Click here to load reader

Em Brio Logie

  • View
    16

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Anato

Text of Em Brio Logie

1. PERIOADELE ONTOGENEZEI:2 etape: - prenatala: 9 luni - postnatala: genetic pana la 120 de aniPrenatala = dezvoltarea intrauterina cu 5 mari procese:1. Reproducerea (amfimixie) = contopirea materialului genetic al celor 2 celule reproductive spermie + ovocit II2. Embriogeneza:- primele 6-8 saptamani- caracterizata prin hranire histiotrofa (substante din mucoasa uterina)3. Fetala pana la a 40-a saptamana de viata intrauterina4. Organogeneza: - se identifica cronologic cu perioada fetala (40sapt)- se formeaza toate organele5. Cresterea produsului de conceptiePostnatala: 4 etape1. Copilaria:- I copilarie:- nastere -> 3 ani- nou nascut: primele 30 de zile, cele mai imp primele 7 zile = perioada perinatala- per de sugar: sf primelor 4 sapt -> final primului an. La 6L = apare dentitia deciduala (20 de dinti).- copil mic: - 1~3 ani- 2~2.5 ani se termina eruptia dentitiei deciduale => 20 de dinti- II copilarie (prescolara):- 3~7 ani- se incheie cu aparitia primului molar permanent de 7 ani- III copilarie (scolara):- 7~12 ani fete- 7~13/14 ani baieti!NB: Dentitia deciduala:incepe odata cu sf perioadei prescolare si se termina odata cu sf adolescentei cu aparitia ultimului molar perm.2. Pubertatea ( pubescere = pilozitate pubiana ) :- aparitia pilozitatii pubiene:- triunghiulare la fete- rombice la baieti cu intindere spre zona ombilicala- se interpune intre copilarie si adolescenta- se matureaza axul hipotalamo-hipofizar datorita secretiei hormonilor tropi (stimulatori) in special gonadotropi care duc la maturarea glandelor sexuale => apar caractere sexuale secundare.Caractere sexuale:- primare- secundare- tertiare

primare: - indus cromozomial, determinat de X si Y, determina aparitia glandelor sexualesecundare: - indus de hormoni, apar la pubertate si sunt specifici: la baieti:- dezvoltarea musculaturii datorita testosteronului, androgenic (cel mai puternic anabolizant proteic)- ingrosarea vocii- pilozitate pubiana rombica- pilozitate facialala fete:- dezvoltarea bazinului (purtatoare de sarcina)- tesut adipos de rezerva in jurul organelor genitale (reg fesiera, coapse)- respiratie inalta mobilitate mare la niv vf plamanilor- regiune dorsala se dezvolta rapid dand aspectul estetic feminin- pilozitate pubiana triunghiulara. Hiperdezvoltare = Hirsutism (masculinizare)- lipsa pilozitatii facialetertiare: - caracter sexual psihic, constientizarea apartenentei la sex prin educatie - se matureaza scheletul la ambele sexe:- 12~14 ani la fete- 13/14~15/16 la baieti - se termina cu aparitia: - menarhei la fete (prima menstruatie) - polutiei la baieti ->prima ejaculatie spontana si nocturna - intra in functiune hipocampusul + complexul amigdalian = sistemul limbic3. Adolescenta:- la fete 14~18/19 ani- la baieti 15/16~23/24 ani- marcat morfologic de sfarsitul cresterii in inaltime datorita osificarii cartilajelor de crestere- adaptarea la starea adulta- maturarea sistemului nervos- fetele cu menarha mai timpurie au in adolescenta o viteza de crestere mai rapida dar pe durata mai scurta => rata de crestere in greutate crescuta.4. Adulta:- 18/23 ~ dupa 90 de ani. Cuprinde:- maturitate 60~65 de ani- senescenta - varstnic 65~75 de ani - batran 75-90 de ani - longeviv dupa 90 de ani- au loc procese de regresie (involutie biologica), atrofiere, scleroza tesuturi siorganelor, scaderea fortelor treptat- senium = batran

2. PERIOADELE SARCINII:Sarcina = pregnatia / graviditatea. Are ciclu propriu = ciclul sarcinii si are 4 perioade:1. Conceptia:- are ca rezultat produsul de conceptie care ia nastere prin fecundatie (amfimixie)- spermiile:- sunt introduse in vagin prin actul coitus- sunt celule mobile care strabat vaginul, colul uterin, uterul, trompele uterine si in 1/3 externa a trompeloro sg spermie fecundeaza ov. II dintr-un sg act sexual(monospermic).2. Perioada tubara:- odata produs, zogotul incepe sa se divida si sa se deplaseze sub peristaltica T.U. spre uter- dureaza 48~72 h3. Perioada uterina:- 3 faze + terminus- incepe din a 3-a zi -> 288 ziI faza:- preimplantara: - produsul de conceptie = blastocist care se afla liber in cavitatea uterina - dureaza 2 zile (z4~5)II faza:- implantara (nidatia/cuibarire/fixare):- blastocistul patrunde si se fixeaza in endometrul matern- dureaza 3 zile (z6~8) si devine pentru mama o hemiallogrefa(=tesut grefat pentru ca se implanteaza, hemi= jumate, allos = hetero/nonself)- anormal cand implantarea e ectopica (extrauterina): tubara, istmica, ovariana, abdominalaIII faza: - placentara:- formarea + intrarea in functiune a placentei de la S8 -> nastere- produsul de conceptie se modifica (diferentiere tisulara) => creste in greutate si volumTerminus: = faza finala a sarcinii- pregatire pentru expulzia fatului ajuns la termen (paraseste cav uterina)4. Nasterea: = expulzia fatului ajuns la termen si are 5 timpiangajarea fetala: - fatul fie prin craniu / reg pelviana ia contact cu apertura superioara a bazinului obstretical (linia terminalis)rotatia: - de-a lungul unuia dintre cele 2 axe oblice (de obicei stg), se face cranian/pelvin => prezentare craniana/pelvinacoborarea: - strabaterea bazinului micexpulzia fetala = nasterea propriu zisaexpulzia placentei spontana la aprox 20 de minute dupa expulzia fetala. !NB: Daca nu se realizeaza spontan e necesara extractia manuala dupa care2 manevre obligatorii:- inspectia + controlul placentei- controlul manual (fata manusi) de resturi cu constatarea aspectului curat3. TIPURI DE REPRODUCERE:La nivelul tuturor vertebratelor terestre exista 2 tipuri de reproducere:- sexuata- asexuata1. Reproducerea asexuata:- presupune inexistenta gametilor (celule sexuale specifice)- se identifica forme de reproducere prin:- strobilatie- strobilare2. Reproducerea sexuata:- presupune existenta a cel putin 2 celule sexuale diferite una de cealalta prin a caror contopire cromozomiala => un nou individ- exista 3 feluri de reproduceri sexuate:- ovoparitate:- celula sexuala denumita ou este fecundata in tractul genital feminin si produsul de conceptie se dezvolta in mediul extern- viviparitate:- nasterea de indivizi vii- are loc in tractul genital feminin si produsul de conceptie se dezvolta intrauterin ca embrion si fat- ovoviviparitate: - oul este fecundat in tractul genitam feminin apoi se transforma in embrion, se dezvolta in fat tot in tractul genital femininUn act premergator al amfimixiei este reprezentat de dezvoltatea celulelor sexuale specifice sau gametogeneza (ovogeneza sau spermatogeneza).- spermatogeneza = proc de formare al celulelor sexuale masculine- ovogeneza = totalitatea proceselor prin care din celule specifice de baza se dezvolta celula sexuala feminina fecundabila (ovocit II).

4. GAMETI: - CARACTERE CROMOZOMIALE, STRUCTURA CROMOZOMILOR, GENOTIP, FENOTIP, CARIOTIP:Gametii:- ovulul + spermatozoidul- au caractere morfologice asem si o structura genomica identica dpdv numericMaterialul cromozomial diploid = toate celulele corpului uman, contin 46 de cromozomi.- se noteaza cu 2N si contin 2 tipuri de cromozomi:- 44 autozomi = cromozomi genetici care induc caractere morfologice ale prod de conc- 2 sexuali: XX fete si XY baieti (in toate celulele)Gametii cu garnitura cromozomiala haploida -> redusa la jumatate si notata cu N:- la fete: 22 cromozomi autozomi (somatici) + 1 cromozom sexual (X)- la baieti: 22 cromozomi autozomi + 1 cromozom sexual (X/Y)- aceasta garnitura o au toate celulele sexuale care se obtin prin diviziune meiotica: spermatocitele + ovocitul II, I globul polar, II globul polar, spermatideleCariotipul uman = la celulele corpului uman cu garnitura cromozomiala 2N exista 23 de perechi de cromozomiUn cromozom = forma de existenta a materialului cromatic a ADN-ului nuclear sub forma cuaternara (4 brate).- viata unei celule:- se divide in mare parte- are 5 faze: 1 faza de interdiviziune si 4 faze de div (pro, meta, ana, telofaza)- in interfaza + profaza -> ADN-ul nuclear are forma unui lant de cromatina nucleara dispusa sub forma unor nucleo-filamente in care se gasesc cantitati reduse de ARN- in meta + ana + telofaza -> ADN-ul are forma de cromozomiOBS:- la om diviziunea este dihotomica- majoritatea celulelor sufera div homotipica (ecvationala) = din o celula cu 2N cromozomi => 2 celule fiice cu 2N cromozomi46 -> 46 cromozomi -> 46 cromozomi- proprietatea esentiala a ADN-ului (numai aceasta o are) este autoreproducerea (replicarea ADN-ului / reduplicarea semiconservativa a ADN-ului) sub actiunea ADN-polimeraza => o noua molecula de ADN (copia fidela a moleculei de baza).Reduplicarea:- are loc in interfaza- e esenta vietii biologice- consecinta -> sinteza proteica dublaCromozomi: - str + morfologie:= forma inalta de compactare a cromatidei in celule pe cale a se divide- e observabil in metafaza (= cromozom metafazic), fiecare e format din 2 cromatide identice. O cromatida = o moledula de ADN.- o cromatida contine: 2 brate = telomere, 1 centru = kinetocor, 2 kinetocori = 1 centromer.

