Embed Size (px)
Citation preview
aJBcarJ aJ€c uI
Inlaporu n€s '^.
uI Ec €cIJIJ€lc
'doas Inun €aJaFurle €I +JodB unq T€ru Iac gcnpe rs-Es EcJrnlndnJF € a+€+run o E+srxa J€op rc 'nEJ n€s unq Jol9cn! In
ngJ.. rs ^.aulq.. ap dr?oaJa+s un E+srxa nu aJBJadooc ap aIIJ
al€od as '€JolsacB JolrJEnlBAa rS rJncol Joun InsJncJ€d ad
-rcos uI rs dnJF uI a^Ilr+aduroc alausruBcau 'alrurpn+I+B aJdsap In8olBrp -
cof uI 1n-rgde n€ ac alellll+I+adruoc-are-radooc ap JoIIuIpn+I+B ealatcarde -
+IErl n€-ol ac aiuarJadxa -rolrou e riuedlcrlr€d ar+Bc ap BarBurFdxa -
:nJ+uad 9+ue+Jodrur a+sa JolrJncof aJBnl€Ag' rn lnd
alriE?rsacau BI +B+dBp€ IJ g+Bod 9s Incof €c nrluad 'rrier"ren a+rraJrp E-r+n as €aacB ac 'gsrqcul Is gllq€+s g+uarradxa o a nu ar€rodooc ap Incof
'riuedrcrped a"r1u1 ar€JoqelocaJ€crunuroc ap eiuauadxa uI rc '€+s€ace uI aurnue g+suoc toluncol Inlr]carqoEuruBasul nu B+sBac€ '+Iurnu€ docs un 9+srxa rJncol a+lnlu uI gcBp J€Iqc
'dn-rF uI rrrpradooc irqero^BJ rs sull
nrpau un pugaJc 'anrlrladuroa JolrJnco[ alaIIIsruBcaIII EzBaulrlr€xa as 'lBIi
luaruala un a+sa riruedicrl.red ar+ul €aJBJoqBIoc oJ€c uI rJncoI luns
suvugdooc g@ [unco8
Mnrimea grupului:Timp:Materialer
/0 -30 laztdcdpaati :/5 ,acaauA :
/6ztte, o,apt&k, ftl4r4k eli, i
SbiectiveA ajunge Ia o comunicare-cooperare pentru realizarea unei activitAfi .
FrocedurlFiecare persoand pr imegte o coald de hArt ie pe care deseneaz6 Pdnd ,
completeazi integral.
l ( |
I $ | EvatnareSe analizeazd gAnduri ie gi sentimentele tr i i te (cooperare, confl ict, sub
ordonare). Se analizeazl. obstacolele gi cdile de cooperare.
NcteSe poate repeta cu cdte 3 - 7 participanli in grup.
g obiectiveA stimula creativitatea
eficientd in grup.
|gj Procedurf,Se formeazd subgrupuri. Fiecare din ele va deline piesele unui puzzl
format din 9 fragmente ale unui pdtrat, sau a unui aIt puzzle, astfel ca toat
echipele sd aibi acelagi puzzle. Fiecare grup incearcl fdrd imaginea-model s
facd un personaj ( in minimum 30 minute). Apoi f iece grup prezintd cel mrinteresant rezultat. Dup6 10 min. de observatle a schemelor, grupurile igi reiapuzzle-trile, incercdnd s6-qi refacd creafiile dupa modelele deja vazute sau cidei noi, mai bune. Apoi, sunt prezentate din nou creali i le.
cutd'
IAl H l
Se analizeazd creativitatea grupului, colaborarea, comunicarea. Se dilasupra impresilor despre funclionarea grupului.
HoteEste un joc foarte obositor. Atenlie la pl ict iseali .
gi colaborarea in grup. A realiza o comunicar
t ( l
I $ | Evaluare
@
Miirimea gnrputui:Timp:Materiale:
l0 -3O fadc)cdpaati/5 nAaa*a aa.(tea, cltt ceaz4a/I o pha46 dccazloa caze u4 Ath.qi u.za4a4,ea
ObiectiveA reusi coordonarea miscd"rilor, dezvoltarea motricita$i psihologice si a atentiei.
c Frnced,uriSe formeazd echipe din 7-8 persoane. Cei 7 sau 8 participanli din fiecare
*r---pd se aranjeazd. ca cele 4 labe sub un cear$af (carapace) qi incearcd. sb sell--.:e impreund intr-o singurd direc-tie. Se poate incerca ca lestoasa sd urce per nunte ( de exemplu o masd), sau s5. meargd pe un drum cu obstacole.
EvalrrareCum vd. simteati? Cine v-a ajutat?
ItoteIn cazul grupurilor cu copii mici, se cere ceva timp pentru ca ei sd
toti impreund intr-o singuri direclie.":eleagi cd trebuie si meargd
t lca:?
uzz'-?t oa : :g . .E
:--.::r e : a :r U l -
15 tac*az*: Materiate: ce?&ru de //i4t/4a4t6, a4?pfithfu aa,czzcah i
ObieetiveA inocula, prin intermediul miscdrilor, ideea cooperSrii intre copiii mici.
?, ProcedrriGrupul se divizeazl. in perechi si fiecare se plaseazl, in interiorul unui
';:c de gimnasticd". Fiecare participant tine o parte a cercului si in timp ce risun5.::zica, sar prin incipere, ramanAnd in interiorul cercului. CAnd muzica ser::egte, echipele din cercuri diferite formeazd o echip6, ocupand spaliul din inte--::rul celor doui cercuri (un cerc de-asupra Ia celd.lalt). Acest proces continud: ':d cAnd in interiorul cercului se afli un numdr maxim de participanli.
EvaluareFaptul cd copiii igi coordoneazh miqcarile pentru a avansa intr-o singurd
:-:ecfie este foarte pozitiv, nu numai pentru ideea de cooperare dar qi pentru.ptul cd ei isi pot controla propriul corp.
F{oteO alta varianti de
imprejurul lor gi vor sir idatd cdnd se va intdmplapantii vor colabora pentrusau cercuri le rdmase.
joc este cu cercuri le jos. Part icipanli i trebuiein interiorul lor cand se va opri muzica. De
acest lucru, se va scoate din joc un cerc gi
ca cel pulin o parte a corpului lor sdr intre
S A
I T
partitn
Mirimea gnrpului:
Timp:Materiale:
lO-3O pazfihzpal4$i25 or<rnaAa ta.4/6 gi latza coL d"eQful.rtezhtate cct 4* / li
/dzt<e, d^a46
dnq6 cu - 2
despre
$biectiveA comunica gi a colabora in interiorul grupului. A provoca dezba
consecintele act iuni lor competi t ive.
FroeedurdAnimatorul explicd grupului ci obiectivul jocului este acumularea
multor puncte, atat individuai, c6"t qi in perechi. Jocul se desfd"qoari in Iiin perechi, in t imp ce o pereche joacd in centru, celelal te sunt pe post
observatori. Celor 2 participanli l i se dau cartelele cu numerele 1 Si 2. Ei
fi trenurile A 9i B. Existd 2 moduri de a ajunge din pozilia A spre B 9i,versa: in traiectorie iiniard si in cerc (traiectorie semicircular6).
Trenuri le A qi B trebuie sa-si schimbe pozit i i le, apoi, revenindlocuri le ini l iale, aleg orice drum. Membri i perechii trebuie sd faci 10 alsimultane, utilizd.nd pentru aceasta fiqele ce le au si f5.rd a se vedea.
Se ia in consideratie urmdtoarea condilie:- Dach membri i perechi i aleg drumul lung, se acordd cAte 1 punct
tru f iecare.- Dac5. unul alege it inerarul scurt, iar cel i lalt cel lung, se acord5.
punct celui care a ales drumul lung si 2 - pentru cel care alege traseul scu- Dac5. ambii aleg drumul scurt, se acordd doui puncte.Rezultatele obtinute vor f i notate pe tabli , pentru ca tol i sd" le
vedea. Dupa 10 variante de alegere, se introduce in joc intreg grupul, adschimbandu-se componenla perechilor. Apoi se sumeazi toate punperechilor (separat) si apoi suma totald (pe grup).
SvaluareSe proced eaz6" in aga fel c&, f iecare sd se exprime cum a trai t j
a colaboraL fdrd a putea vorbi s i cum a inteles condi l i i le jocului .
A
rcum
/5 atA4ufe
o c+ttct€p de oafizuaa a&diz
/
Mirimea gnryuruiz lO -3O fadaepnn{iTimp:Materiale:
$bieetiveA realiza o coordonare gi cooperare necesari pentru a menline de asupra
I r t : -antu lu i o minge.
t Fnoeedun*Toli participanlii, fdrd. cel care se afl6 in centru formeazd 2 cercuri con-
:,:-rr ice. O persoane (A) se afl6 in centru. Ea arunci mingea persoanei (B) din:=::ul interior, care i i aruncd mingea colegului sau din cercul exterior (B'). In--:-pul acesta persoana din centru (A) fuge in spatele unei persoane (C) din cer-: -- exterior. Ult ima trebuie s6-i ocupe locul in centru, primind mingea de la:e:soana (B'). Persoana (C) reincepe jocul care poate continua pAnd nu va f i: : : i t de animator .
NoteJocul poate fi desfigurat doar pAni la jumdtate, adicd" atunci cAnd
in urma unui oarecare participant din cer-r -rgea ajunge la B, A se plaseazd
r-- exter ior. care devine "A".
