Management Public 2014

7/26/2019 Management Public 2014

http://slidepdf.com/reader/full/management-public-2014 1/326

ANAGE ENT

ANAGE ENT

PUBLIC

UBLIC

Conf. Univ. dr. Ramona TodericiuConf. Univ. dr. Ramona Todericiu



Materialele cuprinse în acest manual nu constituie lucrăriMaterialele cuprinse în acest manual nu constituie lucrăride cercetare ştiinţifică şi nu revendică originalitatea. Scopulde cercetare ştiinţifică şi nu revendică originalitatea. Scopullor exclusiv este prezentarea unor cunoştinţe existente şilor exclusiv este prezentarea unor cunoştinţe existente şi

să servească procesului didactic.să servească procesului didactic.



“Managerii şi managementul fac ca instituţiile să fie performante”

(Drucker, 1974)



Obiective:

biective:

însuşirea conceptelor şi abordărilor fundamentale ale managementului public însuşirea conceptelor şi abordărilor fundamentale ale managementului public însuşirea de către studenţi a particularităţilor managementului din autorităţi şiînsuşirea de către studenţi a particularităţilor managementului din autorităţi şi

instituţii publice dininstituţii publice din România şi din alte ţări respectiv modul de organizare deRomânia şi din alte ţări respectiv modul de organizare defundamentare a deciziilor administrative circulaţia informaţiilor metodele şifundamentare a deciziilor administrative circulaţia informaţiilor metodele şite!nicile generale şi specifice utilizate în procesele de management şi de execuţiete!nicile generale şi specifice utilizate în procesele de management şi de execuţie

dobândirea de către studenţi de cunoştinţe de management public din ţăriledobândirea de către studenţi de cunoştinţe de management public din ţăriledezvoltate şi despredezvoltate şi despre tendinţele în organizaţiile din sectorul publictendinţele în organizaţiile din sectorul public

dezvoltarea capacităţii studenţilor de a compara şi evalua specificitatiledezvoltarea capacităţii studenţilor de a compara şi evalua specificitatileorganizatiilor publice in raport cu cele privateorganizatiilor publice in raport cu cele private

dezvoltarea capacităţii studenţilor de a elabora un dispozitiv de pilota" la niveluldezvoltarea capacităţii studenţilor de a elabora un dispozitiv de pilota" la nivelulunei institutii publiceunei institutii publice



STRUCTURA CURSULUI

TRUCTURA CURSULUI

o CAPITOLUL I.CAPITOLUL I. S#$%&R'( )'*(+$ siS#$%&R'( )'*(+$ si +,S%+%'-+ )'*(+$/+,S%+%'-+ )'*(+$/

o CAPITOLUL II.CAPITOLUL II. M,0#M#,%'(M,0#M#,%'( )'*(+$ )'*(+$ 1concepte generale 1concepte generale

o CAPITOLUL III.CAPITOLUL III. )R%+$'(R+%%+ (# S+S%#M'('+ 2#$+3+&,( ()R%+$'(R+%%+ (# S+S%#M'('+ 2#$+3+&,( (M,0#M#,%'('+ )'*(+$ M,0#M#,%'('+ )'*(+$

o CAPITOLULCAPITOLUL IV.IV. )R%+$'(R+%%+ (# S'*S+S%#M'('+)R%+$'(R+%%+ (# S'*S+S%#M'('+

&R0,+3%&R+$ ( M,0#M#,%'('+ )'*(+$ &R0,+3%&R+$ ( M,0#M#,%'('+ )'*(+$

o CAPITOLULCAPITOLUL V.V. M,0#M#,%'( )'*(+$ 4, 2&M#,+'( R#S'RS#(&RM,0#M#,%'( )'*(+$ 4, 2&M#,+'( R#S'RS#(&R

'M,# 'M,#

o CAPITOLUL V CAPITOLUL V I I .. M,0#M#,%'( S$5+M*/R++ M,0#M#,%'( S$5+M*/R++

o CAPITOLUL VI CAPITOLUL VI I I .. $'(%'R &R0,+3-+&,(/ 4, S#$%&R'( )'*(+$ $'(%'R &R0,+3-+&,(/ 4, S#$%&R'( )'*(+$

o CAPITOLUL VI CAPITOLUL VI I I I.I. R#(-++(# )'*(+$# R#(-++(# )'*(+$#



odul de examinae

odul de examinae

Structura notei la această disciplină:3 puncte: exaen 7 puncte: acti!itatea în timpul semestrului

3 puncte: participarea acti!ă la seminarii/cursuri 4 puncte: elaborarea unor lucrări pe anumite teme

"#ser!a ii pri!ind odul de exainareț

$xaenul %inal va fi unul care pune accent pe înţelegerea temelor discutate, perelaţionare, pe creativitate şi mai puţin pe memorie. Altfel spus testarea va lua forma unorstudii de caz, unor exerciţii de relaţionare, argumentarea unor aspecte cheie şi nu se va

cere reproducerea simpl a unor definiţii sau teorii.&roo!area exaenului presupune ob inerea unui puncta! deț minimum " puncte#din $ posibile%.

&articiparea acti!ă la seinarii presupune seriozitate i respectarea subiectelorșde discu ie, f&r& a divaga.ț

'ealiarea teelor i sus*inerea lor +n cadrul cursului este obligatorie, fiind ocondiţie pentru a putea intra in examen.



Biblio!a"iaBiblio!a"ia

ecomandataecomandata

1.1. renia ndroniceanu,renia ndroniceanu, ,outati in Managementul )ublic ,outati in Managementul )ublic ,, 'd.(niversitara,'d.(niversitara,

)ucuresti, "**4,)ucuresti, "**4,-.-. ucica /atei 0ucica /atei 0 Management public Management public ,, 'ditura 'conomica, )ucuresti,"**$,'ditura 'conomica, )ucuresti,"**$,3.3. /arius &ro%iroiu 0/arius &ro%iroiu 0 Managementul organizatiilor publiceManagementul organizatiilor publice,, 'ditura 'conomica ,'ditura 'conomica ,

"**+,"**+,4.4. &ro%iroiu /.,&ro%iroiu /., 6Managementul strategic al colectivităţilor 6Managementul strategic al colectivităţilor ,,'ditura 'conomic&,'ditura 'conomic&,

"**$,"**$,2.2. .ndroniceanu .ndroniceanu ,outati in managementul public ,outati in managementul public ,, 'd.(niversitara,'d.(niversitara,

)ucuresti,'ditii: "**, "**-, "**,)ucuresti,'ditii: "**, "**-, "**,.. .&ro%iroiu, I.&opescu .&ro%iroiu, I.&opescu *azele administratiei publice*azele administratiei publice,, 'ditia A 0a,'ditia A 0a,

'd.'conomica, "**,'d.'conomica, "**,7.7. ndroniceanu, , Stanciulescu 5,ndroniceanu, , Stanciulescu 5, Sisteme europene de administratie publicaSisteme europene de administratie publica,,

'd.(ranus, )ucuresti, "**-'d.(ranus, )ucuresti, "**-,,6.6. /. ostea /. ostea +ntroducere în administraţia publică+ntroducere în administraţia publică,, 'd.'conomic&, )ucureşti,'d.'conomic&, )ucureşti,

"**","**",



Cu#ul n$ %Cu#ul n$ %



STIU

&REAU

SA

STIU

A

IN&ATA

T



1212de multe ori este maide multe ori este maigreu sa pui in aplicaregreu sa pui in aplicare

legile decit sa lelegile decit sa leconstruiesti3construiesti3

#. ilson%#. ilson%

SECTORUL PUB LICECTORUL PUB LIC



5n societatea modern&, 5n societatea modern&, sectorul public este influenţat din ce în ce mai mult desectorul public este influenţat din ce în ce mai mult demacrosistemul din care face parte.macrosistemul din care face parte. Institu*iile pu#lice nu ai potInstitu*iile pu#lice nu ai pot%unc*iona ca un siste +nc8is, ci se trans%oră +n%unc*iona ca un siste +nc8is, ci se trans%oră +n sisteesisteeorania*ionale desc8ise puternic in%luen*ate de ediul +n care +iorania*ionale desc8ise puternic in%luen*ate de ediul +n care +ides%ăoară acti!itatea.des%ăoară acti!itatea.

etă*enii se ateaptă ca institu*iile pu#liceetă*enii se ateaptă ca institu*iile pu#lice prin actul de guvernare s&prin actul de guvernare s&rezolve c6t mai multe din problemele lor cu un cost c6t mai bun. 7erezolve c6t mai multe din problemele lor cu un cost c6t mai bun. 7easemenea, ei doresc s& fie trataţi asemenea unor consumatori activi, clienţi,asemenea, ei doresc s& fie trataţi asemenea unor consumatori activi, clienţi,care iau parte la realizarea politicilor publice.care iau parte la realizarea politicilor publice.

/odelul tradi*ional de a#ordare a adinistra*iei pu#lice/odelul tradi*ional de a#ordare a adinistra*iei pu#lice nu numai c& nu mainu numai c& nu maieste unul potrivit pentru sectorul public, dareste unul potrivit pentru sectorul public, dar se simte tot mai mult neoiase simte tot mai mult neoiaunei sc!im"ări ma#ore $n instituţiile pu"lice% prin care alorile &e "a'ăunei sc!im"ări ma#ore $n instituţiile pu"lice% prin care alorile &e "a'ăale (oului management pu"lic să poată fi &e'oltate şi implementate.ale (oului management pu"lic să poată fi &e'oltate şi implementate.



8rice economie actual& se caracterizeaz& prin existenţa unui sector public, ac&rui m&rime variaz&, uneori considerabil, de la o ţar& la alta.

&rin de%ini*ie, sectorul pu"lic cuprin&e actiităţile ale căror re'ultate% şianume sericiile pu"lice% nu au aloare monetară pe piaţă. )e aceea% utili'areacalculului economic $n sectorul pu"lic se loeşte &e aceeaşi teoremă &e fier aimposi"ilităţii.

Aceast& tr&s&tur& definitorie a sectorului public explic& sustragerea acestuiade la manifestarea mecanismului instituţional al profitului şi falimentului. ;estulpie*ei” nu funcţionează în cazul serviciilor furnizate de sectorul public adică în cazulîntreprinderilor publice sau municipale serviciilor publice de protecţie şi apărare "ustiţie educaţie sănătate serviciilor diferitelor agenţii ale statului infrastructuriirutiere etc.



Di%eren*a %undaentalăDi%eren*a %undaentală între activit&ţile între activit&ţilesectorului privat şi cele ale sectorului publicsectorului privat şi cele ale sectorului publiccon#t' (n

on#t' (n e*istenţa sau none*istenţae*istenţa sau none*istenţamotiului profitulu motiului profitulu i, consecinţ& nemi!locit& ai, consecinţ& nemi!locit& aposibilit&ţii sau a imposibilit&ţii de a face calculeposibilit&ţii sau a imposibilit&ţii de a face calculede rentabilitate.de rentabilitate.

Sectoul )ivat

ctoul )ivat este definit prineste definit prin**mana!ementul )entu )o"it+mana!ementul )entu )o"it+#managementul afacerilor care pot fi verificate#managementul afacerilor care pot fi verificateprin calcul economic%, iarprin calcul economic%, iar #ectoul )ublic#ectoul )ublic

prinprin *mana!ementul biocatic*mana!ementul biocatic++ #adic&#adic&managementul afacerilor care nu pot fimanagementul afacerilor care nu pot fiverificate prin calcul economic%.verificate prin calcul economic%.



5n definitiv, 5n definitiv, #ectoul )ublic e#te#ectoul )ublic e#te o in#ul' de #ociali#m (no in#ul' de #ociali#m (n

economie economie ,, mai mare sau mai mic&, în funcţie de gradul în care guvernelemai mare sau mai mic&, în funcţie de gradul în care guvernelesocializeaz& proprietatea privat&. nvers, c6nd întreg oceanul economiei devinesocializeaz& proprietatea privat&. nvers, c6nd întreg oceanul economiei devinesector public, a!ungem la socialism. Asemenea firmei şi organiz&rii socialiste,sector public, a!ungem la socialism. Asemenea firmei şi organiz&rii socialiste,sectorul pu"lic este o ierar!ie organi'aţionalăsectorul pu"lic este o ierar!ie organi'aţională, nu o pia*ă., nu o pia*ă. n socialism şi înn socialism şi însectorul public,sectorul public, resursele sunt alocate ierar8ic, plani%icat.resursele sunt alocate ierar8ic, plani%icat.

+n firmă+n firmă,, alocarea resurselor este realizat& conform planului întreprinz&0torului,alocarea resurselor este realizat& conform planului întreprinz&0torului,ca agent central al firmei #omul de afaceri%.ca agent central al firmei #omul de afaceri%.

+n sectorul pu"lic +n sectorul pu"lic ,, la fel ca în socialism, alocarea estela fel ca în socialism, alocarea estecicum#ci#'

icum#ci#'

deci,iilo )olitice

eci,iilo )olitice ale agentului central din sfera politic& #omul politic%.ale agentului central din sfera politic& #omul politic%.

Di%eren*a esen*ialăDi%eren*a esen*ială între aceste structuri între aceste structuri organizaţionale este aceea c&organizaţionale este aceea c&

%ira utilieaă calculul econoic +n orice deciie%ira utilieaă calculul econoic +n orice deciie de extindere sau restr<nerede extindere sau restr<nerea s%erei sale de ac*iune, ast%el +nc<t pute !or#i desprea s%erei sale de ac*iune, ast%el +nc<t pute !or#i despre un opti al diensiuniiun opti al diensiuniirelati!e a %irei. =n caul sectorului pu#lic, lucrurile sunt radical di%erite.relati!e a %irei. =n caul sectorului pu#lic, lucrurile sunt radical di%erite.



>u>u calculul economic este algoritmul care decide nivelul de protecţie şi rata decalculul economic este algoritmul care decide nivelul de protecţie şi rata deimpozitare,impozitare,ci intee#ele )olitice -i )oten.ialul #ucce# electoal

i intee#ele )olitice -i )oten.ialul #ucce# electoal alaldiferitelor aran!amente politice. 5n consecinţ&, impozitarea şi corolarul acesteia,diferitelor aran!amente politice. 5n consecinţ&, impozitarea şi corolarul acesteia,sectorul public, nu sunt problemele intrinseci ale economiei de piaţ&, ci probleme alesectorul public, nu sunt problemele intrinseci ale economiei de piaţ&, ci probleme alesistemului politic.sistemului politic.

/anaeentul #irocratic/anaeentul #irocratic nu dispunenu dispune de instruentul calcululuide instruentul calcululuieconoic, indispensa#il oraniării ra*ionale a alocării resurselor +n cadruleconoic, indispensa#il oraniării ra*ionale a alocării resurselor +n cadrulstructurii de produc*ie:structurii de produc*ie: s& construiasc& autostrada A sau podul ), s& 1investeasc&3s& construiasc& autostrada A sau podul ), s& 1investeasc&3

într0o şcoal& sau într0un spital şi c6t de mult s& aloce acestor proiecte9 într0o şcoal& sau într0un spital şi c6t de mult s& aloce acestor proiecte9

>u>u există nicexistă nicii o odalitate ra*ională de %undaentare a unor răspunsurio odalitate ra*ională de %undaentare a unor răspunsuri lalaasemenea probleme, în absenţa evalu&rii prin piaţ& a disponibilit&ţii de plat& aasemenea probleme, în absenţa evalu&rii prin piaţ& a disponibilit&ţii de plat& a

beneficiarilor. ai mult dec6t at6t, determinarea volumului resurselor şi alocareabeneficiarilor. ai mult dec6t at6t, determinarea volumului resurselor şi alocareaacestora înspre proiectele selectate arbitrar constituie manifestarea preferinţeloracestora înspre proiectele selectate arbitrar constituie manifestarea preferinţelormanagementului birocratic, şi nu ale publicului, ca beneficiar.managementului birocratic, şi nu ale publicului, ca beneficiar.



7e aici ar rezulta, de fapt, c& nu7e aici ar rezulta, de fapt, c& nu pu#licul consuă acele resurse, cipu#licul consuă acele resurse, ci

coali*iile politice, rupurile de interese i #irocra*ia u!ernaentală.coali*iile politice, rupurile de interese i #irocra*ia u!ernaentală.

5n absenţa calculului economic, 5n absenţa calculului economic, c!iar dacă 6managementulc!iar dacă 6managementulbirocratic” ar dori să acţioneze în folosul publicului acesta se găseştebirocratic” ar dori să acţioneze în folosul publicului acesta se găseşteîn faţa unei misiuni imposibil de îndeplinit în faţa unei misiuni imposibil de îndeplinit ....

Accesul li"er la sericiile pu"lice le creea'ă consumatorilor o Accesul li"er la sericiile pu"lice le creea'ă consumatorilor ofalsă ilu'ie &e gratuitate.falsă ilu'ie &e gratuitate. onsuatorii nu +i pot expria directonsuatorii nu +i pot expria directpre%erin*ele, prin aleerea precu +n caul #unurilor pri!ate 0 apre%erin*ele, prin aleerea precu +n caul #unurilor pri!ate 0 aser!iciilor care +i ul*uesc cel ai #ine. /ani%estareaser!iciilor care +i ul*uesc cel ai #ine. /ani%estareaconsuatorilor poate %i doar indirectă, prin di%erite ac*iuni politiceconsuatorilor poate %i doar indirectă, prin di%erite ac*iuni politice

ori sociale (!ot, ani%esta*ie, #oicot etc.).ori sociale (!ot, ani%esta*ie, #oicot etc.).



5n condiţiile 5n condiţiile anaeentului #irocratic,anaeentului #irocratic, monopolul public monopolul public produceproduce

în bloc un în bloc un output output standardstandard, utilizatorul fiind silit s& 1consume3 serviciul, utilizatorul fiind silit s& 1consume3 serviciulmonopolului public sau nimic altceva.monopolului public sau nimic altceva.

5n plus, are loc separarea între 5n plus, are loc separarea între beneficiari beneficiari şişi plătitori plătitori : beneficiile: beneficiileserviciilor publice sunt concentrate, de regul&, doar asupra unui anumit grupserviciilor publice sunt concentrate, de regul&, doar asupra unui anumit grupde oameni, adic& utilizatorii acestor servicii sunt subvenţionaţi de non0de oameni, adic& utilizatorii acestor servicii sunt subvenţionaţi de non0

utilizatori, de vreme ce costurile sunt difuzate asupra tuturor contribuabililor.utilizatori, de vreme ce costurile sunt difuzate asupra tuturor contribuabililor.

5n plus, beneficiind în unele cazuri de poziţii de monopol, birocraţia 5n plus, beneficiind în unele cazuri de poziţii de monopol, birocraţiaadministraţiei publice exercit&administraţiei publice exercit& presiuni permanente &e ma*imi'are a presiuni permanente &e ma*imi'are a"ugetului organi'aţiei "ugetului organi'aţiei ,, în detrimentul contribuabililor, care suport& costuri în detrimentul contribuabililor, care suport& costurimai mari pentru aceleaşi servicii publice.mai mari pentru aceleaşi servicii publice.

)esigur% “eficienţa, a&ministraţiei pu"lice şi eficienţa economică)esigur% “eficienţa, a&ministraţiei pu"lice şi eficienţa economicăsunt lucruri total &iferite.sunt lucruri total &iferite.



;oile abord&ri în materie de management public sunt descrise ca o;oile abord&ri în materie de management public sunt descrise ca o oderniare a orania*iiloroderniare a orania*iilorpu#lice.pu#lice. <uvernele din ţ&rile cele mai dezvoltate sunt pe cale a reconsidera sau revedea<uvernele din ţ&rile cele mai dezvoltate sunt pe cale a reconsidera sau revedeaipotezele fundamentale în ceea ce priveşte sectorul public/privat. =utem vorbi din acest punctipotezele fundamentale în ceea ce priveşte sectorul public/privat. =utem vorbi din acest punct

de vedere de descoperirea unui 1nou model3 în ceea ce priveşte sectorul public, un model dede vedere de descoperirea unui 1nou model3 în ceea ce priveşte sectorul public, un model de1managerialism3 care se distinge de administraţia birocratic& tradiţional&.1managerialism3 care se distinge de administraţia birocratic& tradiţional&.

Pinci)alele com)onente ale noii tendin.e #e e"e' (n )inci)al la:

inci)alele com)onente ale noii tendin.e #e e"e' (n )inci)al la:

>> etica ce lasă manageriloretica ce lasă managerilor li"ertatea &e a coor&ona% acţiona şi gira pro"lemeleli"ertatea &e a coor&ona% acţiona şi gira pro"lemele77

8 punerea în practica a criteriilor şi măsurilor de performanţă explicite78 punerea în practica a criteriilor şi măsurilor de performanţă explicite78 importanţa semnificativă acordată controlului rezultatelor78 importanţa semnificativă acordată controlului rezultatelor78creşterea concurenţei datorită contractelor pe durată determinată şi a procedurilor de oferte publice78creşterea concurenţei datorită contractelor pe durată determinată şi a procedurilor de oferte publice788 a&aptarea stilului &e gestiune tipic sectorului priat-a&aptarea stilului &e gestiune tipic sectorului priat-8 introducerea disciplinei şi controlului în utilizarea resurselor78 introducerea disciplinei şi controlului în utilizarea resurselor788 tratarea "eneficiarilor sericiilor pu"lice &rept clienţi-tratarea "eneficiarilor sericiilor pu"lice &rept clienţi-



.. aplicarea unor te!nici de îmbunătăţire a calităţii7

8 e*istenţa unei ierar!ii simplificate% aplati'ate% puternic &escentrali'ate% cu funcţionari

fle*i"ili şi inoatii-

8 utilizarea unor sisteme performante pentru recrutarea promovarea şi plătirea personalului7

8 preocuparea pentru ela"orarea strategiei% mai mult &ect pentru a&optarea &e &eci'ii

punctuale-

8 accentul este pus pe prevenirea problemelor nu pe rezolvarea lor7

8 interesul pentru re'ultate $n termeni &e renta"ilitate% eficacitate şi calitate a sericiilor%? $nlocuirea structurilor organi'aţionale puternic centrali'ate şi ierar!i'ate cu me&ii &e

gestionare &escentrali'ată% în care deciziile asupra alocării resurselor şi furnizării de

servicii sunt mult mai apropiate de punctul de ”livrare” permiţând deţinerea de informaţii de

la clienţi şi alte grupuri interesate7



Concept Concept 99 sectorul publicsectorul public &esemnea'ă&esemnea'ă acea parte a economiei în care seacea parte a economiei în care se

manifest&,manifest&, pe &e o parte pe &e o parte,, proprietatea de stat şi,proprietatea de stat şi, pe &e altă parte% pe &e altă parte% proprietatea public&.proprietatea public&.

/u"iecţii /u"iecţii acestor categorii &e proprietateacestor categorii &e proprietate sunt ministerele@ organizaţiilesunt ministerele@ organizaţiile

guvernamentale@ toate societ&ţile şi întreprinderile #publice şi de stat% careguvernamentale@ toate societ&ţile şi întreprinderile #publice şi de stat% care pro&uc &ierse "unuri% fie &e natură pu"lică% fie priată. pro&uc &ierse "unuri% fie &e natură pu"lică% fie priată.



=roprietatea public& este dreptul de proprietate ce aparţine statului sau unei unit&ţi=roprietatea public& este dreptul de proprietate ce aparţine statului sau unei unit&ţi

administrativ0teritorialeadministrativ0teritoriale asupra #unurilor care, prin natura lor sau prin declara*iaasupra #unurilor care, prin natura lor sau prin declara*ialeii, sunt de u ori de interes pu#lic,leii, sunt de u ori de interes pu#lic, cu condiţia s& fie dob6ndite prin unul dintrecu condiţia s& fie dob6ndite prin unul dintre

). publică). publică proprietate care apar ine statului sau unit& ilor administrativ0teritoriale, fiind format&ț ț proprietate care apar ine statului sau unit& ilor administrativ0teritoriale, fiind format&ț ț

din bunuri care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau dedin bunuri care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau deinteres public.interes public. ?unurile care %ac o#iectul exclusi! al proprietă ii pu#liceț?unurile care %ac o#iectul exclusi! al proprietă ii pu#liceț sunt bog& iile dețsunt bog& iile deț

orice natur& ale subsolului, c&ile de comunica ie, spa iul aerian, apele cu poten ial energeticț ț țorice natur& ale subsolului, c&ile de comunica ie, spa iul aerian, apele cu poten ial energeticț ț ț

valorificabil i acelea ce pot fi folosite în interes public, pla!ele, marea teritorial&, resurseleșvalorificabil i acelea ce pot fi folosite în interes public, pla!ele, marea teritorial&, resurseleșnaturale ale zonei economice i ale platoului continental, precum i alte bunuri stabilite de lege.ș șnaturale ale zonei economice i ale platoului continental, precum i alte bunuri stabilite de lege.ș ș

)unurile proprietate public& sunt inalienabile i pot fi date în administrarea regiilor autonome ori aș)unurile proprietate public& sunt inalienabile i pot fi date în administrarea regiilor autonome ori aș

institu iilor publice sau pot fi concesionate sau închiriatemodurile prev&zute de lege.ținstitu iilor publice sau pot fi concesionate sau închiriatemodurile prev&zute de lege.ț

). privată proprietate care apar ine persoanelor fizice, persoanelor !uridice, statului sauț

unit& ilor administrativ0teritoriale,ț %iind %orate de o#icei din orice #unuri, cu excep iaț

celor a%late exclusi! +n proprietate pu#lică, i asupra cărora titularul sau proprietarulș

exercită posesia, %olosin a i dispoi ia +n interes propriu, +nsă +n liitele deterinateț ș ț

de lee



)imensiunea)imensiunea sectorului pu"lic sectorului pu"lic e*primăe*primă ponderea,ponderea, +n econoie, +n econoie, a resurselora resurselorproduse i alocateproduse i alocate prin intermediul mecanismelor specifice statului Bprin intermediul mecanismelor specifice statului B diensiuneadiensiunea

sectorului pu#lic ec8i!aleaă cusectorului pu#lic ec8i!aleaă cu ăriea u!ernului +n econoie.ăriea u!ernului +n econoie.