- morfologic cromozomii se impart in:- metacentrici: brate aprox egale- submetacentrici: brate inegale: 2 lungi q si 2 scurte p- acrocentrici: centromerul situat la una din extremitatile cromozomului astfel incat bratele scurte ale cr sunt greu vizibile (aproape invizibile).- telocentrici: - situati la una din extremitati- aspect de centromer rupt (dilacerat)- bratele celor 2 cromatide sunt distante = cromozom patologic (anormali)ADN are in structura sa subunitati denumite GENE.Gena = seg din molecula de ADN dublu-helicoidal cu dispunere de seg liniarGenotipul = totalitatea genelor a unui organism - aproximativ 30.000 de gene dintre care 40 de gene sunt prooncogene care in anumite conditii de mediu determina aparitia canceruluiFenotipul = expresia exterioara a genotipului - reprezentat de aspectul morfologic si fiziologic (functional)Cariotipul = totalitatea cromozomilor din nucleul unei celule - formata din 23 de perechi de cromozomi grupati in 7 grupe:

A1-3B4-5C6-12X apartine grupei C dupa forma si marimeD13-15E16-18F19-20G21-22Y

5. PROFAZA DIVIZIUNII REDUCTIONALE:- e foarte lunga- la fete incepe in v.i. 3 luni pana in luna 6 de viata intrauterina dupa care intra in stadiul de asteptare = faza de dictioten care dureaza pana la pubertate- la baieti: incepe la pubertate si tine 62 de zile- in profaza:- sinteza de ADN creste- are loc reduplicarea ADN => 2 cromatide perechi foarte aproape una de alta, ele se fixeaza pe nucleolemaStadiul in care toate cromatidele sunt fixate pe cariolema = stadiul in buchet.Profaza se imparte in urmatoarele faze:Faza leptotenica:- celula are nucleu mare- cromatidele lungi si spiralate si => prin fragmentarea materialului cromatic nuclear- la sfarsitul ei cromatidele se dezlipesc de nucleolema si sunt libere in nucleuFaza zigotenica:- cromatidele se aproprie una de cealalta 2 cate 2 => punti de legatura proteice intre cromatidele omologe- la sfarsit are loc un contact pe toata lungimea lor, contact care se face intre gene omoloage in structura cromaticaFaza pachitenica:- cromozomii sunt imperecheati, scurti dar grosi, strans uniti intre ei- cromozomii au aspect spiralat = cromozomi bivalenti fiecare are 4 cromatide => tetrada cromozomiala- consecinte: nr tetradelor = nr haploid de cromozomiFaza diplotenica:- proces invers alipirii prin care cromozomii omologi dupa ce au schimbat material genetic intre ei (gene) sufera procesul de separare la nivelul cromatidelor pastrundu-si legatura doar in zona centrala care va constitui centromerul viitorului cromozom- separarea se produce greu datorita zonelor de aderenta cromatica = chiasme- prin aceste chiasme are loc crossing over = schimbul de material genetic din molecula de ADN intre cromatidele omoloage paterne si materneDiakinesis:- ultima subetapa- separarea cromozomilor e aproape compelta ei pastrand legatura doar prin capetele cromatice- sunt doar resturi de chiasme

6. METAFAZA, ANAFAZA SI TELOFAZA DIVIZIUNII REDUCTIONALE:Metafaza: = moment in care centromerul cromozomilor separati se prinde pe fibrele fusului de diviziunea in plan ecuatorialAnafaza: = cromozomii se deplaseaza de-a lungul fusului de diviziunea spre fiecare pol al celulei => nr haploid de cromozomi (X/Y)Telofaza: - se termina diviziunea reductionala - are loc separarea citoplasmei => dintr-o celula cu 46 cr => 2 celule cu cate 23 de cr

7. DIVIZIUNEA ECVATIONALA:= a 2-a diviziune de maturatie = faza homotipica a meiozei- incepe imediat dupa o scurta interfaza in care spermatocitul II/ovocitul II nu mai cresc in volum- e diviziune rapida- nu mai are loc replicarea ADN-ului- seamana cu o diviziune mitotica pt ca se produce diviziunea centromerelor si fiecare dintre cele 2 cromatide dezvolta un cromozom aparte si astfel se mentine structura cromozomiala haploida- rezultatul acestei diviziuni:- ovocitul II -> ovul + II globul polar- spermatocitul II -> 2 spermatide 23 cr- sunt celule complementare mature prin cuplarea carora prin fecundatie se reface garnitura cromozomiala a specieiGametii care nu-si indeplinesc rolul in afara fecundatiei involueaza in tractul genital si dispar in 24 h.8. OVOGENEZA:

Ovogeneza are 2 mari perioade: - prenatala - postnatalaPrenatala:- celula de baza de la care se pleaca provine din peretele sacului vitelin- in sapt a 3-a de viata uterina aceasta se diferentiaza si ajung in regiunea lombara => creste genitale = primordiile gameto-genezei - in a 4-a saptamana aceste celule se diferentiaza in ovogonii A.- la sf sapt 12 ovogoniile se grupeaza in insule => devin ovogonii B inconj de celule din epiteliul celomic =>- in sapt 12~14 prin div mitotice ovogoniile B =>ovocitele I, in S14 are loc sinteza replicativa a ADN => ov. I intra in profaza primei div de maturatie. In acest stadiu raman pana la nastere si dupa.- fiecare ovocit I va fi inconjurat de celule mezoteliale din corticala ovarului fetal => foliculi primordiali.Postnatala:- imediat dupa nastere (72h) toate ovocitele I - isi incheie profaza primei diviziuni de maturatie - in loc sa intre in metafaza intra in stadiul de dictioten (de repaos) = cviscenta sta pana la pubertate cand o celula pe luna intra in metafaza- ultimul ovocit I intra in metafaza primei diviziuni de maturatie inainte de menopauz (40-50ani)- de la pubertate datorita secretiei ritmice de hormoni (foliculina = hormon estrogen, progesteron = luteina), ovocitele I cresc in volum.Celulele foliculare cresc in volum => cuboidale si incep sa acumuleze lichid folicular.

Lichidul folicular:- la inceput e diseminat printre ceule- ulterior se aseaza intr-un pol al foliculului astfel incat celulele foliculare vor inconjura ovocitul, iar lichidul constituie cavitatea foliculara.

- in a 12-13 zi ovocitul I sufera maturatie => ovocitul II- in acelasi timp foliculul se numeste matur/tertiar/de Graf aceeasi structura ca si ovocitul II- lichidul folicular in cavitate, in volum mare creeaza o presiune asupra foliculului III si acesta rupe membrana => rupe ovocitul II, fiind eliminat in corticala ovariana si ulterior prin dilacerarea epiteliului de acoperire a ovarului, ovocitul II e eliminat in afara ovarului => e atras, captat de franjurile trompei uterine si ajunge in lumenul acesteia fenomen care are loc in a 14-a zi (ovulatie/ ponta ovulara)- fecundatia are loc doar daca ovocitul II se intalneste cu spermatozoidul in 1/3 lat externa a trompei uterine, daca nu, ovocitul II sufera a 2-a div de maturatie mitotica => ovul + al 2-lea globul polar.- ovocitul II are capacitate max de a fi fecundat in primele 20 h.

9. SPERMATOGENEZA SI SPERMIOGENEZA:

- incepe putin inainte de pubertate cand in cordoanele seminale ale testiculului au loc procese de tunelizare astfel incat => aceste cordoane devin tubi seminiferi capatand lumen. Acestia cresc in dimensiuni si se spiraleaza => tubi seminiferi contorti.- la pubertate celulele sexuale masculine evolueaza de la spermatogonii A -> spermatogonii B si spermatocit I (prin div succesive mitotice).- dupa replicarea ADN-ului incepe profaza I div mitotice care dureaza 16z, dupa care celelalte 3 faze: meta + ana + telofaza se succed rapid => spermatocit II.Spermatocit II:- jumatate din ele vor avea 22 + X cr- jumatate din ele vor avea 22 + Y cr- la randul lui sufera a 2-a div de maturatie => spermatidele care: - jumate 22 + X -jumatate 22 +YSpermiogeneza:= proces morfologic (de transformare celulara in privinta formei si a dimensiunii insa fara diviziune). Are 4 procese:1. Condensarea materialului cromatic la niv nucleului => se densifica.2. Extremitatea apicala a nucleolemei se condenseaza si devine acrozom (perforator la alte specii).Acrozomul:- acopera peste jumate din nucleu- contine enzime proteolitice de tipul hialuronidazei care lizeaza zona pellucida + membrana ovocitului II3. Pierderea majoritatii citoplasmei.4. Celula capata col apoi se continua cu o piesa intermediara si se termina cu coada (flagel). => celula alungita flagelataOBS:- Din stadiul de spermatogonii A -> stadiul de spermatozoid trec 2 luni- Spermatogeneza are loc in peretele tubului seminifer: - la perif lui se gasesc spgoniile - spre lumen si ulterior in lumen se gasesc spermatozoizii10. SPERMIA CARACTERE MORFOFUNCTIONALE, STRUCTURA, GAMETI ANORMALI:Spermia: = celula alungita flagelata.- are 3 zone: cap, col (gat), coada- lungime 50-70 microni- celula mobila datorita proteinelor contractile de tipul miozinei1. Capul: - eliptic / elicoidal- are 2 componente:- acrozom care contine enzime proteolitice- nucleu -> la polul proximal se gaseste centriolul proximal a spermatozoidului = parte componenta a centrului celular- acrozomul + nucleul sunt acoperite de o membrana bogata in mucopolizaharide = galeea capitis care inveleste acrozomul si 2/3 ant ale capului.2. Colul (cervicis): - dimensiune de 0,3 microni- contine centriolul proximal continuat de segm proximal al centriolului distal -> continuat de un filament (segment distal al centriolului distal).3. Coada:are 3 parti:- pars media- pars principalis- pars terminalisPars media: = corpul spermatozoidului- lungime = 7 microni- diametru = 1 micron- tine de la segmentul proximal al centriolului distal pana la partea terminala a segmentului distal al centriolului distal (= ingrosarea filamentului distal)- structural prezinta:- un filament axial- o teaca mitocondriala spiralata = Vagina terminalis.OBS:In jurul filamentului axial se gasesc 9 microfilamente duble de miozina cu rol contractil, se prelungesc si in a 2-a portiune a cozii. In prima portiune a cozii in jurul vaginei mitocondrialis exista depozit de glicogen necesar reactiei de cataboliza din ciclul Krebs Posteors.Pars principalis: = partea biomecanica a spermatozoidului- seg cel mai lung al spermiei- la niv lui au loc procese contractilePars terminalis: = filament axial cu structura tipica de flagel- impreuna cu pars principalis produc miscari de pendulare + rasucire in acelasi timp- are rol in disocierea coronei radiata a ovocitului II in timpul fecundatiei

Viteza de deplasarea a spermiei: = 2-3,3 mm/min = 18cm/h- e data de:- miscari proprii- forta de aspiratie a cavitatii uterine si a trompei uterine datorita presiunii negative (sub 1 atm)- diferentelor de presiune dintre presiunea din cavitatea vaginala si cea din cavitatea originala Durata de viata: - direct proportionala cu pH-ul mediului in care se gasesc (lichidul spermatic exista in pH alcalin = propice).Mucoasa vaginala: - nu contine celule epiteliale secretorii - la nivelul ei se dezvolta bacilul doderlein.Bacilul Doderlein: - creeaza pH usor acid (rol de protectie) care distruge spermatozoizii - cei mai sensibili sunt cei cu cr Y => sexul prod de conceptie e dat de pH-ul vaginalCapacitatea de fecundatie:- max in primele 30-35 h- direct proportional cu cantitatea de fructoza din lichidul spermatic- in vagin spermiile traiesc 50-60 min - in colul uterin traiesc 48 h- cavitatea uterina 10-20 h- tuba uterina 20-25 hSterilitatea: = absenta cantitatii de fructoza din lichidul spermatic - in cazul anomaliilor morfologice la cel putin 25% din spermatozoiziAnomalii: - capul / coada duble - cap gigantic / atrofic - prezent la aprox 10% din spermatozoizi- dintr-o ejaculatie se elimina aproximativ 250-300 de milioane de spermatozoizi

11. OVULATIA SI CORPUL GALBEN (PRIMA SAPTAMANA DE VIATA INTRAUTERINA):

Ciclul ovarian:- dupa pubertate incepe perioada vietii sexuale controlata de hipotalamus.Hipotalamusul: = creierul vegetativ (regleaza activitatea vegetativa)- principalul organ nervos al invatarii si proceselor de memorare, memorari emotional afective, fiind in relatie stransa cu girusul hipocampic + parahipocampic- secreta factori reglatori (neurohormoni stimulatori + inhibitori + STH + prolactina, stimulatori pt glandulo-tropi).Adenohipofiza stimulata de factori reglatori secreta: - hormoni tropi: TSH, ACTH - hormoni gonadotropi: FSH, LH care controleaza schimburi ciclice din ovar- la inceputul fiecarui ciclu ovarian 5-12 foliculi primordiali incep sa creasca in mod natural, doar unul atinge complet maturitatea = foliculul de Graf care va expulza un ovocit II.Restul de 4-11 foliculi se atrofiaza = foliculi atretici=> celulele ovocitare din foliculi degenereaza => sunt inlocuite cu tesut conjunctiv => corpus atreticum (=gr de celule atrofiate).- folicului matur incepe sa secrete estrogenHormoni estrogenici: foliculina, estrion, estriol, estradionHormonii foliculinici din I faza pe cale sanguina vor stimula secretia LH in adenohipofiza -> determina secretia de luteina (progesteron).Faza luteinica: luteina produce modificari majore in mucoasa uterina:- se ingroasa (pluristratificata)- se edematiaza (incarca cu H2O)- arterele din tesutul submucos cresc in dimensiuni si devin spiralate => mucoasa uterina devine decidua bazala capabila sa nideze produsul de conceptie.