Mlrimea gilpului!TirnprMateriale:
lO -3O pa.zft:aipan{i/5 aaiatt*
aaae de ph4tA,, fu. aaadz qncqt ce( a( partAepaa{iloz, a.pd
$biectiveA coordona efectiv miscdrile -si a colabora in grup, pentru a nu virsa apa.
€r Procedur6Participantii cu un recipient in dinti (pahare de plastic) formeazd un
-erc. O persoani cu vasul pl in cu ap6, o vars6 in paharul vecinului, fdr6" a-.t inge paharul cu mAini le. Jocul se termind odatd" cu ajungerea apei la "surs6".
Timp:Materiale:
Cu tot grupul sedespre cele ale echipei:
nE
&bieetiveA realiza colaborarea in grup.
FrocedrrrdReguli le sunt comunicate pe grupuri separate.Mdgiruqilor: l i se indicd c5" ei doar atunci pot merge inainte, cdnd s
mAngAiali, Id"udafi etc.Grupului: nu pot sd impingd, sd, tragi mdgd.rugii .Fiecdrui grup de 4-5 persoane i i corespunde un migdrug. Grupu
primesc hdlurile si misiunea lor este s5" aduci mdgd"rugul la linia indicati
mai repede posibi l . Mdgdruqul merge in 4 labe.
Evatrxare
Mirimea gilpului: lO -30 /nzticela4i/5 ,a<A,s*zh.ze p/4h4 a /aze /f4uzile
discutd" mai intai despre sentimentele mdgarusilor,ce tip de relatii s-au stabilit intre participanli?
Timp:Materiale:
/5 a+ina*
zra,ze /er4rrlt a /ace /;f"ri*
$biee€irreA favoriza coordonarea gi cooperarea intre tol i membri i grupului.
I el Prosedur6Toti part icipanti i , in afard de unul se culcd" cu fata in jos. Un part i
pant, adicd barca, se culci perpendicular pe acegtia. Grupul trebuie sd aju
cu "barca"
la mal, prin migcarea ondulatorie a corpuri lor lor. CAnd barca ajunIa mal, pr imul part ic ipant care a jucat rolul de "val" , se transformi in "barci
r'
: Mnrimea gnrpului: /0 -30 pa
Sbiec€fiveA stimula procesul de comunicare-cooperare, promovAnd cS"utarea
FracedwriJocul decurge in l iniste. Fiecare persoani din cerc iqi traseazS drumuri
:.- ' .ginare printre persoanele aflate la capdtul diametral-opus. Lalimea acestor::, .muri nu trebuie sd f ie mai mare de cea a umeri lor unei persoane. La sem-:.,--r l animatorului, part icipanti i care ocup6 locuri diametral opuse, trebuie sd-: schimbe cu locuri le, fdrd a vorbi, f ird. a lnci lca miscarea imaginari etc.
L HoteSe poate incerca inci o dati cu ochii inchisi.
i rrre*nea gilpuluis lO -30 fuztuclnnfi15 d4*4sfe
&b$e*tf;veA motiva crearea unui spal iu de cooperare in grup.
FrceedurFToti part icipanti i formeaz| un cerc. O persoani iese din camerd. Restul
r:r-rpului alege un cuvAnt din cel pul in 3 si labe. Se formeazd trer grupuri (core-
.:,r.rnzitoare f iecarei si labe) qi acestea impreuna (concomitent) vor rosti si laba:' , cdntAnd-o pe o melodie. La acest moment se intoarce persoana care a ieqit
- -11 camer i , incercAnd sa gaseascd cuvdntu l de la care s-a inceput .
?
r ! ' ^ . -
i ' ' ' r p
L I l i -
...: frfirimea gnrpuluiz /0 -30 paztcccpa*tfi
, fTi-pz /5 6tn4ste
i Materiale: as44/t
SfuSeetfiveA stimula imaginalia si cooperarea intre part icipanti, mai ales
donarea miscir i lor.
Mnrimea grrpului:Timp:Materiale:
/0 -30 pazftklpanQ/5 ,t<*aa*
o pftuzf oaq c4ct cea.z4a/ taa a(t aked
oaati(az, o eatap de pUi; 4a4 okt 6akt4
| € | sfr$*s€nugr&Fiecare part icipant iSi lasd" cdte un pantof in grdmade. Apoi, f iecare
alege un pantof la intAmplare. Dupi aceasta, part icpanli i formeazd un
linAndu-se de mAini. Pantofi i incep sa f ie transmigi pe cerc, pentru a ajugeproprietarii lor. CAnd fiecare iqi capdta pantoful jocul poate fi reinceput.
g $b*ecs*veA coordona miscari le
I e I Fr*pse$ws"dParticipanti i se strang in
faca si sard o minge. In mij loculca ca mingea sd" treacd" prin ea.
jurul unei pdturi cu ajutorul cireia trebuiepd.turei se poate taia o gaurd, pentru a incer
No€ePentru o mai bund. coordonare a misciri lor se poate inventa un cuvA
si a face mingea sd sar6. A st imula ref lexeie.
ry
I
pentru a dir i ja cu migcarea mingii , f ie si se r idice, f ie sa se coboare plapu
Mirimea grupuluiz lO -30 /azfdcdptuqiTimp:Materiale:
/5 ,ottnate
44..i, caa{<nktc4( cfzaza dz & 6&r4eaaa a6e &cczau ,nai gi /b/c%/p
ef : :
le
r' S&*e*&*vsA favoriza coordonarea miscir i lor si a mentine echil ibrul corporal. A
: . : , rduce factoru l "a ju toru l co legulu i " ca o va loare.
? Frqpeednxr&Participantii igi pun sacii pe cap. Pot sa se miste in voie sau sd" exe-
- '= anumite miscdri in r i tmul muzici i (sd sar6, si se roteascd etc.). Dacd-. - ' . i cade' persoana care l-a scdpat rAmAne nemiscatd. si doar altcineva o poate: , i i1' punand sacul inapoi pe cap, evitand ins6 cdderea sacului sau.
Evaluarea poate fi inceputa prin punerea intrebarii: de cAte ori ai aju-' : :olegi i? Astfel poate f i inceput dialogui despre valoarea ajutorului in opozil ie- ndividualismul s.i competitivitatea, chiar gi asumAndu-si un risc personal.
...i Mlrimea gnrpului: lO -3O /a.zt()edpanti :
4 -
; Timpz /5 tq4tlste :i Materiale: aa44/. :
#&$e**frveA stimula imaginatia si de a exercita cooperarea.
Fseeedqnr&Jocul trebuie realizat in doud forme: comunicare verbald
-: propun idei le pentru construirea caracterelor, apoi f iecare, f ie,-eva, f ie in grup executd diferi te f iguri cu corpul.
Ne€eSe poate juca in ap i .
'a:-;
r _ :si nonverbala.in pereche cu
1 - i' - - l
Mirimea grupului:Timp:Materiale:
/0 -30 fazt&4al4ti/5 ,44n4atediftrt
S&tectiveA favoriza autocontrolul corpului qi coordonarea miqcari lor.
t* I Frosed'*rr*Fiecare participant se ageazd in fata perechii sale, cu
tinandu-se de maini, trd"gand f iecare in sensui s5"u pentru
aceasta revin in pozitia inifiala.
cooperdri i etc.
...
i rgl5tmea grrpulutu l0 -3O Pa'ztdcdpaa'li :i ti-p. /5 ati"latu :
i Materiale: ar/44r8 j
picioareie indoia se ridica.
Evaluarese poate discuta despre ajutorul reciproc al part icipanli lor, necesita
l/ | sb**ctf;veA stimula comunicarea rapida si coordonarea in interiorul grupului '
Prscedrrrdse stabileste un cod al semnalelor: lovitura pe un anumit umd"r i
deplasarea intr-o directie. O palmi la spate - deplasarea inainte' Doui lovit
conditioneazi traversarea unei distanle mai mari. O palm6: la cap semnil
int inderea maini lor inainte gi unirea cu un alt submarin.
Se formeazd echipe, de 4-5 persoane |n rAnd indian, t inAndu-se
umere. Toti au ochii inchisi, in afari de persoana din spate, care dir i j t
migcdri le. Aceasta transmite mesajul persoanelor pina acesta ajunge la "cap
(persoana din fat i ) , ce real izeazi migcarea. Jocul constd in formarea unui sut
marin mare, "capul" apucand ult ima persoana din alt gir.
F{c}*eVariante posibi le:
Jocul poate fi realizat si in perechi
Este important sd se evi te competi t iv i tatea'
@
care vor reprezenta "b6rci mici-
I
Mlrimea gruputuiz lO -3O fuztAepaageTimp: 20 ,44rr44teMateriale: a&t4ra
&biectlrreA stimula cooperarea in interiorul grupului, t inand cont de interesele
:uror part icipanti lor.
FrceedttrdParticipanti i formeaz6 un cerc, avAnd
.torului ei inainteaza incet inspre centru,:-panti i se ciocnesc, incearcd sh se apuce-ercAnd sd" descdlceascd. "noduri le".
ochii inchisi. La un semnal al ani-cu bralele r idicate. Odata ce par-
de mAini. Apoi tot i deschid ochii ,
__l Eva$uareA evalua ati tudini le de cooperare ln cadrul grupului 9i strategii le
rsite pentru descAlcirea nodului.
lo--.*
Timp:Materiale:
2O arAzsdzunrc
4 #b$ee&*veA mentine o miscare coordonatd.