Mărimea sectorului pu"licMărimea sectorului pu"lic nu poate fi nu poate fi diensionatădiensionată pe #aă de @calcule depe #aă de @calcule derenta#ilitateA, deci econoic,renta#ilitateA, deci econoic, ci doar anipulatăci doar anipulată +n %unc*ie de interesele i +n %unc*ie de interesele iproraele politice presupus c<tiătoare, deci electoralproraele politice presupus c<tiătoare, deci electoral..

(ecesitatea(ecesitatea stu&ierii stu&ierii sectorului pu"lic sectorului pu"lic deriv& din faptul c&,deriv& din faptul c&, acestaacestadeseneaă, +n od necesar,deseneaă, +n od necesar, mi#locul instituţional mi#locul instituţional prin care guvernulprin care guvernul se iplică +nse iplică +n!ia*a socială.!ia*a socială.



/tatul /tatul : : este perceput ca uneste perceput ca un agent economic careagent economic care participă pe participă pe picior de ealitatepicior de ealitate cucuceilalţi agenţi economiciceilalţi agenţi economici şi c!iar intră $n concurenţăşi c!iar intră $n concurenţă cu aceştia. Cu toate acestea statulcu aceştia. Cu toate acestea statulsta"ileştesta"ileşte pe &e o parte regulile #ocului pe &e o parte regulile #ocului şi participă pe &e altă parteşi participă pe &e altă parte % ca #ucător $n ca&rul% ca #ucător $n ca&rul

propriilor reguli 0 o contra&icţie. propriilor reguli 0 o contra&icţie.



/e ce avem nevoie de

e ce avem nevoie de

#ectoul

ectoul

)ublic0

)ublic0

o $xistenta unor #unuri colecti!eBpu#lice$xistenta unor #unuri colecti!eBpu#lice: sunt: sunt %urniate%urniate ca urmare a unor alegerica urmare a unor alegeripublicepublice şşi sunti sunt %inantate%inantate prin fonduri colective. 8data ce sunt oferite unei persoane,prin fonduri colective. 8data ce sunt oferite unei persoane,ele sunt automat oferite tuturor #aparare nationala, infrastructura, iluminatele sunt automat oferite tuturor #aparare nationala, infrastructura, iluminatpublic,etc%public,etc% ,,

o $xistenta e%icientei colecti!e$xistenta e%icientei colecti!e: urmarirea exclusiva a interesului personal poate fi,: urmarirea exclusiva a interesului personal poate fi,in anumite cazuri, dezastruoasa pentru comunitatein anumite cazuri, dezastruoasa pentru comunitate..

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.presamil.ro/OM/2004/13/pag-4-1.jpg&imgrefurl=http://www.presamil.ro/OM/2004/13/pag%25204.htm&usg=__bLqw469d82W3Xyw7_oV5yN0mrtU=&h=1100&w=1605&sz=163&hl=ro&start=8&tbnid=hVWreMKsh8BqQM:&tbnh=103&tbnw=150&prev=/images%3Fq%3Daparare%2Bnationala%26gbv%3D2%26hl%3Dro%26sa%3DG

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.stirilocale.ro/_files/Image/news/268/tb_150_0710_untitled_267726.jpg&imgrefurl=http://www.stirilocale.ro/iluminat_public_usk1125124.html&usg=__f2H_0Z2zSZ7GqTYr3_Ki2_Yku20=&h=150&w=150&sz=4&hl=ro&start=17&tbnid=3B4qh8alrxeeKM:&tbnh=96&tbnw=96&prev=/images%3Fq%3Diluminat%2Bpublic%26gbv%3D2%26ndsp%3D20%26hl%3Dro%26sa%3DN

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.informatiacluj.ro/ppics/114infrastructura.JPG&imgrefurl=http://www.informatiacluj.ro/Bani-pentru-infrastructura-locala-si-regionala~10881&usg=__LFsGOPbaEv3CisO_xWOGf3LOu9U=&h=467&w=700&sz=265&hl=ro&start=15&tbnid=U04FphIPYAEl5M:&tbnh=93&tbnw=140&prev=/images%3Fq%3Dinfrastructura%26gbv%3D2%26hl%3Dro



Teoia im)e"ec

eoia im)e"ec

.iunilo )ie

unilo )ie

.ei :

i :

piatapiata nu este interesat nu este interesat ăă ss&& furnizeze acele produsefurnizeze acele produse carecare nunu genereazăgenerează profit profitsausau ssînînt foarte riscante pentru firmele privatet foarte riscante pentru firmele private ,,

nu toti cetateniinu toti cetatenii intr intr ăă pe piat pe piat ăă cu resurse egalecu resurse egale,,

in anumite situatiiin anumite situatii cetcetă*ă*eniienii nu &enu &eţ ţ in competenin competenţ ţ ele necesareele necesare pentru a %acepentru a %acecele ai #une aleeri pe piacele ai #une aleeri pe pia**aa,,

anumite costuri tre"uie asumateanumite costuri tre"uie asumate de indivizi sau firme care nu iau parte direct lade indivizi sau firme care nu iau parte direct laactivitatea comerciala in cauzaactivitatea comerciala in cauza ..



Sectoul )ublic

ectoul )ublic cu)inde :

reiile autonoereiile autonoe:: aceleacele unităţi care se află $ncă $nunităţi care se află $ncă $n proprietatea pu"lică şi care sunt constituite $n &omenii proprietatea pu"lică şi care sunt constituite $n &omeniieconomice &e interes strategic naţional economice &e interes strategic naţional %%

adinistra*ia pu#licăadinistra*ia pu#lică:: reprezint&reprezint& ansam"lul autorităţilor careansam"lul autorităţilor care pro&uc sericii pentru colectiităţi şi re&istri"uie eniturile prin pro&uc sericii pentru colectiităţi şi re&istri"uie eniturile prin&ierse mo&alităţi% $n&eplinin& sarcini a&ministratie&ierse mo&alităţi% $n&eplinin& sarcini a&ministratie%%

institutiile pu#liceinstitutiile pu#lice

%ondul % %ondul % uunciar nciar :: includeinclude terenurile pe care se aflăterenurile pe care se află instituţiileinstituţiilepublice, regiile autonome, administraţiile publice dar şi terenurilepublice, regiile autonome, administraţiile publice dar şi terenurilecultivate sau necultivate care se afl& în proprietate public&.cultivate sau necultivate care se afl& în proprietate public&.



5n 5n actualul conte*t al economiei naţionaleactualul conte*t al economiei naţionale s0a produs os0a produs o reducerereducereseni%icati!ă a sectorului pu#licseni%icati!ă a sectorului pu#lic datorat& în special urm&torilordatorat& în special urm&torilor factori1factori1

o priati'area priati'area întreprinderilor de stat@ întreprinderilor de stat@o reconstituirea &reptului &e proprietate priatăreconstituirea &reptului &e proprietate priată asupra terenurilor şiasupra terenurilor şi

retroce&arearetroce&area imobilelor naţionalizate@imobilelor naţionalizate@o n'arean'area unor terenuri care se afl& în proprietatea public&.unor terenuri care se afl& în proprietatea public&.

Cu toat& aceast&Cu toat& aceast& restrngere i'i"ilă a sectorului pu"lic restrngere i'i"ilă a sectorului pu"lic % pre'enţa sa% pre'enţa sa$n iaţa economică constituie o permanenţă% cunoscn& c!iar o$n iaţa economică constituie o permanenţă% cunoscn& c!iar o

e*tin&ere &e formee*tin&ere &e forme prin reglement&rile care se refer& la piaţa în general@prin reglement&rile care se refer& la piaţa în general@agenţii economici şi bunurile private în special.agenţii economici şi bunurile private în special.

2*istenţa sectorului pu"lic $n iaţa economică romnească2*istenţa sectorului pu"lic $n iaţa economică romnească coplicăcoplică şişi sipli%icăsipli%ică în acelaşi timp funcţionarea activit&ţii economice. în acelaşi timp funcţionarea activit&ţii economice.



partenenpartenen**aa la spatiul public sau la cel privat poate fi structurata inla spatiul public sau la cel privat poate fi structurata infunctie de doi factori ma!orifunctie de doi factori ma!ori proprietateproprietate i %inani %inan**are:are:

organizaţiiorganizaţii de*inute i %inan*atede*inute i %inan*ate de statde stat ,, organizaţiiorganizaţii a%late +na%late +n proprietatea statuluiproprietatea statului dar %inan*atedar %inan*ate din surse privatedin surse private ,, organizaţii privateorganizaţii private dar %inan*atedar %inan*ate de c&tre statde c&tre stat ,, organizaţiiorganizaţii de*inute i %inan*atede*inute i %inan*ate de c&tre sectorul privatde c&tre sectorul privat



aracteristici ale oraniatiilor pu#licearacteristici ale oraniatiilor pu#lice::

o A"senţa pieţei ca output- situatia monopolista A"senţa pieţei ca output- situatia monopolista%%o Constr$ngerile legaleConstr$ngerile legale%%o Influenţele politiceInfluenţele politice %%o Caracterul coerciti al anumitor actiităţiCaracterul coerciti al anumitor actiităţi

guernamentaleguernamentale %%o Amploarea impactului &eci'iilor Amploarea impactului &eci'iilor %%o Controlul pu"lic Controlul pu"lic %%o Aşteptările pu"licului Aşteptările pu"licului



o Am"iguitatea o"iectielor% comple*itate% conflict Am"iguitatea o"iectielor% comple*itate% conflict %%

o /tructura organi'aţională/tructura organi'aţională %%

o MotiareaMotiarea%%

o Caracteristici in&ii&uale% atitu&ini legate &e muncăCaracteristici in&ii&uale% atitu&ini legate &e muncăşi comportamenteşi comportamente

o Performanţa organi'aţionalăPerformanţa organi'aţională..



O anali

anali

,' a #ectoaelo )ublic -i )ivat din

' a #ectoaelo )ublic -i )ivat din

)unct de vedee alunct de vedee al :

per%oran*eiCper%oran*eiC capacită*ii de adaptare la sc8i#areCcapacită*ii de adaptare la sc8i#areC ni!elului de satis%acere a ne!oilor pu#liceni!elului de satis%acere a ne!oilor pu#liceCC

A eviden.iat "a)tul c' #ectoul )ublic:

eviden.iat "a)tul c' #ectoul )ublic:

este eneratorul unei sla#e per%oran*eeste eneratorul unei sla#e per%oran*eCC caca ser!iciile pu#lice :ser!iciile pu#lice :

nu sunt inovativenu sunt inovative nu sunt suficient de flexibilenu sunt suficient de flexibile sunt supraaglomerate şi prea lentesunt supraaglomerate şi prea lente nu sunt orientate spre client.nu sunt orientate spre client.



=n ce asura pute aplica te8nicile anaeriale ale sectoruluipri!at oraniatiilor pu#lice

organizatiile publice prezinta anumite elemente specifice care cu greu pot fi negate siorganizatiile publice prezinta anumite elemente specifice care cu greu pot fi negate sicare afecteaza in mod direct tipul de management aplicat lor #managementul public%care afecteaza in mod direct tipul de management aplicat lor #managementul public%

acceptarea existentei unor diferente intre organizatiile publice si cele private nuacceptarea existentei unor diferente intre organizatiile publice si cele private nu

semnifica deloc ca primele se afla in afara oricaror obligatii de functionare eficienta sisemnifica deloc ca primele se afla in afara oricaror obligatii de functionare eficienta sieficace sau ca abordarea manageriala in sectorul public nu este viabila. 7impotriva,eficace sau ca abordarea manageriala in sectorul public nu este viabila. 7impotriva,existenta acestor limitari si probleme structurale duce la situatia inexistenta acestor limitari si probleme structurale duce la situatia in carecare managerulmanagerul public trebuie de multe ori sa fie mult mai inventiv si creativ decit managerul privat public trebuie de multe ori sa fie mult mai inventiv si creativ decit managerul privat pentru a raspunde problemelor cu care se confrunta. pentru a raspunde problemelor cu care se confrunta.



2esi2esi organi'atia priata are ten&inta clara &e a functiona mai eficient si eficace

in raport cu scopurile definite ;datorita relatiei cu piata si a presiunii concurentei< mitulin raport cu scopurile definite ;datorita relatiei cu piata si a presiunii concurentei< mitultotalei superioritati a organizatiei private fata de cea publica nu se sustinetotalei superioritati a organizatiei private fata de cea publica nu se sustineintotdeaunaintotdeauna..

Atunci cand comparam organizatiile publice si private trebuie sa ne ferim de Atunci cand comparam organizatiile publice si private trebuie sa ne ferim degeneralizari@generalizari@ este important sa luam in consi&erare elementele specifice1este important sa luam in consi&erare elementele specifice1

marimea organi'atiei%marimea organi'atiei% tipul organi'atiei%tipul organi'atiei% nielul managerial anali'at% etcnielul managerial anali'at% etc



3ranita dintre sectorul public si cel privat nu preinta continuitate sista#ilitate in tip si spatiu.

Pu"lic şi priat nu seni%ica cateorii naturaleC este !or#a decateorii construite de:

istorie%

cultura si lege.

+



'olul sectorului pu#lic i caracteristicile iplicErii sale + 'olul sectorului pu#lic i caracteristicile iplicErii sale + nn econoieeconoie



=n consecin*E: =n consecin*E:

a% statula% statul inter!ine +n !ia*a econoicEinter!ine +n !ia*a econoicE

fiefie printr0un comportament obişnuit unui agent economic,printr0un comportament obişnuit unui agent economic, fiefie prin exercitarea atributelor sale de reglator al pieţei.prin exercitarea atributelor sale de reglator al pieţei.

+n prima situaţie+n prima situaţie, statul poate fi producDtor, consumator, partener în, statul poate fi producDtor, consumator, partener înoperaţii de schimb.operaţii de schimb.

+n cea &e4a &oua situaţie+n cea &e4a &oua situaţie,, statul este titular unic de emisiune monetarD,statul este titular unic de emisiune monetarD,este principalul realizator al protecţiei sociale, este responsabil al executDriieste principalul realizator al protecţiei sociale, este responsabil al executDriibugetului.bugetului.



b% statulb% statul se iplicE +n econoiese iplicE +n econoie at<tat<t la nivelul microeconomic,la nivelul microeconomic, c<t ic<t i macroeconomic.macroeconomic.

Dsurile adoptate în vederea reglementDrii activitDţii unor agenţi economiciDsurile adoptate în vederea reglementDrii activitDţii unor agenţi economicivizeazD domeniulvizeazD domeniul microeconomiei microeconomiei şişi includ:includ: stabilirea unor preţuri, fixarea unorstabilirea unor preţuri, fixarea unorlimite minime sau maxime de preţ, determinarea salariului minim şi mediu,limite minime sau maxime de preţ, determinarea salariului minim şi mediu,gestionarea şi administrarea proprietDţii publice, acordarea unor subvenţii,gestionarea şi administrarea proprietDţii publice, acordarea unor subvenţii,medierea unor conflicte de muncD, acordarea de a!utoare etc.medierea unor conflicte de muncD, acordarea de a!utoare etc.

Ea nivelEa nivel macroeconomic macroeconomic ,, implicarea statuluiimplicarea statului !ieaE!ieaE mDsurile adoptate înmDsurile adoptate învedereavederea elimin5rii sau $nl5tur5rii elimin5rii sau $nl5tur5rii unor &e'ec!ili"reunor &e'ec!ili"re cum ar fi inflaţia şi şoma!ulcum ar fi inflaţia şi şoma!ulşişi cap5t5 forma politicilor macroeconomice cum ar fi cap5t5 forma politicilor macroeconomice cum ar fi politica fiscalD, apolitica fiscalD, acheltuielilor publice, monetarD, bugetarD etc.cheltuielilor publice, monetarD, bugetarD etc.



c%c% interenţia statuluiinterenţia statului are caracter liitatare caracter liitat impus &e urm5toarele aspecteimpus &e urm5toarele aspecte::

o autonomia organelor a&ministratie &e stat%autonomia organelor a&ministratie &e stat% care prezintD o limitD în ceea cecare prezintD o limitD în ceea cepriveşte acţiunile acestor instituţii@priveşte acţiunile acestor instituţii@

o li"era iniţiati5 a agenţilor economici li"era iniţiati5 a agenţilor economici care este o trDsDturD generalD într0ocare este o trDsDturD generalD într0oeconomie de piaţD şi este aplicabilD tuturor în mod egal@economie de piaţD şi este aplicabilD tuturor în mod egal@

o raportul &e intereseraportul &e interese dintre cei pro şi contra intervenţiei statului şi care se aflD îndintre cei pro şi contra intervenţiei statului şi care se aflD înpoziţii de influenţare a deciziei publice.poziţii de influenţare a deciziei publice.



Func*iile sectorului pu#licFunc*iile sectorului pu#lic

a) Func*ia de alocarea) Func*ia de alocare se referD lase referD la iplicarea statului +n ecanisul pie*ei +niplicarea statului +n ecanisul pie*ei +n!ederea deterinErii!ederea deterinErii tipului şi calit5ţii tipului şi calit5ţii unui ser!iciu pu#lic i launui ser!iciu pu#lic i la posi"ilit5ţile posi"ilit5ţile &e creştere a eniturilor &e creştere a eniturilor pentru acoperirea c8eltuielilor necesare prestEriipentru acoperirea c8eltuielilor necesare prestEriiacestuia.acestuia.

tunci c<ndtunci c<nd piaţapiaţa asiurE o utiliare e%icientE a resurselor asiurE o utiliare e%icientE a resurselor , implicarea, implicarea

statului este minorD şi constD înstatului este minorD şi constD în acţiuni menite s5 $ncura#e'e concurenţa şiacţiuni menite s5 $ncura#e'e concurenţa şili"era intrare pe piaţ5.li"era intrare pe piaţ5. tunci c<nd nu existEtunci c<nd nu existE o competiţie eficientD şi seo competiţie eficientD şi semanifestD o situaţie de monopol,manifestD o situaţie de monopol, implicarea pu"lic5 este necesar5 pentruimplicarea pu"lic5 este necesar5 pentrureglementarea actiit5ţii economice.reglementarea actiit5ţii economice.

#) Distri#u*ia !eniturilor #) Distri#u*ia !eniturilor se referD lase referD la iplicarea statului pe pia*Eiplicarea statului pe pia*E prin prin procesulprocesuldede a#ustare a eniturilor şi auţiei a#ustare a eniturilor şi auţiei acuulate din tranac*ii econoice.acuulate din tranac*ii econoice.

c) Sta#iliareac) Sta#iliarea reprezintD oreprezintD o %unc*ie a sectorului pu#lic care !ieaE crearea%unc*ie a sectorului pu#lic care !ieaE creareacadrului leal cecadrului leal ce asigur5 şi prote#ea'5asigur5 şi prote#ea'5 tranac*iile econoice pu#lice itranac*iile econoice pu#lice ipri!ate.pri!ate.



Sectorul pu#licSectorul pu#lic aasigur5sigur5 o multitudine de bunuri şi servicii pe careo multitudine de bunuri şi servicii pe carefirmele privatefirmele private nu le pot o%erinu le pot o%eri sausau nu le o%erE din di!erse oti!enu le o%erE din di!erse oti!e. 'ste. 'stevorba despre:vorba despre:

00 #unuri pu#lice pure#unuri pu#lice pure #apDrarea naţionalD, servicii de poliţie şi#apDrarea naţionalD, servicii de poliţie şisecuritate%securitate%

00 #unuri nonri!ale#unuri nonri!ale #parcur i şi servicii de transport%#parcur i şi servicii de transport%

00 utilitE*i pu#liceutilitE*i pu#lice #servicii de apD şi canalizare%#servicii de apD şi canalizare%

00 #unuri pri!ate pure#unuri pri!ate pure #bDuturi produse în condiţii de monopol de stat%.#bDuturi produse în condiţii de monopol de stat%.

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.umft.ro/newpage/despre/parcul_central.jpg&imgrefurl=http://www.umft.ro/newpage/despre/timisoara.htm&usg=__p6Jz9AjUIEfWibqxrLTFH4L8yHE=&h=300&w=400&sz=41&hl=ro&start=1&tbnid=70HgzRoyzkLa_M:&tbnh=93&tbnw=124&prev=/images%3Fq%3Dparcuri%26gbv%3D2%26hl%3Dro%26sa%3DG



http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.minitechnik.ro/images/tramvai.jpg&imgrefurl=http://www.minitechnik.ro/images/&usg=__3s4Mbniu0FHvMFAxDczC7vVo9lM=&h=166&w=280&sz=27&hl=ro&start=35&tbnid=7lVJXb3maj5x0M:&tbnh=68&tbnw=114&prev=/images%3Fq%3Dtramvai%26start%3D20%26gbv%3D2%26ndsp%3D20%26hl%3Dro%26sa%3DN





http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.presamil.ro/OM/2004/30/p-15-1.jpg&imgrefurl=http://www.presamil.ro/OM/2004/30/pag%252015.htm&usg=__dGrJC2gO8m80rzMj4cz-oor2Fj0=&h=1181&w=1772&sz=133&hl=ro&start=167&tbnid=ipuLI0CyikjKQM:&tbnh=100&tbnw=150&prev=/images%3Fq%3Daparare%26start%3D160%26gbv%3D2%26ndsp%3D20%26hl%3Dro%26sa%3DN

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.mapn.ro/fotodb/albums/20051128_jones/Ceremonialul_de_primire_a_generalului_Jones_la_Universitatea_Nationala_de_Aparare.sized.jpg&imgrefurl=http://www.mapn.ro/fotodb/20051128_jones/Ceremonialul_de_primire_a_generalului_Jones_la_Universitatea_Nationala_de_Aparare&usg=__vMQDlJacoTBJGKXppLglXZaQB1o=&h=425&w=640&sz=86&hl=ro&start=2&tbnid=eVY6K0WzWX1esM:&tbnh=91&tbnw=137&prev=/images%3Fq%3Daparare%26gbv%3D2%26hl%3Dro





oncepte iportante in anaeentul pu#liconcepte iportante in anaeentul pu#lic::

$conoia resurselor $conoia resurselor 11 achiziţionarea inputurilor la un nivel de calitateachiziţionarea inputurilor la un nivel de calitatespecificat& şi la cel mai sc&zut cost posibilspecificat& şi la cel mai sc&zut cost posibil,,

$%icacitatea$%icacitatea implic& producereaimplic& producerea rezultatelor doriterezultatelor dorite,,

$%icien*a$%icien*a arat& c6t de bine au fost folosite resursele în efortul de obţinere aarat& c6t de bine au fost folosite resursele în efortul de obţinere arezultatelor doriterezultatelor dorite,,

Valoare pentru #aniValoare pentru #ani ;value for mone= ;value for mone= %0 obligaţia instituţiilor publice%0 obligaţia instituţiilor publice de ade adeonstradeonstra atinereaatinerea obiectivelor pe bazaobiectivelor pe baza economiei resurselor% eficienţei şieconomiei resurselor% eficienţei şi

eficacităţii.eficacităţii.



#ordarea sisteic#ordarea sisteicăă in analia oraniain analia orania**iilor pu#liceiilor pu#lice

Input Input 00urile reprezint&urile reprezint& tot ceea ce organizaţiatot ceea ce organizaţia foloseştefoloseşte pentru a1şi pentru a1şiatinge scopurileatinge scopurile incluz6nd oameni, bani şi echipamentincluz6nd oameni, bani şi echipament,,

ProceseProcese F reprezinta F reprezinta activitatile specifice organizatiei activitatile specifice organizatiei

Output Output 00 urile organizaţionale reprezint&urile organizaţionale reprezint& tot ceea cetot ceea ce este pro&useste pro&us dedecătre o organizaţiecătre o organizaţie..