Ponta ovulara:- are loc in a 14-a zi a unui ciclu ovarian de 28z dupa ce folicului III a ajuns la diametru de 1.5cm- in z 12-13 ovocitul I: - stadiu de dictioten - in momentul in care isi incheie prima div de maturatie are loc ruperea foliculului ovarian si ovocitul acesta proemina la suprafata ovarului - vf acestei proeminente (ov. II) e avascular si s.n. stigma (=semn)- tesutul epitelial de acoperire al ovarului cedeaza, e dilacerat => ovocitul II iese la suprafata ovarului.- zona care iese prima e o zona a ov. II inconjurata de celule epiteliale = cumulus oophorus=> ov. II iesit e captat de franjurile trompelor uterine => incepe a 2-a div de maturatie -> se desfasoara apoi se incheie daca ov. II nu e fecundat.Corpus luteum (corpul galben):Dupa ovulatie celulele foliculare restante din folicului III:- bogat vascularizate- devin poliedrice- sub influenta LH dobandesc un pigment galben => se numesc celule luteale care secreta progesteron si transforma acest folicul crateriform in corp galben de sarcina.- impreuna cu hormonii foliculinici pregatesc mucoasa uterina pt nidatie- ov. II transportat prin trompa uterina datorita:- miscarilor ritmice ale fimbriei ovariene descrisa de Richard- contractiei ritmice a musculaturii ritmice a trompei- diferente de presiune dintre cavitatea abdominala si trompa uterinaAcestea fac ca ov. II sa ajunga in 4z in cavitatea uterina si e transformat in ovul.Corpus alpicans (alb):- fenomene secretorii ale corpului galben de sarcina dureaza din z14-24/25Daca ov. II nu a fost fecundat: =>corpus luteum: - max de dezv in z23 apoi incepe procesul de degenerare a celulelor luteale => se transforma in tesut conjunctiv fibros => diminua, apoi dispare capacitatea de secretie de progesteron => desprinderea surplusului de mucoasa uterina = hemoragia menstruala (sangele menstrual nu contine trombocite nu coaguleaza).Daca ov. II a fost fertilizat:- degenerarea corpului galben (transf lui in corp alb) e blocata de hormonul gonadotrop secretat de celule externe = trofoblastice ale embrionului (=hranesc embrionul)Consecinta:- corpul galben continua sa secrete progesteron- creste in dimensiuni timp de inca 6-8 sapt- la sf sapt 8 corpul galben ocupa 1/3-1/2 din volumul ovarului- corpul galben continua sa secrete progesteron pana se matureaza placenta si preia secretia de progesteron.OBS: Ovulatia poate fi inhibata prin tratament cu preparate progesteronice administrate din z5-25 => efect anticonceptional (inhiba ovulatia).Contraceptionalele contin o cantitate mica de estrogen => asigura hemoragia menstruala normala dupa z25.- tratamentul anticonceptional mai lung de 6 luni => grave tulburari hormonale.

12. FERTILIZATIA (FECUNDATIE PROPRI-ZISA / AMFIMIXIE):- are loc in 1/3 externa, dilatata, ampulara a trompei uterine prin contopirea materialului cromozomial al spermiei cu ov. II- spermatozoidul traieste in tractul genital feminin 72h si are capacitate max de fecundatie in primele 42h - ov. II traieste 12-24h dupa ovulatieSpermatozoidul: - trece rapid din vagin in uter apoi in trompa uterinaCapaca acest caracter doar daca ei sufera 2 procese:1. Capacitatia = proc prin care invelisul de glico-proteina si proteine plasmatice seminale (se gasesc la niv acrozomului) e indepartat si astfel spermatozoidul poate patrunde in ov. II - se petrece in primele 7h dupa depunerea spermatozoidului in vagin- are loc datorita conditiilor de mediu doar in dreptul a catorva sute de spermatozoizi (200-300). Doar acesti spermatozoizi strabat drumul in 1/3 externa a trompei uterine.2. Ractia acrozomiala: - are loc in vecinatatea ov. II - e data de substante emise de corona radiata a ov. II- consta in aparitia a numeroase puncte de fuziune intre membrana acrozomiala si membrana ovocitara- in timpul ei se elimina 3 categorii de substante:- hialuronidaza (enzima proteolitica) care lizeaza corona radiata- substante tripsinice => vor distruge zona pelucida care e profund de corona radiata in contact cu membrana ovocitara- zona lizine care distrug corona radiata penetrand ov. IIDintre cei 200-300 de mil spermatozoizi doar max 400-500 au capacitatea de fertilizare, doar 1 sg fertilizeaza, strabate prima bariera (corona radiata) => fecundatia monospermica la om.Penetrarea zonei pelucida e realizata doar de capul spermiei dupa care acesta elibereaza substanta care altereaza proprietatile zonei pellucida determinand reactia zonala = incapacitatea celorlalti spermatozoizi de a penetra zona pellucida. Rar se intampla ca fenomenul sa aibe loc la 2 spermii.Urmatorul proces: - fecundatia propriu-zisa (amfimixia) = fuziunea membranei ov. si a spermiei. - consecinta fuziunii = continutul capului spermatic patrunde in citoplasma ov. II in timp ce membrana ramane la suprafataOBS: Pe masura ce spermia intra in ov. II au loc 3 proc consecutive:- Reactia corticala si zonala = are loc ca urmare a eliberarii unor granule corticale la niv ov. II => zona pelucida si apoi membrana ov sa devina impenetrabile pt alti spermatozoizi => preventia polispermiei.- continuarea div meiotice secundare = ov isi incheie a 2-a div de maturatie imediat dupa patrunderea spermiei => al 2-lea globul polar (celula fara citoplasma) + o celula cu 22 + X cr dispusi intr-un nucleu cu aspect vezicular = pronucleul feminin.- activitatea metabolica a noului produs de conceptie care va lua nastere dupa terminarea celei de-a 2-a div meiotice intra in actiune un factor de activitate metabolica adus de spermie care va permite proc de diviziune a materialului cromozomial dupa contopirea pronucleului masculin cu feminin.Pronucleul masculin = partea de spermie patrunsa in ovul.Pronucleul masc + feminim: - haploizi, realizeaza sinteza replicativa de ADN.- concomitent coada spermiei va degeneraConsecinte: se initiaza o prima div mitoticaUrmarea: cr materni + paterni dubli fisureaza longitudinal la niv centromerului => 2 nuclei (2 celule) cu cate 46 cr fiecareRezultatul principal al fertilizatiei:1. Produsul de conteptie nou realizat are 2 celule: fiecare 2N cr, jum de la tata, jum de la mama2. Are loc determinarea sexului noului individ (cromozomial):-> cr X de la spermie => sex feminin-> cr Y de la spermie => sex masculin- sexul cromozomului e dat prin fertilizatie3. Imediat se initiaza clivajul astfel incat zigotenul va fi divizat in 2 celule. Ov II dc nu e fecundat in 24h => se transforma in ovul.

13. CLIVAJUL SI SEGMENTATIA. FORM. BLASTOCISTULUI:Clivajul si segmentatia:- zigotul format din 2 celule urmeaza o serie de div meiotice care duc la cresterea rapida a nr de celule- aceste celule care se obtin prin div dihitomice devin din ce in ce mai mici (pierd citoplasma)- prod de conceptie creste (creste nr de celule = blastomere)- dupa 3-4 div prod de conc are aspect de mura (stadiul de morula)Stadiul de morula:- atins in 72h dupa fertilizatie- prod de conc localizat la intrarea in uterIncepand cu z3 pana la z4 celulele centrale ale prod de conc cresc in dimensiuni prin acumulare de substante nutritive in special glicogen astfel incat in z5 (prod de conc intra in cav uterina) exista deja primul proc de diferentiere celulara (2 feluri):- celule centrale = macromere- celule periferice = micromere Macromerele:- dev embrioblaste (celule din care se prod embrionul)- genereaza tesuturi proprii embrionului- vor evolua spre embrioblasteMicromerele:- vor forma trofoblastele care mai tarziu vor contribui la formarea placentei- celule trofoblaste - hranesc embrioblastulFormarea blastocistului:- cand morula patrunde in cav uterina incepe sa incorporeze un lichid in zona pelucida => largirea spatiilor intercelulare ale masei embrioblastului- in z6-7 prin cresterea in volum a lichidului => se acumuleaza la unul dintre polii fostei morule astfel incat embrioblastul e impins la polul opus- cav care ia nastere = cav blastocistica plina cu lichid- la polul opus se gaseste embrioblastul=> structura formata delimitata de trofoblasteStadiul = stadiul de blastocistOdata cu formarea blastocistului:- zona pelucida din jur dispare- incepe implantarea (fixarea in endometrul matern): 7z, se (Trofoblastul: embrionar si abembr)prod cu polul embrionar al blastocistului=> nidatia consecinta a 2 procese:- trofoblastul embrionar secreta enzime proteolitice- muc uterina stimuleaza actiunea proteolitica a blastocistului astfel incat nidatia = rezultatul interactiunii mutuale dintre endom matern si trofoblast. => la sf primei sapt de dezvoltare, zigotul uman trecut prin stadiul de morula, ajunge sa fie blastocist si incepe implantarea in mucoasa uterina.14. UTERUL IN TIMPUL IMPLANTARII (MODIF MUCOASEI UTERINE IN NIDATIE SI NONNIDATIE). SARCINA ECTOPICA:Uterul: = organ cavitar (are pereti + cavitate)- peretele sau e format din 3 straturi: endometru, miometru (cel mai gros), perimetru (acoperit de peritoneu.- in timpul nidatiei mucoasa uterina e in stadiul secretoriu indusa de progesteron.- glandele uterine + arterele = sinoase- mucoasa = secretorieIn acest stadiu (secretoriu) endometrul are 3 straturi diferite:- superficial compact in contact cu cavitatea- intermedial spongios (aspect buretos)- bazal in contact cu miometrul- daca ov. II e fertilizat: - arterele cresc in dimensiuni si nr formand un pat dens de capilare - mucoasa e intens edematiata (retine apa) - blastocistul uman se implanteaza in endometru fie pe fata post fie pe fata ant a corpului uterin- daca ov. II nu e fertilizat: - arterele + venele se umplu cu celule sanguine, presiunea creste si ele prin diapedeza (eliberare de pseudopode) emit pseudopode si parasesc vasele prin spatiile interstitiale.Consecinte: - in faza menstruala sangele din arterele superficiale + o mica parte din stroma se elimina.- In ultima parte a menstruatiei se elimina si stratul spongios al endometrului- ramane si va prolifera si va regenera startul bazal => refacerea endometrului (in faza I foliculinica a viitorului ciclu uterin).Sarcina ectopica (ectopis = mod anormal):In mod normal nidatia e uterina. Sunt situatii in care nidatia se face extrauterin:1. Sarcina tubara = prod de conc se opreste in trompa uterina2. Sarcina istmica la orif de intrare.3. Sarcina ovariana.4. Sarcina peritoneala (abdominala) se nideaza pe unul dintre elementele abdominale5. Sarcina ampulara in reg ampulara.OBS: Toate aceste situatii -> prod de conc traieste doar 6 sapt timp in care se hraneste cu substante proprii lui (histiotrofa), dupa care sarcina extrauterina se rupe => urgenta medico-chirurgicala determinata de hemoragie interna.6. Sarcina joasa (cervicala): - prod de conc se dezvolta in partea inf a cav uterine, dar placenta se insereaza in partea inf la niv colului uterin = placenta praevia -> intr-o nastere naturala se rupe placenta => hemoragie la nastere => deces 100% a mamei. Solutie: nastere prin cezariana.