?, Fr*peedwr&Participanti i se separ6 pe grupuri de 6 sau mai putini jucdrtori,
*zandu-se jos, unul in spate le ce lu i la l t , cu p ic ioare le desfdcute q i apropiate.-::ni le se int ind inainte. La semnalul animatorului tol i pun mAini le jos qi. , -oarele pe umeri i persoanelor din fata. Dupd aceasta "urechelnita" incepe sa. :niste.
Mirimea gruputui: lO -30 Pavt()cdQ4"/4i :Timp:Materiale:
2O ,a'tAauA
SbtectRveA crea un mediu propice colabordri i si a st imuia lucrul in comun.
I e I Frepcedwr6Animatorul trebuie sd pregfi.teasci pitratele din carton sau
urmdnd indicati i le desenului.Apoi se iau 5 plicuri, marcdndu-se cu i iterele A, B, c, D si E. Pet
se reparttzeazd. dupd modelul urmitor:Pl icu l A: a , c , h , i .P l icu l B: a , a , a , e .Pl icu l C: j .
P l icu l D: d , f .P l icu l E: b , c , f , g .
in etapele urmd"toare piesele se pot distribui diferit.
Se formeazd. echipe de 5, f iecare primind unul dintre cele 5 pl icuri '
va f i deschis la semnal. Este neapirat ca f iecare persoand din grup sa aibd
curi diferi te. Apoi animatorul descrie puzzle-ul pe care trebuie sd-l fac[ d
urmS.toarele instrucliuni:- Fiecare detine un pl ic pentru a forma patrate.- Jocul se termind atunci cAnd toti au in fa{a lor cAte un pdtrat,
aceeasi mdrime.- In t impul jocului nu se poate vorbi gi nici comunica prin gesturi
prin orice ait mod.- Nu se poate de luat piese de la un alt jucdtor.
- Dacd una dintre echipe termin6 mai repede, ea poate urmd'ri in Ii
Iucrul celorlal l i .
Hvs$wareCum v5. simleati? Cum se simlea cel ce avea pl icul C ? Si-a dat ci
seama ci c continea doar un singur fragment ? cum s-a ajuns
au simtit cand cineva din part icipanli nu respecta reguli le ?la solufie ?
Repartizarea l i terelor: pS.tratul I : 2 de a, 1 b. Patratul I I : 2 de c,
d. Patratu l I I I : 2 d,e f . 1 e. Patratu l IV: 1 a, 1 g, t h . Patratu l v : 1 a, 1
1 j .
Mnrimea gnrpuluiz /0 -30 Pazf&cPa,4ti iTimp: ?O,aernate :Materiale: /c4e, pkuzc li pt*aw :
/ Sbie*tfrsreA observa mecanismele de competi l ie gi cooperare. A ini l ia o dezbatere
, -.ceasti temi, pornind de Ia sentimentele provocate.
? Froeed$rfi
Grupul se imparte in echipe din 4 perechi. Fiecare pereche reprezinti
". : singur jucdtor". Pot exista observatori ce vor nota relal ia dintre rezultat-
.- : iecarei runde si at i tudinea cooperativ-competit ivd a part icipanli lor.Se repartizeazl. fisele de lucru si se pot face 10 runde succesive in care
-rrare pereche alege un X sau Y cu intenlia da a avea cel mai mare venit.--. :sta depinde de alegerea f icuti dupd" modelul urmdtor:
4 X3 X . 1 Y2 X , 2 Y1 X , 3 Y4 Yse pierd 1000 de puncte pentru f iecare Xse cdstigd 1000 de puncte cu f iece X, se pierd 3000 cu Yse cAqtigd 2000 cu f iece X, se pierd 2000 cu f iece Yse cAqtigi 3000 cu f iece X, se pierd 1000 cu f iece Yse caqtiga 1000 de puncte cu f iecare Yapoi , in rundele 5,8 s i 10 se poate consul ta cu a l te perechi d in echipd.
Not*
Indicalii Rezultate
Runda Timpul Consultare Alegere (x sau y) Puncte indiv Puncteechipd
I Iminut
Coleg
2 30 sec. Colee3 30 sec. Coles+ 30 sec. Colee5 I min.
30 sec.GrupColee
6 30 sec. Coleg7 30 sec. Colee8 I min.
30 sec.GrupColeg
9 30 sec. Colee1 0 I min.
30 sec.GrupColes
REZU TATE
@
A - bonus : rez. fazei *3
B - bonus : rez. fazei *5
C - bonus : rez. fazei *10
BvatuareCum ne-am simlit? Ce este mai practicCine beneficiaz6?
cooperarea sau competi l ia?
Miirimea grupufui:
Timp:
Materiale:
lO -3O pactkdpaqi20 ,44n44teo 6ancf d!^ttu( dc c.naze /t/4rru to{i
i//6toz4z, Dar; du eld.td o hnd Je /nt#taz4a q.t Aaadf izohtaazc 2 /A442/azakk /p pf/44fl/d. -4Afi'*ea /A4,ru tze6qica6 /cZ de uzeo 2O dp ccz
SbiectfiYeA favoriza coordonarea miscdri lor qi cooperarea. A permite apropierea
contactul membri lor grupului.
Fr*cedur6Nimeni nu se poate depdrta de scaunAnimatorul roaga grupul sd se urce
in ordinea varstei. a datei de nastere sau a
sau sd iasd din limita celor 2pe scaun. Scopul e sA se astaturi i etc.
Mirirnea gruputui:Timp:Materiate:
/O-3O paztcccpaali/O ,/4i/4ste
y'nzfua de aca.pza a aaec ezt{ dec/&?"Ecavi d"e arfzaat o&|*/ufe
| r' | Sbleee&veA coordona miscdri le, a dezinhiba grupul
I el Froeedur*FormAnd un cerc, animatorul incepe jocul,
recurge la vreun alt ajutor, trebuie si reuseascddin dreapta sa gi aqa pana parcurge tot cercul.
pentru a se distra.
pun6.nd cutia pe nas. Fdri
ffiva$$ar*Cum va simtit i?
sd transmita cutia pe
l : - - :
: - - -
Mirimea grupuluiz lO -30 pn'
Timp: /5 ,aaas*
Sb$e*tiveA dezvolta cooperarea si a iucra in grup. A stimula coordonarea migcirilor.
?l Freseedurf,Animatorul roagi 5-6 jucdtori sd se strangi in jurul f iecarui cerc. Ei
:= aranjeazd foarte aproape unul de altul, punAnd mAini le pe umeri i vecini lor,
,-: cercul stand pe picioarele lor. Jocul constd in r idicarea acestuia pAni la
..p fard. a-l at inge cu mAini le.
j) SvasrsaseSe poate discuta despre importanla lucrului in echipa ...
i rrertnea gnrpurui: lO -3O Paztaee4anli :i Timpz /5 6ah4te ii lt"t"tiale: at/4o@ j
: :bu i
$biec€iveA reu$i coordonarea miqc[r i lorla lucrul ln comun. A dezvolta
Frc*cedwr*
si a implanta ideea ci f iecare poate con-
imaginalia.
"Vom construi o masind si tot i vom face parte din
masind. va face: de spalat, de scr is, una imaginar6
toti pe rAnd se tntegreaz6', adaugd"nd un sunet, o
v5" asigurati de "autenticitatea"
apartenentei Ia
Animatorul propune:.-.". Fiecare echipS" aiege ce::c. Cineva incepe si apoi,- iscare etc. Trebuie sd-asindrie.
Kva$qx*n.eCum a fost luatd, decizia pr iv ind construirea magini i? Cum te-ai s iml i t
ai contr ibui t s i tu?. I rd
@
n $bieersveA dezvolta colaborarea, a observa care sunt contributi i le de incadrare
unor persoane noi intr-o activitate.
Frceedme"6La inceput se stabileste l imita spatiului in care va decurge jocul. I
"spion" i i urmdreste pe ceilal l i . CAnd se atinge de o persoani, aceasta la
devine "spion".
Luandu-se de mAnd, ei i i persecutd. pe ceilal-t i . Jocul se termicu epuizarea numirului de part icipanti.
EvaBtxareAvantajele si dezavantajeie lucrului individual si in grup.
Mnrimea gilpului! lO -3O /azfdu/aa{iTimp: /5 ntt*Materiate: #4e dp ca?taa, Jao /Azftz ce uoz. rzpzzzeata
Mirimea gnrpului: lO -30 fuzttccpa*t{i :Timp: /O tar*aa*
Phha(a catttdat& eeak ca e*ozfza( d"ey'azlc.cpa.d{i, 641 444 /,
tVttz<ne apzo/,: 30 7 30 cr.n,
Y) $b3ec'&BveA dezvolta cooperarea. A stimula imaginatia si cdutarea colectivd a solutiilor-
ffr*sedur&Grupul se imparte pe echipe de 7-9 part icipanti. se deseneazd un rau,
destul de lat pentru numarul part icipanli lor. Toate echipele se plaseazi peaceeasi parte a rAului, f iecare dezvoltdndu-gi propria strategie. Nu se poate depasit in afara "pietrelor"
sau a scaunelor.Jucatori i trebuie si traverseze rAul fara a se uda. Pentru aceasta l i se
vor da f isele de carton, adicd pietrele, cu una mai putin decAt numdrul de par-t icipanti. Animatorul anunta cd" tot i trebuie sa ajunga la celdlalt mal cu toatepietrele.
ffiva$waa.eSe poate discuta despre faptul cum s-au inteles participanli i Si cum s-a
desfisurat activitatea.
t , - -
' E _ ". T
i = =
)a : -
,e : :
S - _ :
r e :
T - -
j ;
r:: .
Mnrimea grupuluiz lO -3O paztcclpaa{i If .