$xien*ele anaeentului$xien*ele anaeentului pu#lic odern:pu#lic odern:

c&utareac&utarea eficacit&ţiieficacit&ţii,, recunoaşterearecunoaşterea responsabilit&ţilor individualeresponsabilit&ţilor individuale în exercitarea misiunilor publice@ în exercitarea misiunilor publice@

descentralizareadescentralizarea responsabilit&ţilor@responsabilit&ţilor@ introducerea şi dezvoltareaintroducerea şi dezvoltarea managementului strategicmanagementului strategic,, contractareacontractarea unor servicii cunor servicii c&&tre sectorul privattre sectorul privat,, iintroducereantroducerea tehnicilor moderne detehnicilor moderne de managementmanagement



oncluii enerale din %unc*ionarea sectorului pu#lic:oncluii enerale din %unc*ionarea sectorului pu#lic:

implicarea statului în economieimplicarea statului în economie este o necesitate pentru orice economieeste o necesitate pentru orice economie dardarşişi o posi"ilitateo posi"ilitate@@

formele implic5rii statului &ifer5formele implic5rii statului &ifer5 de la ţarD la ţarD@de la ţarD la ţarD@

sectorul publicsectorul public coe*ist5 cu coe*ist5 cu sectorul privat@sectorul privat@

se manifestDse manifestD relaţii &e complementaritaterelaţii &e complementaritate şi/sauşi/sau concurenţ5concurenţ5 între sectorul între sectorulpublic şi cel privat@public şi cel privat@



funcţiile ma#orefuncţiile ma#ore ale sectorului publicale sectorului public sunt &esunt &e alocare, distribuţie a veniturilor şialocare, distribuţie a veniturilor şi

stabilizare economicD@stabilizare economicD@ forma cea mai i'i"il5 &e manifestareforma cea mai i'i"il5 &e manifestare a sectorului public estea sectorului public este produc*ia deproduc*ia de

#unuri pu#liceC#unuri pu#liceC

fon&urile necesare pro&ucerii &e "unuri pu"licefon&urile necesare pro&ucerii &e "unuri pu"lice se pot obţinese pot obţine prinprin acordacordvoluntar voluntar sausau impozitare obligatorie7impozitare obligatorie7

pro"lemele sociale pro"lemele sociale ale securitDţii, inegalitDţii veniturilor, sDrDciei, asistenţeiale securitDţii, inegalitDţii veniturilor, sDrDciei, asistenţeimedicale,medicale, impun m5suri şi politici macroeconomice cu caracter pu"lic-impun m5suri şi politici macroeconomice cu caracter pu"lic-

%unc*ionarea sectorului pu#lic%unc*ionarea sectorului pu#lic nu este perfect5nu este perfect5, ea însDşi înregistr6nd, ea însDşi înregistr6ndeşecuri, pe careeşecuri, pe care societatea le poate aeliorasocietatea le poate aeliora fiefie printr0o schimbare deprintr0o schimbare deintervenţie publicD,intervenţie publicD, fiefie printr0o intervenţie privatD, sau mixtD.printr0o intervenţie privatD, sau mixtD.



Cu#ul n$1Cu#ul n$1



INSTITU2IA PU BLIC3

NSTITU2IA PUBLIC3



oordonate ale isiunii institu*iilor pu#lice +n contextuloordonate ale isiunii institu*iilor pu#lice +n contextul (oului(ouluimanagement pu"lic management pu"lic

Rolul in#titu.iei )ublice

olul in#titu.iei )ublice este acela de aeste acela de a oferi pro&use şi sericiioferi pro&use şi sericii pu"lice &e cea mai "ună calitate pentru satisfacerea neoilor sociale pu"lice &e cea mai "ună calitate pentru satisfacerea neoilor socialegenerale şi specifice pentru persoane fi'ice şi #uri&ice%$n con&iţii &egenerale şi specifice pentru persoane fi'ice şi #uri&ice%$n con&iţii &eeficienţă economică.eficienţă economică.

5n funcţie de domeniul în care este profilat& instituţia public&, se menţioneaz& 5n funcţie de domeniul în care este profilat& instituţia public&, se menţioneaz&expres produsul, serviciul, respectiv gama de produse şi servicii publice peexpres produsul, serviciul, respectiv gama de produse şi servicii publice pecare le ofer&. Geprezentanţii managementului public pot menţiona din gamacare le ofer&. Geprezentanţii managementului public pot menţiona din gamasortimental& de servicii publice doar c6teva considerate reprezentative, faptsortimental& de servicii publice doar c6teva considerate reprezentative, faptcare semnific& preocuparea mai mare pentru cele nominalizate, nu îns& încare semnific& preocuparea mai mare pentru cele nominalizate, nu îns& în

defavoarea celorlalte categorii şi tipuri de servicii precizate în cadruldefavoarea celorlalte categorii şi tipuri de servicii precizate în cadrullegislativ.legislativ.



Institu*iile pu#liceInstitu*iile pu#lice reprezint&reprezint& ansamblul structurilor organizateansamblul structurilor organizate create încreate în

societate pentrusocietate pentru estionarea a%acerilor pu#liceestionarea a%acerilor pu#lice..

Institu*iile pu#lice,Institu*iile pu#lice, în sensul birocratic pe care îl a în sensul birocratic pe care îl auu în ziua de ast&zi, în ziua de ast&zi,reprezint&reprezint& singurul mod de organizare social0economic& a statuluisingurul mod de organizare social0economic& a statului care poatecare poate

%ace %a*ă%ace %a*ă provoc&rilor modernit&ţiiprovoc&rilor modernit&ţii #num&rul mare al populaţiei, diversitatea şi#num&rul mare al populaţiei, diversitatea şicomplexitatea nevoilor umane ce se cer satisf&cute%.complexitatea nevoilor umane ce se cer satisf&cute%.



Ceea ce face dinCeea ce face din institu*iile #irocraticeinstitu*iile #irocratice instrumente eficiente esteinstrumente eficiente este caracterul lor raţional caracterul lor raţional F observa ax eber F manifestat în cele patru F observa ax eber F manifestat în cele patru

&imensiuni principale&imensiuni principale ale acestora:ale acestora:

pot pot ane!raane!ra un num&r mare de sarcini@un num&r mare de sarcini@ pun pun accentaccent pe cuantificare@pe cuantificare@ opereaăopereaă într0un mod previzibil, standardizat@ într0un mod previzibil, standardizat@

pun pun accentaccent pe controlul asupra celor angrenaţi în sistemul instituţiilor.pe controlul asupra celor angrenaţi în sistemul instituţiilor.



4ntr1un stat 4ntr1un stat deocraticdeocratic instituinstitu*iile*iile pu#licepu#lice auau următoareleurmătoarele funcţiuni funcţiuni ::

pregătirea şi a&optarea pregătirea şi a&optarea de acte normative@de acte normative@ punerea $n e*ecutare punerea $n e*ecutare a legilor@a legilor@ supraeg!erea punerii $n e*ecutaresupraeg!erea punerii $n e*ecutare aa

hot&r6rilor luate la nivel politic.hot&r6rilor luate la nivel politic.



i#iunea unei in#titu.ii )ublice

i#iunea unei in#titu.ii )ublice

Geprezint& unGeprezint& un ansa#lu de orientări %undaentaleansa#lu de orientări %undaentalepri!ind:pri!ind:

o produsele şi serviciile publice oferite pentru produsele şi serviciile publice oferite pentrusatisfacerea nevoilor generale şi specificesatisfacerea nevoilor generale şi specifice

o segmentul de piaţă din sectorul public căruia li sesegmentul de piaţă din sectorul public căruia li seadreseazăadresează

o nivelul administrativnivelul administrativo unitatea administrativ1teritorială şi colectivitatea localăunitatea administrativ1teritorială şi colectivitatea locală

unde sunt oferite serviciileunde sunt oferite serviciileo mi"loacele te!nice folosite pentru producerea şimi"loacele te!nice folosite pentru producerea şi

furnizarea lor7furnizarea lor7o viziunea generală a reprezentanţilor managementuluiviziunea generală a reprezentanţilor managementului

instituţiei publice vis1>1vis de funcţionarii publici deinstituţiei publice vis1>1vis de funcţionarii publici desectorul public şi de particularităţile unităţiisectorul public şi de particularităţile unităţiiadministrativ1teritoriale în care îşi desfăşoarăadministrativ1teritoriale în care îşi desfăşoarăactivitateactivitatea.a.



Com)onentele mi#iunii unei in#titu.ii )ublice

om)onentele mi#iunii unei in#titu.ii )ublice

Deri!ă dinDeri!ă din răspunsurilerăspunsurile la urătoarele +ntre#ări adresatela urătoarele +ntre#ări adresaterepreentan*ilor anaeentului pu#lic:repreentan*ilor anaeentului pu#lic:

++. $are este. $are este rolul rolul instituţiei publice în domeniul în care activează şi în ansamblulinstituţiei publice în domeniul în care activează şi în ansamblul

sectorului public?sectorului public?

@. $are sunt@. $are sunt pro&usele şi sericiile pro&usele şi sericiile publice oferite de instituţia publică? publice oferite de instituţia publică?

A. $are suntA. $are sunt consumatorii consumatorii de produse şi servicii în fiecare din domeniile în carede produse şi servicii în fiecare din domeniile în careacestea activează?acestea activează?

B. $are suntB. $are sunt segmentele &e piaţăsegmentele &e piaţă din sectorul public unde vor fi oferitedin sectorul public unde vor fi oferite produsele şi serviciile publice? produsele şi serviciile publice?

C. $are suntC. $are sunt alorile şi aspiraţiile promoatealorile şi aspiraţiile promoate în cadrul instituţiei publice?în cadrul instituţiei publice?



--.. $are este$are este ţelul principal ţelul principal al reprezentanţilor managementului public?al reprezentanţilor managementului public?

D. $are suntD. $are sunt preocupările preocupările pentru imaginea publică a instituţiei? pentru imaginea publică a instituţiei?

E. $are esteE. $are este atitu&ineaatitu&inea reprezentanţilor managementului public faţă dereprezentanţilor managementului public faţă defuncţionarii publici din cadrul instituţiei?funcţionarii publici din cadrul instituţiei?

F. $are esteF. $are este percepţia percepţia funcţionarilor faţă de reprezentanţii managementuluifuncţionarilor faţă de reprezentanţii managementului public şi de clienţii persoane fizice sau "uridice? public şi de clienţii persoane fizice sau "uridice?

GH. $are esteGH. $are este atitu&ineaatitu&inea funcţionarilor publici faţă de activităţile implicate defuncţionarilor publici faţă de activităţile implicate de produsele şi serviciile realizate şi furnizate? produsele şi serviciile realizate şi furnizate?



Rolul in#titu.iei )ublice

olul in#titu.iei )ublice

'ste acela'ste acela de a oferide a oferi produse şi produse şi

servicii publice de cea mai bună calitateservicii publice de cea mai bună calitatepentrupentru ssatisfacerea nevoilor socialeatisfacerea nevoilor socialegenerale şi specificegenerale şi specifice pentrupentru persoanepersoanefizice şi !uridice,fizice şi !uridice, în condiţii în condiţii de eficienţăde eficienţăeconomică.economică.



"#iecti!ul"#iecti!ul unei instituţii publiceunei instituţii publice esteeste serireaserireainteresului pu"lic.interesului pu"lic.

Institu*iile pu#lice au de*inut pentruInstitu*iile pu#lice au de*inut pentruultă !ree unultă !ree un rol important în ma"oritatearol important în ma"oritatea

ţărilor dezvoltateţărilor dezvoltate

dar,dar,

odată cu privatizareaodată cu privatizarea

unor servicii publiceunor servicii publice,, unele institu*ii au trecutunele institu*ii au trecut +ntrun plan secundar. +ntrun plan secundar.

Aceste instituţii Aceste instituţii sunt iportantesunt iportante pentru c&:pentru c&: Actiitatea lor este &epen&entă &e sectorul Actiitatea lor este &epen&entă &e sectorul

guernamental-guernamental-

Managementul sectorului pu"licManagementul sectorului pu"liccontrolea'ă actiitatea organi'aţiilor cucontrolea'ă actiitatea organi'aţiilor cuscop lucrati.scop lucrati.



Caactei#ticile

aactei#ticile

##eviciilviciilo )ublice)ublice :

/atisfac o neoie socială-/atisfac o neoie socială- /e creea'ă 6 &esfiinţea'ă prin &eci'ie a&ministratiă &e/e creea'ă 6 &esfiinţea'ă prin &eci'ie a&ministratiă &e

management-management- 7egimul lor #uri&ic este reglementat &e reguli ale &reptului7egimul lor #uri&ic este reglementat &e reguli ale &reptului

pu"licpu"lic- /e reali'ea'ă prin sta"ilimente pu"lice- etc./e reali'ea'ă prin sta"ilimente pu"lice- etc.



'xist&'xist& trei trei motiemotie care deterină existen*a copaniilorcare deterină existen*a copaniilorpu#lice :pu#lice :

minimalizarea erorilor de pe piaţă;minimalizarea erorilor de pe piaţă;

creşterea rentabilităţii economice;creşterea rentabilităţii economice; facilitarea planificării centralizate facilitarea planificării centralizate

a economiei;a economiei;



/"D$$/"D$$ de institu*ii pu#licede institu*ii pu#lice



Cae #unt )eocu)'ile )entu ima!inea )ublic' a

ae #unt )eocu)'ile )entu ima!inea )ublic' a

in#titu.iei0

n#titu.iei0

Imaginea pu"licăImaginea pu"lică este o descriere atât a modului în care instituţiaeste o descriere atât a modului în care instituţia publică este percepută de către clienţi cât şi a modului în care reprezentanţii publică este percepută de către clienţi cât şi a modului în care reprezentanţiimanagementului public doresc să fie percepută aceasta prin produsele şimanagementului public doresc să fie percepută aceasta prin produsele şiserviciile publice realizate şi furnizate clienţilor.serviciile publice realizate şi furnizate clienţilor.

=entru managerii publici,=entru managerii publici, iainea pu#lică este iportantă din celiainea pu#lică este iportantă din celpu*in două oti!e:pu*in două oti!e:

=rimul=rimul este acela c& odat& definit& reprezint& o ţint&, un obiectiv de realizat deeste acela c& odat& definit& reprezint& o ţint&, un obiectiv de realizat dec&tre managementul public.c&tre managementul public.

Al doilea motiv Al doilea motiv este c&este c& imaginea publică reflectă gradul de recunoaştere dinimaginea publică reflectă gradul de recunoaştere din punct de vedere cantitativ şi calitativ de către client a produselor şi serviciilor punct de vedere cantitativ şi calitativ de către client a produselor şi serviciilor publice realizate şi furnizate publice realizate şi furnizate, oferind astfel primele semnale asupra direcţiei în, oferind astfel primele semnale asupra direcţiei încare ar trebui iniţiate schimb&ri de c&tre managementul public.care ar trebui iniţiate schimb&ri de c&tre managementul public.



Pentu clien.i

entu clien.i

maginea public& a instituţiei reprezint& omaginea public& a instituţiei reprezint& o descriere a impactuluidescriere a impactului pe carepe careaceasta, prin produsele şi serviciile realizate şi furnizate, îl are asupra lor. Hiaceasta, prin produsele şi serviciile realizate şi furnizate, îl are asupra lor. Hipentru clienţi este important, cel puţin din dou& puncte de vedere, s& cunoasc&pentru clienţi este important, cel puţin din dou& puncte de vedere, s& cunoasc&imaginea public& a instituţiei aşa cum aceasta a fost definit& de managementulimaginea public& a instituţiei aşa cum aceasta a fost definit& de managementulpublic,public, pe de o partepe de o parte, pentru a putea şti cum doresc reprezentanţii conducerii s&, pentru a putea şti cum doresc reprezentanţii conducerii s&

fie perceput& instituţia ca furnizor de servicii în relaţia cu clientul pe piaţafie perceput& instituţia ca furnizor de servicii în relaţia cu clientul pe piaţaserviciilor publice,serviciilor publice, i pe de altă parte,i pe de altă parte, pentru a0şi putea identifica mai bine rolulpentru a0şi putea identifica mai bine rolulşi aştept&rile proprii în relaţia furnizor0beneficiar de servicii publice, care de altfelşi aştept&rile proprii în relaţia furnizor0beneficiar de servicii publice, care de altfelinfluenţeaz& semnificativ imaginea public& a instituţiei.influenţeaz& semnificativ imaginea public& a instituţiei.

=entru a îmbun&t&ţi imaginea instituţiei publice reprezentanţii=entru a îmbun&t&ţi imaginea instituţiei publice reprezentanţiimanagementului public iniţiaz& o serie demanagementului public iniţiaz& o serie de ac*iuni cu caracter eneral iac*iuni cu caracter eneral i

speci%ic:speci%ic: iniţierea de cercet&ri de marIeting social, desf&şurarea de sonda!e de opinie,iniţierea de cercet&ri de marIeting social, desf&şurarea de sonda!e de opinie, ,oul management public şi misiunea instituţiilor public în acest context ,oul management public şi misiunea instituţiilor public în acest context organizarea de campanii de publicitate, iniţierea de programe şi pacheteorganizarea de campanii de publicitate, iniţierea de programe şi pachete

speciale de programe sociale şi instituţionale.speciale de programe sociale şi instituţionale.



=rincipalele=rincipalele &omenii &e&omenii &eactiitateactiitate care se identifică într1ocare se identifică într1oinstituţieIautoritate publicăinstituţieIautoritate publică sunt:sunt:

G. cercetare1dezvoltare7G. cercetare1dezvoltare7

@. comercial7@. comercial7

A. realizarea şi furnizarea serviciuluiA. realizarea şi furnizarea serviciului public7 public7

B. resurse umane7B. resurse umane7

C. financiar1contabil.C. financiar1contabil.



Doeniul cercetăriiDoeniul cercetării are implicaţii ma!ore asupra tuturor activit&ţilorare implicaţii ma!ore asupra tuturor activit&ţilordesf&şurate în instituţia public&. =rincipaleledesf&şurate în instituţia public&. =rincipalele acti!ită*iacti!ită*i specifice acestuispecifice acestuidomeniu sunt:domeniu sunt:

descoperirea dedescoperirea de noi odalită*i de oraniare, de realiare i %urniarenoi odalită*i de oraniare, de realiare i %urniare dedeservicii, de comunicare, de gestionare a resurselor,de control şi evaluare careservicii, de comunicare, de gestionare a resurselor,de control şi evaluare cares& contribuie la realizarea obiectivelor instituţiei publice@s& contribuie la realizarea obiectivelor instituţiei publice@

adaptareaadaptarea con*inutului etodelor, te8nicilor, procedurilor, stiluluicon*inutului etodelor, te8nicilor, procedurilor, stilului dedemanagement, comportamentului organizaţional la contextul organizaţionalmanagement, comportamentului organizaţional la contextul organizaţionalintern şi extern@intern şi extern@

7eşi7eşi ipactul acestui doeniu este unul aGor asupra celorlalteipactul acestui doeniu este unul aGor asupra celorlaltedoeniidoenii de activitate din instituţia public&, din p&cate în ma!oritatea instituţiilorde activitate din instituţia public&, din p&cate în ma!oritatea instituţiilorpublice din ţara noastr& domeniul cercet&rii0dezvolt&rii este destul de slabpublice din ţara noastr& domeniul cercet&rii0dezvolt&rii este destul de slabreprezentat. 7ac& în domenii ca: s&n&tate, înv&ţ&m6nt, activit&ţile specificereprezentat. 7ac& în domenii ca: s&n&tate, înv&ţ&m6nt, activit&ţile specificeacestui domeniu au o pondere oarecare, în altele precum: administraţie,acestui domeniu au o pondere oarecare, în altele precum: administraţie,

transport, cultur& etc. domeniul cercet&rii este unul destul de slab reprezentat,transport, cultur& etc. domeniul cercet&rii este unul destul de slab reprezentat,desigur cu consecinţe ample asupra sistemului, în ansamblul lui şi asupradesigur cu consecinţe ample asupra sistemului, în ansamblul lui şi asuprasectorului public, în generalsectorului public, în general..



Doeniul coercialDoeniul coercial

Doeniul coercialDoeniul coercial reuneşte totalitatea activit&ţilor prin care instituţiareuneşte totalitatea activit&ţilor prin care instituţiapublic&public& sta#iletesta#ilete leg&turile sale culeg&turile sale cu piaţa serviciilor,piaţa serviciilor, cucu comunitatea local& şicomunitatea local& şicucu celelalte instituţii din sistemul din care face partecelelalte instituţii din sistemul din care face parte, obţine, obţine resurseleresurseleinformaţionale, materiale, umane şi financiare necesare orient&rii conţinutuluiinformaţionale, materiale, umane şi financiare necesare orient&rii conţinutuluiprocesului de realizare şi furnizare de servicii publice, în vederea realiz&riiprocesului de realizare şi furnizare de servicii publice, în vederea realiz&rii

obiectivului fundamental al instituţiei publice şi a misiunii socio0economice aobiectivului fundamental al instituţiei publice şi a misiunii socio0economice aacesteia.acesteia.

7omeniul comercial este unul din cele mai importante domenii,7omeniul comercial este unul din cele mai importante domenii,deoarecedeoarece prin activit&ţile specifice implicate practic se asigur& oprin activit&ţile specifice implicate practic se asigur& o

compatibilitate între ceea ce piaţa şi sistemul de nevoi sociale arat& c& estecompatibilitate între ceea ce piaţa şi sistemul de nevoi sociale arat& c& estenecesar şi conţinutul proceselor prin care practic cererea identificat& estenecesar şi conţinutul proceselor prin care practic cererea identificat& esteonorat&.onorat&.



PrincipalelePrincipalele actiităţi actiităţi $n care se concreti'ea'ă acest &omeniu sunt1$n care se concreti'ea'ă acest &omeniu sunt1

?? arketinul pu#licarketinul pu#lic care are drept scop identificarea poziţiei pe piaţ& a serviciilorcare are drept scop identificarea poziţiei pe piaţ& a serviciilorpublice furnizate de instituţia public& atunci c6nd exist& mai mulţi furnizori,publice furnizate de instituţia public& atunci c6nd exist& mai mulţi furnizori,nivelul şi intensitatea cereriinivelul şi intensitatea cererii ,outăţi în managementul public,outăţi în managementul public şi ofertei de noişi ofertei de noiservicii publice pentru clienţii cet&ţeni sau alte instituţii din sectorul public şi/sauservicii publice pentru clienţii cet&ţeni sau alte instituţii din sectorul public şi/sauprivat@privat@

?? arketinul socialarketinul social care are drept scop identificarea nevoilor sociale generale şicare are drept scop identificarea nevoilor sociale generale şispecifice ale unei colectivit&ţi, ale unor grupuri sociale, etnice etc.specifice ale unei colectivit&ţi, ale unor grupuri sociale, etnice etc.reprezentative identificate în unitatea administrativ0teritorial&: comun&, oraş,reprezentative identificate în unitatea administrativ0teritorial&: comun&, oraş,municipiu, !udeţ şi regiune@municipiu, !udeţ şi regiune@

?? proo!area ser!iciilor pu#liceproo!area ser!iciilor pu#lice,, const6nd în apelarea la mi!loace diverse deconst6nd în apelarea la mi!loace diverse deinformare şi promovare a serviciilor publice oferite de instituţiile publice@informare şi promovare a serviciilor publice oferite de instituţiile publice@

?? asiurarea necesarului de resurse ateriale i te8niceasiurarea necesarului de resurse ateriale i te8nice necesare desf&şur&riinecesare desf&şur&riiactivit&ţilor de realizare şi furnizare de servicii prin care este îndeplinit& practicactivit&ţilor de realizare şi furnizare de servicii prin care este îndeplinit& practicmisiunea social0economic& a instituţiei publice.misiunea social0economic& a instituţiei publice.



)iaţa)iaţa validează sau invalidează serviciile publicevalidează sau invalidează serviciile publice comunitateacomunitatea apreciazăapreciazăca necesare şi oportune iniţiativele reprezentanţilor instituţiilor publice înca necesare şi oportune iniţiativele reprezentanţilor instituţiilor publice în

sistem practicsistem practic demonstreaz&demonstreaz& dacă o instituţie publică ar trebui să se constituiedacă o instituţie publică ar trebui să se constituiealta să continue activitate şi cum sau dacă altele ar trebui să dispară dinalta să continue activitate şi cum sau dacă altele ar trebui să dispară dinsistem.sistem.



/omeniul de eali,ae -i "uni,ae de #evicii

omeniul de eali,ae -i "uni,ae de #evicii

)ublice

ublice

Doeniul de realiare i %urniare de ser!icii pu#liceDoeniul de realiare i %urniare de ser!icii pu#lice constă înconstă înansamblul de activităţi de bază auxiliare şi de deservire prin care seansamblul de activităţi de bază auxiliare şi de deservire prin care serealizează obiectivele instituţiilor publicerealizează obiectivele instituţiilor publice ..

=rincipalele=rincipalele activităţiactivităţi integrate în acest domeniu, aşa cum uşor seintegrate în acest domeniu, aşa cum uşor sepoate deduce chiar din titulatur&, sunt:poate deduce chiar din titulatur&, sunt:

realizarea de servicii publicerealizarea de servicii publice

furnizarea acestorafurnizarea acestora const6nd într0o succesiune de activit&ţi prin care seconst6nd într0o succesiune de activit&ţi prin care seconcretizeaz& obiectul de activitate al instituţiei publice şi se realizeaz&concretizeaz& obiectul de activitate al instituţiei publice şi se realizeaz&obiectivul fundamental creşterea gradului de satisfacere a interesuluiobiectivul fundamental creşterea gradului de satisfacere a interesuluipublic.public.