15. DISCUL EMBRIONAR BILAMINAR IN ZIUA 8 SI 9 DE DEZVOLTARE:Ziua 8:- blastocistul e partial implantat in endometrul matern- trofoblastul e diferentiat in 2 structuri:- una la interior in apropierea blastocistului in care celulele sunt inca binedifereintiate si se numesc citotrofoblaste- una de tip periferic la exterior in care celulele isi pierd individualitatea (pierd membrana), structura avand aspectul unei mase multinucleare. Aceasta structura = sincitiotrofoblast.Sincitiotrofoblastul:- vine in contact direct cu: - endometrul matern - cu vasele endometrului matern- capata aspect lacunarCelulele masei interioare: celule embrioblaste (embrionul) se diferentiaza in 2 structuri:- unul de celule inalte poliedrice vor constitui ectoblastul- unul de celule mai mici, aprox cuboidale, rotunde, ovalare endodermulAmbele structuri formeaza o celula turtita aprox plana = disc embrionar (in grosime).In acest timp cranial de ectoderm apare o mica cavitate care se largeste si devine cavitate amniotica plina cu lichid. Celulele ectodermale de deasupra cav datorita lichidului se turtesc si devin amnioblaste.Stroma endometrului matern la locul de implantare devine intens edematiata + bogat vascularizata sub influenta luteinei (progesteron) -> secretand mucus si acumuland glicogen.

Ziua 9:Blastocistul: - implantat mai profund in endometru - la locul de penetratie prin epiteliu ia nastere un cheag fibrinosTrofoblastul:- la polul embrionar al blastocistului se dezvolta mai rapid- in partea sincitiala incepe sa apara vacuole, lacune vasculare care se inmultesc rapid => stadiul lacunar al acestui trofoblast- la polul abembrionar celulele trofoblastului datorita presiunii lichidului din cav blastocistica se aplatizeaza si constituie membrana exocelominca descrisa de Heuser, captuseste citotrofoblastul abembrionar.- in acest moment, aceasta membrana exocelomica + endodermul vor delimita o cavitate = cavitatea exocelomica sau sac vitelin primitiv.

16. DISCUL EMBRIONAR IN ZILELE 11,12,13:Ziua 10,11,12:Blastocistul e complet implantat in mucoasa uterina (stroma) => cheagul fibrinos dispare, epiteliul mucoasei uterine se reface.Trofoblastul:- intens lacunat la polul embrionar- la polul abembrionar exista doar citotrofoblaste- la polul embrionar -> acest sincitio-trofoblast lacunar patrunde in endometrul matern si distruge peretii capilarelor materneCapilarele materne endometriale:- sunt dilatate, congestive si sinuoase- prin penetrarea lor de celulele sincitiale sangele matern va invada sistemul lacunar- pe masura ce erodarea lor avanseaza => sangele matern incepe sa circule prin sistemul lacunar => stabilirea unui primordiu de circulatie utero-placentara.In z11 apare o noua populatie celulara care formeaza un tesut conjunctiv lax se interpune intre:- cav amniotica si membrana lui Heuser pe de o parte- si citotrofoblastul la exterior => mezoderm extraembrionar.In z12 mezodermul extraembrionar se extinde si capata spatii lacunare => constituie celomul extraembrionar care inveleste si inconjoara sacul vitelin primitiv + embrioblastul.Din mezodermul extraembrionar se diferentiaza 2 structuri:- somatopleura extraembrionara- splanchnopleura extraembrionaraIn acest stadiu discul embrionar bilaminar are diametru = 0,1-0,2mm.Celulele endometrului matern: - devin poliedrice - se incarca cu glicogen si substante lipidice - capatand reactii deciduale si endometrul devine deciduo-bazalZ13,14:- suprafata lezata a mucoasei uterine e vindecata prin desprinderea cheagului fibrinos (=se prod cu o usoara hemoragie) -> apare in z28 si e confundat cu o mica menstruatie.- la niv trofoblastului se organizeaza primele structuri sanguine = vilozitati primare -> celulele citotrofoblastului patrund in sincitio-trofoblast ca niste ace

- iau nastere astfel str vilozitare corionice primare -> constit primordiile viitoarelor vilozitati corionice ale placentei (= element morfofct ale placentei).- endometrul produce celule care migreaza in cav exocelomica si o dezvolta ducand la restrangerea sacului vitelin primitiv.-> vor constitui in jurul sacului celomic primitiv cavitatea vitelina secundara = sac vitelin.- prin dezvoltarea vaselor sanguine la polul embrionar al trofoblastului formeaza pediculul de fixatie = primordiul viitorului cordon ombilical.In concluzie:- la sf sapt 2 discul embrionar are 2 foite- ectodermul formeaza podeaua cav amniotice- amnioblastele formeaza tavanul cav amniotice- in reg cefalica a embrionului didermic, a discului embrionar se dezvolta o ingrosare = placa procordala care contine: celule endodermale care sunt inalte si adera puternic la ectodermul de deasupra.

17. DISCUL EMBRIONAR TRILAMINA FORMAREA MEZODERMULUI INTRAEMBRIONAR SI A NOTOCORDULUI:Formarea mezodermului intraembrionar:

Elementul cel mai caracteristic al sapt 3 = formarea liniei primitive unde la suprafata ectodermului inspre port caudala.Linia primitiva:- apare la inceput ca o depresiune liniara vaga- in zilele 15,16 e sub forma unui sant ingust delimitat de 2 excrescente formate din celule cu rol inductor in diviziunea ectoblastelor si migrarea acestora- capatul cranial se termina cu o proeminenta = Nodulul primitiv descris de Hensel (arie proeminenta in mijlocul unei depresiuni)- plecand de aici celulele ectodermale divizate: - migreaza - se desprind din ectoderm - aluneca in spatiul dintre ectoderm si endoderm

=> ia nastere ce-a de-a 3-a foita embrionara = mezoderm intraembrionar prin proc de glisare a celulelor desprinse din ectoderm in spatiul dintre acestea si endoderm.=> glisarea progreseaza si spre partile laterale dar si spre cele cranialePe masura ce celulele patrund intre ecto si endoderm, migrarea se face spre lat si cefalic evadant spatiul dintre ecto si endoderm, ocolind cranial placa procordala.Placa procordala:- va dezvolta membrana buco-faringiana- va constitui cranial placa mezodermala cardiogena = mezoderm cardio-hepato-diafragmaticDin placa mezodermala cardiogena se va forma:- cranial de membrana buco-faringiana: cordul, ficatul si partea ant a diafragmei.Formarea notocordului:Celulele invaginate in foseta primitiva din jurul nodulului primitiv a lui Hensel:- migreaza spre cefalic pana vor intalni placa procordala- ele formeaza astfel un tub = proces capital (notocordal) -> de la notocord pana la membrana procordala -> este o extindere a fosetei primitive spre cranialIn z17 mezodermul + proc notocordal separa total ectodermul de endoderm cu 2 exceptii:- placii procordale spre exrem cefalica (viitoarea membrana buco-faringiana)- spre caudal = placa cloacala dev membrana cloacalaCele 2 sunt zone in care endodermul e strans aderent cu ectodermul.In z18 planseul procesului notocordal fuzioneaza cu endodermul subjacent si aceste plansee se dezintegreaza.Celulele notocordale: - prolifereaza- formeaza un cordon solid = proc notocordal (notocord definitiv)Notocordul definitiv:- reprezinta un ax median- serveste ca baza pt scheletul axial (induce formarea coloanei vertebrale)- se intinde de la placa procordala pana la notocordul primitiv a lui Hensel- odata cu formarea coloanei vertebrale dispare, ramanand doar nucleul pulpos al fiecarui disc intervertebralIn portiunea caudala, la niv placii cloacale, pe peretele post a sacului vitelin se formeaza un mic diverticul (=canal infundat) care:- patrunde in pediculul de fixare- devine diverticul alantoidian ce formeaza viitoarea alantoida incepand cu z16 -> la om e rudimentara cu rol de a produce vasele sanguine ombilicale (2 aa + 1 vv)18. CRESTEREA DISCULUI EMBRIONAR TRILAMINAR (SAPT 3,4). DEZVOLTAREA TROFOBLASTULUI:Discul embrionar: - initial turtir, aproape rotund - treptat devine alungit cu un capat cefalic mai larg si unul caudal mai ingust- se realizeaza un decalaj de evolutie extinsa spre cranial- dezv craniala: - indusa de linia primitiva si datorita migrarii celulelor spre placa procordala- la sf sapt 3 linia primitiva: - sufera proc de regresie- diminua rapid, dispare curand- exista situatii in care ramasitele acestuia perpetua la nastere sub forma unei tumori benigne in reg sacro-coccigiana denum chisturi pilonidale in care sunt tesuturi derivate din cele 3 structuri embrionare (par, unghii, piele, tesuturi moi).- capatul caudal al embrionului produce noi celule pana la sf sapt 4- capatul cranial va determina diferentierea sistemului nervos din ectoderm incepand cu sapt 3Dezvoltarea trofoblastului:La inceputul sapt 3 trofoblastul e caracterizat prin prezenta unor vilozitati corionice primitive care au un ax citotrofoblastic inconjurat de sincitiotrofoblast.

In sapt 3 in axul citotrofoblastic incep sa patrunca celulele mezodermale dand nastere unor vilozitati corionice secundare:- prin patrunderea mezodermului extraembrionar in axul vilozitar => vilozit corionica II- la sf sapt 3 celulele mezodermale din axul vilozitar capata aspect lacunar si se diferentiaza in celule sanguine si mici vase sanguine formand sistemul capilar vilozitar si da nastere vilozitatii corionice III.Capilarele acestor vilozitati vin in contact cu capilarele dezvoltate in pediculii de fixatie, stabilesc legatura dintre embrion (viitorul fat) s sangele matern.OBS: Cand inima incepe sa bata (z21) => sistemul vilozitar pregatit morfologic sa asigure embrionului O2 si substante nutritive din sursa materna.Celulele citotrofoblastului din vilozitatile III penetreaza adanc si ating endometrul matern si se pun in contact cu prelungirile adiacente de la niv vilozitatilor din jur => se creeaza un strat exterior citotrofoblastic care constituie port corionica (fetala) a viitoarei placente.Incepand cu sf sapt 4 + incep sapt 5 pediculul de fixatie va constitui sg legatura dintre embrion si placenta (va deveni cordonombilical).