Tirnp: /O 64&/ute :Materiale: c4haic :
S&$ee"&*veA favoriza coordonarea migcdri lor s i cooperarea.
Frclced,e$H"&Grupul formeazd un qir, jucdtori i stAnd unul in spatele altuia, cu mAna
,:angd" pe umdrul stAng al persoanei din fatd", iar cu mAna dreapta t inand- -ciorul drept al acesteia. CAnd tol i au ocupat aceasti pozi l ie, persoana din fat6'-r incerca sd. apuce umdrul ult imului part icipant din sir. Astfel ei vor formar^ cerc.
Mnrimea gnrpului: lO -3O paz2tuWa"ti :Timp: /5 64itlzte :Materiale: (4rr4itc :
:
$biect6veA compune impreuni. A dezvolta imaginalia. A crea un mediu distractiv.
A Frsre*dwp6Toti se aseaz5., formAnd un cerc. Primul jucAtor spune un cuvAnt. In
It inuare restul part icipanti lor dezvoltd (continu6) povestirea. De exemplu:: - r . . . am vd ,zu t . . . un mons t ru . . . i n . . . f a r fu r i a cu bo rs . . . a l u i pe t ru . . . " .
Hvs$wareSe poate axa pe lucrul in grup, st imulAnd imaginatia si creativitatea
" l pne .
@
Miirimea grupului: /0 -30 /zztAc/a^,4i :Timp: /O ,44it44te :
SbiectiveA crea ideea de
"grup"
l iber.
A favoriza colaborarea. A crea un mediu di
i el FrocedurEMembrii tuturor grupurilor trebuie sa fie plasali foarte aproape unii
altii. MAinile trebuie tinute la spate. Se lanseazd" o pand spre ei qi ace-stia
buie s6 sufle pentru a impiedica cdderea ei. Se poate l imita t impui sau spaF
care, odatd ce este depd"qit, se termind jocul.
nt ins,
Mirimea glrupufui:
Timp:Materiale:
lO -30 fuztaeAaa{e/5 ,aA4zte(ahanp, cze@rwe 4a4 utdauu
g
E
ptl4ftu /cunze pazfh,Qar4t
Sbiee€iveA dezvolta cooperarea, a stimula dibdcia mAiniior.
Ps'ecedwr*Se formeazi un cerc. Balonul trebuie transmis pe cerc' f ird ca a
sd" cadi sau sd se intoarcd. de unde a venit . Nu se poate de transmis bal
jucdtorului de Ia care a primit balonul. In prima fazd transmiterea se face
mdini ie, apoi cu palma unei mAini, apoi cu capul, cu degetul qi, Ia sfArqit,
vArful creionului sau sti loului.
NoteIn caz ca balonul se sparge, este inlocuit cu altul si jocul continui
depar te .
@
Mirimea grupului:Timp:Materialet
lO -30 fazt(r@anli/5 ,aazaA4/aaz6, czecam aa& ctc(ok,
/
7
o atcc(6 ca Vdta( ia€l/lt
S&f;ec€iveA forma ideea lucrului in grup. A dezvolta cooperarea si colaborarea
- - iror membri lor unui grup. A stimula coordonarea miscir i lor.
ProcedglrbSe pregateste o sfoard.. Marimea acesteia depinde de numd"rul de part ic-
:, . : i t i (2 metri ajung pentru 15 persoane). Construcfia e foarte simpld: se face-- cerc cu sfoard", pe care se atArnd bucdti de material (sau panglici), in formd.' iaturi. In centru atdrni o bucati de vreo 20 de cm, Ia capatul cdreia estei. i t un creion.
Grupul se strange lAnga coardd, f iecare luAnd un lat, cu care se va con-" -,a miscarea corzi i , extinzAnd-o sau el iberand-o, scopul f i ind introducerea-=-onulu i in s t ic l i .
WsteDiscuti i despre lucrul in echipi.
i Mirimea gnrpului: lO -30 /aztc.qaatc :; limp z 2O ,+tlaate :
:
/ | S&ie*€Rv*A favoriza cd.utarea al ternat ivelor de cooperare pentru jocuri le compe-
'-r ive. A crea o atmosfera de dist indere pr in colaborare.
t i ?
tr.-*rtr:,[
- l11p ,- r c u l- ,and.
Fpe*edxsrSse determin5. un spatiu de actiune. un voluntar se ascunde. Dupa un
restul grupului merge s6-l caute. Cine-l gdseste, de asemenea se ascund.e.continua pana se ascund toti impreuni. Jocul continua cu o altd per-
@
Mirimea grupuluiz /0 -30 Fn'ztAAaa$e3O ,o'*naATimp:
' Materiale: p9e-cr4d&atodw, /ai /4 4 9'i czecaaae,
o /aare d*aze dz ldztce (^o t o647az)
SbteetiveA ajuta participanlii sa vad6 interdependenla intre grupuri si anumi
persoane in situal i i care se referd nemij locit la er'
I el Froe*dwrduu aJurorul brainstorming-ului part icipanli i alcdtuiesc l istele functi i
care existd in Scoala lor. Dupd aceasta, ei sunt grupali dupd posturi: direc
profesor, lucrdtor aI cantinei, responsabil i pentru terenuri le de joc,
s.a.m.d. Denumirea f iecd.rei funcl i i este scrisS" pe f iga-indicator'participantii formeazd perechi. Fiecdrei perechi i sd da o fign cu den
mirea func-tiei, numite in timpul brainstorming-ului (mai multe perechi p
avea aceeagi funclie, in dependenle de numdrul participanliior)' Fiecare perec
face iista actiunilor.Responsabili pentru terenurile de joc:
L. Ajuta profesori i cdnd eievi i sunt Ia pauz6'
2. Ajuta elevi lor, organizandu-le diferi te jocuri '
3. Ajuta persoanelor de serviciu prin faptul cd strang gunoiul de
terenur i le de joc.
Medicul:1. Ajutd elevi lor in2. Ajuta profesorulElevii:1. Ajuta lucratori i cantinei, stra"ngand vesela de pe mese.
2. Ajuta persoanelor de serviciu strangand hart i i le de pe jos q.a.m.d.
ContinuAnd s6 lucreze in perechi, elevi i compun o scen6 micd ( joc
roluri), bazandu-se pe l ista elaboratd. Un elev interpreteaz5" rolul celui ci
ajutd, celalalt - a persoanei care este ajutat6. Perechile arati scenele sale c
sei. fdr5. a numi ce rol au interpretat.
caz de necesitate.pentru cd cheama parintii elevului bolnav.
SvstwareDupa reprezentare clasa discuta urmdtoareie intrebS.ri :- ce ati aflat despre relaliile intre diferite grupuri in gcoala?
- Exista astfel de grupuri care ajutd mai mult dec6"t primesc ajutor?
grupuri sunt? De ce?- Ce funcli i indeplinesc elevi i la gcoale?- Doriti sa schimbati ceva in funcliile elevilor? ce si de ce?
fe l de
M:irimea grupului:Timp:
Materiale:
lO -3O paztrc4btu4fc3O tataas*ztbzp kaa4, zeceate, copa /;zqL(snft fu"U pt a /oa"ce efta,ze de AAzfte,eU (pzn*n ka.ze eilLp{ de 4 peu44/42).
r' I $bie*tiveA studia cum evenimentele din alte parli ale lumii pot influenta viata
societatea noastrd.
FrncedrrriParticipantii formeazd echipe din 4 persoane. Echipele examineaz6
':teva ziare locale qi extrag articolele care indicd cd evenimentele ce se:-sfisoari in alte parfi ale lumii intr-un mod oarecare pot influenla societatea::ald". Art icolele pot f i despre:
- Probleme economice si politice care duc la migrarea populatiei intre"..:a lor si altd tari
- Poluarea mediului in alta lard care influenleazd si asupra tdrii lor, gi,-\-ers
- Schimb de muzic6, produse, modd- Micgorarea numirului de turisti dintr-o tari care se afl6 in stare de
- nfl ict- Oprirea importului/exportului de produse alimentare din cauza unui
.nflict comercial, politic, a calamitdti naturale- Actiuni militare intre lara lor si alta fara- Concurenla comerciali intre tara lor si altd tard".
Elevii vor incleia aceste articole pe o foaie mare de hartie in jurul hartii:mii si vor desena linii care unesc fiecare articol cu lara Ia care se referd..
.-rticolele vor fi clasificate sub titlurile inventate de participanti pentru a ardta-pul de legdturi intre lara lor si alte lnri din lume. Titlurile pot include
:-ferite domenii: comert, legituri militare, schimb cultural, migrafie, turism,: -ed iu s .a.m.d.
. l
"t_J EvaluareClasa discutd urmitoarele intrebiri:- cu ce pnrli ale lumii ati stabilit cele mai multe legdturi?- existd asa pdrli ale lumii cu care nu a{i gdsit nimic comun? De ce?- ce tipuri de legaturi se intalnesc de cele mai multe ori? De ce?
Miirimea gnrpului: /0 - 15 paztklQan/i
Timp:Materiale:
3 aze2 6qdti de caztaa (/" dikoe cakw),2 peze&c d" /t"rko, o z<46,
Z a/au de ckc, / uotcl, 2 -3 c?'ecna4g
V
Eunsade
$b*ectiveA consolida grupui.