7omeniul mai cuprinde şi7omeniul mai cuprinde şi

acti!ită*ileacti!ită*ile prin care se asigură condiţiile prin care se asigură condiţiilenecesare realizării şi furnizării de servicii publicenecesare realizării şi furnizării de servicii publice, respectiv:, respectiv:

?? dotarea cu echipamente şi alte mi!loace de munc&@dotarea cu echipamente şi alte mi!loace de munc&@

?? achiziţia de programe informatice@achiziţia de programe informatice@

?? întreţinerea şi înnoirea permanent& a soft0ului şi a celorlalte mi!loace întreţinerea şi înnoirea permanent& a soft0ului şi a celorlalte mi!loacemoderne de munc& integrate în realizarea şi furnizarea de serviciimoderne de munc& integrate în realizarea şi furnizarea de serviciipublice.publice.



/omeniul "inancia4contabil

omeniul "inancia4contabil

)omeniul financiar4conta"il)omeniul financiar4conta"il reuneşte un ansamblu de activităţireuneşte un ansamblu de activităţi prin care se obţin şi gestionează mi"loacele financiare necesare prin care se obţin şi gestionează mi"loacele financiare necesareinstituţiei publice precum şi înregistrarea şi evidenţa valorică ainstituţiei publice precum şi înregistrarea şi evidenţa valorică afenomenelor economice din cadrul instituţiei publicefenomenelor economice din cadrul instituţiei publice ..

=rincipalele=rincipalele activit'.iactivit'.i integrate în acest domeniu sunt:integrate în acest domeniu sunt:?? actiitatea financiarăactiitatea financiară care se refer& la obţinerea şi folosirea raţional& acare se refer& la obţinerea şi folosirea raţional& a

resurselor financiare necesare instituţiei publice. nstituţiile publice gestioneaz&resurselor financiare necesare instituţiei publice. nstituţiile publice gestioneaz&dou& categorii de resurse, dup& sursa de provenienţ& a acestora: resurse propriidou& categorii de resurse, dup& sursa de provenienţ& a acestora: resurse propriiconstituite din impozite, taxe, concesiuni, închirieri şi diverse alte servicii, dar şiconstituite din impozite, taxe, concesiuni, închirieri şi diverse alte servicii, dar şisurse atrase de la bugetele publice şi din diferite împrumuturi contractate@surse atrase de la bugetele publice şi din diferite împrumuturi contractate@

?? actiitatea conta"ilăactiitatea conta"ilă care vizeaz& înregistrarea şi evidenţa în expresie valoric&care vizeaz& înregistrarea şi evidenţa în expresie valoric&

a fenomenelor economice din cadrul instituţiei publice.a fenomenelor economice din cadrul instituţiei publice.

7eşi acest domeniu este unul foarte bine cunoscut şi reprezentat în ma!oritatea7eşi acest domeniu este unul foarte bine cunoscut şi reprezentat în ma!oritateainstituţiilor publice, totuşi în cele mai multe dintre acesteainstituţiilor publice, totuşi în cele mai multe dintre acestea )edomin')edomin'dimen#iunea biocatic'5 de eviden.' )a#iv' a elementelo dedimen#iunea biocatic'5 de eviden.' )a#iv' a elementelo devenitui -i de c6eltuieli bu!etae$venitui -i de c6eltuieli bu!etae$



/omeniul e#u#e umane

omeniul e#u#e umane

)omeniul resurse umane)omeniul resurse umane cuprindecuprinde ansam"lul actiităţilor &esfăşurate $nansam"lul actiităţilor &esfăşurate $nca&rul instituţiei pu"lice prin care se asigură resursele umane necesare &inca&rul instituţiei pu"lice prin care se asigură resursele umane necesare &in punct &e e&ere cantitati% ca număr şi calitati% ca pregătire% pentru punct &e e&ere cantitati% ca număr şi calitati% ca pregătire% pentrureali'area o"iectielor unei instituţii pu"licereali'area o"iectielor unei instituţii pu"lice ..

&rincipalele&rincipalele actiităţiactiităţi cuprinse +n acest doeniu sunt:cuprinse +n acest doeniu sunt:HH sta#ilirea necesarului de resurse uane +nsta#ilirea necesarului de resurse uane +n instituţia public&@instituţia public&@

?? recrutarea funcţionarilor publici@recrutarea funcţionarilor publici@?? selecţia funcţionarilor publici@selecţia funcţionarilor publici@?? numirea funcţionarilor publici@numirea funcţionarilor publici@?? formarea iniţial& şi formarea continu&@formarea iniţial& şi formarea continu&@?? evaluarea funcţionarilor publici@evaluarea funcţionarilor publici@?? motivarea@motivarea@

??

promovarea@promovarea@

?? salarizarea funcţionarilor publici@ elaborarea contractelor de munc&, unde este cazul@salarizarea funcţionarilor publici@ elaborarea contractelor de munc&, unde este cazul@?? evidenţa resurselor umane@evidenţa resurselor umane@?? urm&rirea carierei funcţionarului public@urm&rirea carierei funcţionarului public@?? stabilirea drepturilor şi obligaţiilor funcţionarilor publici şi urm&rirea respect&riistabilirea drepturilor şi obligaţiilor funcţionarilor publici şi urm&rirea respect&rii

acestoraacestora..



=remisa de la care pornesc managerii publici, care=remisa de la care pornesc managerii publici, caredesf&şoar& activitate în acest domeniu şi nu numai ei, este c& trebuie s&desf&şoar& activitate în acest domeniu şi nu numai ei, este c& trebuie s&existe unexiste un ec!ili"ru permanent $ntre sistemul &e o"iectie alec!ili"ru permanent $ntre sistemul &e o"iectie al

instituţiei pu"lice şi interesele funcţionarilor pu"lici%instituţiei pu"lice şi interesele funcţionarilor pu"lici% carecaredesfăşoară activităţile prin care acestea sunt realizate.desfăşoară activităţile prin care acestea sunt realizate.



7n ma8oitatea in#titu.iilo )ublice:

n ma8oitatea in#titu.iilo )ublice:

?? nu exist& politici şi strategii în domeniul resurselor umane, ceea ce îngreuneaz&nu exist& politici şi strategii în domeniul resurselor umane, ceea ce îngreuneaz&semnificativ gestionarea în timp a acestei categorii de resurse@semnificativ gestionarea în timp a acestei categorii de resurse@

?? recrutarea, selecţia şi numirea funcţionarilor publici se realizeaz& strict în bazarecrutarea, selecţia şi numirea funcţionarilor publici se realizeaz& strict în bazaprocedurilor legale, urm&rindu0se în mod deosebit parcurgerea formal& a lor şiprocedurilor legale, urm&rindu0se în mod deosebit parcurgerea formal& a lor şinu identificarea funcţionarului potrivit pentru postul sau funcţia public&nu identificarea funcţionarului potrivit pentru postul sau funcţia public&existent& în structura organizatoric& a instituţiei publice@existent& în structura organizatoric& a instituţiei publice@

?? formarea iniţial& şi formarea continu& se desf&şoar& într0un cadru insuficient deformarea iniţial& şi formarea continu& se desf&şoar& într0un cadru insuficient declar determinat, fiind în cea mai mare parte iniţiat de instituţii specializate de laclar determinat, fiind în cea mai mare parte iniţiat de instituţii specializate de lanivel central, şi destul de rar de instituţiile publice, chiar dac& în noua variant&nivel central, şi destul de rar de instituţiile publice, chiar dac& în noua variant&

bugetar& încep6nd cu anul "**" au fost prev&zute fonduri speciale în acestbugetar& încep6nd cu anul "**" au fost prev&zute fonduri speciale în acestscop@scop@

?? evaluarea funcţionarilor publici în cele mai multe situaţii nu respect& cerinţele şievaluarea funcţionarilor publici în cele mai multe situaţii nu respect& cerinţele şicriteriile fundamentale de performanţ&criteriile fundamentale de performanţ&



&articularită*i ale oraniării +n institu*ii pu#lice i&articularită*i ale oraniării +n institu*ii pu#lice i

autorită*i adinistrati!e din 'o<niaautorită*i adinistrati!e din 'o<nia

?? oti!areaoti!area se situeaz& sub nivelul aştept&rilor funcţionarilor publici,se situeaz& sub nivelul aştept&rilor funcţionarilor publici,

?? proo!areaproo!area este una pur formal&, realiz6ndu0se în funcţie deeste una pur formal&, realiz6ndu0se în funcţie devechime şi de rezultatele evalu&rilor anuale ale funcţionarilor publicivechime şi de rezultatele evalu&rilor anuale ale funcţionarilor publicicare în mare parte sunt dominate de subiectivismul evaluatorilor,care în mare parte sunt dominate de subiectivismul evaluatorilor,aceasta deoarece nu exist& în prezent un instrumentar care s&aceasta deoarece nu exist& în prezent un instrumentar care s&amplifice realismul şi obiectivitatea procesului de evaluare aamplifice realismul şi obiectivitatea procesului de evaluare a

resurselor umane din sectorul public@resurselor umane din sectorul public@

??



?? ela#orarea contractelor de uncăela#orarea contractelor de uncă unde este cazul urmeaz& ounde este cazul urmeaz& oprocedur& strict formal&@procedur& strict formal&@

?? e!iden*a resurselor uanee!iden*a resurselor uane este destul de bine reprezentat& îneste destul de bine reprezentat& îninstituţiile publice, dealtfel multe astfel de instituţii din mediul rural şi nuinstituţiile publice, dealtfel multe astfel de instituţii din mediul rural şi nu

numai reduc domeniul resurselor umane la activitatea de evidenţ& şinumai reduc domeniul resurselor umane la activitatea de evidenţ& şi încadrarea funcţionarilor publici, care are un caracter accentuat încadrarea funcţionarilor publici, care are un caracter accentuatbirocratic@birocratic@

?? urărirea carierei %unc*ionarului pu#licurărirea carierei %unc*ionarului pu#lic deşi în ţara noastr& nu exist&deşi în ţara noastr& nu exist&

înc& un sistem unitar de urm&rire a carierei care s& ofere funcţionarului înc& un sistem unitar de urm&rire a carierei care s& ofere funcţionaruluipublic perspectiva evoluţiei sale în sistem, totuşi se poate vorbi de opublic perspectiva evoluţiei sale în sistem, totuşi se poate vorbi de oevidenţ& clar& a carierei acestora care se p&streaz& în cartea deevidenţ& clar& a carierei acestora care se p&streaz& în cartea demunc& a fiec&rui anga!at@munc& a fiec&rui anga!at@



Sc6imb'ile

c6imb'ile

ini.iate (n

ini.iate (n

#ectoul

ectoul

)ublic

)ublic

im)un:

m)un:

investiţii în tehnologii de vârf;investiţii în tehnologii de vârf;

redefinirea relaţiilor cu clienţii;redefinirea relaţiilor cu clienţii;

reorganizarea muncii;reorganizarea muncii;

utilizarea managementului calităţii;utilizarea managementului calităţii;

campanii de informare.campanii de informare.



ana!eii

ana!eii tebuie #' (nde)linea#c' um'toaeletebuie #' (nde)linea#c' um'toaelecondi.ii

ondi.ii

săsă ai"ăai"ă oo !iiune clară a o#iecti!elor i a iGloacelor!iiune clară a o#iecti!elor i a iGloacelor de realiare ade realiare aacestora, să ăsoare per%oran*eacestora, să ăsoare per%oran*elele +n raport cu o#iecti!eleC +n raport cu o#iecti!eleC

să $nţeleagăsă $nţeleagă care sunt resursele i căile cele ai e%iciente de a lecare sunt resursele i căile cele ai e%iciente de a lein!estiCin!estiC

să &eţinăsă &eţină in%ora*ii despre posturi, preătire i accesul la expertiain%ora*ii despre posturi, preătire i accesul la expertiade specialitateCde specialitateC



Cu#ul n$9Cu#ul n$9



ANAGE ENTULANAGE ENTUL PUBLICUBLIC



/anaeentul pu#lic/anaeentul pu#lic a apărut ca o necesitate şi se dezvoltăa apărut ca o necesitate şi se dezvoltă permanent permanent ca unul dintre cele mai importante domenii ale ştiinţeica unul dintre cele mai importante domenii ale ştiinţeimanagementului managementului care prin rezultatele sale poate avea un impact directcare prin rezultatele sale poate avea un impact directasupra îmbunătăţirii asupra îmbunătăţirii modului de viaţă al cetăţenilor dintr1o ţară.modului de viaţă al cetăţenilor dintr1o ţară.



5n raportul pe anul +JJ* al 8'C7, chiar pe prima pagin& se 5n raportul pe anul +JJ* al 8'C7, chiar pe prima pagin& semenţioneaz& c&menţioneaz& c& cele mai multe ţări dezvoltate au trecut lacele mai multe ţări dezvoltate au trecut lasc!imbări radicale în valorile culturale ale administraţiei publicesc!imbări radicale în valorile culturale ale administraţiei publiceiar acest proces trebuie să continue într1un ritm accelerat.iar acest proces trebuie să continue într1un ritm accelerat.

;u mai exist& nici un fel de dubiu asupra faptului c&;u mai exist& nici un fel de dubiu asupra faptului c& e%icien*a ie%icien*a ie%icacitatea +n sectorul pu#lice%icacitatea +n sectorul pu#lic trebuie să fie îmbunătăţitetrebuie să fie îmbunătăţitemanagementulmanagementul public în instituţiile publice trebuie orientat asupra public în instituţiile publice trebuie orientat asupraobiectivelor şiobiectivelor şi rezultatelor iar managerii publici trebuie să fierezultatelor iar managerii publici trebuie să fieapreciaţi în funcţie deapreciaţi în funcţie de capacitatea de a rezolva problemelecapacitatea de a rezolva problemele

sociale generale şi specifice.sociale generale şi specifice.



/anaeentul pu#lic/anaeentul pu#lic este recunoscut ca uneste recunoscut ca un sistem dinamic flex sistem dinamic flex ibilibil prin care se realizează prin care se realizează interesele publice generale şi specifice ale membrilorinteresele publice generale şi specifice ale membrilorsocietăţii societăţii ..

7eşi exist& importante similarit&ţi de conţinut cu ştiinţa managementului7eşi exist& importante similarit&ţi de conţinut cu ştiinţa managementuluigeneral, fapt de altfel absolut normal,general, fapt de altfel absolut normal, managementul public are coordonatemanagementul public are coordonatede conţinut clar definite prin care se distinge semnificativ de acestade conţinut clar definite prin care se distinge semnificativ de acesta şi de alteşi de altedomenii ale ştiinţelor economice şi sociale.domenii ale ştiinţelor economice şi sociale.



E"icien.a (n #ectoul )ublic

"icien.a (n #ectoul )ublic

;oţiunea de K;oţiunea de Ke%icien*ă econoicăe%icien*ă econoică1 este înt6lnit&, în studiile1 este înt6lnit&, în studiilede specialitate şi în practic&, în dou& sensuri:de specialitate şi în practic&, în dou& sensuri:

a. performanţea. performanţe 0 rezultate deosebit de bune 0 ale unei0 rezultate deosebit de bune 0 ale unei

activit&ţi@activit&ţi@b. efecte maximeb. efecte maxime ale unei activit&ţi în raport cu resurseleale unei activit&ţi în raport cu resurselealocate sau consumate.alocate sau consumate.

5ns&, cei mai mulţi dintre specialişti, abord6nd Keficienţa3, au 5ns&, cei mai mulţi dintre specialişti, abord6nd Keficienţa3, au în vedere sectorul privat şi prea puţin sau chiar de loc pe în vedere sectorul privat şi prea puţin sau chiar de loc pecel public.cel public.

8 explicaţie a acestui fapt ar putea fi determinat& de8 explicaţie a acestui fapt ar putea fi determinat& deadev&rul c&adev&rul c& administraţia public& vizeaz& prin activit&ţileadministraţia public& vizeaz& prin activit&ţilesale o profitabilitate redus&, dar un grad înalt desale o profitabilitate redus&, dar un grad înalt desatisfacere a cet&ţenilor.satisfacere a cet&ţenilor.



Factorul uanFactorul uan reprezint& elementul cheie al activit&ţii şi performanţelor dinreprezint& elementul cheie al activit&ţii şi performanţelor din

sectorul public. ai mult, constituie coordonata esenţial& a dimensiunii şi maisectorul public. ai mult, constituie coordonata esenţial& a dimensiunii şi maiales a calit&ţii activit&ţii în sectorul public.ales a calit&ţii activit&ţii în sectorul public.

Astfel c& nu se poate menţiona eficienţa unei instituţii publice în general f&r& a Astfel c& nu se poate menţiona eficienţa unei instituţii publice în general f&r& aavea în vedere, pe l6ng& eficienţa economic& şi aspectele cuantificabile direct,avea în vedere, pe l6ng& eficienţa economic& şi aspectele cuantificabile direct,şi o serie de aspecte necuantificabile direct, dar care au multiple consecinţeşi o serie de aspecte necuantificabile direct, dar care au multiple consecinţeasupra performanţelor în sectorul public. =rintre acestea un loc important îlasupra performanţelor în sectorul public. =rintre acestea un loc important îl

ocup&, cum e şi firesc, eficienţa muncii funcţionarilor publici.ocup&, cum e şi firesc, eficienţa muncii funcţionarilor publici. 2e folosirea eficientă a personalului de eficienţa muncii lui depinde însăşi calitatea2e folosirea eficientă a personalului de eficienţa muncii lui depinde însăşi calitatea

şi eficienţa activităţii din administraţia publică.şi eficienţa activităţii din administraţia publică.



Altfel spus, Altfel spus, eficienţaeficienţa activit&ţii autorit&ţiiactivit&ţii autorit&ţii

administraţiei publice esteadministraţiei publice este determinat& dedeterminat& de::

calitateacalitatea actului administrativ competenţeleactului administrativ competenţelecapacitatea de lucru şi de execuţie adecvate acapacitatea de lucru şi de execuţie adecvate a

sarcinilorsarcinilor

capacitateacapacitatea autorităţilor locale de a executaautorităţilor locale de a executasarcinile în timp util.sarcinile în timp util.



$%icacitatea +n sectorul pu#lic$%icacitatea +n sectorul pu#lic

Loarte mulţi specialişti str&ini consider& c&Loarte mulţi specialişti str&ini consider& c& nu se poatenu se poateor"i &e eficienţă fără eficacitateor"i &e eficienţă fără eficacitate pentru c&pentru c& “este“estemult mai important să reali'e'i "ine ceea ce ţi4aimult mai important să reali'e'i "ine ceea ce ţi4ai propus 8 eficacitatea 8 &ect să reali'e'i "ine propus 8 eficacitatea 8 &ect să reali'e'i "inealtcea 0altcea 0eficienţa,.eficienţa,.

Motodat& se afirm& c& relaţia dintre eficacitate şiMotodat& se afirm& c& relaţia dintre eficacitate şieficienţ& este una de parte0întreg,eficienţ& este una de parte0întreg, eficacitateaeficacitateainfluenţn& $n mo& &irect eficienţainfluenţn& $n mo& &irect eficienţa,, în special pe în special pecea a personalului, fiind chiar un element intrinsec alcea a personalului, fiind chiar un element intrinsec alacesteia. ai mult se poate spune c& eficacitateaacesteia. ai mult se poate spune c& eficacitateaeste un atribut al omului şi are sursa îneste un atribut al omului şi are sursa înpersonalitatea, cunoştinţele, raţiunea funcţionarilorpersonalitatea, cunoştinţele, raţiunea funcţionarilorpublici, dar şi în relaţiilepublici, dar şi în relaţiile dintre ei.dintre ei.



=rin urmare=rin urmare valoarea instituţiilor şi autorităţilor din sectorul publicvaloarea instituţiilor şi autorităţilor din sectorul public într1oîntr1oţarăţară nu st&nu st& atât în mi"loacele materiale sau financiare de care dispuneatât în mi"loacele materiale sau financiare de care dispune

c6t mai alesc6t mai ales înîn potenţialul său uman potenţialul său uman..

Ca urmare, în procesul de reform& al administraţiei publice ar trebui s& seCa urmare, în procesul de reform& al administraţiei publice ar trebui s& seacorde oacorde o mai mare atenţiemai mare atenţie factorului umanfactorului uman, singurul care poate face un, singurul care poate face unsistem mai eficient şi mai viabil din punctul de vedere al viabilit&ţiisistem mai eficient şi mai viabil din punctul de vedere al viabilit&ţiieconomico0financiare şi manageriale.economico0financiare şi manageriale.



7in p&cate mulţi specialişti în probleme7in p&cate mulţi specialişti în problemede reform&de reform& consider& c&consider& c& pentru reformapentru reformaadministraţiei publiceadministraţiei publice este suficient&este suficient&reglementarea "uridică a activităţii acesteia areglementarea "uridică a activităţii acesteia a

principalelor aspecte principalelor aspecte,, f&r& s& se înţeleag& c&f&r& s& se înţeleag& c&un cadru !uridic valoreaz& foarte puţinun cadru !uridic valoreaz& foarte puţin dac&dac&

nu sunt suficienţi funcţionari publici care s&0lnu sunt suficienţi funcţionari publici care s&0lvalorifice prin munca lor.valorifice prin munca lor.



ulţi manageri publici din sectorul public din ţara noastr& nu înţeleg faptululţi manageri publici din sectorul public din ţara noastr& nu înţeleg faptulc&c& pentru reforma sistemului administrativ nu este suficientă9 pentru reforma sistemului administrativ nu este suficientă9

completarea şi perfecţionarea cadrului normativcompletarea şi perfecţionarea cadrului normativ crearea unui cadru instituţional corespunzător şi nici c!iarcrearea unui cadru instituţional corespunzător şi nici c!iar elaborarea unor programe referitoare la recrutarea planul cariereielaborarea unor programe referitoare la recrutarea planul carierei

formarea specializată standardele şi controlul asupra performanţelorformarea specializată standardele şi controlul asupra performanţelorfuncţionarilor publici.funcţionarilor publici.

'ste nevoie de mai mult, şi anume: de'ste nevoie de mai mult, şi anume: de o nouă perspectivă asuprao nouă perspectivă asupraconcepţiei despre funcţionarii publici şi rolul lor în sistemul administrativconcepţiei despre funcţionarii publici şi rolul lor în sistemul administrativo nouă abordare a activităţii acestora prin prisma conceptelor deo nouă abordare a activităţii acestora prin prisma conceptelor de

eficienţă şi eficacitate căci acestea sunt elementele indispensabile aleeficienţă şi eficacitate căci acestea sunt elementele indispensabile alesuccesului sc!imbărilor succesului sc!imbărilor ..



/e"iniea conce)tului

e"iniea conce)tului



//anaeentul pu#licanaeentul pu#lic a apărut ca oa apărut ca o necesitatenecesitate şi seşi se &e'oltă permanent &e'oltă permanent cacaunul dintre cele mai importante domenii ale ştiinţei managementului unul dintre cele mai importante domenii ale ştiinţei managementului care princare prinrezultatele sale poate avea unrezultatele sale poate avea un impact &irect asupra $m"unătăţirii mo&uluiimpact &irect asupra $m"unătăţirii mo&ului&e iaţă al cetăţenilor &intr4o ţară.&e iaţă al cetăţenilor &intr4o ţară.

SSc8i#area de concep*iec8i#area de concep*ie în sectorul public şiîn sectorul public şi crearea noului sistem &ecrearea noului sistem &emanagement pu"lic funcţional management pu"lic funcţional şişi eficienteficient pentru structura administrativă pentru structura administrativăreprezintă unreprezintă un proces &e &urată proces &e &urată care însă ar trebuicare însă ar trebui intensificatintensificat în toate ţărileîn toate ţărilece doresc o orientare reală a serviciilor oferite de administraţie către piaţă.ce doresc o orientare reală a serviciilor oferite de administraţie către piaţă.



/anaeentul/anaeentul pu#licpu#lic ansamblul proceseloransamblul proceselor şi relaţiilor deşi relaţiilor demanagement din cadrul uneimanagement din cadrul uneiorganizaţiiorganizaţii prin care se urăreteprin care se urăreterealiarea unor o#iecti!e de%inite.realiarea unor o#iecti!e de%inite.

/anaeentul pu#lic/anaeentul pu#lic 44urmăreşteurmăreşte crearea sisteuluicrearea sisteului dedeanaeentanaeent în cadrul instituţiei în cadrul instituţiei publice publice pentru reali'area pentru reali'areao"iectielor o"iectielor cu maximum decu maximum deeficienţă îneficienţă în condiţiile asumăriicondiţiile asumăriiresponsabilităţii pentru rezultateleresponsabilităţii pentru rezultateleobţinute.obţinute.