19. DERIVATELE ECTODERMALE IN PERIOADA EMBRIONARA:Sapt 4-8:- perioada diferentierii tisulare- prod de cont creste- mod de hranire histiotrofa- din cele 3 foite se diferentiaza toate tesuturile- la sf aceste perioade org tuturor sistemelor sunt dezvoltate, functionale- la sf acestei perioade embrionul schimbat totalmente:- forma s aspect de la aspect de disc embrionar devine o structura rotundo-oovalara alungita datorita dublei plicaturari:- dorso-latero-ventrale- cranio-caudale=> structura asimetrica deoarece extrem craniana este mai dezvoltataDin ectoderm deriva:- la sf sapt 3 ->foita ectodermala e plata - mai dilatata cranian - mai ingusta caudal - prin formarea notocordului in port caudala => ectodermul se infunda pe linia mediala => un sant si un canal notocordal.Notocordul:- acoperit in totalitate de ectoderm- induce formarea SNC- initial e o excrescenta, ingrosare a ectodermului:- cranial: larga- caudal: ingustaStructura: - forma de papuc de casa in cadrul discului embrionar- prezinta zone excrescente, dilatate de-o parte si de alta a acestui sant, sant care se numeste sant neural

Ectodermul:- de pe linia mediana se alungeste avand forma de placa alungita (papuc de casa) = placa neurala.- la sf sapt 3 crestele neurale cresc =>plicile neurale.- la incep sapt 4 plicile neurale se diferentiaza in neuroblaste (celule neurale tinere)- plicile treptat fuzioneaza, fuziunea incepand in viitoare reg cefalica si progreseaza spre cranial si caudal- rezultatul fuzionarii -> santul se transf in canal neural- la capatul cefalic si caudal, tubul ramane deschis in leg directa cu cav amniotica prin 2 orificii:- neuropor ant se inchide in z25- neuropor post se inchide in z27Tubul neural:- mai dilatat cefalic- mai ingust caudal- e o structura tubara inchisa din care se va forma SNC (nevraxul) cu:- o structura craniala dilatata = vezicula cerebrala primitiva arhicefal- un segm caudal alungit = cord cefalic caudal care va edifica maduva spinarii (medulla spinalis) si bulbul rahidian (maduva prelungita = medulla oblomgata).PLICILE NEURALE:- se ingroasa si dau nastere la crestele neurale, care ulterior prin dezvoltare spre profunzime formeaza 2 structuri neuroblastice paramediane ce prin fragmentare vor da nastere la ganglionii paravertebrali 21-22 perechi si ganglionii senzitivi de pe radacinile posterioare ale nervilor spinali (31 perechi). - crestele neurale constituie primodiile SNP (sistemului nervos extranevraxial).- odata cu inchiderea tubului neural (cu disparitia neuroporilor) in regiunea cefalica mai apar 2 perechi de ingrosari ectodermale denumite placi: - otica - cristaloida- ulterior in sapt a 5-a aceste 2 ingrosari ectodermale se infunda, se invagineaza ( patrund in profunzimea tubului neural) si ectodermul le va acoperi.- vezicula otica va determina diferentierea structurilor acustico-vestibulare- placa cristaloida va det structurile vizualeIn concluzie, din ectoderm se formeaza acele organe si structuri care pastreaza legatura cu exteriorul: organele de simt + sistemul nervos + epiderma:1. SNC + SNP2. Epiteliile senzoriale: auditiv, senzorial, olfactiv3. Epiderma impreuna cu fanerele (structuri cornoase = bogate in keratina): par + unghii4. Glandele subcutanate de origine ectodermala5. Glandele mamare 6. Neurohipofiza (lobul posterior + tija hipofizara care se numeste tract hipotalamohipofizar)7. Epifiza (Epi = sus Hipo = jos )8. Smalul dinilor = structura cea mai dur din corpul uman20. DERIVATELE MEZODERMALE. DIFERENTIEREA SOMITELOR (EVOLUTIA MEZODERMULUI PARAXIAL). MEZODERMUL LATERAL SI INTERMEDIAR:DERIVATELE MEZODERMALE -n mod specific mezodermul se difereniaz n structuri din care vor lua natere att elementele de susinere / de sprijin ale organsmului (sistem locomotor: muschi, oase, articulatii) cat si structurile uro-genitale si tot tesutul conjunctiv, cel mai raspandit in organism.SOMITELE= structurile specifice mezodermului (blocuri de mezoderm care apar/se diferentiaza treptat si ulterior vor disparea prin transformarea lor in 3 elemente / structuri ale organismului: -in muschi - in structuri osoase - in structuri dermale si hipodermale.- la sfarsitul sapt a 3-a, mezodermul are aspectul a 2 lame continue de-o parte si de alta a notocordului, avand 3 zone: - o zona paraaxiala mai dezvoltata = mezodermul paraaxial - o structura laterala ingusta ca o lamela interpusa intre ectoderm + endoderm)=mezodermul lateral - o structura care le uneste pe cele 2 = mezoderm intermediar

- incepand cu sapt a 4-a mezodermul axial incepe sa se fragmenteze derivand asa numitele somite.- la inceputul sapt a 4-a, continuitatea mezodermului dispare, dar doar la nivelul mezodermului paraaxial,fragmentandu-se in blocuri segmentare de celule epiteloide denumite somite. - prima pereche de somite apare in jurul zilei a 20-a in regiunea cefalica, dupa care in fiecare zi apar aprox 3 perechi de somite/zi atat cranial/cefalic cat si caudal.- in totalitate pana la sfarsitul sapt a 5-a apar 42-44 de perechi de somite. Acestea sunt:- 4 occipitale -> primul dispar- 8 cervicale- 12 toracale-5 lombare- 5 sacrate- 8-10 somite coccigiene -> ultimele 5-7 dispar (nu edifica nimic)Obs: din cele 3 somite occipitale ramase se diferentiaza / se formeaza muschii somitici ai extremitatii cefalice: muschii extrinseci ai globului ocular: 4 drepti, 2 oblici-sup+inf, muschiul ridicator al pleopei superioare (cel mai usor), muschii intrinseci ai limbii.- intrucat somitele apar consecutiv si ele se diferentiaza rapid in structuri definitive, odata cu aparitia unor noi somite, cele anterior aparute dispar prin diferentiere.Consecinta: niciodata embrionul nu va avea 42-44 somite .Tot in sapt a 4-5-a odata cu evolutia timpurie a ectodermului (transformarea lui in SNC) si a mezodermului intraembrionar se produce inchiderea corpului embrionar prin dubla vasculare de peste 90 degrade a celor 4 plici (zone):cefalica+caudala+2 laterale.Plica embrionara=zona periferica a discului embrionar, unde sunt separate 2 straturi embrionare: - un strat ecto-somato pleural (pleura = gr.plic) - un strat endo-splanchnopleural, care este un strat intern.Din prima plica ectosomatopleural se vor diferentia structurile parietale ale corpului fatului (peretele toraco-abdomino-pelvin)Din structura endostplachnopleural se vor diferentia structurile viscerale ale viitorului fat.

DIFERENTIEREA SOMITELOR / EVOLUTIA MEZODERMULUI PARAXIAL-la inceputul sapt a 4-a, celulele epiteloide din peretele ventral + medial al somitelor - celulele din peretele medial isi pierd aspectul, devin polimorfe, migreaza catre notocord (=sclerotoame) si formeaza un tesut conjunctiv = lax, denumit mezenchim (=tesut conjunctiv tanar) care va inveli/inconjura maduva spinarii + notocordul si va forma CV.- restul somitei (peretele dorsal si lateral) vor edifica dermatomul (viitoarele celule ale dermei si hipodermei) si miotomul (structuri musculare) impreuna vor constitui dermomiotomul.- orice somita are 2 structuri.

- miotoamele formeaza musculatura metamerica (fragmentata + suprapusa)- la sf sapt a 5-a dermomiotomul se pune in contact cu neuromerele derivate din crestele neurale, deci dermomiotomul incepe sa fie inervat.Mezodermul intermediar- conecteaza temporal mezodermul paraxial de cel lateral- se diferentiaza diferit in diferitele regiuni ale embrionului:a. in regiunea cervicala + toracala superioara se dispune insular (sub forma de insule celulare) constituind structuri segmentare denumit nefrotoame, in restul regiunilor toracal, inf, lombo-sacro-coccigian isi pastreaza aspectul continuu nesegmentat constituind cordoanele nefrogenice: stang + dreptConcluzie: din acest mezoderm intermediar segmentat + nesegmentat se vor forma unitatile excretorii ale aparatului urinar ( tubii colectori Bellini,calicele mici, calicele mari, pelvisul urinar, ureterul).-spre peretele lateral al mezodermului, acesta se imparte in 2 lame/ se bifurca:- intr-o lama parietala laterala- una viscerala internaconstituie somato - pleura respectiv splanchnopleura.Somato-pleura + ectodermul formeaza peretii lateral+ ventral ai trunchiului.Splachnopleura + endodermul va forma peretele tubului intestinal primitiv.Obs: celulele profunde interne ale cavitatii celomice devin celule seroase, formeaza o membrana seroasa, denumita mezoteliu, care va forma PPP (pleura, pericardul, peritoneul) = tesut epitelial pavimentos monostratificat.In concluzie: de origine mezodermala:- tesuturile de sustinere - conjunctiv moale - cartilaginos - osos- tesuturile musculare - toti muschii striati + netezi- rinichii - gonadele + canalele excretorii- portiunea coritcala a suprarenalei- splina- seroasele organismului (pleura, pericard, periotoneu)7. Sangele + celulele limfatice, peretii inimii + vasele sanguine si limfatice.SANGELE SI VASELE LIMFATICE:- la inceputul sapt a 3-a, celulele mezodermale din mezodermul visceral al sacului vitelin se transforma in angioblaste (angios= gr sange). Ele se dispun insular (ca niste insule + cordoane izolate) formand insule celulare angiogenice.- prin insumarea spatiilor intercelulare, aceste insule se tunelizeaza, unele celule insa isi pastreaza individualitatea fiind localizate in zona centrala a fiecarei insule.Consecinta: - celulele centrale ale fiecarei insule vor forma elementele figurate ale sangelui (eritroblastele, apoi eritrocitele apoi hematii etc)-celulele periferice vor forma peretii vaselor sangvine.- concomitent si in mezenchimul extraembrionar se dezvolta celule sangvine + capilare ale vilozitatilor corionice, care vor diferentia vasele extraembrionare, ce vor fi incluse in pediculul de fixatie=viitorul cordon ombilical (se vor forma vasele ombilicale ( 2 artere+o vena).

21. DERIVATELE FOITEI ENDODERMALE IN PERIOADA EMBRIONARA:Principalul derivat al endodermului este tractul gastro-intestinal. Formarea acestui tub e dependenta de inchiderea cranio-caudala si dorsolateroventrala a corpului embrionar.Inchiderea cranio - caudala este determinata de dezvoltarea longitudinala a tubului neural (a SNC). Plicaturarea dorsolateroventrala este cauzata de dezvoltarea si evolutia somitelor.In consecinta, formarea acestui tract gastro-intestinal este un proces pasiv, o urmare a dublei plicaturari. In aceasta dubla plicaturare este inclus si endodermul, care constituia tavanul sacrului vitelin.In zona centrala a corpului embrionar, sacul vitelin se ingusteaza si devine duct/canal vitelin(duct omfaloenteric),in restul corpului embrionar,sacul vitelin dispare (spatiul lui se micsoareaza pana la disparitie). De-a lungul embrionului, instestinul primitiv e subimpartit in:- intestin anterior/cranial- intestin posterior/caudal - intestin mijlociu intre ele - comunica cu canalul omfalo-enteric (omfalos=gr ombilic, lat umbilicus), el se numeste ansa ombilicala (omfalica).Obs: odata cu evolutia endodermului, la capatul cefalic al intestinului anterior, este membrana buco-faringiana ecto-endodermala. In sapt a 3-a, aceasta membrana se resoarbe/se rupe si permite comunicarea libera cu cavitatea bucala primitiva (stomodeumul), care la randul ei comunica cu cavitatea amniotica, situata in jurul corpului ombilical. (extremitatea craniala)La extremitatea caudala a corpului embrionar se gaseste o alta membrana ectoendodermala = membrana cloacala, care separa intestinul posterior/caudal de cloaca. Temporar, aceasta separare se pastreaza.

