA
Pentru veniturile bugetului de stat s-a previzionat pentru anul 2013 un nivel în creștere
cu aproximativ 12,6% față de nivelul înregistrat în 2012, în timp ce pentru anii următori s-au
prevăzut valori cu creșteri mai mici față de anul precedent: 8,8% pentru 2014, 5,8% pentru
2015, respectiv 6,1% pentru 2016.
În ceea ce privește veniturile din taxa pe valoarea adăugată ale bugetului de stat
valoarea prognozată pentru anul 2013 presupune o creștere de aproximativ 48,8% față de
2012.Pentru perioada 2014-2016 valorile proiectate înregistrează creșteri mai mici față de
anul precedent: 5,5% pentru 2014, 5,8% pentru 2015, respectiv 5,7% pentru 2016.14
Printre obiectivele strategiei fiscal bugetare propuse pentru 2013-2015 se numără
creșterea cheltuielilor bugetului general consolidat și creșterea veniturilor într-un ritm mai
rapid decât al cheltuielilor prin lărgirea bazei de impozitare și aplicarea principiului
solidarității.Se dorește de asemenea creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare,
simplificarea sistemului de taxe precum și reducerea evaziunii fiscale.
13
Ghid privind aplicarea sistemului TVA la încasare: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/TVA_incasare/Ghid_TVA_laincasare2012.pdf 14
Calcule proprii bazate pe datele din Legea bugetului de stat pe anul 2013: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2013/Lege_buget_de_stat2013.pdf
8
Referitor la taxa pe valoarea adăugată pentru perioada 2013-2015 se urmărește ca
nivelul cotei standard de TVA să revină la 19%, în timp ce cota de TVA pentru producătorii
de produse agricole se dorește a fi redusă de la 24% la 9%, diferența de 15 puncte procentuale
putând fi folosită de aceștia pentru dezvoltare.
Pentru anul 2013 în materie de TVA obiectivele vizează urmărirea modului de aplicare
a sistemului de TVA la încasare și în eventualitatea în care este necesar să se aplice anumite
măsuri de corecție pentru a perfecționa acest sistem și pentru a-l face să funcționeze în
parametrii normali.Un alt obiectiv este reducerea evaziunii fiscale.În acest sens se dorește în
special reducerea fraudei intracomunitare prin dezvoltarea activității grupului de lucru
antifraudă fiscală.Pentru veniturile din TVA s-a previzionat creșterea acestora pentru 2013 în
condițiile unui PIB de 623314 milioane lei, cu 6,5% mai mare decât în 2012 și a unei inflații
de 4,3%.Nivelul prognozat al creșterii economice este de 1,6%,iar pentru veniturile la bugetul
general consolidat este prevăzut un nivel de 209285 milioane lei, cu aproximativ 8,35% mai
mare decât în 2012.Veniturile prognozate astfel ar urma să aibă o pondere de aproximativ
33,6% din PIB.
Pe partea de cheltuieli ale bugetului general consolidat în anul 2013 s-a prevăzut un
nivel de 222679 milioane lei, în creștere cu circa 7,1% față de nivelul înregistrat în anul 2012,
avțnd o pondere în PIB de 35,7%.Deficitul bugetar în 2013 este estimat la 13394 milioane lei,
reprezentând 2,1% din PIB și având un nivel cu aproximativ 10% mai mic decât în 2012.