/anaeentul pu#lic/anaeentul pu#lic studiaz& procese şistudiaz& procese şirelaţii de managementrelaţii de management identificate în sectorulidentificate în sectorulpublic pepublic pe patru ni!eluri:patru ni!eluri:

00 în afara sistemului administrativ în afara sistemului administrativ dintr0o ţar&,dintr0o ţar&, în relaţiile internaţionale în relaţiile internaţionale,,interstatele şiinterstatele şi interinstituţionale,interinstituţionale,

00 între componentele0instituţiile existente între componentele0instituţiile existente în înstructura sistemuluistructura sistemului administrativ dintr0o ţar&administrativ dintr0o ţar&grupate pe cele trei ramuri alegrupate pe cele trei ramuri ale autorit&ţii:autorit&ţii:

legislativ&, executiv&, !uridic&,legislativ&, executiv&, !uridic&, 00 în cadrul autorit&ţilor administrative în cadrul autorit&ţilor administrative cacaentit&ţi distincte aleentit&ţi distincte ale structurii unui sistemstructurii unui sistem administrativ,administrativ,

00 în cadrul organizaţiilor publice în cadrul organizaţiilor publice carecaredesf&şoar& activit&ţi dedesf&şoar& activit&ţi de interes public şi nuinteres public şi nufac parte din structura sistemuluifac parte din structura sistemului

administrativ.administrativ.



Caactei#ticile mana!ementului )ublic

aactei#ticile mana!ementului )ublic

caracterul integrator1caracterul integrator1 de sintez&, estede sintez&, este deterinat de s%era lară dedeterinat de s%era lară dedeliitaredeliitare a obiectivului de activitate al sectorului public.a obiectivului de activitate al sectorului public. caracterul politic1caracterul politic1 rezult& dinrezult& din in%luen*a pe carein%luen*a pe care reprezentanţiireprezentanţii

politicului, integraţi în structura organizatoric& a instituţiilor publice,politicului, integraţi în structura organizatoric& a instituţiilor publice, o auo auasupra con*inutului proceselor asupra con*inutului proceselor de management şi execuţie.de management şi execuţie.

caracterul comple*1caracterul comple*1 determinat în special dedeterminat în special de s%era lară de deliitares%era lară de deliitarea sectorului pu#lic, de !arietatea ne!oilor sociale i a !aria#ilelora sectorului pu#lic, de !arietatea ne!oilor sociale i a !aria#ilelororania*ionaleorania*ionale care sunt caracteristice instituţiilor publice, decare sunt caracteristice instituţiilor publice, de in%luen*ain%luen*aiportantăiportantă pe care o are cadrul legislativ asupra proceselor şi relaţiilorpe care o are cadrul legislativ asupra proceselor şi relaţiilorde management din instituţiile publice, dede management din instituţiile publice, de con*inutul sisteului decon*inutul sisteului deo#iecti!eo#iecti!e pe care managerii publici îl au de fundamentat, de dificult&ţilepe care managerii publici îl au de fundamentat, de dificult&ţile

în ceea ce priveşte urm&rirea şi aprecierea nivelului performanţelor în ceea ce priveşte urm&rirea şi aprecierea nivelului performanţelorresurselor umane din administraţie.resurselor umane din administraţie. caracterul &e &iersitate1caracterul &e &iersitate1 reprezint& oreprezint& o consecin*ă realăconsecin*ă reală a num&ruluia num&rului

mare de domenii din sectorul public pentru care se definesc aceleaşimare de domenii din sectorul public pentru care se definesc aceleaşilegit&ţi generale şi principii a c&ror aplicare este puternic influenţat& delegit&ţi generale şi principii a c&ror aplicare este puternic influenţat& despecificul lor.specificul lor.



Pinci)iile -i le!it'.ile #)eci"icePinci)iile -i le!it'.ile #)eci"icemana!ementului )ublicmana!ementului )ublic



9.9. principiul legalităţii% principiul legalităţii% principiu fundamental pentru managementul public, cuprincipiu fundamental pentru managementul public, cuurm&toarele baze şiurm&toarele baze şi tr&s&turi specifice:tr&s&turi specifice:

asigură cadrul legal de organizare şi funcţionareasigură cadrul legal de organizare şi funcţionare a instituţiilor administraţieia instituţiilor administraţieipublice şipublice şi delimiteazădelimitează spaţiul de acţiune al funcţionarilor publici@spaţiul de acţiune al funcţionarilor publici@

fixează atribuţiile răspunderile competenţele decizionale şi sistemul de relaţiifixează atribuţiile răspunderile competenţele decizionale şi sistemul de relaţiila nivelul la nivelul instituţiilor administraţiei publice şiinstituţiilor administraţiei publice şi stabileşte drepturile şi obligaţiilestabileşte drepturile şi obligaţiile

funcţionarilor publici@funcţionarilor publici@ în baza cadrului legal managerii instituţiilor de administraţie public& în baza cadrului legal managerii instituţiilor de administraţie public&

elaborează scopurile fundamentale obiectivele organizaţiilor şi stabilescelaborează scopurile fundamentale obiectivele organizaţiilor şi stabilescdirecţiile şi modalităţile de acţiunedirecţiile şi modalităţile de acţiune pentru realizarea acestora şi, implicit,pentru realizarea acestora şi, implicit,pentru satisfacerea nevoilor sociale generale@pentru satisfacerea nevoilor sociale generale@



:.:. principiul con&ucerii unitare principiul con&ucerii unitare, despre care vom reţine:, despre care vom reţine:

este generat de vastitatea şi complexitatea activit&ţilor de administraţieeste generat de vastitatea şi complexitatea activit&ţilor de administraţiepublic& şi a aparatului chemat s& le transpun& în fapte@public& şi a aparatului chemat s& le transpun& în fapte@

unitatea managerial& vizeaz& îndeplinirea cu eficienţ& economic& şi social&unitatea managerial& vizeaz& îndeplinirea cu eficienţ& economic& şi social&a obiectivelor şi se realizeaz& pe trepte ierarhice@ prin subordonareaa obiectivelor şi se realizeaz& pe trepte ierarhice@ prin subordonareainstituţiilor administraţiei publice unele faţ& de altele@instituţiilor administraţiei publice unele faţ& de altele@

;.;. principiul autonomiei manageriale principiul autonomiei manageriale caracterizat prin urm&toarele:caracterizat prin urm&toarele:

se îmbin& şi se intercondiţioneaz& cu principiul conducerii unitare şise îmbin& şi se intercondiţioneaz& cu principiul conducerii unitare şiasigur&, pe de o parte, unitatea de acţiune, iar, pe de alt& parte, adaptareaasigur&, pe de o parte, unitatea de acţiune, iar, pe de alt& parte, adaptarearapid& a instituţiilor administraţiei de stat în condiţiile concrete, cu luarea înrapid& a instituţiilor administraţiei de stat în condiţiile concrete, cu luarea înconsiderare a particularit&ţilor de timp şi de loc. 5mpreun&, dezvolt&considerare a particularit&ţilor de timp şi de loc. 5mpreun&, dezvolt&iniţiativa şi responsabilitatea funcţionarilor publici@iniţiativa şi responsabilitatea funcţionarilor publici@



.. principiul fle*i"ilităţii principiul fle*i"ilităţii cu urm&toarele tr&s&turi:cu urm&toarele tr&s&turi:

răspunde cerin*ei de adaptare operati!ărăspunde cerin*ei de adaptare operati!ă a instituţiei de administraţiea instituţiei de administraţie

public& la schimb&rile mediului acesteia@public& la schimb&rile mediului acesteia@ o#liă pe anaer o#liă pe anaer , ca pe baza cunoaşterii st&rii funcţionale a instituţiei,, ca pe baza cunoaşterii st&rii funcţionale a instituţiei,

să ac*ionee cu proptitudine la sc8i#ările de situa*ii, la noilesă ac*ionee cu proptitudine la sc8i#ările de situa*ii, la noilee!enientee!eniente ce apar în viaţa unit&ţii@ce apar în viaţa unit&ţii@

<.<. principiul restructurării principiul restructurării cu urm&torul specific:cu urm&torul specific:

!ieaă crearea unui aparat adinistrati! e%icient!ieaă crearea unui aparat adinistrati! e%icient în plan economic şi în plan economic şisocial, capabil s& r&spund& la nevoile sociale generale@social, capabil s& r&spund& la nevoile sociale generale@

prin restructurareprin restructurare se urărete să se sta#ilească structura %iecăreise urărete să se sta#ilească structura %iecărei

coponentecoponente a aparatului instituţiei de administraţie public& şia aparatului instituţiei de administraţie public& şi utiliareautiliarea Gudicioasă Gudicioasă a acesteia@a acesteia@ scopul esenţial al restructur&rii const& înscopul esenţial al restructur&rii const& în e!itarea supradiensionăriie!itarea supradiensionării

aparatului, a paraleliselor +n acti!itate, a c8eltuielilor suplientareCaparatului, a paraleliselor +n acti!itate, a c8eltuielilor suplientareC

=.=. principiul perfecţionării continue a managementului pu"lic principiul perfecţionării continue a managementului pu"lic sistematizat dup& cumsistematizat dup& cumurmeaz&:urmeaz&:



urmeaz&:urmeaz&:

esteeste ipus de sc8i#ările continueipus de sc8i#ările continue care au loc în viaţa social& a instituţiilor decare au loc în viaţa social& a instituţiilor deadministraţie public& şi deadministraţie public& şi de apli%icarea cantitati!ă i calitati!ă a o#iecti!elor apli%icarea cantitati!ă i calitati!ă a o#iecti!elor cece

urmeaz& a fi realizate de managementul public@urmeaz& a fi realizate de managementul public@ !ieaă +#unătă*irea etodelor de oraniarer !ieaă +#unătă*irea etodelor de oraniarer a aparatului administrativ şi aa aparatului administrativ şi a

modalit&ţilor de desf&şurare a raportului dintre componentele sistemului respectiv@modalit&ţilor de desf&şurare a raportului dintre componentele sistemului respectiv@ asiură per%ec*ionarea circula*iei in%ora*iilor, a structurii oraniatorice, aasiură per%ec*ionarea circula*iei in%ora*iilor, a structurii oraniatorice, a

procesului de ela#orare a deciiilor, a counicării i participăriiprocesului de ela#orare a deciiilor, a counicării i participării în managementul în managementulpublic@public@

>.>. principiul asigurării concor&anţei principiul asigurării concor&anţei dintredintre parametrii sistemului &e management pu"lic şi parametrii sistemului &e management pu"lic şicaracteristicile instituţiei şi ale me&iului e*terior%caracteristicile instituţiei şi ale me&iului e*terior% impus de dinamismul dezvolt&riiimpus de dinamismul dezvolt&riiadministraţiei publice şi care ridic& urm&toarele probleme:administraţiei publice şi care ridic& urm&toarele probleme:

în procesul de dezvoltare, în procesul de dezvoltare, !aria#ilele de anaeent pu#lic, endoene i exoene!aria#ilele de anaeent pu#lic, endoene i exoeneinstitu*iilor de adinistra*ie pu#lică, +i odi%ică paraetriiinstitu*iilor de adinistra*ie pu#lică, +i odi%ică paraetrii în ritm rapid , gener6nd în ritm rapid , gener6nd

schimb&ri în relaţiile de management şi în conţinutul procesului de management public@schimb&ri în relaţiile de management şi în conţinutul procesului de management public@ apariţia unorapariţia unor necorelări enereaă dis%unc*ionalită*inecorelări enereaă dis%unc*ionalită*i, însoţite de ineficienţ&, pentru a, însoţite de ineficienţ&, pentru ac&ror eradicare este nevoie de un permanent efort previzional, anticipativ, bazat pec&ror eradicare este nevoie de un permanent efort previzional, anticipativ, bazat peremodelarea disfuncţionalit&ţilor.remodelarea disfuncţionalit&ţilor.



?. p?. principiul managementului participati rincipiul managementului participati reclamat dereclamat de coplexitaeta icoplexitaeta idinaisuldinaisul activit&ţilor de administraţie public& şi manifestat în cele ceactivit&ţilor de administraţie public& şi manifestat în cele ceurmeaz&:urmeaz&:

participarea se realieaparticiparea se realieaă di%eren*iată di%eren*iat, cu un plus de intensitate la nivelul, cu un plus de intensitate la nivelulfirmelor mici şi mi!locii@firmelor mici şi mi!locii@

se recomand&se recomand& să se includă +n oranisele anaerialesă se includă +n oranisele anaeriale participativeparticipativeacţionari, reprezentanţi ai sindicatelor , autorit&ţilor locale etc.acţionari, reprezentanţi ai sindicatelor , autorit&ţilor locale etc.

9.p9.principiul e%icacită*ii i e%icien*eirincipiul e%icacită*ii i e%icien*ei prin maximizarea efectelor economic&prin maximizarea efectelor economic&

F sociale cuantificabile şi necuantificabile ale instituţiei de administraţie F sociale cuantificabile şi necuantificabile ale instituţiei de administraţiepublic&, iar pentru asigurarea competitivit&ţii ridicate se impunpublic&, iar pentru asigurarea competitivit&ţii ridicate se impunurm&toarele:urm&toarele:

realiarea concoitentă a e%icacită*ii i e%icien*eiCrealiarea concoitentă a e%icacită*ii i e%icien*eiC utilizarea unuutilizarea unuii instruentar odern de concep*ii i etodeinstruentar odern de concep*ii i etode, în primul, în primul

r6nd, de management public, dar şi economice, !uridice, tehnice,r6nd, de management public, dar şi economice, !uridice, tehnice,sociologice, psihologice etc.sociologice, psihologice etc.

cconceperea şi realizarea eficienţei într0o viziune subsumat& opţiunii deonceperea şi realizarea eficienţei într0o viziune subsumat& opţiunii dereform& şi restructurare a administraţiei publice şi a managementuluireform& şi restructurare a administraţiei publice şi a managementuluiacesteia.acesteia.



;unc.iile

unc.iile

mana!ementului )ublicana!ementului )ublic



;unc.iile mana!ementului )ublic;unc.iile mana!ementului )ublic

particularităţile sectorului pu"lic% particularităţile sectorului pu"lic% care in%luen*eaă seni%icati!care in%luen*eaă seni%icati! conţinutulconţinutulfuncţiilor şi mo&ul &e e*ercitare a acestorafuncţiilor şi mo&ul &e e*ercitare a acestora ::

?? o"iectiul fun&amental o"iectiul fun&amental al managementului public este creştereaal managementului public este creşterea gradului degradului desatisfacere a intereselor publice generale şi satisfacere a intereselor publice generale şi specificespecifice

?? e*ercitarea funcţiilor pu"licee*ercitarea funcţiilor pu"lice de conducere şi de execuţie se facede conducere şi de execuţie se face de c&trede c&tremembrimembriii ai corpului funcţionarilor publici şiai corpului funcţionarilor publici şi reprezentanţi ai partidelor politicereprezentanţi ai partidelor politicec6ştig&toare în scrutinulc6ştig&toare în scrutinul electoral,electoral,



? influenţa ma#oră a ca&rului legislati influenţa ma#oră a ca&rului legislati asupraasupra conţinutului conţinutului proceselor proceselor dede

anaeent i de execu*ie i asupra unor anaeent i de execu*ie i asupra unor coponente iportante alecoponente iportante alesisteuluisisteului de management dinde management din instituţiile publice,instituţiile publice,

? existenţa unuiexistenţa unui ca&ru legislati unic ca&ru legislati unic care precizeaz& drepturile şicare precizeaz& drepturile şi obligaţiileobligaţiilefuncţionarilor publici de carier& într0o ţar&, indiferentfuncţionarilor publici de carier& într0o ţar&, indiferent de domeniul în care aceştiade domeniul în care aceştiaactiveaz&,activeaz&,

? existenţa uneiexistenţa unei ierar!ii "ine &eterminate pentru funcţionarii ierar!ii "ine &eterminate pentru funcţionarii pu"lici pu"lici integraţi înintegraţi însistemul carierei etc.sistemul carierei etc.



Func*ia de pre!iiuneFunc*ia de pre!iiune constă în ansamblul proceselor de managementconstă în ansamblul proceselor de managementdesfăşurate în instituţiile publice prin care se determină principalele obiective aledesfăşurate în instituţiile publice prin care se determină principalele obiective aleacestora în strânsă interdependenţă cu cele ale altor instituţii din sectorul publicacestora în strânsă interdependenţă cu cele ale altor instituţii din sectorul publicşi în funcţie de nevoile publice generale şi specifice modalităţile de realizare şişi în funcţie de nevoile publice generale şi specifice modalităţile de realizare şiresursele necesare.resursele necesare.

"#iecti!ele"#iecti!ele instituţiei pu"lice şi ale principalelor su"&ii'iuni instituţiei pu"lice şi ale principalelor su"&ii'iuni organi'atoriceorgani'atoriceale acesteia1ale acesteia1

44 se deterină i +n %unc*ie de cadrul leislati! existentse deterină i +n %unc*ie de cadrul leislati! existent pentr pentr uu instituţiainstituţia publică pentru domeniul din care aceasta face parte publică pentru domeniul din care aceasta face parte sau pentru sectorul publicsau pentru sectorul public

44 se %undaenteaă pe sisteul de ne!oi enerale i speci%icese %undaenteaă pe sisteul de ne!oi enerale i speci%ice al al eeclienţilor persoane fizice sau "uridiceclienţilor persoane fizice sau "uridice



44 se aronieaă,se aronieaă, din punctul de !edere al con*inutului, cudin punctul de !edere al con*inutului, cu o#iecti!ele celorlalteo#iecti!ele celorlalteinstitu*ii pu#liceinstitu*ii pu#lice care desfăşoară activităţi care desfăşoară activităţi în acelaşi domeniu de activitate în sectorulîn acelaşi domeniu de activitate în sectorul public public

44 se intereaăse intereaă pe !erticală cu o#iecti!ele deterinatepe !erticală cu o#iecti!ele deterinate aleale instituţiilor publice situateinstituţiilor publice situate

pe nivelurile ierar!ice superioare pe nivelurile ierar!ice superioare cărora li se subordonează direct sau indirectcărora li se subordonează direct sau indirect

44 se constituiese constituie ca un od particular de expriare a o#iecti!elor ca un od particular de expriare a o#iecti!elor determinate ladeterminate la

nivel macro în cadrul politicilor şi strategiilor nivel macro în cadrul politicilor şi strategiilor globale pentru sectorul public în general şiglobale pentru sectorul public în general şi pentru domeniile de pentru domeniile de activitate ale instituţiilor publice în particular.activitate ale instituţiilor publice în particular.



5n acest proces 5n acest proces tre"uie să se ţină seamatre"uie să se ţină seama, desigur, de toate, desigur, de toate condi*ionărilecondi*ionările

descrise la procesul de stabilire a obiectivelor şi, în plus, şi dedescrise la procesul de stabilire a obiectivelor şi, în plus, şi deurm&toarele:urm&toarele:

potenţialul instituţiei pu"lice potenţialul instituţiei pu"lice :: uman, material, informaţional şiuman, material, informaţional şi financiar,financiar,

g g ra&ul &e profesionali'arera&ul &e profesionali'are a anaerilor pu#licia anaerilor pu#lici şişi funcţionarilorfuncţionarilor

de execuţie,de execuţie, alorile culturii organi'aţionalealorile culturii organi'aţionale specifice instituţiilor dinspecifice instituţiilor din sectorulsectorulpublic,public,

sistemul &e cointeresaresistemul &e cointeresare a resurselor umane pentru a amplificaa resurselor umane pentru a amplifica gradul lor de implicaregradul lor de implicare..

Func*ia de oraniare coordonareFunc*ia de oraniare coordonare



Func*ia de oraniarecoordonareFunc*ia de oraniarecoordonare

C C onstăonstă înîn ansam"lul proceselor &e management prin care se proiectea'ăansam"lul proceselor &e management prin care se proiectea'ăşi se armoni'ea'ăşi se armoni'ea'ă componentele cadrului organizatoric intern necesarcomponentele cadrului organizatoric intern necesarrealizării obiectivelor previzionate în instituţia publică şi în domeniul în carerealizării obiectivelor previzionate în instituţia publică şi în domeniul în careaceasta se încadrează.aceasta se încadrează.

=rin=rin %unc*ia de oraniarecoordonare%unc*ia de oraniarecoordonare a managementului publica managementului public sese

proiectea'ă şi reproiectea'ă% proiectea'ă şi reproiectea'ă% ori de c6te ori managerii publici consider&ori de c6te ori managerii publici consider&necesar,necesar, %iecare din eleentele%iecare din eleentele ca&rului organi'atoric intern.ca&rului organi'atoric intern.

al in#titu.iei )ubliceal in#titu.iei )ublice



Cadul o!ani,atoic inten

adul o!ani,atoic inten al in#titu.iei )ubliceal in#titu.iei )ubliceeune-te

eune-te

um'toaele elemente:

m'toaele elemente:

o &omeniile &e actiitate &istincte&omeniile &e actiitate &istincte din cadrul instituţiei publice,din cadrul instituţiei publice,

o su"&ii'iunile organi'atoricesu"&ii'iunile organi'atorice pentru fiecare domeniu,pentru fiecare domeniu,

o olumul &e actiitate implicat olumul &e actiitate implicat de fiecare domeniu în parte,de fiecare domeniu în parte,

o procesele &e muncă fi'ică şi intelectuală procesele &e muncă fi'ică şi intelectuală desf&şurate din fiecaredesf&şurate din fiecaredomeniu şi subdiviziune organizatoric&,domeniu şi subdiviziune organizatoric&,

o actiităţile% atri"uţiile% sarcinile specificeactiităţile% atri"uţiile% sarcinile specifice proceselor de munc&proceselor de munc&determinate,determinate,

o posturile şi funcţiile pu"lice posturile şi funcţiile pu"lice de conducere şi de execuţie,de conducere şi de execuţie,



o relaţiile organizatoricerelaţiile organizatorice între subdiviziuni, posturi şi funcţii publice de conducere şi între subdiviziuni, posturi şi funcţii publice de conducere şiexecuţie,execuţie,

o ponderile ierarhice ponderile ierarhice pentru posturile şi funcţiile publice de conducere,pentru posturile şi funcţiile publice de conducere,

o nivelurile ierarhicenivelurile ierarhice din cadrul structurii organizatorice a instituţiei publice,din cadrul structurii organizatorice a instituţiei publice,

o climatul organizaţional climatul organizaţional şişi celelalte elementecelelalte elemente ale organizării informale,ale organizării informale,

o proiectarea cadrului organizatoric intern proiectarea cadrului organizatoric intern constă înconstă în analiza,determinareaanaliza,determinareaşi dimensionarea,şi dimensionarea, pe principii de raţionalitate şi eficienţă, pe principii de raţionalitate şi eficienţă, a conţinutuluia conţinutului fiecărei componente, fiecărei componente,

o armonizarea cadrului organizatoric internarmonizarea cadrului organizatoric intern constă înconstă în ansamblulproceselor prin careansamblulproceselor prin care se asigură ose asigură o corelarecorelare corespunzătoare,corespunzătoare, dindin

punct de vederepunct de vedere al conţinutului, a tuturor componentelor prezentate;al conţinutului, a tuturor componentelor prezentate;

o este foarte important de precizat căeste foarte important de precizat că esenţa funcţiei de organizareesenţa funcţiei de organizarecoordonarecoordonare a managementului publica managementului public constăconstă tocmaitocmai !n legătura!n legătura!ntre!ntre elementele trinomuluielementele trinomului obiective previzionate-componenteobiective previzionate-componentedetermina,terelaţii stabilite.determina,terelaţii stabilite.



rmonizarea componentelor cadrului organizatoric intern rmonizarea componentelor cadrului organizatoric intern este uneste un procesprocesdeose#it de coplexdeose#it de coplex, a c&rui finalitate influenţeaz& în mare parte gradul de, a c&rui finalitate influenţeaz& în mare parte gradul derealizare a misiunii şi obiectivelor instituţiei publice. =ractic, acest procesrealizare a misiunii şi obiectivelor instituţiei publice. =ractic, acest proces

constăconstă în: în:

sta"ilirea implicaţiilor sta"ilirea implicaţiilor pe care le are conţinutul sistemului depe care le are conţinutul sistemului de obiective din cadrul instituţiei publice, domeniului şi sectoruluiobiective din cadrul instituţiei publice, domeniului şi sectorului public, asupra cadrului organizaţional intern,public, asupra cadrului organizaţional intern,

i&entificarea sc!im"ărilor i&entificarea sc!im"ărilor în cadrul organizaţional intern pentru a asigura o în cadrul organizaţional intern pentru a asigura ocoeziune şi o integrare corespunz&toare:coeziune şi o integrare corespunz&toare:N volumul de activitate,N volumul de activitate,N subdiviziunile implicate,N subdiviziunile implicate,

N num&rul de funcţionari publici,N num&rul de funcţionari publici, N num&rul posturilor şi funcţiilor publice,N num&rul posturilor şi funcţiilor publice,

N repartizarea pe posturi şi funcţii publice a personalului,N repartizarea pe posturi şi funcţii publice a personalului, N stabilirea conţinutului posturilor şi funcţiilor publice etc.,N stabilirea conţinutului posturilor şi funcţiilor publice etc.,

a&aptarea permanentă a conţinutului componentelor ca&ruluia&aptarea permanentă a conţinutului componentelor ca&ruluiorgani'atoric internorgani'atoric intern..