Spre sfarsitul perioadei fetale, membrana cloacala se va resorbi si va crea comunicare cu cloaca, se rezoarbe dupa ce cloaca a fost septata (cavitate caudala a embrionului) in:- intr-un segment anterior = sinus urogenital- un segment posterior = segmentul anal, va forma canalul anal, cel cu care se continua ampula rectala.Obs:in cursul lunii 2 are loc schimbarea majora a formei embrionului, ca urmare a derivatelor somitelor, ce vor da nastere la structurile aparatelor de sustinere ale viitorului fat.-la om, sacul vitelin se reduce f mult, diametrul sau nu depaseste 5 mm si are rol nutritiv pana la aparitia placentei.- ca urmale a dublei plicaturari, din endoderm deriva:1. Epiteliul de captusire al tractului digestiv = mucoasa2. Epiteliul de captusire al tractului respirator3. Parenchim tonsilei palatine (tonsila=amigdala), parenchimul glandei tiroidei,paratiroidei (postero-lat de tiroida), parenchimul ficatului, parenchimul pancreasului, parenchimul timusului.4. Epiteliul de captusire al vezicei urinare si al uretrei (uroteliu)Obs:epiteliul(mucoasa) absorbanta a tubului digestiv = epiteliul cilindric monostratificat.Uroteliul, care este un epiteliu nonabsorbant (impiedica absorbtia) este o structura cilindric pluristratificata.5. Epiteliul de captusire al tubei auditive a lui Eustachio si epiteliul casei timpanului (componenta a urechei medii).Forma exterioara a embrionului in luna a 2-aLa sf sapt a 4-a, embrionul are 28 de somite si la extremitatea cefalica are arcuri faringiene. Lungimea de la vertex pana la coccis creste accelerat in perioada 5-8 saptamanii (luna a 2-a).La nivelul extremitatii cefalice au loc urmatoarele fenomene:1.Arhencefalul se dezvolta mult2. Apar primordiile urechii, ochilor, care sunt impreuna bilaterale si in pozitie latero-dorsala.3. Se dezvolta mugurele nazal si apare conturul nasului.Tot in partea cefalica, la inceputul sapt a 5-a, apar niste excrescente/muguri sub forma unor palete (muguri aplatizati) care constituie primordiile membrelor anterioare. La sfarsitul sapt a 5-a, apar la fel si paletele membrelor posterioare in regiunea lombo-sacrata.Paletele anterioare apar dorso-lateral de proeminenta pericardica in dreptul somitelor C4-T1 (originea plexului brahial)-de aici de explica inervatia membrului superior prin plexul brahial. Mugurii membrelor posterioare apar mai tarziu in dreptul somitelor lombare + sacrale superioare. Va determina formarea plexului lombar si sacral, care vor forma inervarea MI si perineul. Sapt a 5-a, 6-a, la nivelul fiecarei palete apar cate 4 santuri radiale, care vor separa paletele in 5 zone ingrosate. Aceste zone ingrosate reprez prefigurarea viitoarelor degete. Santurile/razele paletelor pastreaza legatura dintre degete prin membrane interdigitale. Cele de la membrul anterior vor devansa spre cele de la membrul posterior.In sapt 6,7,8 , paletele se alungesc, si catre sf sapt a 7,8, la nivelul fiecarei palete apar cate 2 santuri circumferentiale si la paleta anterioara si la paleta posterioar: - un sant intern- altul externcare prefigureaza viitoarele zone:la paleta anterioara-brat -antebrat -manala paleta posterioara:- coapsa-gamba-piciorConcomitent cu schimbarea formei produsului de conceptie, in sapt 4-8 (luna a2-a) se formeaza majoritatea organelor + sistemelor de organe.= perioada organogenezei.= perioada in care embrionul este cel mai susceptibil/sensibil la factorii peristazici ( la factorii de mediu) cu care interfereaza.= perioada in care au loc anomaliile congenitale, intalnite la nastere.ex. un nou nascut cu anencefalie (fara creier) inseamna interferenta cu factorii peristaltici in zilele 23-25 de dezvoltare.ex. un nou nascut fara membre/cu membrele anormal dezvoltate = amelie=interferenta cu factorii peristaltici din sapt 5.

22. MODIFICARILE LUNARE IN PERIOADA FETALA:Perioada fetala (luna a 3-a - nastere)DEZVOLTAREA FATULUI aceasta perioada are ca, caracteristica faptul ca tesuturile si organele se matureaza si cresc rapid. apar cele mai putine anomalii congenitale si de asemenea este procesul cel mai intens de moarte celulara a SNC, daca are loc contactul cu factorii peristaltici. in practica medicala aceasta dezvoltare a fatului se cuantifica prin masurarea lungimii corpului fetal in 2 modalitati:- Masurarea lungimii - vertex-coccis- vertex calcai- Masurarea greutatiiLa varsta de 12 sapt, lungimea vertex-coccis este intre 5-8 cm, greutatea pana la 45 g.La varsta de 16 sapt (4 luni) lungimea 9-14 cm, greutatea pana la 200 gLa 17-20 (luna 5) lungimea 15-19 cm, greutatea pana la 450 g.La 6 luni lunare 24 sapt o lungime de 20-23 cm, greutatea pana la 820g.Luna a 7-a lunara 24-28 cm vertex-coccige, greutate pana la 1300 g.La 8 lunilunare, 28-30 cm, greutate pana la 2100 g.La 9 luni lunare, 31-34 cm, greutate pana la 2900.La 10 luni lunare, vertex-coccige 35-36 cm, 50-51 vertex calcai (inaltimea), greutate 3000-3400 g.Obs: cresterea in lungime predomina in lunile 3-4-5 cu dublarea/triplarea greutatii la greutate mica, in timp ce greutatea dpdv al valorii absolute predomina in ultimele 2 luni de gestatie.Obs: durata sarcinii: 280 zile (40 sapt/10luni lunare/9luni calendaristice)dupa ultima menstruatie. In realitate durata sarcinii este de 266 zile/ 38 sapt dupa amfimixie, realizarea produsului de conceptie.SCHIMBARILE LUNARE IN PERIOADA FETALA1. Scaderea relativa a volumului capului in raport cu restul corpului:- la sapt a 8-9-a capul reprez din lungimea vertex-coccis.- dupa alte 8 sapt, el reprez 1/3 din aceeasi lungime.- dupa alte 8 sapt reprez din lungime ->-> Cauza datorita dezv rapide a SNC si dat cresterii in volum a viscerelor mai ales in ultima perioada fetala.2. In timpul lunii a 3-a de viata intrauterina, fata fatului devine umanoid:- Ochii initial dispusi laterali se frontalizeaza treptat.- Urechile ajung aproape in poz lor definitiva.- Se dezvolta mugurele nazo-frontal, realizandu-se separarea stomodeumului (gurii primitive) in cavitate nazala si gura definitiva/secundara.- Membrele dobandesc lungimea lor relativa in comparatie cu restul corpului (cele posterioare,viitoarele inferioare raman insa mai scurte la inceput decat cele anterioare).- Organele genitale externe se dezv a.i. la sfarsitul lunii a 3-a sexul fatului poate fi determinat prin examinare exterioara.- Ansele intestinale se dezv mai rapid decat peretele ventral , dand aspectul unei hernii ombilicale (proeminenta anselor in peretele anterior) pt ca la sf lunii a 3-a si inceputul lunii 4, peretele ventral/antero-lateral se definitiveaza si ansele ombilicale reintra in abdomen.3. La sf lunii a 3-a se identifica activitatea reflexa si apar actele reflexe, ceea ce denota existenta unei activitati musculare. Dpdv clinic, incep sa fie percepute miscarile fetale.4. In timpul lunilor a 4-a si a 5-a, fatul se alungeste rapid si la sfarsitul lunii 5 lungimea vertex-coccige e de 15 cm aprox, ceea ce inseamna jumatate din lungimea finala a nou-nascutului.5. Fatul este acoperit de par, denumit lanugo. Genele si parul capului sunt vizibile.6. In a 2-a jum a vietii intrauterine, greutatea fetala creste considerabil: in ultimele 2,5 luni fatul se dubleaza in greutate. Obs: in timpul lunii a 6-a, fatul are la inceput un aspect zbarcit, pielea este ridata, deoarece tesutul conjunctiv adipos subcutanat nu este edificat inca.Daca un fat in prima jum a lunii 7 intra in delivrenta are mari dificultati de supravietuire, chiar daca toate viscerele sunt diferentiate, aparatul respirator si sis nervos nu sunt suficient de bine dezvoltate pt a se asocia. CRPB nu este edificat. Obs: toate celulele organismului genetic au capacitatea de a raspunde la stimuli externi, se excita doar daca asupra lor actioneaza stimuli externi, cu 2 exceptii: - celulele miocardului embrionar care se diferentiaza in sapt a 3-a- celulele inspiratorii ale CRPB, care se diferentiaza in luna a 7-a, plenar chiar in luna a 8-a.7. In timpul ultimelor luni, fatul se rotunjeste datorita acumularii tesutului subcutanat. Mai mult decat atat, la nastere insasi pielea este acoperita de un strat de grasime, denumit vernix caseosa, grasime produsa de glandele sebacee. 8. La sf lunii a 10-a: - capul are cea mai mare circumferinta raportata la restul corpului- lungimea vertex coccige cam 36 cm - cea vertex calcai 50-51 cm- greutatea 3-3,5 kg- caracteristicile sexuale sunt evidente, cu mentiunea ca la sex masculin testiculele trebuie sa fie coborate in scrot.9. Cand fatul are 28 sapt este capabil de supravietuire.MOMENTUL NASTERII:- trebuie sa apara in jurul zilei a 266-a sau sapt a 36-a de la fertilizatie.- calculul clinic de la ultima menstruatie 280 zile sau 40 sapt. Obs: O complicatie suplimentara a acestui calcul poate fi data atunci cand se produce nidatia / cuibarirea produsului de conceptie care poate fi insostita de o usoara hemoragie, la 14 zile dupa fecundatie, ce poate fie confundata cu o menstruatie. De aceea este posibil ca fetii sa se nasca intre 10-14 zile de la data calculului.De aceea, cel putin din sapt a 36-a de la ultima zi de menstruatie, parturienta/gestanta trebuie tinuta sub observatie clinica permenenta.

CRESTEREA FETALA ANORMALA:Elementele statistice amintite sunt elemente medii si aproximative, deoarece exista o mare variabilitate in evolutia greutatii si metriei/lungimii, deoarece exista in primul rand numerosi factori: - genetici - de mediu/peristaltici - malnutritia materna care duce la diminuarea acestor valori - obiceiurile materne: fumatul datorita faptului ca contine substante toxice majore, care duc la: - involutia sis nervos fetal -la probleme de adaptare la viata extrauterina. - deseori un fat la termen poate avea 2500 g la nastere si in mod gresit poate fi considerat prematur. Obs:1. Prematuritatea reala este intr-adevar data de greutatea de 2,5 kg la nastere dar dupa o gestatie de 28-38 sapt.2. Uneori si fatul la termen poate avea valori statistici mult mai mari decat normal, mai ales greutatea, atunci cand mamele sunt diabetice.3. Episoadele materne de hiperglicemie va determina hipersecretia de insulina (hormon anabolizant proteic), testosteronul este cel mai puternic, insulina 2, STH-ul 3.