Veniturile din taxa pe valoarea adăugată sunt estimate să crească pe parcursul întregii
perioade cuprinse între 2013-2015.Încasările din TVA sunt previzionate să ajungă la un nivel
de 8,5% din produsul intern brut în anul 2015 pe baza creșterii nominale a PIB și a
îmbunătățirii consumului. 15
15
Strategia fiscal-bugetare pentru perioada 2013-2015 revizuită: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/STRATEGIA_2013_2015revizuita.pdf
9
Anexe
Graficul nr.1:Evoluția veniturilor din TVA la bugetul general consolidat
Sursa datelor:Execuțiile bugetare din perioada 2007-2012 de pe www.mfinante.ro
Graficul nr.2:Evoluția ponderii în PIB a veniturilor din TVA
Sursa datelor:Execuțiile bugetare din perioada 2007-2012 de pe www.mfinante.ro
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluția veniturilor din TVA la bugetul general consolidat
0,0%
1,0%
2,0%
3,0%
4,0%
5,0%
6,0%
7,0%
8,0%
9,0%
10,0%
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluția ponderii în PIB a veniturilor din TVA
10
Graficul nr.3:Evoluția ponderii TVA în venituri totale
Sursa datelor:Execuțiile bugetare din perioada 2007-2012 de pe www.mfinante.ro
Graficul nr.4:Evoluția inflației
Sursa datelor: Banca Națională a României
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluția ponderii TVA în venituri totale
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
no
v. 0
7
feb
. 08
mai
. 08
aug.
08
no
v. 0
8
feb
. 09
mai
. 09
aug.
09
no
v. 0
9
feb
. 10
mai
. 10
aug.
10
no
v. 1
0
feb
. 11
mai
. 11
aug.
11
no
v. 1
1
feb
.12
mai
.12
aug.
12
no
v.1
2
P
r
o
c
e
n
t
e
Evoluția inflației
11
Graficul nr.5:Evoluția consumului final
Sursa datelor:Institutul Național de Statistică
Graficul nr.6:Evoluția producției de bunuri și servicii
Sursa datelor:Institutul Național de Statistică
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
450000
500000
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluția consumului final
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
1400000
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluția producției de bunuri și servicii
12
Graficul nr.7:Evoluția produsului intern brut
Sursa datelor:Execuțiile bugetare din perioada 2007-2012 de pe www.mfinante.ro
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluția PIB
13
Concluzii
De-a lungul timpului sistemul privind taxa pe valoarea adăugată a suferit numeroase
ajustări atât în ceea ce privește cotele, cât și referitor la baza de impozitare, persoanele
impozabile, operațiunile impozabile, modalitățile de deducere, documentele declarative,
operațiunile scutite cu sau fără drept de deducere, exigibilitatea taxei.Acestea s-au produs atât
în încercarea de a alinia legislația românească la prevederile europene, cât și pentru a
corespunde cu noile situații apărute în economie, pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale și
pentru creșterea eficienței colectării.
În contextul crizei economice ce a survenit la sfârșitul anului 2008, statul a fost nevoit
să aplice o serie de măsuri de austeritate pentru a atenua dezechilibrele produse și pentru a nu
înregistra deficite mari la buget.Printre aceste măsuri adoptate s-a numărat și majorarea cotei
standard de TVA de la 19% la 24% în anul 2010, în încercarea de a crește veniturile
bugetare.Prin aceasta s-a reușit creșterea veniturilor, însă afost afectată populația deoarece a
dus la o creștere a prețurilor.Printr-un efect în lanț agenții economici au avut și ei de suferit de
pe urma acestei modificări, deoarece le-au fost afectate vânzările.Producătorii au înregistrat
costuri mai mari fiind nevoiți să își reducă producția, respectiv marjele de profit.
După cum se poate observa modificările privind regimul de impozitare al taxei pe
valoarea adăugată au mari influențe asupra populației, agenților economici, nivelului
prețurilor, consumului, acestea necesitând o analiză în detaliu înainte de aplicarea lor.
Pe parcursul perioadei analizate Banca Națională a României a intervenit prin
intermediul politicii monetare pentru a stabiliza nivelul inflației.Această acțiune a avut o
influență benefică pentru populație și pentru consum.
În urma graficelor întocmite se poate observa că veniturile din TVA aferente bugetului
general consolidat au urmat o evoluție oscilantă.În anul 2008 veniturile din TVA au
înregistrat o creștere bruscă de aproximativ 30% față de 2007 datorită creșterii consumuluiși a
producției de bunuri și servicii care au generat în final o creștere de aproximativ 31% a PIB în
termeni nominali.Această creștere impresionantă a fost urmată în 2009 de o scădere de circa
16%, nivelul din acest an al veniturilor din TVA reprezentând minimul din perioada 2008-
2012.Acest declin poate fi explicat prin criza economică ce s-a instalat la noi în țară la
sfârșitul anului 2008 și care a cauzat numeroase dezechilibre financiare.Consecințele acestei
crize au fost scăderea PIB în termeni nominali prin prisma scăderii consumului și a producției.