;unc.ia de antenae

unc.ia de antenae

Prin e*ercitarea funcţiei &e motiare% managerii pu"lici urmăresc reali'area unorPrin e*ercitarea funcţiei &e motiare% managerii pu"lici urmăresc reali'area unoro"iectie &intre care enumerăm1o"iectie &intre care enumerăm1

@@ identi%icarea %actorilor oti!a*ionaliidenti%icarea %actorilor oti!a*ionali care să4i stimule'e pe funcţionarii pu"lici săcare să4i stimule'e pe funcţionarii pu"lici săcontri"uie la sta"ilirea şi reali'area o"iectielor prei'ionate%contri"uie la sta"ilirea şi reali'area o"iectielor prei'ionate%

@@ crearea unui siste clar, coerent i coplet de oti!arecrearea unui siste clar, coerent i coplet de oti!are aa funcţionarilor pu"lici şifuncţionarilor pu"lici şi

repre'entanţilor managementului pu"lic% inclusi a titularilor &e funcţii &erepre'entanţilor managementului pu"lic% inclusi a titularilor &e funcţii &e&emnitate pu"lică% pentru a&emnitate pu"lică% pentru a participa la sta"ilirea şi reali'area o"iectielor participa la sta"ilirea şi reali'area o"iectielor prei'ionate% prei'ionate%

@@ in%orarea %unc*ionarilor pu#lici cu pri!ire la recopensele iin%orarea %unc*ionarilor pu#lici cu pri!ire la recopensele i sanc*iunile aplicatesanc*iunile aplicate $n funcţie &e gra&ul &e reali'are a o"iectielor prei'ionate%$n funcţie &e gra&ul &e reali'are a o"iectielor prei'ionate%

@@ di%eren*ierea resurselor uanedi%eren*ierea resurselor uane &in instituţia pu"lică $n funcţie&in instituţia pu"lică $n funcţie &e nielul performanţelor o"ţinute%&e nielul performanţelor o"ţinute%

@@ crearea unui cliat orania*ional copetiti!crearea unui cliat orania*ional copetiti! $n ca&rul instituţiei pu"lice%$n ca&rul instituţiei pu"lice%@@ de!oltarea diensiunii participati!e a anaeentului pu#lic.de!oltarea diensiunii participati!e a anaeentului pu#lic.

Un sistem modern de management public impuneUn sistem modern de management public impune modificări de esenţămodificări de esenţă



g p pg p p f ţf ţ!n conceperea şi e"ercitarea motivării !n instituţiile publice.!n conceperea şi e"ercitarea motivării !n instituţiile publice. NoulNoul sistem motivaţional -sistem motivaţional - bazat pe un bazat pe un complex de indicatori decomplex de indicatori deperformanţăperformanţă -- are cel puţinare cel puţin două avanta#e ma#ore$două avanta#e ma#ore$

1. oferă1. oferă posibilitatea corelării rezultatelor cu obiectivele posibilitatea corelării rezultatelor cu obiectiveleindividualeindividuale previzionate, stabilindu-se între aceste două repere nivelul previzionate, stabilindu-se între aceste două repere nivelul performanţei, în funcţie de care se identifică formele şi mijloacele de performanţei, în funcţie de care se identifică formele şi mijloacele demotivare pozitivă sau negativă adecvate,motivare pozitivă sau negativă adecvate,

2.2. grad mare de adaptabilitate la caracteristicile fiecăruigrad mare de adaptabilitate la caracteristicile fiecăruianga#at anga#at ,, manager public, reprezentant politic sau funcţionar demanager public, reprezentant politic sau funcţionar deeecuţie.eecuţie.

Se aşteaptă caSe aşteaptă ca noul sistemnoul sistem să asigure unsă asigure un echilibru dinamicechilibru dinamic între între

general,general, reprezentat de principii, valori comune acceptate în sistemul dereprezentat de principii, valori comune acceptate în sistemul demotivaremotivare şi particularşi particular, cu un grad mare de adaptabilitate în fiecare din, cu un grad mare de adaptabilitate în fiecare dincontextele naţionale ale ţărilor Uniunii Europene.contextele naţionale ale ţărilor Uniunii Europene.



;unc.ia de contol -i evaluae

unc.ia de contol -i evaluae

+nc8ide +nc8ide ciclul procesului managerial@ciclul procesului managerial@ cuantific& finalitatea modului de realizare a celorlalte funcţii alecuantific& finalitatea modului de realizare a celorlalte funcţii ale

managementului,managementului, deterinădeterină abaterile şi cauzele care le0au generat,abaterile şi cauzele care le0au generat, punctele forte şi punctele punctele forte şi punctele

sla"e ale instituţiei sla"e ale instituţiei şişi măsurilemăsurile care se impun pentrucare se impun pentru corectarea i e!itareacorectarea i e!itarea

apari*ieiapari*iei în viitor a unor abateri. în viitor a unor abateri.

Func*ia de controle!aluareFunc*ia de controle!aluare a managementului publica managementului public constă $nconstă $n ansamblulansamblul proceselor de management proceselor de management prin careprin care 99

se comparăse compară rezultatele obţinute cu obiectivele previzionaterezultatele obţinute cu obiectivele previzionate se erificăse erifică legalitatea activităţilor desfăşurate în cadrul şi în afara instituţieilegalitatea activităţilor desfăşurate în cadrul şi în afara instituţiei

publice publice se măsoară şi anali'ea'ăse măsoară şi anali'ea'ă abaterile şiabaterile şi se i&entificăse i&entifică modalităţile de corectare sau amplificare a cauzelor care le1aumodalităţile de corectare sau amplificare a cauzelor care le1au

determinat.determinat.



ontrolulontrolul în management în managementul publicul public nunu esteestenumai numai 99

unun mi#loc mi#loc &e eitarea pier&erilor şi &e&e eitarea pier&erilor şi &eatingere a o"iectielor sta"iliteatingere a o"iectielor sta"ilite

$i si$i si

unun factor &e siguranţă% &e autonomie%factor &e siguranţă% &e autonomie% aspect care, dac& ar fi luat mai atent înaspect care, dac& ar fi luat mai atent înseam& de c&tre manageri,seam& de c&tre manageri, aceştiaaceştia ar acordaar acordao mai mare atenţie organiz&rii şi exercit&riio mai mare atenţie organiz&rii şi exercit&riicontrolului şi auditului economic şi financiar.controlului şi auditului economic şi financiar.



2 2 *ercitarea funcţiei &e control4ealuare *ercitarea funcţiei &e control4ealuare de c&tre reprezentanţiide c&tre reprezentanţiimanagementului uneimanagementului unei instituţii sau autorit&ţi publiceinstituţii sau autorit&ţi publice implică parcurgereaimplică parcurgereasuccesiă a următoarelor etapesuccesiă a următoarelor etape::

o compararea re'ultatelor compararea re'ultatelor cu obiectivele previzionate şi cu cadrulcu obiectivele previzionate şi cu cadrul legislativlegislativexistent,existent,

o &eterminarea a"aterilor &eterminarea a"aterilor pozitive sau negative,pozitive sau negative,o anali'a cau'alăanali'a cau'ală a abaterilor constatate at6t din perspectivaa abaterilor constatate at6t din perspectiva organizaţiei c6torganizaţiei c6t

şi din cea legal&,şi din cea legal&,o formularea mo&alităţilor &e acţiuneformularea mo&alităţilor &e acţiune pentru diminuareapentru diminuarea intensit&ţiiintensit&ţiicauzelor care au generat abaterile negative şi amplificarea influenţeicauzelor care au generat abaterile negative şi amplificarea influenţeicauzelor care au determinat abaterilecauzelor care au determinat abaterile pozitive,pozitive,

o fun&amentarea &eci'iilor a&ministratiefun&amentarea &eci'iilor a&ministratie pentru aplicarea propunerilorpentru aplicarea propunerilorformulate,formulate,

o urmărirea e*ecutării &eci'iilor urmărirea e*ecutării &eci'iilor şişi sesi'area efectelor sesi'area efectelor imediate,imediate, pepe

termen mediu şi lung,termen mediu şi lung,o a&aptarea permanentăa&aptarea permanentă a instituţiei publice pentru a asiguraa instituţiei publice pentru a asigura realiarearealiareaobiectivelor previzionate.obiectivelor previzionate.

Principalele cerinţePrincipalele cerinţe pentr e ercitarea control l i în general şi în instit ţiilepentru exercitarea controlului în general şi în instituţiile



Principalele cerinţePrincipalele cerinţe pentru exercitarea controlului, în general şi în instituţiilepentru exercitarea controlului, în general şi în instituţiilepublice, în special,publice, în special, sunt:sunt:

? controlul s& fiecontrolul s& fie continuu continuu ,, adic& s& se desf&şoare pe toat&adic& s& se desf&şoare pe toat& perioada de activitate a instituţiei publice,perioada de activitate a instituţiei publice,

? controlul s& fiecontrolul s& fie selecti selecti ,, adic& s& se concentreze asupra aspectelor esenţiale, relevante,adic& s& se concentreze asupra aspectelor esenţiale, relevante,

? controlul s&controlul s& fie reali'at &e personal speciali'at fie reali'at &e personal speciali'at în domeniul de activitate al instituţiei sau autorit&ţii în domeniul de activitate al instituţiei sau autorit&ţii

publice şi în domeniulpublice şi în domeniul legislaţiei,legislaţiei,

? controlul s& fiecontrolul s& fie preenti preenti adic& s& urm&reasc& nu at6t constatarea unor abateri,adic& s& urm&reasc& nu at6t constatarea unor abateri, ct mai alesct mai ales

identificarea cauzelor identificarea cauzelor carecare pot crea dificult&ţi în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor pot crea dificult&ţi în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor previzionateprevizionate

sau apariţia unor disfuncţionalit&ţi,sau apariţia unor disfuncţionalit&ţi,

? controlul s& aib&controlul s& aib& finalitatefinalitate,, adic&adic& să se concreti'e'e $n &eci'iisă se concreti'e'e $n &eci'ii clare, coerente, care urmeaz& a ficlare, coerente, care urmeaz& a fi

executate într0o perioad& de timp determinat&,executate într0o perioad& de timp determinat&,

? controlul s& fiecontrolul s& fie realist% o"iecti realist% o"iecti ,, adic& s& se bazeze pe date şadic& s& se bazeze pe date ş informaţii reale, rezultate dininformaţii reale, rezultate din

observ&ri şi analize directe,observ&ri şi analize directe,

? controlul s& fiecontrolul s& fie eficient eficient ,, adic& s& permit& realizarea obiectivelor pentru care a fost declanşat cuadic& s& permit& realizarea obiectivelor pentru care a fost declanşat cu

costuri minime.costuri minime.

;unc.ia de admini#tae

unc.ia de admini#tae

a managementului publica managementului public constă $nconstă $ni& tifii& tifi l i i b d d ti b il t i l fl t îl i i b d d ti b il t i l fl t î



i&entificareai&entificarea celui mai bun mod de gestionare a bunurilor materiale aflate încelui mai bun mod de gestionare a bunurilor materiale aflate în proprietate publică şi proprietate publică şi i i ntegrate în patrimoniul instituţiei publicentegrate în patrimoniul instituţiei publice pentru ca pentru caobiectivele previzionate să poată fi realizate.obiectivele previzionate să poată fi realizate.

FFunc*ia de adinistrareunc*ia de adinistrare a managementului public r&spunde la întrebarea:a managementului public r&spunde la întrebarea: cucusunt estionate i utiliatesunt estionate i utiliate toate resursele dintr1o instituţie publică în generaltoate resursele dintr1o instituţie publică în generalşi cele alocate obiectivelor previzionate în special.şi cele alocate obiectivelor previzionate în special.

&articularită*ile&articularită*ile &omeniului &omeniului în care funcţioneaz& instituţiile publice în care funcţioneaz& instituţiile publice ne deterinăne deterinăsă considerăsă consideră funcţia &e a&ministrarefuncţia &e a&ministrare a managementului public caa managementului public ca unauna

&in&intretre cele mai importante şi comple*e.cele mai importante şi comple*e.

+mportanţa şi complexitatea+mportanţa şi complexitatea pot s& fie explicate analiz6nd pot s& fie explicate analiz6nd



urm&toarele patru dimensiuni şi implicaţiileurm&toarele patru dimensiuni şi implicaţiile pe care fiecare le are asuprape care fiecare le are asupra proceselor de management şi de execuţie din instituţiile publice.proceselor de management şi de execuţie din instituţiile publice.

%$

$

/imen#iunea mateial'5 )atimonial'

imen#iunea mateial'5 )atimonial'

Institu*ia pu#licăInstitu*ia pu#lică este aceaeste acea entitate &istinctă &in macrosistementitate &istinctă &in macrosistem carecare reuneşte înreuneşte în

patrimoniu bunuri materiale aflate în proprietate public&. =roprietatea public&patrimoniu bunuri materiale aflate în proprietate public&. =roprietatea public&aparţine statului sau unit&ţilor administrativ teritoriale. 5n ceea ce priveşteaparţine statului sau unit&ţilor administrativ teritoriale. 5n ceea ce priveştebunurile proprietate public&, acestea pot fi date în administrare instituţiilorbunurile proprietate public&, acestea pot fi date în administrare instituţiilorpublice sau pot fi concesionate ori închiriate. =rin urmare,publice sau pot fi concesionate ori închiriate. =rin urmare, managerii pu"lici şimanagerii pu"lici şifuncţionarii pu"lici &e e*ecuţiefuncţionarii pu"lici &e e*ecuţie au o du#lă responsa#ilitateau o du#lă responsa#ilitate% &eriată &in% &eriată &infaptul că tre"uie să gestione'e "unuri care nu le aparţin $n mo& &irect% alfaptul că tre"uie să gestione'e "unuri care nu le aparţin $n mo& &irect% al

căror proprietar este% aşa cum s4a arătat mai sus%statul sau su"&ii'iunilcăror proprietar este% aşa cum s4a arătat mai sus%statul sau su"&ii'iunilorgani'atorice ale acestuia%organi'atorice ale acestuia% respectiv unit&ţilerespectiv unit&ţile administrativ teritoriale.administrativ teritoriale.

/isiunea lor principală/isiunea lor principală este deeste de a le !alori%icaa le !alori%ica în procesele de management şi în procesele de management şide execuţie,de execuţie, pentru reali'area o"iectielor prei'ionate pentru reali'area o"iectielor prei'ionate de care r&spundde care r&spunddirect sau indirect.direct sau indirect.



1$ /imen#iunea uman'

$ /imen#iunea uman'

a funcţiei de administrare a managementuluia funcţiei de administrare a managementuluipublicpublic !ieaă!ieaă mo&ul &e gestionare a resurselor umane &in aparatul &emo&ul &e gestionare a resurselor umane &in aparatul &e

lucru al instituţiilor şi autorităţilor pu"lice.lucru al instituţiilor şi autorităţilor pu"lice.&articularită*ile&articularită*ile pe care domeniul resurselor umane le au în unele ţări în sectorul pe care domeniul resurselor umane le au în unele ţări în sectorul

public 9 public 9

JJ preci'area prin lege preci'area prin lege aa con&iţiilorcon&iţiilor pe care trebuie să le pe care trebuie să le îndeplinească oîndeplinească o

persoană pentru a putea ocupa o funcţie publică persoană pentru a putea ocupa o funcţie publicăJJ sta"ilirea prin legesta"ilirea prin lege aa funcţiilor pu"lice &e con&ucerefuncţiilor pu"lice &e con&ucere şi deşi de e*ecuţie%e*ecuţie%? &efinirea prin lege&efinirea prin lege aa structurii carierei funcţionarilor pu"lici structurii carierei funcţionarilor pu"lici 9 clase grade9 clase grade

treptetrepte? sta"ilirea unor sta"ilirea unor pree&eri clare pree&eri clare pentru funcţionarii publici care au statute pentru funcţionarii publici care au statute

proprii aprobate prin legi speciale proprii aprobate prin legi speciale

? titulari'areatitulari'area pe funcţii publice şi de demnitate publică a unor pe funcţii publice şi de demnitate publică a unor persoane numite sau alese persoane numite sau alese? preci'area prin lege preci'area prin lege aa &repturilor şi o"ligaţiilor &repturilor şi o"ligaţiilor funcţionarilor funcţionarilor publici etc. publici etc.

7imensiunea uman& a funcţiei de administrare este puternic marcat& de7imensiunea uman& a funcţiei de administrare este puternic marcat& de ca&rulca&rul



7imensiunea uman& a funcţiei de administrare este puternic marcat& de7imensiunea uman& a funcţiei de administrare este puternic marcat& de ca&rulca&rullegislati% carelegislati% care limitea'ă semnificati li"ertatea &e &eci'ie şi acţiune alimitea'ă semnificati li"ertatea &e &eci'ie şi acţiune amanagerilor pu"licimanagerilor pu"lici $n ceea ce prieşte gestionarea resurselor umane.$n ceea ce prieşte gestionarea resurselor umane.

Motuşi, în acest context,Motuşi, în acest context,

managerii publici trebuie s& identificemanagerii publici trebuie s& identifice

odalită*ileodalită*ilelegale, concrete,legale, concrete, oportune, raţionale şi eficiente de:oportune, raţionale şi eficiente de:

&ispunere a resurselor umane&ispunere a resurselor umane pe posturi şi funcţii publice de pe posturi şi funcţii publice de conducere şiconducere şide execuţie,de execuţie,

corelare a potenţialului corelare a potenţialului funcţionarilor publicifuncţionarilor publici cucu conţinutul conţinutul posturilor şi posturilor şi

funcţiilorfuncţiilor publice publice ealuare a titularilor &e posturi şi funcţii pu"liceealuare a titularilor &e posturi şi funcţii pu"lice de conducere şi dede conducere şi deexecuţie în funcţie de contribuţia la realizarea obiectivelor execuţie în funcţie de contribuţia la realizarea obiectivelor

şi de nivelul performanţelor individuale obţinute,şi de nivelul performanţelor individuale obţinute, reparti'are% transfer şi rotaţie a resurselor umanereparti'are% transfer şi rotaţie a resurselor umane pe posturi şi funcţii înpe posturi şi funcţii în

cadrul instituţiei publice şi/sau domeniului decadrul instituţiei publice şi/sau domeniului de activitate în care aceasta îşiactivitate în care aceasta îşi

desf&şoar& activitatea.desf&şoar& activitatea.

Oe poate sintetiza c&Oe poate sintetiza c& funcţia &e a&ministrare a managementului pu"lic funcţia &e a&ministrare a managementului pu"lic potrivit acestei dimensiuni potrivit acestei dimensiuni constă $nconstă $n identificarea celui mai eficient şiidentificarea celui mai eficient şiraţional mod de gestionare a resurselor umane din autorităţile şiraţional mod de gestionare a resurselor umane din autorităţile şi instituţiileinstituţiile publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate publice pentru ca obiectivele previzionate să poată fi realizate ..

9$ /imen#iunea "inancia'

$ /imen#iunea "inancia'

a funcţiei de administrare aa funcţiei de administrare a



ţţmanagementului public@managementului public@ potriit acestei &imensiuni potriit acestei &imensiuni ,, funcţia de administrarefuncţia de administrareconstă $nconstă $n ansamblul proceselor de management desfăşurate în instituţiaansamblul proceselor de management desfăşurate în instituţia publică publică prin care se reali'ea'ă prin care se reali'ea'ă gestionarea riguroasă agestionarea riguroasă a resurselor financiareresurselor financiare..

Luncţia de administrare, în general şi prin prisma acestei dimensiuni, înLuncţia de administrare, în general şi prin prisma acestei dimensiuni, înspecial,necesit& un plus de atenţie. O0ar putea spune c& exist& cel puţinspecial,necesit& un plus de atenţie. O0ar putea spune c& exist& cel puţin douădouăoti!e iportante.oti!e iportante.

? =rimul este=rimul este deterinat de a%ira*iile %orulate de anaeriideterinat de a%ira*iile %orulate de anaerii publici şi/saupublici şi/sau

politicieni potrivit c&rora eipoliticieni potrivit c&rora ei ar putea să realiee ai ult pentru clien*iiar putea să realiee ai ult pentru clien*iiautorită*ilor i institu*iilor pu#lice, dar, din păcate, resursele %inanciareautorită*ilor i institu*iilor pu#lice, dar, din păcate, resursele %inanciare@nu există sau sunt liitate,@nu există sau sunt liitate, afirmaţii nefundamentate. Cu nici una nu putemafirmaţii nefundamentate. Cu nici una nu putemfi de acord. ai înt6i pentru c& nu se poate niciodat& afirma c& nu exist&fi de acord. ai înt6i pentru c& nu se poate niciodat& afirma c& nu exist&resurse financiare, at6ta vreme c6t, în orice stat democratic, seresurse financiare, at6ta vreme c6t, în orice stat democratic, se constituie unconstituie unbuget public naţional care cuprinde bugetul de stat bugetul asigurărilor socialebuget public naţional care cuprinde bugetul de stat bugetul asigurărilor socialede stat şi bugetele locale ale comunelor oraşelor şi "udeţelor de stat şi bugetele locale ale comunelor oraşelor şi "udeţelor , iar, iar instituţiilorinstituţiilor publice le sunt repartizate prin aceste bugete publice le sunt repartizate prin aceste bugete importante resurse financiareimportante resurse financiare,,care îns& trebuiecare îns& trebuie gestionate cu responsabilitate şi discernământ.gestionate cu responsabilitate şi discernământ.



Al doilea motiv este determinat Al doilea motiv este determinat de necesitateade necesitatea cre&rii şi perfecţion&rii unuicre&rii şi perfecţion&rii unuisiste econoico%inanciar i anaerialsiste econoico%inanciar i anaerial foarte bine structurat şi reglatfoarte bine structurat şi reglat pentru1 pentru1

sta"ilirea surselor &e finanţaresta"ilirea surselor &e finanţare pentru realizarea obiectivelorpentru realizarea obiectivelor previzionate,previzionate, nominali'area c!eltuielilor atrasenominali'area c!eltuielilor atrase pentru fiecare obiectiv şi modalitate depentru fiecare obiectiv şi modalitate de

acţiune previzionate,acţiune previzionate, atragerea resurselor financiareatragerea resurselor financiare din diferite surse: impozite şidin diferite surse: impozite şi taxe, proiectetaxe, proiecte

finanţate din surse rambursabile sau nerambursabile interne sau internaţionale,finanţate din surse rambursabile sau nerambursabile interne sau internaţionale, urmărirea mo&ului urmărirea mo&ului cum acestea sunt repartizate în cadrul sistemului,cum acestea sunt repartizate în cadrul sistemului, transferul resurselor financiaretransferul resurselor financiare de la bugetele centrale c&tre cele locale şide la bugetele centrale c&tre cele locale şi

apoi c&tre instituţiile publice,apoi c&tre instituţiile publice, creşterea alorii creşterea alorii acestora etc.acestora etc.

Luncţia cap&t&Luncţia cap&t& unun plus de iportan*ăplus de iportan*ă în ţ&rile în care sistemul în ţ&rile în care sistemul

legislativlegislativ permite $nfiinţarea permite $nfiinţarea unorunor bănci specializate înbănci specializate în gestionarea resurselorgestionarea resurselorfinanciare ale instituţiilor pu"lice.financiare ale instituţiilor pu"lice.

a funcţiei de administrare aa funcţiei de administrare a



$ /imen#iunea in"oma.ional'

$ /imen#iunea in"oma.ional'

a funcţiei de administrare aa funcţiei de administrare amanagementului publicmanagementului public constă +nconstă +n ansamblul proceselor de management prinansamblul proceselor de management princarecare se gestionea'ă toate resursele informaţionale &in ca&rul uneise gestionea'ă toate resursele informaţionale &in ca&rul unei

instituţii pu"liceinstituţii pu"lice, respectiv: date, informaţii, mi!loace de tratare a, respectiv: date, informaţii, mi!loace de tratare ainformaţiilor, procedurile informaţionale,informaţiilor, procedurile informaţionale, implicate $n reali'area o"iectielorimplicate $n reali'area o"iectielor prei'ionate. prei'ionate.

=rin aceast& dimensiune, funcţia de administrare a managementului public=rin aceast& dimensiune, funcţia de administrare a managementului public

influenţea'ă semnificati influenţea'ă semnificati

at6t din punct de vedereat6t din punct de vedere

cantitati!cantitati! c6t şic6t şi

calitati!calitati! procesele &e management şi &e e*ecuţie procesele &e management şi &e e*ecuţie din instituţiile şi autorit&ţiledin instituţiile şi autorit&ţilepublice.publice.