ANEXELE FETALE:23. CARACTERELE GENERALE ALE TROFOBLASTULUI IN LUNA 2. CORIONUL FRONDOS SI DECIDUA BAZALA:CARACTERELE GENERALE ALE TROFOBLASTULUI IN LUNA A 2-A:

La inceputul lunii a 2-a, trofoblastul are numeroase vilozitati corionice secundare si tertiare fixate pe mezodermul placii fetale si varfurile lor sunt ancorate in decidua materna/endometrul matern. - la suprafata, vilozitatile au structura sincitiala: masa citoplasmatica polinucleara. - in zona centrala au structura citotrofoblastica, un ax central vascular. Aceste vase centrale/axiale vin in contact cu capilarele fetale din pediculul de fixatie, viitorul cordon ombilical.In lunile urmatoare, a 3-4-a, vilozitatile corionice se ramifica bogat in spatiile interviloase, spatii care au aspect lacunar. Concomitent numarul lor creste si patrund adanc in endometrul matern, inglobandu-l intr-o structura cu 2 componente: - 1 componenta fetala - 1 componenta materna/endometriala/deciduala=placenta.CORIONUL FRONDOS SI DECIDUA BAZALA:Odata cu evolutia timpurie a embrionului spre stadiul fetal, vilozitatile acopera intreaga suprafata a corionului fetal, dar spre sapt 8-9, apar diferentieri in evolutia acestor vilozitati: - la polul embrionar al corionului fetal cresc rapid in numar si volum, dand aspectul corionului frondos = corion vilos- vilozitatile de la polul abembrionar, involueaza, regreseaza, degenereaza, a.i. la sf lunii a 3-a, acest coriondevine neted = corion laeve.Concomitent are loc si o evolutie diferentiata a endometrului matern:- endometrul din dreptul polului embrionar, din dreptul corionului frondos/vilos isi dezvolta un strat compact de celule mari care contin cantitati mari de lipide si glicogen, constituind decidua bazala/ placa deciduala, care este strans legata de vilozitatie corionice secundare si tertiare.- la polul abembrionar, stratul decidual endometrial este slab dezvoltat constituind decidua capsulara, care odata cu cresterea in volum a produsului de conceptie/veziculei corionice, aceste strat va fi comprimat si va degenera. Consecinta: incepand cu luna a 3-a de viata intrauterina, vor evolua doar 2 structuri: - corionul frondos si decidua bazala care impreuna vor constitui placenta.

24. STRUCTURA PLACENTEI. PLACENTA MATURA:

La inceputul lunii a 4-a, placenta are 2 parti: - o prima componenta = portiunea fetala, formata din chorionul frondos- a 2-a portiune = portiunea materna formata din decidua bazala.Dinspre partea fetala, placenta este marginita de placa corionica. De partea materna, decidua bazala formeaza placa deciduala, care va fi incorporata in placenta. In zona de jonctiune, celulele trofoblastului (celulele corionului frondos) + celulele deciduale (celulele materne) sunt amestecate. Intre aceste 2 tipuri de celule exista un material amorf bogat in mucopolizaharide.In lunile 4-5 dinspre portiunea materna/deciduala incep sa se diferentieze/formeze un nr de septe deciduale, care se dezvolta spre portiunea corionica, FARA SA ATINGA PLACA CORIONICA. Consecinta=compartimentarea placentei in structuri morfo-functionale denumite cotiledoane:- cu aspect regulat, aprox hexagonal - septele deciduale nu ating placa corionica, ceea ce face ca cotiledoanele sa comunice intre ele in portiunea interviloasa.In paralel cu cresterea fetala are loc: - extinderea cavitatii uterine, a.i. placenta se largeste si ajunge sa acopere 25-30 % din suprafata interna endometriala a uterului. In luna 6-7 are loc un proces de arborizatie a vilozitatilor determinand cresterea si in grosime a placentei.PLACENTA MATURA:La maturitate, placenta:- are forma discoidala cu un diametru de 15-25 cm, grosime de 3-4 cm si o greutate 500-600 g.- la nastere se desprinde spontan de pe peretele uterin la circa 20-30 min dupa expulzarea fetala (in caz contrar se extrage manual).La inspectie prezinta:- o fata materna convexa pe care apar 15-20 proeminente cvazi regulate = cotiledoane acoperite de decidua bazala. Sunt delimitate de santuri care in profunzime corespund septelor dintre cotiledoane.-o suprafata fetala = concava, acoperita in totalitate de placa corionica si pe fata concava sunt vizibile prin transparenta numeroase aa si vene mari care sunt arterele si vasele corionice, care converg catre cordonul ombilical. Obs:Acest corion/fata fetala este acoperit de amnios / membrana amniotica. Insertia cordonului ombilical de regula este excentrica. Se poate f rar intampla sa se insere in afara placentei, vasele corionice sa fie f lungi si atunci insertia cordonului ombilical se numeste velamentoasa.

25. CIRCULATIA IN PLACENTA. FUNCTIILE PLACENTEI:

Cotiledoanele / untati morfofunctionale primesc sangele prin cate 80-100 de artere spiralate. Sangele acesta:- paraseste placa deciduala - intra in spatiile interviloase. Aceste artere fiind spiralate, lumenul lor este f ingust => presiunea arteriala este mare la intrarea in spatiile interviloase, proiecteaza sangele spre profunzimea spatiilor interviloase. Consecinta: pana si cele mai mici spatii interviloase primesc sange matern oxigenat.Pe masura ce presiunea descreste, sangele se intoarce inapoi din placa corionica spre cea deciduala si intra in venele endometriale. Obs: - spatiile interviloase ale placentei la termen contin circa 150 cm3 de sange, care se primeneste/se innoieste de 3-4 ori/min. Acest sange este situat de-a lungul vilozitatilor corionice, care cuprind o suprafata masurata intre 4-14m2. - schimburile placentare nu au loc in toate vilozitatile ci doar acolo unde acestea vin in contact cu membrana intima.FIZIOLOGIA PLACENTEI/FUNCTIILE PLACENTEI: Schimburile metabolice si gazoase intre sangele matern si cel fetal Productia / secretia de hormoni.Toate acestea se fac prin intermediul unei bariere placentare / membrane placentare formata din 4 straturi:1. Endoteliul vaselor fetale2. Tesutul conjunctiv al vilozitatilor3. Stratul citotrofoblastic4. Stratul sincitiotrofoblastic5. Dupa luna a 4-a, bariera placentara se subtiaza f mult prin disparitia straturilor 2 si 3 =>endoteliul vascular vine in contac cu sincitiul trofoblastic. Consecinta: rata crescuta a schimburilor gazoase: CO2 si CO trec prin aceasta bariera pasiv prin difuziune. La termen fatul extrage 20-30 ml O2 / min. 6. O intrerupere de durata scurta a acestei circulatii duce la tulburari fetale mari.7. De asemenea, au loc schimburi de nutrimente si electroliti, a.i. fatul beneficiaza de substantele nutritive materne. Prin bariera feto-placentara trec anticorpii materni, in special IGG prin procesul de pinocitoza si asigura o imunitate pasiva impotriva majoritatii bolilor virotice: difteria, variola, rujeola, gripa, dar nu asigura imunitate impotriva bolilor bacteriene. => Nou-nascutul poate sa faca tuse convulsiva streptococica, pneumonie. 8. Prin bariera feto-placentara trec si anticorpii RH materni produsi de mama la contactul cu Ag. RH pozitiv fetal mostenit de la tata. Reactia se materializeaza prin eritroblastoza fetala/ boala hemolitica a nou-nascutului. Daca reactia materna este culminanta, aceasta boala hemolitica poate duce la moartea intrauterina/avortul spontan.

HORMONI SECRETATI DE PLACENTA:1. La sfarsitul lunii a 4-a, placenta produce progesteron/luteina in cantitati suficient de mari pt a mentine sarcina.2. Produce hormoni estrogenici : estradion / estrogen / foliculina care sunt sectretati pana la sf sarcinii. Productia acestor estrogeni este max in sapt 39-40 de viata intrauterina, estrogenii sunt responsabili de eliminarea fatului.3. Hormonul gonado-trop corionic (HGC) care are functii similare cu LH (luteinizant-hormonul). Secretia acestui HGC se face de f timpuriu, cam din sapt a 2-a si identificarea lui in urina materna pune diagnosticul de sarcina.4. Hormonul lactogen placentar este similar ca structura si functii somatotrop hormonului (STH-ului) are efect hiperglicemiant, el determina diabetul matern.La finalul perioadei fetale, placenta poate secreta si mici cantitati de cortizol.SCHIMBURILE PLACENTARE LA SF SARCINII:La varsta de 40 sapt apar o serie de schimbari placentare care duc la reducerea circulatiei placentei (dintre fat si mama):1. Creste testul fibros in axul vilozitatilor2. Cresterea grosimii membranei bazale a capilarelor fetale3. Capilarele vilozitare se oblitereaza (astupa).4. Are loc depozitare de tesut fibrionoid in zona jonctiunii cu placa corionica.Are loc un proces de infarctizare al lacunelor vilozitare => cotiledoanele devin albicioase si afunctionale.La nastere cordonul ombilical are un diam de 2 cm, lungime 50-60 cm, este rasucit avand din loc in loc noduri false. Un cordon ombilical f lung se poate torsiona in jurul gatului fetal, determinand asa numita circulare de cordon care poate cauza dificultati de supravietuire fetala.

26. AMNIOSUL SI CORDONUL OMBILICAL:

Amniosul = anexa situata in contact cu ectodermul si jonctiunea amnio-ectodermala care are forma ovoidala si este cunoscuta ca inel ombilical primitiv.In sapt 5, prin acest inel trec: Pediculul de fixatie, care contine alantoida si vasele ombilicale (exceptie 2 artere si 1 vv) Ductul vitelin insotit de vasele viteline Canalul de colectaree al celomului intra cu cel extraembrionar. Cavitatea amniotica se largeste rapid in decursul evolutiei fetale si inglobeaza pediculul de fixatie si ductul vitelin =>cordonul ombilical primitiv.Cordonul contine:- distal: ductul vitelin si vase ombilicale- proximal: anse intestinale si restul alantoideiLa sf lunii a 3-a:- amniosul se extinde - sacrul vitelin degenereaza=>In aceasta cavitatea amniotica, temporal pana prin sapt 10-12 repauzeaza ansele ombilicale deoarece cav abdominala e prea mica pt dezvoltarea rapida a anselor.Aceasta expulzare a anselor se numeste hernie ombilicala fiziologica, care dispare la sf lunii a 3-a, cand ansele intestinale se reintorc in cavitatea abdominala desavarsita. => dupa inchiderea cav abdominale la nivelul cordonului ombilical, alantoida, ductul vitelin si vasele viteline SE OBLITEREAZA.In cordon ramanand doar vesele ombilicale, cele 2 artere si vena, inconjurate de gelatina lui Wharton=tesut mezenchimal bogat in celule susa/stem/mama.Lichidul amniotic:- este continutul cavitatii amniotice- clar, cu densitatea apropiata de a apei- sursa lui este sangele matern- secretat de celulele amnioticeRolul lui:1. Absoarbe socurile mecanice2. Previne alipierea embrionului de cavitatea amniotica3. Usureaza miscarile fetaleApa din el se reinnoieste odata la 3h iar incepand cu luna 3, fatul inghite propriul lichid-400ml/zi (1/2 din intreaga cantitate).Obs: in situatia in care fatul este incapabil sa-si inghita lichidul amniotic (atrezie esofagiana) sau in anencefalie (atunci cand nu exista centru de glutitie), fatul este inconjurat de o cantitate mare de lichid amniotic care creeaza presiune asupra fatului si ii impietreaza dezvoltarea.La sfarsitul sarcinii, la lichidul amniotic se adauga urina produsa zilnic de catre fat, care insa este f apoasa, este lipsita aproape de cataboliti proteici (uree, ac uric, creatinina), deoarece placenta functioneaza ca un element de filtrare.In timpul nasterii atat amniosul cat si corionul placentar actioneaza impreuna creand o presiune hidrostatica si care determina dilatarea colului uterin.