În anul 2011 s-a păstrat acest trend ascendent, veniturile din TVA înregistrând o creștere de
22%.Produsul intern brut nominal a crescut de asemenea, însă cu numai 7%, în timp ce
producția a crescut cu aproape 10%, iar consumul cu 4%.În 2012 creșterea a fost de numai
5% pentru venituri din TVA, în timp ce produsul intern brut nominal a crescut cu aproape 7%,
iar producția de bunuri și servicii și consumul final cu 5%.
Veniturile din TVA și-au menținut ponderea în PIB la niveluri apropiate pe perioada
2008-2012, fiind o sursă importantă de venituri pentru bugetul general consolidat.Ponderea în
PIB a veniturilor din TVA s-a situat în jurul nivelului de 8% pe perioada analizată, cu
excepția anului 2009 când a suferit o scădere până la 6,8%, dar în 2010 datorită măsurilor
adoptate nivelul acestora a crescut până la 7,7%.
Prin introducerea sistemului TVA la încasare în 2013 se încearcă obținerea veniturilor
din TVA mai devreme pentru a nu se produce dezechilibre la nivelul bugetului în cursul
anului.Astfel prin acest sistem exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii
livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii, iar în cazul în care încasarea nu se realizează în
termen de 90 de zile de la emiterea facturii, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 90-a zi de
la emiterea facturii.Pentru a facilita implementarea acestui sistem pe pagina de internet a
Agenției Naționale de Administrare Fiscală există documentele ce trebuie întocmite de
persoanele impozabile care aplică acest sistem, precum și informații despre completarea
14
acestora.Pentru a avea o evidență cât mai precisă există și un registru al persoanelor
impozabile care aplică acest sistem.
Proiecțiile privind veniturile din TVA sunt promițătoare în condițiile înregistrării de
creștere economică și a consumului.Aceste îmbunătățiri ale situației bugetare se bazează și pe
obiectivele prevăzute în strategia fiscal-bugetară privind reducerea evaziunii fiscale, creșterea
gradului de colectare, creșterea eficienței colectării.
În concluzie, măsurile adoptate în perioada de criză în ceea ce privește schimbarea
unor elemente ale sistemului de impozitare, în special modificarea cotei de TVA, au fost
benefice pentru bugetul de stat deoarece au dus la venituri mai mari și la ținerea sub control a
deficitului, însă a avut efecte negative asupra populației și agenților economici, aducându-le
prejudicii legate de puterea de cumpărare, vânzările înregistrate, nivelul prețurilor, marja de
profit.
15
Bibliografie
Ghid privind aplicarea sistemului TVA la încasare:
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/TVA_incasare/Ghid_TVA_laincasare2012.pdf
Legea bugetului de stat pe anul 2013:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2013/Lege_buget_de_stat2013.pdf
Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele
metodologice de aplicare actualizată conform cu OUG 127/2008
Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele
metodologice de aplicare actualizată conform cu OUG 46 din 13 mai 2009 și HG 616
din 20 mai 2009
Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele
metodologice de aplicare actualizată conform cu Legea 188 din 14 octombrie 2010
Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele
metodologice de aplicare actualizată conform cu OG 30 din 31 august 2011
Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele
metodologice de aplicare actualizată conform cu HG 1071/2012
Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele
metodologice de aplicare actualizată conform cu HG 84 din 6 martie 2013
Raport Anual al Consiliului Fiscal-martie 2011:
http://www.consiliulfiscal.ro/raportanual2011.pdf
Raport Anual al Consiliului Fiscal-anul 2011:
http://www.consiliulfiscal.ro/Raport2011.pdf
Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2011-2013:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/STRATEGIA_FB_27sept.pdf
Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2012-2014:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/SFB2012-2014.pdf
Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2013-2015 revizuită:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/STRATEGIA_2013_2015revizuita