Aceast& dimensiune a funcţiei de administrare a managementului public are, în Aceast& dimensiune a funcţiei de administrare a managementului public are, înpractic& cel puţinpractic&, cel puţin &ouă conotaţii importante&ouă conotaţii importante care +i con%eră rele!an*ă icare +i con%eră rele!an*ă i



practic&, cel puţinpractic&, cel puţin &ouă conotaţii importante&ouă conotaţii importante care +i con%eră rele!an*ă icare +i con%eră rele!an*ă iconsisten*ă !alorică:consisten*ă !alorică:

=rima const& în=rima const& în formarea $n ca&rul instituţiei pu"lice a unei "a'e informaţionaleformarea $n ca&rul instituţiei pu"lice a unei "a'e informaţionalecorespunătoare,corespunătoare, care s& serveasc& realiz&rii obiectivelor instituţiei.care s& serveasc& realiz&rii obiectivelor instituţiei. A doua const& tocmai în A doua const& tocmai în i&entificare a unui mo& raţional şi eficient &e alocarei&entificare a unui mo& raţional şi eficient &e alocare

corespunătoare a acestei #ae,corespunătoare a acestei #ae, pentru a servi implement&rii modalit&ţilor de acţiunepentru a servi implement&rii modalit&ţilor de acţiuneprevizionate pentru realizarea obiectivelor.previzionate pentru realizarea obiectivelor.

C6teva dintreC6teva dintre aspectele po'itie% &eriate &in gestionarea corespun'ătoare a resurseloraspectele po'itie% &eriate &in gestionarea corespun'ătoare a resurselorinformaţionaleinformaţionale în instituţiile şi autorit&ţile în instituţiile şi autorit&ţile publice, sunt urm&toarele:publice, sunt urm&toarele:

re&ucerea gra&ului &e "irocrati'arere&ucerea gra&ului &e "irocrati'are a proceselor dea proceselor de management şi de execuţie dinmanagement şi de execuţie dininstituţiile publice,instituţiile publice,

$m"unătăţirea calităţii &eci'iilor a&ministratie$m"unătăţirea calităţii &eci'iilor a&ministratie şi a deciziilor de management,şi a deciziilor de management, re&ucerea timpului necesar fun&amentării şi aplicării &eci'iilor re&ucerea timpului necesar fun&amentării şi aplicării &eci'iilor ,, $m"unătăţirea procesului &e comunicare$m"unătăţirea procesului &e comunicare intra şi extraorganizaţionalăintra şi extraorganizaţională,, re&ucerea costurilor re&ucerea costurilor sistemului informaţional în instituţia public&,sistemului informaţional în instituţia public&, creşterea pon&erii timpului alocat actiităţilor &e anali'ă şi concepţiecreşterea pon&erii timpului alocat actiităţilor &e anali'ă şi concepţie în cadrul în cadrul

proceselor de management şi de execuţie,proceselor de management şi de execuţie, crearea unui sistem informaţional coerent crearea unui sistem informaţional coerent care s& permit& urm&rirea şi gestionareacare s& permit& urm&rirea şi gestionarea

eficient& a tuturor categoriilor de resurse existente într0o instituţie public&.eficient& a tuturor categoriilor de resurse existente într0o instituţie public&.





Cu#ul n$<Cu#ul n$<



Noul mana!ement )ublicNoul mana!ement )ublic

De%inirea conceptuluiDe%inirea conceptului



pp

;u exist& o definiţie precis& a noului management public care s& surprind&toate elementele acestuia. ai multe denumiri îns& sunt asociate cuimplementarea acestor elemente la nivelul administraţiei publice şi aguvernului. Astfel, noul management public este înt6lnit şi sub denumirea deKmanagerialism3, Kadministraţie public& orientat& c&tre piaţ&3 #marKet based public administration%, Kparadigma post birocratic&3, Kguvernul

antreprenorial3 #8sborne şi <aebler, +JJ$%.

Fiecare dintre aceste denuiri cuprind eleente relati! aseănătoare:

+% Ochimbare ma!or& de la administraţia public& tradiţional& c&tre orientarea

către rezultate şi responsabilizarea personală a managerilor în cadruladministraţiei publice@



"% 7istanţare de modul de organizare tradiţional0birocratic a administraţieipublice prinflexibilizarea organizării politicilor de personal , a termenilor şicondiţiilor de anga!are@

$% &surarea performanţei # performance measurement % activit&ţilor desf&şurate în cadrul administraţiei publice prin intermediul indicatorilor de performanţ&# performance indicators% F evaluarea sistematic& a programelor în funcţiede cei trei ': economisire, eficienţ&, eficacitate@

4% Managementul de vârf al organizaţiei este mai degrabă devotat politic decidenţilor politici aflaţi la un moment dat la conducerea organizaţieipublice@

% Serviciile publice furnizate guvernamental sunt expuse mecanismelor

pieţei prin mecanismele de contractare extern& #contracting out% Fsepararea orient&rii de diri!are #separation of steering of roLing % #vezi şi8sborne şi <aebler, +JJ$%@

-% Reducerea serviciilor publice furnizate guvernamental prin privatizare şisubcontractare #cPinneQ şi RoSard, +JJT%.



&surile de trecere de la administraţia tradiţional& la noul managementpublic propuse de ;= sunt corespunz&toare unei modific&ri a accentului înactivit&ţile administraţiei publice de la proces la rezultate. Acestea suntreprezentate de schimb&ri ale managementului de personal, modul deelaborare a bugetului F bugetarea pe programe # program based budget %,bugetarea orientat& c&tre performanţ& # performance based budget %,contabilizarea rezultatelor #accrual accounting %.



Caactei#tici ale=Noului ana!ement Public >N P?

7unleavQ şi colab. #"**-% sintetizeaz& direcţiile de reform& ale ;=astfel: deareare, copeti*ie, stiularea per%oran*ei. =e de alt& parte, Eane#"***% identific& contractareaca fiind caracteristica de baz& a ;=, spre deosebirede autoritate folosit& preponderent în cazul administraţiei tradiţionale.

5n plus ;= tinde s& înlocuiasc& contractele pe termen lung specifice administraţiei#în cazul resurselor umane de exemplu, contractele funcţionarilor sunt pe termennelimitat% cu contracte pe termen scurt #similare, totuşi nu at6t de 1scurte3,contractelor care guverneaz& schimburile de bunuri şi servicii F 1on the spot3 sau1spot marIet contracting3%, av6nd obiective specifice, m&surabile, contracte specificepieţei şi guvern&rii corporatiste. Acest fapt are implicaţii foarte importante în privinţacompetiţiei, permiţ6nd

Contractarea se refer& at6t la contractarea extern& a serviciilor publice #contracting1out %, de pild& contractarea realiz&rii unei autostr&zi cu bani publici în urma unei licitaţiipublice, dar şi la contractarea în interiorul sectorului public. 5n cazul celei din urm&vorbim de contractarea unor agenţii specializate cu autoritatea ierarhic superioar&stabilind obiective şi indicatori de performanţ&, dar şi de contractarea personalului,

îndeobşte la nivelele manageriale.

@ood=>%%? identi"ic' -a)te diec.ii im)otante de

:



e"om' )o)u#e de N P:

/anaeent pro%esional F managerii au responsabilitatea rezultatelor, darşi autoritatea de a lua decizii, adesea politice, nu doar tehnice@ îşi asum&deciziile, au puncte de vedere pe care le susţin în faţa publicului, nu suntdoar tehnicieni ce aplic& politicile altora. 'i sunt învestiţi în funcţie în bazaunui plan managerial cu obiective şi indicatori de performanţ& #plan deguvernare%, îşi asum& public acest plan şi dau seama de modul în care îlimplementeaz&. 'i acţioneaz& asemenea unui C'8 #chief executive officer% în cazul companiilor private care r&spunde în faţa consiliului de administraţiecare l0a învestit în funcţie şi, în cele din urm&, în faţa adun&rii generale a

acţionarilor.

Indicatori de per%oran*ă i standarde explicite ndicatorii se refer& la



Indicatori de per%oran*ă i standarde explicite. ndicatorii se refer& lam&surarea progreselor, operaţionalizeaz& implementarea acestora, în timpce standardele fixeaz&, prin comparaţie, nivelele dezirabile #minimale sau de

excelenţ&% ce trebuie atinse. Geforma managerial& a accentuat nivelele deperformanţ& ale agenţilor publici, fie aceştia birouri, agenţii guvernamentalesau anga!aţi.

ontrolul outputurilor ai dera#ă dec<t al procedurilor. Oe puneaccentul pe controlul rezultatelor, agenţiile av6nd o libertate mai mare în a0şiplanifica bugetul, resursele umane, strategia astfel înc6t s& urm&reasc& în

mod eficient rezultatele.

Dearearea ser!iciului pu#lic i %raentarea +n aen*ii specialiate.7ezagregarea înseamn& divizarea departamentelor ministeriale largi înagenţii de mai mici dimensiuni ce funcţioneaz& în condiţii de autonomiemanagerial&, fiecare fiind responsabil& de furnizarea unor servicii bineprecizate pe domenii subiacente de politici. odelul a fost acela al

agenţiilor ,ext Steps introduse în +JTT în area )ritanie de guvernulMhatcher. deea de baz& este sintetizat& în raportul guvernamental carerecomanda înfiinţarea agenţiilor astfel: 1ar trebui înfiinţate cu scopul de a

îndeplini funcţiile executive ale guvern&rii în cadrul unei politici şi al unuibuget stabilit de un departament ministerial3.



Citici ale=Noului ana!ement Public

=ollitt #+JJ*% îşi axeaz& criticile pe faptul c& ;= este un model puternicideologizant #asumpţiile pe care se bazeaz&, anume faptul c& sectorulpublic este similar celui privat, sunt false%@

sectorul public funcţioneaz& dup& o etic& diferit& care este aceea a serviriiinteresului public, al cet&ţeanului şi nu a furniz&rii de servicii adresate unorclienţi@ interesele clienţilor şi cet&ţenilor pot s& nu coincid& la un momentdat, ori sectorul public are datoria de a servi interesului cet&ţenilor care este în acelaşi timp mai general, dar şi mai difuz neput6nd fii întotdeauna definitcu acurateţe prin indicatori şi obiective specifice@



specificul sectorului public #imposibilitatea stabilirii de obiective clare şiindicatori de performanţ& F profitabilitatea nu poate fi un criteriu, cet&ţeanulnu este un simplu client, introducerea mecanismelor de piaţ& nufuncţioneaz& în toate cazurile%. 1anagementul public nu poate fi doar osimpl& modalitate economic& de maximizare a satisfacţiei clientului3#cPinneQ şi RoSard, +JJT%. Oectorul public nu este dator doar cu at6t: eltrebuie s& reconcilieze o multitudine de valori şi interese, s& redistribuieresursele conform unor principii echitabile şi s& asigure respectarea valorilorconstituţionale.

'tosul sectorului public #anga!are pe viaţ&, respectarea procedurilor,salarizare în funcţie de poziţia ocupat&, fidelizare faţ& de sistem% a fostalterat de introducerea sistemelor pecuniare bazate pe performanţ& ce au

condus adesea la stimulente perverse F individualizare, pierderea spirituluilucrului în echip&, a responsabilit&ţii colective.

>oul /anaeent &u#lic face parte din prima generaţie de reforme alesectorului public, fiind ghidat de eficientizarea acestuia, în special prinreducerea costurilor@ totuşi sectorul public nu poate fi ghidat doar de



reducerea costurilor@ totuşi sectorul public nu poate fi ghidat doar decreşterea cantit&ţii produselor #output0urilor%, serviciilor oferite, ci ar trebui s&fie orientat pe creşterea calit&ţii vieţii dec6t de creşterea cantit&ţii şi calit&ţii

serviciului oferit. Creşterea calit&ţii vieţii comport& îns& dou& probleme: înprimul r6nd este vorba de abordarea integrat& a unor probleme sociale caretransgreseaz& liniile simplu delimitate ale diverselor servicii #preocupareaexcesiv& pentru outputs F produse F în detrimentul rezultatelor F outcomes F schimb&ri ale condiţiilor, comportamentelor, atitudinilor,consecinţe ale implement&rii unor programe%, iar în al doilea r6nd se puneproblema distribuirii, a aloc&rii echitabile a serviciilor. Ambele probleme au

tins s& fie ignorate de ;= preocupat mai ales de eficientizare în sens stricteconomic.

Dunlea! i cola#. #"**-% argumenteaz& c&, prin re0structurarea serviciuluipublic a crescut coplexitatea institu*ională şi au scăut capacită*ileautonoe (copeten*ele) cetă*enilor în rezolvarea problemelor publice#multiplicarea agenţiilor deruteaz& cet&ţenii care nu mai ştiu unde s& se

adreseze%, ceea ce a condus la eşecul ;= în soluţionarea problemelorsociale. Gaportul 8'C7, "**4, afirm& c& acolo unde serviciu public estediferenţiat şi fragmentat, exist& un cost ridicat al capacit&ţii de acţiunecolectiv&.

Tendin.e eve#ibile ale=Noului ana!ement Public



Dunlea! observ& c& o parte din tendinţele de reformare specifice ;= austagnat, ba chiar unele procese au devenit reversibile dup& ce s0a constatc& mult aşteptata eficienţ& de fapt a dus la sl&birea poziţiei publice şiimposibilitatea implement&rii unor politici coerente în folosul cet&ţenilor. (n

moment de o importanţ& crucial& l0au constituit atacurile teroriste dinseptembrie "**+ asupra Otatelor (nite. Mendinţele reversibile se manifest&prin:

'ea#sor#*ia în sectorul public a unor activit&ţi ce fuseser& contractate însectorul privat #outsourced% F re0naţionalizarea companiei ce se ocup& deinfrastructura feroviar& în area )ritanie şi a securit&ţii aeroportuare înOtatele (nite dup& atacurile de la ++ Oeptembrie.

8 alt& tendinţ& a fost aceea, contrar& fragment&rii #sau dezagreg&rii%, de reuni%icare a diverselor agenţii pentru promovarea unor politici coerente@ şi de



uni%icare a diverselor agenţii pentru promovarea unor politici coerente@ şi dedata aceasta exemplul 7epartamentului de Oecuritate ntern& în Otatele(nite, ap&rut ca urmare a atacurilor din ++ Oeptembrie, prin unificarea aaproximativ "" de agenţii federale fragmentate ce vizau aspecte diferite alesiguranţei interne. Lragmentarea propus& de ;= a condus la duplicareamultor ierarhii, la ineficienţ& şi imposibilitatea adopt&rii unor politici coerente@exemplul agenţiilor de reglementare feroviar& în area )ritanie, în num&r de$, acoperind domenii fragmentate #balcanizare@ birocraţii de tip boutiUue%:siguranţa feroviar&, licenţierea companiilor de transport feroviar şi investiţia

în infrastructura feroviar&.

Moate aceste schimb&ri înseamn& mutarea accentului de pe eficienţa de tipbusiness a unit&ţii administrative #care a condus la dezagregare şifragmentare% pe oferirea de servicii de calitate cet&ţenilor, clienţilorprogramelor publice. 'ficienţa rezulta în special din economia realizat& prinsc&dea costurilor şi competitivitate@ totuşi, fragmentarea a condus la creareaunor domenii de servicii publice artificiale, la 1balcanizarea3 serviciilor şiapariţia de birocraţii de tip 1boutiUue3 care instituţionalizau propriile domeniide activitate, propriile funcţiuni, f&r& a exista neap&rat o necesitate real&,venit& dinspre societate, în privinţa domeniului respectiv.



>oul /anaeent &u#lic nu a putut determina agilitatea guvern&rii de ase adapta noilor provoc&ri globale, de a îşi reactualiza structurile pentru a

r&spunde unor nevoi în schimbare şi volatilit&ţii mediului exterior. 'l a r&maspre preocupat pentru eficienţ& şi reducerea costurilor, pierz6nd din vederetocmai specificul sectorului public şi mecanismele de guvernare în favoareaunor tehnici de eficientizare ce nu se pot îns& substitui proceselor complexede decizii colective şi implementare responsabil&.

Si#temul de valoi "undamentale ale=Noului



mana!ement )ublic=

Cercetarile teoretice, dar in special cele cu caracter practic, au demonstratdin plin necesitatea si oportunitatea unor schimbari fundamentale indomeniul managementului public. Ea o analiza atenta a continutului nouluimanagement public se constata importante puncte de !edere coune pecare, pentru a o%eri o iaine cat ai clara, le preenta in

continuare:

atentie deosebita acordata fundamentarii si realizarii obiectivelor7 accentul pus pe responsabilitatea individuala a managerilor publici pentru

realizarea obiectivelor7 cresterea gradului de autonomie si flexibilitate manageriala7

introducerea indicatorilor de performanta pentru masurarea gradului derealizare a obiectivelor fundamentale si individuale7 integrarea in gandirea manageriala a celor A# insemnand economie

eficienta si eficacitate7 orientarea catre piata si deplasarea centrului atentiei de la modul de

desfasurare a proceselor asupra gradului in care prin rezultatele oferitenevoile sociale sunt satisfacute.

Coodonate ale mi#iunii in#titutiilo )ublice in

contextul=



Noului mana!ement )ublic=

/isiunea unei institutii pu#lice repreinta un ansa#lu de orientari%undaentale pri!ind:

produsele si serviciile publice oferite pentru satisfacerea nevoilor generale sispecifice

segmentul de piata din sectorul public caruia li se adreseaza niveluladministrativ

unitatea administrativ1teritoriala si colectivitatea locala unde sunt oferiteserviciile

mi"loacele te!nice folosite pentru producerea si furnizarea lor7

viziunea generala a reprezentantilor managementului institutiei publice vis1>1vis de functionarii publici de sectorul public si de particularitatile unitatiiadministrativ1teritoriale in care isi desfasoara activitatea.



Rolul in#titutiei )ublice

7olul institutiei pu"lice este acela de a oferi produse si servicii publice decea mai buna calitate pentru satisfacerea nevoilor sociale generale sispecifice pentru persoane fizice si !uridice, in conditii de eficienta

economica.

Pro&usele si sericiile oferite n functie de domeniul in care este profilatainstitutia publica, se mentioneaza expres produsul, serviciul, respectiv gama deproduse si servicii publice pe care le ofera.

Consumatorii &e pro&use si sericii pu"lice 'ste importanta nominalizarea incontinutul misiunii institutiei publice a beneficiarilor de produse si servicii. Acestiase diferentiaza in functie de domeniul in care institutia publica desfasoaraactivitatea si de specificul obiectului de activitate.

/egmentele &e piata. Aceste informatii sunt necesare in continutul misiunii



/egmentele &e piata. Aceste informatii sunt necesare in continutul misiuniiinstitutiei publice in special pentru acele domenii in care serviciile suntoferite atat de catre institutii publice cat si private.

/istemul &e alori . Nalorile si aspiratiile promovate intr1o institutie publicaformeaza filosofia institutiei publice respective. 'ste important ca valorile safie declarate si integrate in misiunea institutiei publice, deoarece oferainformatii despre perceptia managementului public si celorlalti anga!ati vis0V0vis de cetateni si de relatiile cu acestia, atitudinea fata de munca, valorileetice considerate in procesele de munca prin care serviciile publice sunt

realizate si furnizate catre clienti.

Telul managerilor pu"lici . Melul principal al reprezentantilormanagementului public nu trebuie confundat cu rolul institutiei publice, dartrebuie, in mod obligatoriu, ca intre ele sa existe o compatibilitate decontinut. Telul este de fapt un scop cu un caracter general care descrietinta vizata. Acesta se reflecta direct in sistemul de obiective si, prin

continutul lui, arata de ce exista o institutie publica si ce urmarescreprezentantii managementului public sa realizeze, raportandu0se pentruaceasta la interesele sociale generale si specifice.



Imaginea pu"lica este o descriere atat a modului in care institutia publicaeste perceputa de catre clienti cat si a modului in care reprezentantiimanagementului public doresc sa fie perceputa aceasta prin produsele siserviciile publice realizate si furnizate clientilor.

Perceptia repre'entantilor managementului pu"lic fata &e functionarii pu"lici . Atitudinea managerilor publici fata de functionarii din cadrulinstitutiei determina semnificativ continutul climatului organizational prinstilul de management promovat, calitatea deciziilor si implicit nivelulperformantelor obtinute in procesele de realizare si furnizare a serviciilorpublice.



=erceptia functionarilor publici fata de reprezentantii managementuluipublic 'ste esential pentru reprezentantii managementului public ca in

continutul misiunii institutiei publice sa precizeze coordonatele fundamentaleale relatiilor:

manager public 0 functionar de executie, manager public 0 colaborator, manager public 0 reprezentant al politicului, dar si coordonatele de baza ale

relatiilor functionar public 0 client, fie ca acesta este o persoana fizica sau !uridica.

Perceptia functionarilor pu"lici fata &e munca n continutul misiuniiinstitutiei publice este important sa se integreze si coordonatelefundamentale ale comportamentului functionarilor publici in cadrulproceselor de munca specifice din institutiile publice. odul in care este

formulat continutul misiunii institutiei publice este o reflectare a conceptieireprezentantilor managementului public si in multe cazuri a orientarii politice promovate de politicienii atrasi in structurile sistemuluiadministrativ pe perioade determinate.



'e%ora anaeentului pu#lic sus*ine %lexi#ilitatea i

adapta#ilitatea, eliinarea i sipli%icarea ultor reuli, orientarea spreperformanţ&, informare şi o administraţie accesibil& şi orientat& sprecet&ţean. =roblema este c& aceste obiective, pe care cei mai mulţi leconsider& admirabile, nu sunt lipsite de probleme. anagementulperformanţei, chiar şi atunci c6nd criteriile de performanţ& au fost mai clardefinite şi m&sur&torile au fost mai puţin problematice, ar putea şi s& fac&mai mult r&u dec6t bine.

5n unele ţ&ri re%ora structurală introduce pri!atiarea ca %orulă decretere a e%icien*ei sectorului pu#lic, parteneriatul pu#licpri!at înfurnizarea serviciilor publice, schimbarea raportului pe piaţa muncii întreforţa de munc& ocupat& din sectorul public şi cea ocupat& din sectorulprivat, creşterea investiţiilor în serviciile publice, utiliz6nd sistematic

mecanismele de tip piaţ&@ alte ţ&ri studiaz& gradul în care pot s& le utilizezesau realizeaz& schimb&ri considerabile care implic& extinderea de facto aacestora f&r& o raportare anume la un model concret de piaţ&.



5n sistemul de management public din Gom6nia profesionalizareamanagementului public este absolut necesar& dac& se doreşte orientareasistemului administrativ şi a statului nostru c&tre valorile promovate în toatedemocraţiile occidentale. $tapele iportante ale acestui proces sunt:

G. elaborarea unui studiu amplu de diagnosticare în domeniul resurselor

umane7@. fundamentarea strategiei globale în domeniul resurselor umane în sectorul

public7A. elaborarea strategiei globale şi a strategiei în domeniul resurselor umane în

administraţie şi în celelalte domenii de activitate din sectorul public7B. pregătirea resurselor umane pentru implementarea strategiilor7

C. asigurarea climatului organizaţional7O. implementarea strategiilor de resurse umane7D. monitorizarea evaluarea şi adaptarea strategiei globale şi a celei în

domeniul resurselor umane.



$%ectele unei ast%el de sc8i#ări %undaentale +n cadrul

autorită*ilor i institu*iilor pu#lice din *ara noastră ar %iurătoarele:

îmbunătăţirea semnificativă a calităţii deciziilor administrative7 amplificarea funcţionalităţii la nivel de instituţie şi de sistem administrativ

în ansamblul lui7 îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite instituţiilor şi cetăţenilor7 îmbunătăţirea imaginii instituţiilor publice şi a autorităţilor statului etc.

niţierea şi accelerarea profesionaliz&rii managementului public în sectorulpublic din ţara noastr& reprezint& o premis& necesar& în procesul reformeiadministrative, care aşteapt& a fi implementat& în autorit&ţile şi instituţiilepublice de la nivel central şi local.

L&r& o profesionalizare a managementului public este foarte greu de crezutc& instituţiile publice şi autorit&ţile administrative vor a!unge la niveluri deperformanţ& comparabile cu cele ale organizaţiilor similare din ţ&riledezvoltate.



Cu#ul n$Cu#ul n$



PARTICULARITATI ALE

ARTICULARITATI ALE

SUBSISTE ULUI

UBSISTE ULUI

ORGANIATORIC AL ANAGE ENTULUIRGANIATORIC AL ANAGE ENTULUI

PUBLIC

UBLIC

"raniarea structurală +n institu*iile i autorită*ile pu#lice"raniarea structurală +n institu*iile i autorită*ile pu#lice



Organi'area structurală const& în reprezentarea şi dispunerea elementelororganizării procesuale într1o structură organizatorică adecvată fiecărui tip deinstituţie sau autoritate publică integrată în sectorul public.

Adesea se fac confuzii între dou& noţiuni fundamental diferite,respectiv organizarestructural& şi structur& organizatoric&. 7eşi la prima vedere pare doar o

deosebire de poziţionare a cuvintelor, sensul este unul diferit. 7ac& organizarea structural& a fost explicat& de!a, prin structură organi'atorică

se înţelege configuraţia internă a unei instituţii sau autorităţi publice formată din persoane subdiviziuni organizatorice şi relaţii astfel determinate încât săasigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor

managementului public. 5n orice instituţie sau autoritate public&, structura organizatoric& reuneşte două

segmente aflate într0o interdependenţ& permanent&: structura de conducere ainstituţiei/autorit&ţii publice şi structura de execuţie a instituţiei/autorit&ţiipublice.