Frclcedur&Participanlii se separa in doud echipe. ln fiecare echipd trebuie sd
num6r egal de part icipanli . Echipele (sau persoana aleasl de echipd) tre
aleag6 observatorul (pot fi aleqi qi doi observatori in cazui unui numar
part icipanli). Animatorul anunta echipelor condil i i le jocului:
rezolvaResu
Trebuie si construit i un pod. Fiecare echipi va construi o jumitate
pod. Se pot folosi numai materialele care se afld in incdpere. Grosimea pod
Iui trebuie sd f ie de minim 15 cm. Jumatali le poduri lor se vor intAlni la mii lc
Calitatea constructiei va depinde de stabil i tatea podului. El trebuie si rezi
la greutatea obiectului care va cd"dea peste el in mi j loc. Echipele nu se
putea vedea reciproc. Fiecare echipd trebuie s6 aleagd. un delegat care se
intAlni cu delegatul echipei opuse. Fiecare intalnire va dura 3 minu
Maximum vor f i 3 intAlnir i . intAlnir i le se vor organiza intr-un loc neutru, u
echipele nu-i vor putea vedea. in f iecare echipa va f i cdte un observator.
va urmari si va inscrie actiunile care se desfd:qoar[ pe parcusul jocului
echipe. Observatorul nu poate raspunde la intrebari sau si intervini
discuti i . Aveti 90 de minute pentru a construi podul" '
Pentru d.esfd.gurarea jocului, trebuie doud inclperi (materialele se
afla in sal i) plus o sald. pentru intAlnirea delegali lor. Observatori i pot sd
la intAlnir i le delegali lor. Dupd 90 de minute, echipele se adund impreunh
unesc jumatdti le de poduri.
EvalrrareIntrebi.ri posibile pentru disculii:
a) Cum v-ati simlit pe parcursul acestui exercit iu?
b) A existat vreun plan in f iecare echipa? s-a respectat acest plan?
c) Cum a fost ales delegatul? De ce?
d) A fost numai un l ider al grupului / proiectului sau au fost
mult i? s-a schimbat oare l iderul pe parcursul exerci l iului?
e) A avut fiecare membru al echipei vreo insdrcinare sau a partici
in proiect? A fost cineva izolat?f) S-au produs conflicte in grup? ln legaturi cu ce? Cum au fost
g) cum s-au respectat instructiuni le? v-a!i lncadrat in t imp?
v-au ajuns?h) Cum s-a produs comunicarea intre delegat i? Cum s-au luat hotarAri l
cum a react ionat la informati i f iecare echipa dupa intalnir i?
E
vl
tc.
i) Cum v-a-ti simtit in rol de observatori ? Cum v-ati simtit stiind carnteti observati?
j ) Exercit iul este folositor?
Animatorul va general iza discutia facAnd concluzi i le f inale. Succesul-: 'oiectului depinde de abil i tat i le practice pe care Ie au part icipanti i :
- Lucrul in comun pentru realizarea scopuiui- Pregit irea unui plan real- Coordonarea echipei- Managementul resurselor umane in cadrul grupului- Optimizarea folosir i i resurselor oferite- Managementul t impului- Mentinerea contactului cu parteneri i din afara grupului- Capacitatea de a lua in considerare schimbarea situatiei la diferi te
::ape ale realizdri i (contactul cu necunoscutul).
ExistS" numai o cale de a conduce echipa sau proiectul. Oamenii gitndi l i i le tot t impul se vor schimba. Exista anumite principi i pe care l iderul /
:art icipantui trebuie sd" le respecte.- Diferiti oameni au diferite abilitali Si posibilit6ti. Trebuie s5. Stiti
:r i j loacele de a-i motiva pe part icipanli i la proiect.- Calitatea de lider se poate realtza in diferite stiluri. Fiecare are
:.t tsuri le si minusuri le sale, f iecare trebuie si f ie constient de urmdri le unui.au a l tu i s t i l .
NoteInstrucl iune pentru observator
Fii atent la ceea ce se lntAmpid in grupul tau si asculta atent. Dacd:.,rreqti, poti insoti delegatul ia intAlnir i .
In baza acestor observatii fi un raport (maximum 3 minute) despre ceeae ai vd"zut qi ai auzit. Trebuie sd. te conduci de urmdtoarele intrebari pentru
.rcdtuirea raportului:- Cum a inceput sd lucreze grupul?- Fiecare avea rolul sdu in construcl ia podului?- Grupui a ales un l ider? Dacd da, cum?- Care a fost reactia grupului la primirea noilor materiale?- Care era atmosfera in echipa?Raportul tdu trebuie sd f ie foarte obiectiv. Nu trebuie mentionat numele
- art icipanli lor.
Mirinrea gnrpului!
Timp:Materiale:
l0 -3O fuz*tpaali3O ,rn*zs*
/aezaze ?zqp ua pzu44i cdte e6t4ze dc /6zta, c(gi, Pr*4u gi 4, cetdp /i4z tdinre aatezaz ca o?zacaa(
z4fpru h^{&fui"
ajuta
$biectiveA analiza interdependenta diferitor factori care contribuie Ia sdrdcie,
copii i sd mediteze despre posibil i tatea de a rupe lantul sdrdciei.
!ql FrocedurdParticipanlii se separi in grupuri de 4 persoane. impreund ei citesc un
de fiqe cu "Procesul ruperii ianfului". Dupa aceasta, aranjeazd figele in cerc pe
foaie de hArtie. Figa cu denumirea "Sir6cie" trebuie si fie in partea de sus acului. iar restul trebuie sd urmeze consecutiv, in directia acelor ceasului. Fitrebuie aranjate astfel ca sh se vadd. cd fiecare este determinatd de cea precedenDupd. ce grupul a decis cum va aranja fisele, acestea trebuie Iipite pe foaie gi inele desenate sdgefi. Dupd aceasta, participanlii vor discuta pe grupe, ce tsd fac6 pentru a rupe lanlui sdraciei. Acliunile posibile ar putea include cunui program care ar asigura cu mdncare toli elevii care trdiesc in condi{iisdrdcie, crearea unui sistem de servicii medicale gratuite pentru cei siroferirea de fonduri suplimentare pentru lnvdld"mant in regiunile cu venituri mjcrearea programelor de recalificare s.i ridicare a calificirii pentru maturi.
Dupi ce elevi i au hotdrdt ce trebuie sd lntreprindd, ei trebuie sd descaceste acfiuni pe o foaie de hArtie alaturi de fiqa respectivi din lanlul sdrdciMai departe ei descriu lanlul acliunilor care aratd rolul fiecdrei acliuniIanlul sd"rdciei.
Dupd ce toate grupurileimprd"gtiate prin sala. Participanlii
- Numili cAliva factori carefactorii?
au realizat insdrcinarea, foile trebtrebuie sd discute urmd"toarele intrebdri:contribuie la sd.ricie. Ati inclus in listi
- De ce sd,r5"cia deseori se dezvoltd in lan!?- Ce acliuni propune grupul vostru pentru a rupe lanlul?- Aceasta ar fi suficient sau trebuie de intreprins incd ceva?- Ce propuneri pot fi realizate mai ugor?- Cunoaste{i programe de acest tip care au fost realizate in t"ara du
neavoastri sau in alte tfui?Animatorul trebuie sd se convingd cd participanlii inteleg cd" lanful sdr
nu numai in tdrile in curs de dezvoltare, dar qi in td.rile dezvoltate.
NoteVariante posibile:Participanfii insceneazd. sau scriu povestiri despre acliunile in lanf
articole din ziare si revidespre efectele intreruperi i lantului . Ei pot strAngecare contin exemple de eradicarea sdrS"ciei in lume.
existi
ld"1l * |
Figele de rupere a lanfului:
S r
t € :
cE:-
s-*n t ;
rt-)i-*
rrqE,
l *
a[_,rir -"
> irdcie
-5'% din copi i t rd" iesc ln sd.rd.cie.ScoaldPentru copii i care deseori sunt bol-navi invd,!5"tura poate fi dificila qi eideseori pot l ipsi de la qcoald.
- oamelopii i care trd"iesc in sirdcie deseori.-u primesc al imentele necesare.
Capacitate de lucruCopii i care au avut multe probleme inScoal5., care deseori au l ipsit sau auabandonat scoala, pot sd. nu aibaabil i tal i le necesare pentru a lucra: sdscrie, sd. citeascd, si socoatd..
>ubnutr i l ie,-opii i care nu primesc destule al i-: tente cu t impul incep sd sufere de.-cest lucru si nu pot sa creascd qi sa=e dezvolte normal.
$omajCAnd cresc copii i , ei cautd de lucru.Dar daca ei nu au primit cunostintelenecesare in qcoald, le va f i foarte greusa gdseasci un post de lucru, mai alesunul bine plati t .
.tsigurare medicaldlopii i care suferd de malnutri t ie al i-: :rentard. se imbolndvesc mai des-i indc5. organismul lor nu este destulre bine pregdtit pentru a lupta cu-r f ect i i le .
Venituri miciSomeri i sau persoanele care cagtigaputin, nu se pot asigura cu cele mainecesare lucruri: haine, m6.ncare,Iocuinld. Copiii lor se nasc in conditiide sdr5"cie.
Mairimea gnrpului:Timp:Materiale:
lO -30 faztc)ciparl{i6O nAaa*tet de /o9,e
"Qegtuzcn, y'4/4hliei"
Pc.r4tze /aecaze ec/tp6, o /aa"ce ?nazp
dz hdztce gi cki
S&&ee€3veA Ie face cunost inta part ic ipant i lor cu un sir de factor i care contr ibuie
-'- cresterea populatiei in tarile in curs de dezvoitare qi a-i ajuta sd inteleagd": teract iunea acestor factor i .
ffe$cednc*.6Participantii se lmpart in echipe, a cate 3-4 persoane. Fiecare echipd
: : imeste un set de f ige "Cresterea
populat iei" , tdiate in mai multe bucat i . Li. : dau cateva minute pentru ci t i rea f iselor. Part ic ipant i i aranjeazd f isele in con-. , , rmitate cu valoarea lor pentru problemele crester i i populat iei , folosind schema
@
cea mal mlca.