27. MEMBRANELE FETALE LA GEMENII DIZIGOTI, MONOZIGOTI SI CONJUNCTI:

Sunt diferite la gemenii monozigoti si dizigoti.Gemenii dizigoti- apar cand 2 ovocite secundare sunt expulzate concomitent (fiecare ovar cate 1) si ambele ovocite sunt fecundate.- produsele de conceptie vor avea sexe diferite si membranele/anexele fetale sunt diferite pt fiecare produs de conceptie, fiindca implantarea se face diferit, iar placentele sunt asezate una langa cealalta si de obicei fuzioneaza. Cei 2 dizigoti poseda hematii de 2 tipuri diferite (mozaicism eritrocitar:maduva osoasa produce eritrocite).Gemenii monozigoti:- mai rar intalniti- datoritati fecundarii unui singur ovocit II, dar cu 2 nuclei. Separarea celor 2 zigoti se face in diferite stadii de dezvoltare. Cea mai timpurie separare se face in stadiul de 2 celule, imediat dupa amfimixie, si in acest caz se vor dezvolta 2 zigoti separati. Cele 2 blastocite se implanteaza separat, de aceea va exista placenta si sac corionic separat si in general toate anexele fetale seamana cu cele de la gemenii dizigoti. In alte situatii, separarea se face in stadiul de blastocist tanar (8/16 celule) =>masa celor 2 produsi de conceptie se separa in 2 grupe celulare in cadrul aceluiasi blastocist. => Va exista o placenta comuna, o cavitate corionica comuna, dar cavitatile amniotice sunt proprii (fiecare se dezvolta singura).In cazuri f rare, separarea se produce in cazul in care embrionul este bilamelar. In aceasta situatie toate elementele sunt comune (cavitatea amniotica comuna).Obs: chiar daca placenta e comuna, irigatia/hranirea este echilibrata pt amebele produse de conceptie.Icadrul acestei sarcini generale monozigote, produsii de conceptie au sex identic. Foarte rar exista sarcina cu tripleti 1/7600. Exista si sarcini gemelara cu gemeni siamezi / conjuncti. Dintr-o sarcina gemelara normala, separarea se va face f tarziu, chiar in stadiul de diferentiere tisulara (sapt 4-8). Consecinta:gemeni conjuncti/monstrii dubli. Aceasta separare e incompleta =>cei 2 isi pastreaza puncte/zone de fuziune si dupa topografia acestor zone de fuziune se clasifica in: Toracopagi (alipiti in zona toracelui) pigopagi (alipiti in zona bazinului) Craniopagi (alipiti in zona craniului)Exista situatii in care cei 2 gemeni sunt alipiti numai in regiunea parietala antero-laterala sau in zona epigastrului/hipocondru drept => intre cei 2 gemeni exista o punte hepatica comuna. Acestia sunt gemenii siamezi propriu-zisi, ei beneficiaza de separare chirurgicala cu succes.

28. ANOMALII CONGENITALE INCIDENTA SI FACTORI DE MEDIU:INCIDENTA:= mari defecte structurale prezente la nastere.- studii ale certificatelor de nastere realizate in 1998-2000 arata ca anomaliile congenitale sunt intr-un procent de 0,75-1,98% din nasteri. Aceste estimari sunt inferioare datelor din spitale, unde anomaliile sunt intre 1,43-3,3 %.- in medie aprox 2-3% dintre toti nou nascutii viabili prezinta una / mai multe anomalii congenitale la nastere care se evidentiaza clinic abia dupa 1 an de viata si dupa.Factorii de mediu care contribuie la aparitia anomaliilor congenitale:- agenti infectiosi - virusul rubeolic care afecteaza femeile insarcinate in perioada 4-8, determina urmatoarele anomalii:1. Anomalii ale ochiului - cataracta = opacifierea cristalinului, microftalmie = nedezvoltarea ochiului2. La nivelul urechii interne - nedezvoltarea acesteia = surditate congenitala3. La nivelul inimii apar defecte septale, peristenta canalului arterial Botalo care reprez o comunicare intre crosa arterei aorte si trunchiul arterei pulmonare.4. Defecte ale dintilor - nedezvoltarea smaltului dintilor5. Anomalii ale creierului retard mintal- virusul rujeolic - care determina aparitia unor anomalii cardiace si anomalii de dezvoltarea a SNC => retard mintal + defecte dentare- virusul citomegalic determina fie rubeola, fie herpes simplex si determina urm anom:1. microcefalia (nedezv creierului)2. calcificarile cerebrale3. Hepatosplenomegalia- parazitul toxoplasma gondi toxoplasmoza- virusul responsabil de sifilis - determina sifilismul congenital cu afectarea tuturor organelor parenchimatoase.- radiatiile X Roentgen - efect teratogenic f mare- microcefalie- defecte craniene- spina bifida- defecte ale extremitatilor- apar la o iradiere mai mare de 5 RStudiul asupra femeilor gravide din Japonia in timpul bombardamentelor nucleare din 1965 de la Nagasaki si Hiroshima au aratat ca :1. 28 % au avortat2. 25 % au nascut copii care au murit in primii ani de viata3. 25% au nascut copii care au supravietuit dar cu grave anomalii ale SNC (microcefalia, retardul mintal)

Alti agenti:CHIMICI:-drogurile au efect teratogen f mare - ilicite + licite (acceptate)- medicamente - thalidomida = medicament antiemetic = sedativ determina amelie + meromelie+buza de iepure +gura de lup + anomalii cardiace- ageni antipsihotici + antianxiosi - det anomalii congenitale ale cordului + ale creierului (ex. diazepam)- substantele anticoagulante - det malformatii congenitale- amfetamine - determina fisuri bucale + anomalii cardio-vasculare- antibioticele - toate antibioticele are efect teratogen- alcool - consumul de alcool de catre gestanta determina sindromul alcoolic fetal caracterizat prin defecte:- cranio - faciale (hipoplazia de maxila = maxilar involuat)- deformare ale membrelor - defecte septale cardiace (interatrial)- hipoplazia encefalica = debilitate mintala.- hormonii (progesteronul) administrat in perioada de gestatie determina anomalii grave ale organelor genitale externe la nou nascut.- diabetul matern caracterizat printr-o hiperglicemie materna, care provoaca hipersecretie de insulina materna, determina defecte ale scheletului cu agenezie (nedezv partiala/completa a CV) asociata cu hipoplazia M.I. (sindrom de regresie caudala).

29. ANOMALII CONGENITALE FACTORI GENETICI SI CROMOZOMIALI:

Factorii genetici / anomaliile congenitale genetice= anomalii ale cromozomilor autozomali: TRISOMIA 21 = sindromul Down = idiotia mongoloida- se datoreaza nesepararii perechii 21 in timpul meiozei cu o frecventa destul de mare la 2000 de nasteri la mamele de peste 40 de ani.- retard mintal, plici simiene la mana si anomalii congentiale cardiaceTRISOMIA 17-18 caracterizata prin:- retard mintal- defecte congenitale ale inimii- pavilioanele urechii inserate in partea inferioara - anomalii renale + ale scheletuluiFrecventa = 0,3/1000, majoritatea copiilor mor la 2 luni.TRISOMIA 13-15:- retard mintal- fisura ale buzelor si palatului dur, gura de lup, buza de iepure- defecte oculare cu microftalmieFrecv=0,2/1000 majoritatea mor la 3 luni.Anomalii ale cromozomilor X si Y:1. Sindromul Turner - disgenezie gonadala (absenta ovarelor) - limfedem al extremitatilor (umflare) - deformari ale scheletului - retard mintalCauza: celulele n-au 46, au 45 in loc de XX au X0. Frecv=2 cazuri / 3000 de nasteri2. Sindrumul triplu X = sindromul de superfemela - apar la produsul de conceptie de sex F si ovocitul contine XXX, consecinta: - nedezvoltarea glandelor sexuale feminine- tulburari ale menstruatiei- retard mintal

30. RELATII IMUNOLOGICE INTRE MAMA SI PROD DE CONC:Datorita faptului ca produsul de conceptie este o hemiallogrefa, el va poseda antigene materne si paterne.Structura antigenica este intotdeauna proteica, care stimuleaza in anumite conditii apararea imunologica, adica declanseaza o reactie antigen-anticorp.Bariera hemato-encefalica ca si bariera hemato-placentara are o suprafata de aprox 14 m2. Aceasta suprafata f mare creeaza premisele unui conflict imunologic: bariera hemato-placentara permite f usor transferul de antigene, anticorpi. Clasic, se facea afirmatia ca produsul de conceptie este slab antigenic, nu stimuleaza producerea de anticorpi de mama.Chiar din stadiul de blastocist, chiar din stadiul de 2 blastomere, produsul de conceptie capata caracteristici antigenice, este vazut de mama ca un nonself. In consecinta, toleranta reciproca imunitara este relativa deoarece:1. Uterul este un organ privilegiat dpdv imunologic, atunci are un raspuns particular de restul organelor materne.2. Bariera de fibrina si tesut fibrinoid produsa de placenta nu mascheaza structurile antigenice fetale.3. Hormonii materni ca si hormonii placentari lucreaza in acelasi sens, adica a stimula reactiile antigen-anticorp. Ex. Hormoni estrogeni si corticosuprarenalieni = hormoni care doar in concentratii mari previn atacul imun matern asupra produsului de conceptie: au actiune imunosubpresoare (inhiba reactia materna asupra produsului de conceptie). In aceste conditii se defineste toleranta imunologica (materna) ca fiind o stare fiziologica, in care organismul nu elaboreaza un raspuns imun celular / umoral fata de antigene. Imunitatea e de 2 feluri: specifica + nespecifica.Aceasta toleranta imunologica poate fi:- naturala, si atunci are loc asupra antigenelor self - dobandita fata de antigenele nonself. Cu cat toleranta imunologica este mai mare, cu atat facilitarea imunologica (supravietuirea allogrefelor este de asemenea crescuta/mai mare). In cadrul acestei gestatii, datorita transferului de anticorpi, de celule prin placenta apar anticorpi specifici materni, dar au fost decelati/gasiti/observati in sangele gravidelor.Anticorpi de genul:- antitrofoblastici, antileucocitari, antitrombocitari, Ac impotriva antigenelor de origine paterna. Pe de alta parte, chiar p de conc dezvolta din stadii timpurii mecanisme de autoaparare. Se gasesc intr-adevar situatii destul de grave la care reactiile de aparare ale fatului sunt aproape ineficiente: incompatibilitatea de Rh=eritroblastoza fetala/boala hemolitica a nou-nascutului care consta in: izoimunizarea mamaei Rh negativ = stimulare imunitara/producere de anticorpi fara antigene D contra antigenului D eritrocitar fetal al fatului Rh pozitiv mostenit de la tata. Aceasta stimulare are loc in ultimul trimestru de sarcina (dupa luna a 6-a). Consecinta: apar fetopatii (pathos=boala) inainte de nastere sau chiar imediat dupa expulzia fetala. Reactia materna (izoimunizarea materna) este cea care va decide soarta fetala. Patogenia = distrugerea hematiilor produsului de conceptie de catre anticorpii materni, a.i.hemoglobina se varsa in plasma (hemoliza). Solutia: transfuzie sangvina la nivelul nou-nascutului.31. HISTOGENEZA TESUTURILOR DE SUSTINERE:

24