De Ia inceput participantii trebuie sd" inleleaga
corect. CAnd echipa ajunge Ia un acord, ei t rebuie s5'
mare de hArtie in ordinea stabiiita.
in formd de romb. Fiqa cea mai importantd. se va afla in partea de sus a
bului, iar dup6 ea - doui f ise mai pulin importante. La al trei lea nivel, 3
si mai putin importante pentru aceasti problema. La al patrulea nivel se
afla doui f ise putin importante si cel mai jos - f isa care va avea Impor
ci nu existd un rasl ipeascd f isele pe o f
diferit
Svatu*reEchipele se aduni impreund pentru a discuta de ce au aranjat in
f isele. Se pot discuta urmdtoareie intrebari:- V-a mirat vreo unul din factori i care contribuie 1a creqterea popula
- Exist i factori care, dupd pdrerea voastr6, trebuie excluqi?- Toti au fost de acord privitor Ia factorul cel mai important qi cel
neinsemnat? De ce da si de ce nu?- Ce factori, dup6 pdrerea voastr6, sunt legati cel mai mult intre ei? De
HsteVariante posibi le:in locul formei romboidale, echipele pot aranja f iSele in ordine sau
s6 arate cum un factor decurge din altul, Iegitura intre diferili factori. Pen
aceasta se pot trage sageli intre fiqe.Actiuni ulterioare1. Echipele studiazd situal ia in aga t ir i ca, Taivan si Coreia de Sud,
incearcd si controleze cregterea populaliei 9i unde reforma agrari a fost
zat6" cu succes.Z. De asemenea pot studia raportul intre mortal i tatea infanti ld, lon
tatea presupusd gi nivelul de crestere a populatiei '
p -f , : '
Fige Cregterea populatiei' (1)
. :FORMA AGRARA.:^d pamAntul este repart izat astfel. proprietari i lui sunt cei care i l pre-.:eazd (dar nu mari i lat i fundiari
: : , . compani i le in ternat ionale) ,-:dit i i le de viatd" ale fermieri lor cu
.: i turi mici se imbunatatesc. Daca-. 'elui de sardcie se micgoreazd,' : : ieni i primesc o deservire medicala
- .: cal i tat ivi Si studii . Aceasta duce- micqorarea mortal i tat i i infanti le., . tal i tatea scade in tdri le unde'..elul de viata se imbunS"tdteste.
.---.t fel, aga m6suri ca reforma agrari: : duce la scdderea nivelului sS.raciei:- contribuie la controlul cresteri i: pulal iei.
:.SIGURAREA MEDICALA- -:r cavza sistemului ineficient de
-gurare medicalS., pd"rintii ln !arilecurs de dezvoltare se tem ci copi-Ior nu vor ajunge pAna la vArsta
.i joratului. De aceea ei au mull ipi i , f i indca sperd" cd mdcar cineva:i ei va supravietui. Cercetari le
=rrronstreazd. cd. atunci cAnd mortal i-:ea infant i l6 scade. nivelul natal-- . . t i i tot scade. Din aceastd canz6.,-gurarea unei deservir i medicale ca-:ative este cel mai bun mij loc de a:rtrola cresterea populatiei.
MIC$ORAREA DATORIILORUna din cauzele principale ale sardcieiin 
i!irrri
Figele Cregterea populafiei" (2)
TEHNOLOGII INALTEIn tarile in curs de dezvoltare, famili-i le din mediul rural au nevoie de unnumd.r mai mare de copii pentru a fide ajutor in gospoddrie. Daci ar f idezvoltate tehnoiogii le, nu ar f i exis-tat necesitatea muncii manuale giparinlii ar fi putut sd aibd, mai pufinicopii .
INVATAMANTIn tariie unde oamenii sunt mai bineinstruili, natalitatea este mai mici.Oamenii cu studii cunosc mai multedespre planif icarea famil iei. Ei au maimulte posibi l i ta! i de-agi alege profe-
sia. Pentru a mic$ora natalitatea, tre-buie sd ne concentrim la inv[td.mAnt.
INGRIJIREA BOLNAVILOR SIBATRINILOROamenii fdri lor in curs de dezvoltareau mull i copii f i indca existd necesi-tatea ca cineva s5" aiba grija de eicAnd se vor imboln5.vi sau vor devenibitrAni. Trebuie de stimulat tari lepentru ca ele sd" dezvolte sistemulasigurd,rii sociale pentru ca oamenii invArsti sd fie asigurali cu pensii qiingri j i re medicald. Numai aceasta leva permite pirinlilor sd aibi maipulini copii .
REPARTIZAREA PRODUSELOR ALI.MENTAREIn lume sunt destuie produse al i-mentare pentru a asigura un num6.rmai mare de oameni. Problema nu ein mic$orarea nivelului natalitalii, darin asigurarea repartizdrii produseloralimentare celor care au nevoie de ele.
PLANIFICAREA FAMILIEIPentru a evita cregterea excesivi apopulafiei, trebuie de a face accesibild.informatia s,i serviciile de planificarea famil iei pentru toate famil i i ie dintari le in curs de dezvoltare.
Mirimea grupului:Timp:Materiale:
/0 -30 paztacpal4li3O onAu*
LI-
rL-re:l e
iE:I c :r ie .
cAtuaa V/t"r'tU d" n{ de 6a6, /aaz/ele,cdtu o h6
"y'arynl 7r2;rz" pzntza /iernze
pnztAAaat (da46 tu ch.td t4nt eatai a<u6fu 24 dc prz^taaae, pot /i pzqffiEe ,44aina6e //4e Prl4tzu pzu4aap(e caze aozz4pzezel4ta phl4tek aezzl 9i cr444/fe)
SbieetiveA demonstra interacliunea din ecosistem si a ardta cum schimbarea unei
a ecosistemului poate inf luenta celelalte forme de viat5..
? Frocedrrr5Animatorul explici participantilor ca este vorba despre legdtura Si
::erdependenla in naturd. Animatorul imparte part icipanti ior cdte o f iqa;ntul vielii" fiecarui participant. Ei le citesc si dau intrebiri dacd ceva nu
,=:e clar. Part icipanti i care au spali i l ibere in f ige pot inscrie acolo denumirea"-- '-r i animal, pdsdri, plante sau insecte care corespund descrieri i date. UnuI din; ' : t icipanli citeste conlinutui f igei sale cu voce tare. Ceilal l i ascuitd 9i se:.:-desc dacd exista intre ei si part icipantul din fala vreo legiturd (minAnci-. acest animal sau sunt mAncali de acesta). Daca o astfel de legdturd exist6,--.r l din part icipanti se leagi cu o sfoard iar capS"tul ( lungimea - 1-2 m.) i l' , .gd de tal ie. Urmd"torul part icipant citegte in glas f isa sa. Se repetd" proce-: "ra descrisd mai sus. Aceasta se repetd, pAni tol i part icipanti i nu se vor lega,.:mAnd o plasd. Unii part icipanli vor f i legali cu cAteva sfori. Animatorul
- -pl icd situal ia in care apare o problemd ecologicS.. Spre exempu:"Fabrica
din apropiere impurificd aerul. Din aceastd, cauzd, pe pdmAnt.l ploi acide care distrug plantele verzi."
Toti elevii care se afld" in plasd si asupra cirora influenteazd. aceasti-, :ua!ie ( in acest caz acestea sunt plantele verzi) trebuie s6 se aSeze pentru a,-:ta ci ei nu pot sa supravietuiascd" in aga condit i i . Dupa aceasta, tot i elevi i' :e depind direct de plantele verzi ( legate de ele prin sfoard), de asemenea,::buie s5" se aqeze, ard.tAnd efectele secundare ale ploi lor acide. Fiecare part ic-::nt care este legat de part icipantul aqezat, de asemenea, trebuie si se aqeze.
Alte exemple de situa{i i :- Niqte insecte md.nAncd. toata roada si fermieri i incep si lupte cu ele
-osind insecticide. Aceste substante chimice omoard. si alte insecte.- Compania si lvica a hotarAt sd curete un teritoriu intreg de copaci,
.-st igdnd din aceasta mult i bani.
ffiv*EwaeeToti impreund discutd urmS.toarele intrebdri :- Ce ai inteles despre ecosistem?
- Existd" fiinte vii care de asemenea trebuie sd. fie incluse in retea?- Asupra c6ror pirt i ale ecosistemului au inf luenlat problemele ecolog-
ice? Au existat parl i asupra carora aceste probleme nu inf luen\eaz6?- Ce probleme ecologice cunoasteti? Asupra cdror parl i ale ecosistemu-
lui influenteaz6?- Puteti face ceva pentru rezolvarea acestor probleme ecologice?
Variante posibi le:1. Pot f i folosite alte ecosisteme (lac, rAu). Part icipanli i pot stabil i
parl i le componente ale ecosistemului si sd compunh f isele propri i .2. Part icipanti i pot sh reprezinte o relea de relati i in ecosistem,
desenAnd pe hArtie sageti intre part i le care depind unele de altele.
Fiqe 'Lanful
viefii" (1)Pentru clasa ln care sunt 24 de elevi face$i o copie
Sunt om Si mdnAnc carne. Md.nanccarnea mami f e re lo r mar i s i apdsir i lor. De asemenea m6"nAnc boabe,fructe si legume.
Sunt pasare. Eu min inc boabe,seminle gi insecte. Uneori oamenii mdfolosesc in mdncare.
Eu sunt pasdre. Eu consum boabe,seminte si insecte. Uneroi animalelemici md foiosesc ca hrand.
Eu sunt pasdre. Eu mdnAnc boabe,seminte gi insecte. Uneori oamenii mifolosesc in mAncare.
Sunt un mamifer mare. Eu mdndnciarbd si boabe. Uneori oamenii mdconsumd.
Eu sunt un mamifer mare. Mindncmamifere mici si unele fructe siboabe. CAnd eu mor, bacteri i le simucegaiul descompun corpul meu si- lprefac in sol.
Eu sunt un mamifer mic. Consumboabe, seminte, fructe, insecte si pisdri.Mamiferele mari md manAnca. Cand eumor, bacteriile qi mucegaiul descompuncorpul meu gi-l prefac in sol.
Eu sunt un mamifer. Consum boabe,seminte, f ructe, insecte, pasar i .Mamiferele mari mi consum6. Candeu mor, bacteriile qi mucegaiul descom-pun corpul meu si- l prefac in sol.
Fise "Lanful viefli" (2)
Pentru clasa In care sunt 24 de elevi, faceli 2 copii
. sunt un copac. Pentru a creste ami'oie de soare, sol bun si apa curati .-.ectele, pd.sdri le si mamiferele mici: in mine casele lor Si consumd.:l intele mele si fructele.
Eu sunt o rAmd. Consum plantele cese descompun qi le ajut si se trans-forme in sol sd.nd"tos.
: :nt o bacterie. Eu consum plante ce-. descompun si animale si le ajut s6- . t ransforme in so l .
Eu sunt mucegai. Consum plantele cese descompun gi animale si ie ajut sAse transforne in sol.
: : sunt o insectS. Consum plante.- .sdri le si unele mamifere ma folos-- - : drept hrand" .
Eu sunt o insectd. Consum plante.Pasari le si unele mamifere mici mdfolosesc in mAncare.
: l sunt o pianti verde. Pentru a:este, eu am nevoie de soare, sol bun
,- apd curat6. Pdsdri le, mici le mam--ere gi unele mamifere mari md. con-, :md (semintele mele si fructele).
Eu sunt o planta verde. Pentru acreste, am nevoie de soare, sol curatqi ape curati . Pasir i le, mici le mam-ifere si unele mamifere mari md con-sumd (seminlele mele si fructele).
: Mirimea gnrpufuiz lO -30 /aztdcdpaaiaI Timp:! Materiale:
30 n*zz*/azAe de de/4t4 li ctetnaae pzatta
/dz.aze pp?ecne de fuz*h.Apaafi
Sb*ee€*qreA-i face cunoscuti pe copii cu notiunea de interdependentd, cu ajutorul
..rdieri i pd.rt i lor care trebuie sd Iucreze impreund pentru a impune sa.ncl ioneze un sistem mecanic simplu.
Fl Prmeeds$r&I
LucrAnd in perechi, part icipanti i trebuie sa se gAndeasca si sA aleagal-eun mecanism cunoscut, alcatult din mai multe pirt i , spre exemplu: telefon,-c ic le td, automobi l , cdruc ior , lampd, ceas, ca lcu lator s .a.m.d. Dupa ce au a les: ul din mecanisme, f iecare pereche trebuie sd deseneze acest mecanism.ldesenAnd pAna la capit una din part i le principale. Dupa ce perechea va ter-. ina desenui, trebuie si se uneasca cu alta. Part icipanti i fac schimb de desene
discutd" ce mecanism este desenat, ce parte i i l ipseste si cum aceasta poate.f luenta intreg mecanismul.
Kva$exareGrupul d iscuta urmdtoarele intrebdr i .
@
- Ce mecanisme v-au venit in minte la inceputul jocului?- Cum a inf luenlat l ipsa unei pdr l i asupra intregului mecanism? Poa
mecanismul vostru sd functioneze sau fdra partea aceasta este absolut inuti l?
Ns$eVariante posibi le:1. In grupuri a cAte 4-6 persoane, part icipanli i aleg un mecanism
care l-ar putea reprezenta cu ajutorul pantomimei pentru clasa intreagd,clasa trebuie sd ghiceascd ce a fost reprezentat. Fiecare part icipant trebuiereprezinte partea componenti a acestui mecanism. De asemenea, pot reprezta situatia cAnd o parte componenti a mecanismului iese din functiune $i ata influenteaz6. asupra mecanismului lntreg.
2. Lucr6.nd toli impreund" (brainstorming) particpantii denumesc cAtmulte parl i ale organismului uman. Dupa aceasta, ei descriu ce s-ar f i intAmcu intregul organism, dacd una din aceste parl i ar f i l ipsit.
i U*nttr"" grupurui: lO -3O Paztc:c4b*aQi ii ri-pz 3O au*tate :
i Materiate: as44rc :
$b*eativeA demonstra cAt e de importantd. colaborarea in rezolvarea problemel
asemenea ca exist5" solutii care pot satisface ambele pnr$i.
Frspcedwrf,Participanlii sunt asezati la o masd, cAte doi, fatd-n fa!6. Anima
demonstreazd" exerci l iui. Scopul exerci l iului este de a acumula cAt mai mulpuncte. Part ic ipant i i pr imesc cAte un punct, de cdte or i reugesc sd" i ipeamdna partenerului de masd (arm-resl ing). Atunci cAnd animatorul demonstreaexerci l iul, nu trebuie sd" for\eze mAna partenerului prea repede. Este imporca part icipanti i sd. interpreteze instructiuni le animatorului cum doresc. Pentefectuarea exercit iului se dau 2 minute. Dupa aceasta se trece la evaiuare.
ffiva*srare- cine a acumulat mai multe puncte in echipa? De ce?- cine a apreciat exerci l iul ca o competit ie? De ce?- cine a schimbat tactica in t impul exerci l iului? Ce v-a impus sa schi
bati tactica?- considerati ca oamenii de cele mai dese ori interpreteazd confl ictul
o competit ie?- care sunt alternativele de solutionare a confl ictului?
nqi de
E
Mnrimea grupului:Timp:Materiale:
lO -3O paztccEna{i45 at*aa*zrh,ze, Aazfa cohzat6, fuaz/ece, cki,ca.Plafu?, cze(baa&, ?r?k, ze4azt<:zatepzafuzikz, irr cat4/42t44/fde c& ph/4k(
d"e ,aai l"c, &f,caAazek z&adn baa&natou PAaf h ct&*aa aztctltate,
7 SbieetiYeA ajuta participantii sa inteleagi interdependenla in comerlui dintre
,.:r le cu diferi te resurse. A le da posibl i tate sd. cunoascd nedreptatea care: are din calJza imp6rtirii neuniforme a resurselor.
Frocedrrr6Participantii formeaz1. 5 grupuri din 5 persoane. Fiecare grup primegte
cu materiale.Grupul 1 - o foaie de ziar, o foaie de hArtie coioratd., 5 foarfece, 5 sti-
- -: te de clei, 5 r igle, 5 creioane.Grupul 2 - 4 foi de ziar, o foaie de hArtie coloratd, 3 foarfece, 3 st i-
: te de clei, 3 r igle, 3 creioane.Grupul 3 - 6 foi de ziar, 2 foarfece, 2 sticlute de clei.Grupul 4 - IO foi de ziar, o rigld., un creion.Grupul 5 - 15 foi de ziar, 8 foi de hArtie colorati .Fiecare grup reprezintd o tar6. Scopul ior este de a crea un produs. In
:,est caz, acestea trebuie si f ie lanturi din 5 verigi care pot f i vAndute pe, -ata mondiala. Grupurile cagtiga cAte 5 unitati monetare pentru fiecare lant.:-e vor fi vAndute animatorului care repreztntd. piata mondialh de desfacere a.rturi lor.
Fiecare verig6" a lantului trebuie ficutd dintr-o bucatd de ziar, de o-,arime f ixa (20 cm. in lungime si 3 cm. in ld,t ime). Fiecare verigd este real-:atd in felul urmitor: cdte 2 cm din fiecare parte se indoaie gi se incleie.
-=rimatorul trebuie si ldmureascd cd. lanturile care nu vor corespunde stan-::rdelor mondiale (nu se vor respecta dimensiunile), nu vor f i primite. Dupd= lanlurile se vAnd, animatorul inscrie cat a cAgtigat fiecare echip6.
Animatorul nu trebuie si spund. cd grupurile au primit resurse diferite.*-- orice caz, grvpurile pot face schimb intre ele cu materialele. EIe pot cumpdra-:surse pe banii cAstigati, dar trebuie si comunice acest lucru animatorului pen-:u ca el sd" transfere banii de pe contul lor pe contul echipei de la care au:mpd.rat resurse.
Dupd ce animatorul a dat instructiuni le necesare, echipele au 10-15- -rnute pentru confectionarea lanturilor. Dup5. aceasta, animatorul comunicd cd-I1 cauza unui numdr mare de lanturi cal i tat ive pe piala mondialA, preturi le.. ele scad pana la 3 unitati monetare pentru fiecare lan! din 5 verigi.
- t i a
o:-lu-;l-q!:8
la.:.ii
la:t
It:*tr
Dupa al te 5 minute, animatorul declard,
de lanturi din ziare, pretul lor a sc6.zut pdna la
a cresut pretul Ia lantur i le din hdrt ie colorat[ 9ibdnegt i pentru f iecare lan! din 5 ver igi .
Dupi alte 5 minute, animatorul anunti ca a fost elaborata o tehnol
noui de confectionare a lanluri lor care imbunAtd,tegte considerabil cal i tateaConform acestei tehnologi i , ver iga nu se confecl ioneazd pr in l ip irea capetel
ci pr in unirea lor cu ajutorul c lamelor. Lanlur i le confecl ionate in aqa fel
costa cu 15 unitd, t i banest i mai mult (16 unitnt i pentru lanlur i le din hArt ie
ziar si 20 de unitdl i pentru lanturi le din hArtie coloratd).Animatorul are 5 capsatoare si acestea pot f i cumplrate. EI trebuie
stabileascd pretul care ie-ar permite numai celor mai "bogate"
echipecumpere un capsator .
Dupd ce capsatoarelelucreze 5 minute, dupd careturi le lor.
au fost vdndute. animatorul dd comanda si sejocul poate f i intrerupt. Echipele pot socoti ve
ffiva$elareGrupul discuta urmdtoarele intrebari:- ce echipd a cdgtigat cele mai multe unit i t i bdnegti? Care a acumu
cele mai putine unital i? De ce?- ce operalii comerciale s-au realizat? (schimb de materiale
h6"rt ie sau materiale tehnice - r igle, creioane, sau schimb tehnologicpe r i g le s .a .m.d . ) .
simple
echipa?
- ce t ipur i de interdependenld" sau diviz iune a munci i s-au real izat
- s-au discutat t ratate de colaborare intre echipe?- cum a influenlat scdderea preturilor Ia lanluri pe piala mondi
asupra echipelor bogate? Dar cum a inf luenlat asupra echipelor mai sirace?- ce echipe si-au permis sd procure tehnologii noi - capsatoare?- de ce noile tehnologii le-au permis echipelor bogate sd. devind qi
bogate, iar pe cele sirace le-au facut qi mai sdrace?
N*teVariante posibi le:Repartizarea resurselor
bate pentru a f i apropiate de
cd din cauza unui numd"r
o unitate bdneascd. In schi
ele pot f i vAndute cu 5 uni
foarf
si introducerea tehnologii lor noi pot f i schicondif i i le reale ale pietei mondiale.
i
I
Miirirnea grupului:
Timp:Materiale:
/5 -3O pazt(z4aa{e6O aAanAldztte /Up- Aazt, caz@ca,tegzt (*o aazxa)
ffibSec*fiYeA permite part ic ipant i lor sA determine nivelul dezvoltdr i i societat i i
a organizatiei lor.
- - ] l f t
T | *'trS$e{fr$ra- l
Inainte de a incepe jocul, pregdtit i urmd.toarele reguli (pe foi de hart ie: r te) :
- Grupul A va face o l istd a cuvintelor care indica cd" societatea sau:ganizatia se dezvoltd.
- Grupul B va face l ista cuvintelor care indicd c5, dezvoltarea societati i:: -. 8 organizatiei nu are loc.
- Rugali part icipanli i sn se separe in 2 grupuri si dal i- le reguli le indi-, ie mai sus. Spuneti- le cd ei vor avea 5 minute pentru a face exerci l iul.
- Dupa expirarea a 5 minute, rugati grupuri le sa facd schimb cu l istele'. cuvinte. Dati- le 10 minute pentru discutarea l istelor.
SvaSaaae.ePoate fi fdcuta de cAte un membru din fiecare grup.
ANEXA- Grupul A: Faceti l ista cuvintelor
. ciet5.lii sau a organizaLiei are loc.- Grupul B: Faceti l ista cuvintelor
;:,cietd.t i i sau a organizatiei nu are loc.
care demonstreazd
care demonstreazd
dezvoltarea
dezvoltarea
ca
cd.
4: -oast r i
Mnrimea grupufuis /2 -25 /a.zfdc4ba4iTimp: 20 -30 rnltuteMateriale: a q,6ce caw padte /i d/iih/6 gi A4N/it6
pe pa?44?r4( ic4he?Khi ercza,ca gi cazecoaf,crle &, ucrle 4 -6 oA<ccfu ckttga.ade 6ir4e
de pazta4anfi, ?azfudgi alih u.P&neatazqa carat car a k"/" dp /Avf(? 442426 (crua
ce az P4ten /c zzraantaA h pztna "edez.e),
7ea Pt "t?* fu'czztezea z{"t/aa,tzzi/az
. . . . . . . . . ( : : . ( * * . ( * : : . . . . . . . . . . . . .
Sbie*€iveA demosntra cb noi percepem lucruri le diferi t , in functie de apropierea
de o situatie concreta.
*l Fn weedurdAnimatorul explica part icipanli lor cd perceperea noastri a necesitdt i lor
=t a problemelor, se afla sub inf luenta faptului cAt de aproape ne aflam desitualia data si de cantitatea informatiei pe care o avem sau putem sd orbtinem. Animatorul demonstreazi part icipanti lor o cutie si le explica cd. aceas-:a conline cAteva obiecte pe care ei Ie cunosc foarte bine. Pe parcursul a cdtorva:ninute, part icipanti i trebuie sd determine continutui cutiei. Ei se separd in treigrupuri: A, B, C. Grupul A poate scutura cutia. Dupa aceasta ei pot sd, dis-
cute despre 'continutul presupus aI cutiei Si sd. scrie in caiete descrieriobiectelor. Grupuri le nu trebuie sd comunice intre ele despre conlinutul cutieiGrupul B poate simli obiectele prin intermediul t ineri i cutiei la spate si intduceii mdini lor in cutie. Dupd" aceasta, ei, de asemenea, vor discuta giinscrie conlinutul presupus al cutiei. Grupul C poate vedea interiorul cutieidiscuta despre continutul cutiei. Fiecare grup raporteazi despre cele gisiteincepAnd cu grupul A.
SvaIu*reAnimatorul va da urm6toarele intrebS.ri:- ce s-a intamplat pe parcursul exerci l iului?- cum s-a simlit fiecare echipd cAnd a incercat sd. descrie continu
cutiei. De ce?- dacd. aceastd cutie ar fi fost o problemd", ce grupn ali fi preferat pen-
tru rezolvarea ei?
Mnrimea gfufrului:Timp:Materiale:
lO -3O pazfdcdpal4fie60 -EO cactaateaqf czad"e, 4 ,autti de 4/da,r6,ccatcl, /ii de lazae (4O*4O), (ahaaz
g $bieetiveA forma si a uni echipa.
t - _ t| (F I froce{lttfal l
Participantii trebuie sdr formeze echipe de 3 - 5 oameni. Dati fiec5.reiechipe urmdtoarele materiale:
- 4 metri de sfoard- scotch- 2 foi de h6.rtie- 2 baloane- 2 oud,Fiecare echipd trebuie sd construiasch un aparat care le-ar permite si
arunce ouile de Ia ultimul etaj, fdrd ca acestea sd se sparg6. Se pot folosinumai materialele primite. Pentru acesta se dau 20 de minute. Dupi ce echipeletermind" constructia aparatelor, se controleazi eficient*a lor.
EvaluareSe poate discuta despre nivelul colabordrii in fiecare echipd,.
Mirimea gnrpuluiz /5 -20 fuzf<ciy'an{iTimp: /5 d4A44te
Materiale: dnq6 tcdadsw ca fuagUzn. dp 3 64et{
li 64a44& dp 4O con, (pna* /r /ok4/r6o h^c.6)
l t lun.
Sbie*€iYeA experimenta avantajele lucrului in echipi pentru obtinerea unui scop
FrocednnrSUnifi scd.ndurile pentru a crea o punte cu lungimea de 6 metri. Daci
.=:e posibi l , puneti- le pe un suport pentru ca ele sd f ie Ia o indlt ime de 50 cm.-,. la sol. Separati participanlii in doud" grupuri a cAte 6 persoane. Un grup:ebuie sd ocupe un capd"t al scAnduri i , iar ceidlalt sa se plaseze la capdtul- ' . ts. Part icipanli i trebuie s6-qi inchipuie cd se afla la etajul 80 al Turnuri lor
;:nl€rle din New-York. Participanlii unui grup sunt "pompieri" qi ei trebuie s6-i, . .-veze pe "sinistrafi" st ingAnd focul. Pentru aceasta, "pompieri i" trebuie si:eacd in partea opusd a scAnduri i , schimbdndu-se cu Iocul cu "sinistrati i". Daci-reva cade de pe scAndurd, jocul trebuie reinceput.
Evatuare- ce metode au ajutat grupului sd ajungd in partea opus5"?- cine a fost l ider?- cum s-a realizat coiaborarea?
r s &lc'siDe-*
i Mtuimea grupufui! /6 -24 /a.rttki4al4.fri :
; ti-pz /5 d4n4ste ::
! Materiale: o $aaz6 &//4€6 li zezi,cAatf i
$b*eet$veA demonstra eficienta lucrului in comun.
Frercedrcr*Separat i part ic ipanl i i in doud grupuri egale. Echipele se plaseazd una in
rta al teia. Spat iul dintre ele se demarcheazd pr intr-o l in ie. Echipele trebuie sd:aga sfoara cu scopul ca una din ele sh depd.qeasci l in ia. DupA aceasta part i -
cipantii se aqeazd in cerc. Sfoaraparticipan{ii il apuc6. La semnalul
si se r idicd in Picioare.
este legata si dinanimatorului toti
ea se face un cerc Peparticipanlii trag de sf
Evatuare- rugali participanlii sn comenteze
exercitii?- care este diferenta?- exista tangenle cu viata cotidiand,
procesul gi rezultatul acestor
cu lucrui nostru?