Stuctua de conducee

tuctua de conducee



Structura de conducereStructura de conducere

reuneşte ansamblul funcţionarilor publici, compartimentelor şi

relaţiilor organizatorice interne şi externe constituite şi plasate în structura organizatoric&astfel înc6t s& asigure condiţiile necesare desf&şur&rii proceselor de management şi deexecuţie prin care creşte gradul de satisfacere a interesului public.

Structura de execu*ie este format& din ansamblul funcţionarilor publici, compartimente şi

relaţii organizatorice interne şi externe constituite cu scopul realiz&rii şi furniz&rii de serviciipublice specifice tipului de instituţie/autoritate public&.

5n toate instituţiile şi autorit&ţile publice din ţara noastr& cele dou& componente ale structuriiorganizatorice sunt destul de bine reprezentate, put6ndu0se destul de uşor face o distincţie între elementele celor dou&.

7eşi o astfel de grupare serveşte doar unei analize teoretice, este totuşi important s&semnal&m faptul c& tipul de structură arat& practic care sunt acele componentestructurale implicate cu prec&dere în procesele de management, în activit&ţi de analiz&,concepţie tehnic&, de decizie etc. şi care au o contribuţie semnificativ& în procesele derealizare şi furnizare a serviciilor publice.



n unele domenii ale sectorului public din ţara noastr& se utilizeaz& şi un altn unele domenii ale sectorului public din ţara noastr& se utilizeaz& şi un altconcept şi anumeconcept şi anume structură a&ministratiăstructură a&ministratiă,, în special în domeniul în special în domeniuladministraţiei publice.administraţiei publice.

=rin=rin structură adinistrati!ăstructură adinistrati!ă se înţelege configuraţia internă şi relaţiile care sese înţelege configuraţia internă şi relaţiile care se

stabilesc între componentele sistemului administrativ în procesul de realizare astabilesc între componentele sistemului administrativ în procesul de realizare aobiectivelor fundamentale ale managementului public.obiectivelor fundamentale ale managementului public.



cest cest mod depăşit mod depăşit de înţelegere a rolului unei structuri organizatorice atragede înţelegere a rolului unei structuri organizatorice atragefoarte multe disfuncţionalităţi cu consecinţe directe asupra proceselor defoarte multe disfuncţionalităţi cu consecinţe directe asupra proceselor demanagement şi de execuţie din instituţiile şi autorităţile publice limitândmanagement şi de execuţie din instituţiile şi autorităţile publice limitândsemnificativ capacitatea administrativă a acestora de a1şi realiza misiuneasemnificativ capacitatea administrativă a acestora de a1şi realiza misiuneasocială pentru care au fost constituite.socială pentru care au fost constituite.

'ste acesta unul din multele exemple de înc&lcare a unui principiu fundamental'ste acesta unul din multele exemple de înc&lcare a unui principiu fundamentaldeclarat în lege, acela al autonomiei.declarat în lege, acela al autonomiei.

5n cele dou& componente ale structurii organizatorice exist& urm&toarele 5n cele dou& componente ale structurii organizatorice exist& urm&toarelecoponente priarecoponente priare::



coponente priarecoponente priare::

postul7 postul7 funcţia publică7funcţia publică7 funcţia politică7funcţia politică7 compartimentul7compartimentul7 relaţiile organizatorice7relaţiile organizatorice7

relaţiile administrative7relaţiile administrative7 ponderea ierar!ică7 ponderea ierar!ică7 nivelul ierar!ic.nivelul ierar!ic.



Postul este componenta structurală de bază alcătuită din ansamblulobiectivelor sarcinilor competenţelor şi responsabilităţilor desemnate peanumite perioade fiecărui funcţionar public.

7eoarece postul reprezint& Kcelula3 de baz& a structurii unei instituţii şi/sauautorit&ţi publice, sunt prezentate toate elementele componente ale acestuia,respectiv: obiectivele postului sarcinile competenţele şi responsabilităţile cerevin fiecărui post .

;unc.ia )ublic'

unc.ia )ublic'



Func*ia pu#licăFunc*ia pu#lică ca şi concept poate fi abordat& din dou& perspective: ceaca şi concept poate fi abordat& din dou& perspective: cealegislatiă şi cea managerialălegislatiă şi cea managerială. 7eşi cele dou& nu se elimin&, dimpotriv& sunt. 7eşi cele dou& nu se elimin&, dimpotriv& sunt

ca şi conţinut perfect compatibile,ca şi conţinut perfect compatibile, există o serie de diferenţe în percepereaexistă o serie de diferenţe în percepereaconceptului conceptului de c&tre !urişti şi de c&tre specialiştii în domeniul managementuluide c&tre !urişti şi de c&tre specialiştii în domeniul managementuluipublic.public.

Din punctul de !edere al specialitilor +n drept adinistrati!Din punctul de !edere al specialitilor +n drept adinistrati! ,, funcţia pu"licăfuncţia pu"lică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea saureprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau

instituţia publică în temeiul legii în scopul realizării competenţelor sale.instituţia publică în temeiul legii în scopul realizării competenţelor sale.

&rincipiile care stau la #aa exercitării %unc*iilor pu#lice&rincipiile care stau la #aa exercitării %unc*iilor pu#lice sunt1sunt1

?? asigurarea tuturor activit&ţilor efectuate de funcţionarii publici s& fie prompt&,asigurarea tuturor activit&ţilor efectuate de funcţionarii publici s& fie prompt&,

eficient&, liber& de pre!udec&ţi, corupţie, abuz de putere şi presiuni politice@eficient&, liber& de pre!udec&ţi, corupţie, abuz de putere şi presiuni politice@

?? selectarea funcţionarilor publici exclusiv dup& criteriul competenţei@selectarea funcţionarilor publici exclusiv dup& criteriul competenţei@

?? egalitatea şanselor la intrarea şi la promovarea în corpul funcţionarilor publici@egalitatea şanselor la intrarea şi la promovarea în corpul funcţionarilor publici@

?? stabilitatea funcţionarilor publici.stabilitatea funcţionarilor publici.

eea pri ind stat t l % nc*ionar l i p #lic defineşte f ncţionar l p blic ca



eea pri!ind statutul %unc*ionarului pu#lic, defineşte funcţionarul public ca Ppersoana numită într1o funcţie publică” iar totalitatea funcţionarilor publici din

autorit&ţile şi instituţiile publice constituie corpul funcţionarilor publici.

Aceeaşi lege integreaz& în conţinutul ei condi*iile care trebuie îndeplinite de unindivid pentru a ocupa o funcţie public& în autorit&ţile şi instituţiile publice. Acestea sunt:

? cetăţenia română şi domiciliul stabil în RomâniaJ cunoaşterea limbii române scris şi vorbitJ vârsta minimă GE aniJ capacitatea de exerciţiu deplinăJ starea de sănătate corespunzătoare funcţiei publiceJ condiţiile de studii prevăzute de lege pentru funcţia publică respectivă

J absenţa condamnărilor penaleJ selectarea sau promovarea unui examen organizat pentru ocuparea postului saufuncţiei publice vacante.

;unc.ia )ublic'



Func*ia pu#lică ocupată de repreentan*ii politici este acea funcţie ce revine înmod direct politicienilor care au candidat în procesul electoral la ocuparea unorastfel de funcţii, fie direct, fie pe listele unui partid politic, a c&rui doctrin& oagreeaz&.

'xist& doar o categorie de funcţii publice ocupate de reprezentanţi politici,respectiv funcţii &e con&ucere% cunoscute su" numele &e funcţii politice. =oliticienilor c6ştig&tori în alegeri li se confer& astfel de funcţii publice, prin careei urm&resc punerea în aplicare a programului politic al partidului agreat înaintede lansarea în cursa electoral&.

Titularii acestor funcţii politice răspund în primul rând în faţa liderilor politici şi aorganismelor colective ale partidelor politice pe care le reprezintă şi nu faţă deobiectivul fundamental al managementului public.

Aşa cum se poate constata, toate categoriile de funcţii prezentate sunt Aşa cum se poate constata, toate categoriile de funcţii prezentate sunt %unc*ii%unc*iipu#licepu#lice a c&ror existenţ& în structura organizatoric&a c&ror existenţ& în structura organizatoric& esteeste finanţată dinfinanţată din



pu#licepu#lice a c&ror existenţ& în structura organizatoric&a c&ror existenţ& în structura organizatoric& esteeste finanţată dinfinanţată dinbugetele publicebugetele publice îns& în ceea ce priveşte sarcinile, competenţele şi îns& în ceea ce priveşte sarcinile, competenţele şi

responsabilit&ţile aferente, acestea sunt determinate doar pentru c6teva.responsabilit&ţile aferente, acestea sunt determinate doar pentru c6teva.

5n toate statele democratice exist& 5n toate statele democratice exist& o separa*ie clară a acestor cateorii deo separa*ie clară a acestor cateorii de%unc*ii pu#lice,%unc*ii pu#lice, dar şi o delimitare clar& a rolului şi limitelor de penetrare adar şi o delimitare clar& a rolului şi limitelor de penetrare afiec&rei categorii în sistem, astfel înc6t funcţionalitatea mecanismelorfiec&rei categorii în sistem, astfel înc6t funcţionalitatea mecanismelormanageriale necesare realiz&rii misiunii sociale a instituţiilor şi autorit&ţilormanageriale necesare realiz&rii misiunii sociale a instituţiilor şi autorit&ţilor

publice s& nu fie afectate, iar sistemul s&0şi p&streze integritatea şi gradul depublice s& nu fie afectate, iar sistemul s&0şi p&streze integritatea şi gradul deflexibilizare a structurii absolut necesare.flexibilizare a structurii absolut necesare.

5n contextul actual, devin absolut necesare 5n contextul actual, devin absolut necesare corecţii importantecorecţii importante în ceea ce priveşteîn ceea ce priveştearia de cuprindere a autorităţii şi responsabilităţii de către funcţiile de demnitatearia de cuprindere a autorităţii şi responsabilităţii de către funcţiile de demnitate publică şi de către cele ocupate de reprezentanţii politici publică şi de către cele ocupate de reprezentanţii politici altfel exist& de!aaltfel exist& de!a pericolul evident al politizării şi destabilizării pericolul evident al politizării şi destabilizării unui sistem tocmai datorit&unui sistem tocmai datorit&deficienţelor ma!ore existente în modul de concepere şi funcţionare adeficienţelor ma!ore existente în modul de concepere şi funcţionare astructurilor organizatorice din instituţiile şi autorit&ţilepublice din ţara noastr&.structurilor organizatorice din instituţiile şi autorit&ţilepublice din ţara noastr&.



;u trebuie uitat c&sisteul adinistrati!dintro *ară repreintăcoloana !erte#rală aacestuia, iar modul deconstituire şi funcţionare a

fiec&rei componenteorganizatorice,influenţeaz&decisiv starea de s&n&tatea sistemului în ansamblullui şi a sectorului public, îngeneral.

opartienteleopartientele suntsunt componente rezultate din agregarea unor posturicomponente rezultate din agregarea unor posturişi funcţii publice cu conţinut similar şiIsau complementar.şi funcţii publice cu conţinut similar şiIsau complementar.



ş ţ p ţ ş pş ţ p ţ ş p

Compartimentul într0o instituţie sau autoritate public&Compartimentul într0o instituţie sau autoritate public& reuneştereuneşte un grup deun grup defuncţionari publici sau de anga"aţi9funcţionari publici sau de anga"aţi9

cu contract de muncăcu contract de muncă implicaţi în desf&şurarea unor activit&ţi relativ omogene,implicaţi în desf&şurarea unor activit&ţi relativ omogene, care au ocare au o pregătire specială pregătire specială în domeniul tehnic, economic, social, în domeniul tehnic, economic, social,

s&n&t&ţii, administrativ etc., corespunz&tor profilului instituţiei saus&n&t&ţii, administrativ etc., corespunz&tor profilului instituţiei sauautorit&ţii publice,autorit&ţii publice, carecare utilizează metode şi proceduri adecvate pentru realizarea unorutilizează metode şi proceduri adecvate pentru realizarea unor

obiectiveobiective desf&şoar& activitatea îndesf&şoar& activitatea în acelaşi spaţiuacelaşi spaţiu sunt subordonate nemi"locit unui titular de funcţie publică desunt subordonate nemi"locit unui titular de funcţie publică de

conducereconducere..

Ca în orice organizaţie, şi în instituţiile şi autorit&ţile publice exist& compartimente care, dup&

nuărul persoanelor care desf&şoar& activitate în cadrul lor şi dup& aploareaatri#u*iilor determinate pot fi numite: birouri,servicii, direcţii, departamente. ndiferentd tit l t l t tit i tf l d t t t l t b i & i t



de titulatura lor, pentru a se constitui astfel de componente structurale trebuie s& existe înainte de toate obiective specifice definite şi celelalte condiţii respectate.

7up& odul +n care di!ersele copartiente contri#uie la realiareainteresului pu#lic eneral se identific& două cateorii de copartiente:

copartiente opera*ionale, care sunt implicate direct în procesul de realizare şifurnizare de servicii publice@Aceast& prim& categorie de compartimente exist& în toateinstituţiile şi autorit&ţile publice. ;um&rul acestora se combin& cu cel al compartimenteloroperaţionale, îns& au o pondere mai mare pe nivelurile inferioare ale structurii unui sistemadministrativ pe m&sur& ce se coboar& la baza piramidei organizaţionale.

copartiente %unc*ionale, în cadrul c&rora se determin& obiective, sefundamenteaz& analize, se iau decizii, se acord& asistenţ& de specialitate funcţionarilor

publici din compartimentele operaţionale.'le predomin& pe nivelurile superioare alestructurilor organizatorice din instituţiile şi autorit&ţile publice, şi, pe m&sur& ce se coboar&la baza piramidei organizaţionale, num&rul lor scade.

Compartimentele funcţionale predomin& în structurile organizatorice aleministerelor, agenţiilor, direcţiilor generale, parlamentului, administraţiilorprezidenţiale etc. 5n sistemele administrative centralizate se observ& odeliitare clară între cele dou& categorii de compartimente, exist& chiar ospecializare a fiec&rei categorii ceea ce în practic& alimenteaz& un



specializare a fiec&rei categorii, ceea ce în practic& alimenteaz& undeec8ili#ru +ntre cel care %undaenteaă i ia deciia adinistrati!ă 0

copartientul %unc*ional i cel care execută con*inutul deciieiadinistrati!e 0 copartientul %unc*ional, situaţie deosebit de delicat&care contribuie la înt&rirea caracterului birocratic al activit&ţii desf&şurate încompartimentele funcţionale.

5n accepţiunea specialiştilor în domeniul managementului public respectareaprincipiilor %undaentale ale anaeentului pu#lic necesit& o riguroas&determinare a num&rului şi structurii compartimentelor operaţionale şifuncţionale, astfel ca s& existe un grad ridicat de funcţionalitate şi o orientare aconţinutului activit&ţii desf&şurate în cadrul lor c&tre ceea ce piaţa serviciilor şiceilalţi staIeholderi ai instituţiei şi autorit&ţii publice aşteapt&.

'ste necesar& deterinarea nuărului opti de copartiente %unc*ionale

i opera*ionale pentru a se menţine un grad acceptabil de birocratizare astructurii şi implicit a serviciilor publice oferite de autorit&ţi şi instituţii publice.



'ela*iile oraniatorice'ela*iile oraniatorice reprezintă legăturile care se stabilesc prinreprezintă legăturile care se stabilesc prin

reglementări oficiale între componentele structurii organizatorice dinreglementări oficiale între componentele structurii organizatorice dincadrul instituţiilor şi autorităţilor publicecadrul instituţiilor şi autorităţilor publice ..

Gelaţiile organizatoriceGelaţiile organizatorice asigur&asigur& leg&tura între toate componentele structuriileg&tura între toate componentele structuriiorganizatorice prezentate. =rin urmare, se stabilesc leg&turi întreorganizatorice prezentate. =rin urmare, se stabilesc leg&turi între

componentele primare: post, funcţie şi cele agregate, compartimente.componentele primare: post, funcţie şi cele agregate, compartimente.

'xist& un'xist& un grad destul de ridicat de diferenţiere a relaţiilor organizatoricegrad destul de ridicat de diferenţiere a relaţiilor organizatorice care se stabilesc în cadrul autorit&ţilor şi instituţiilor publice.care se stabilesc în cadrul autorit&ţilor şi instituţiilor publice.

Astfel, reflect6nd complexitatea raporturilor ce se stabilesc între componenteleprimare şi cele agregate ale structurii, în cadrul instituţiilor şi autorit&ţilor publice,rela*iile oraniatorice se pot divide în funcţie de conţinutul lor în patrucategorii:



categorii:

1. 'ela*ii de autoritate sunt leg&turile instituite prin intermediul unor reglement&rioficiale, acte normative sau regulamente interne obligatorii. 5n cadrul acesteicategorii de relaţii exist& trei tipuri de rela*ii:

o Gelaţii ierarhice, care exprim& raporturile stabilite între titularii de posturi şi funcţiipublice de conducere şi cei ai posturilor, respectiv funcţiilor publice de execuţie@

o Gelaţiile funcţionale rezultate din exercitarea autorit&ţii funcţionale de care dispunanumite compartimente din cadrul instituţiei sau autorit&ţii publice@

o Gelaţii de stat ma!or , care apar atunci c6nd se deleag& sarcini, autoritatea şiresponsabilitatea aferent& de c&tre titulari de funcţii publice de conducere denivel superior,c&tre colective special constituite în instituţia public& pentru a

participa la elaborarea sau implementarea unor proiecte importante de interespublic.

1$

$

'ela*iile de cooperare'ela*iile de cooperare se stabilesc între posturile situate pe acelaşise stabilesc între posturile situate pe acelaşinivel ierar!ic dar în compartimente diferitenivel ierar!ic dar în compartimente diferite, respectiv funcţionari publici, respectiv funcţionari publicidin compartimente diferite sa dindin compartimente diferite sau din acelaşi compartimentacelaşi compartiment Astfel de relaţiiAstfel de relaţii



din compartimente diferite sau dindin compartimente diferite sau din acelaşi compartiment acelaşi compartiment . Astfel de relaţii. Astfel de relaţiiapar ca urmare a dezvoltării în comun a unor lucrări sau servicii publiceapar ca urmare a dezvoltării în comun a unor lucrări sau servicii publicecomplexe7complexe7

3. 'ela*iile de control3. 'ela*iile de control se stabilesc şi se dezvolt&se stabilesc şi se dezvolt& între compartimenteîntre compartimentespecializate în efectuarea controlului şi celelalte compartimentespecializate în efectuarea controlului şi celelalte compartimente dindincadrul autorit&ţii sau instituţiei publice. Aceste relaţiicadrul autorit&ţii sau instituţiei publice. Aceste relaţii apar şi între titulariiapar şi între titularii

de posturi funcţii publice de conducere şi funcţionarii cu funcţii publicede posturi funcţii publice de conducere şi funcţionarii cu funcţii publicede execuţie subordonaţi direct unor manageri publici7de execuţie subordonaţi direct unor manageri publici7

4. 'ela*ii de repreentare4. 'ela*ii de repreentare se stabilesc între managerii publici de nivelse stabilesc între managerii publici de nivelsuperior din instituţia sau autoritatea publică şi diverşii staKe!olderi aisuperior din instituţia sau autoritatea publică şi diverşii staKe!olderi aiacestora.acestora. 5n afara acestor tipuri de relaţii organizatorice, pe care le 5n afara acestor tipuri de relaţii organizatorice, pe care le

înt6lnim şi în alte tipuri de organizaţii din sectorul privat, înt6lnim şi în alte tipuri de organizaţii din sectorul privat, înînmanagementul public apar o serie de particularităţi şi evident şi alte tipurimanagementul public apar o serie de particularităţi şi evident şi alte tipuride relaţii de relaţii ..

nstituţiile şi autorit&ţile publice fac parte dintr0un sistemsocialadministrativ. 'xistenţa sistemului determin& în mod evident şiexistenţa relaţiilor, a leg&turilor între toate elementele acestuia, pentru aexista o coeziune şi o coerenţ& absolut necesare îndeplinirii misiuniisociale pe care o au ma!oritatea instituţiilor şi autorit&ţilor publice.



5n acest context se identific& un alt concept şi un alt criteriu declasificare a relaţiilor în sectorul public: relaţiile administrative.

'ela*iile adinistrati!e sunt legăturile care se stabilesc între toatecomponentele sistemului socio1administrativ care asigură integritatea şicoeziunea acestuia în procesul de realizare a obiectivului fundamental almanagementului public.

7up& apartenenţ&, relaţiile a&ministratie pot fi:

o 7elaţii a&ministratie interne, care se stabilesc +ntre componenteleinterne dintr0o instituţie sau autoritate public& i +ntre componentele

sistemului socio1administrativ din care fac parte acestea. 7e exemplu,toate relaţiile organizatorice sunt relaţii interne. Ea acestea se adaug& îns& leg&turile între instituţia public&, respectiv autoritatea public& cucelelalte componente ale sistemului administrativ, respectiv instituţii,autorit&ţi reprezentative ale autorit&ţii executive şi ale autorit&ţii puteriilegislative.

o 'ela*ii adinistrati!e externe sunt leăturile care se sta#ilesc +ntreinstitu*iile i autorită*ile pu#lice coponente ale sisteului adinistrati!i al*i stake8olderi. 5n aceast& categorie pot fi integrate, rela*iile de autoritatei de repreentare, dac& ar fi s& consider&m precedenta clasificare.



p , p

7up& competenţ& relaţiile administrative sunt:o 'ela*iile adinistrati!e de autoritate sunt instituite prin lei, 8otăr<ri de

u!ern, ordine şi exercitarea lor este obligatorie de c&tre toate instituţiile şiautorit&ţile publice la care se face referire în cadrul legislativ aferent. =rinurmare, fiecare tip de relaţie de autoritate îşi g&seşte corespondentul în aceast&categorie a relaţiilor administrative de autoritate. Astfel există:

'ela*ii adinistrati!e ierar8ice, care se stabilesc între instituţii şi autorit&ţi dinadministraţia public& aflate pe niveluri ierarhice superioare şi cele de penivelurile ierarhice nferioare în faţa c&rora acestea din urm& r&spundnecondiţionat, dac& legea a prev&zut în mod expres acest tip de relaţie.

'ela*ii adinistrati!e %unc*ionale, care descriu leg&turile dintre instituţii sau

autorit&ţi publice aflate pe aceleaşi niveluri ierarhice în structura sistemuluiadministrativ. Aceste relaţii condiţioneaz& integrarea pe orizontal& a proceselorprin care se realizeaz& şi furnizeaz& servicii publice de interes general.

o 'ela*ii adinistrati!e de stat aGor 'ela*ii adinistrati!e de stat aGor ,, care constau încare constau în legăturile care selegăturile care sestabilesc între instituţii şi autorităţi publice şi terţe persoane fizice saustabilesc între instituţii şi autorităţi publice şi terţe persoane fizice sau"uridice cu ocazia derulării unor proiecte complexe de interes social."uridice cu ocazia derulării unor proiecte complexe de interes social.



"uridice cu ocazia derulării unor proiecte complexe de interes social. "uridice cu ocazia derulării unor proiecte complexe de interes social.o 'ela*iile adinistrati!e de control'ela*iile adinistrati!e de control se stabilesc întrese stabilesc între autorităţi cuautorităţi cu

competenţe mai ample şi cele cu competenţe mai restrânsecompetenţe mai ample şi cele cu competenţe mai restrânse..

>i!elul ierar8ic>i!elul ierar8ic se defineştese defineşte ca ansamblul subdiviziunilor organizatoriceca ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeaşi distanţă faţă de managementul de vârf plasate pe linii orizontale la aceeaşi distanţă faţă de managementul de vârfal instituţiei sau autorităţii publice.al instituţiei sau autorităţii publice.

;um&rul;um&rul de niveluri ierarhicede niveluri ierarhice este influenţat deeste influenţat de dimensiunea instituţiei saudimensiunea instituţiei sauautorit&ţii publice şi de tipurile de relaţii organizatorice existente între diferiteautorit&ţii publice şi de tipurile de relaţii organizatorice existente între diferitecompartimente.compartimente.

(n alt factor care(n alt factor care influenţeaz&influenţeaz& num&rul de niveluri ierarhice estenum&rul de niveluri ierarhice este cadrulcadrullegislativ,legislativ, care pentru multe instituţii şi autorit&ţi publicecare pentru multe instituţii şi autorit&ţi publice precizeaz& chiarprecizeaz& chiarconfiguraţia structurii organizatorice în organigram&.configuraţia structurii organizatorice în organigram&.



=rin urmare,=rin urmare, num&rul de niveluri ierarhicenum&rul de niveluri ierarhice poate fi influenţat în mod direct depoate fi influenţat în mod direct de

legislaţie, fapt ce limiteaz& semnificativ, chiar p6n& la eliminare,legislaţie, fapt ce limiteaz& semnificativ, chiar p6n& la eliminare,posibilitatea dezvolt&rii unei structuri organizatorice flexibile, cu un gradposibilitatea dezvolt&rii unei structuri organizatorice flexibile, cu un gradcorespunz&tor de autonomie.corespunz&tor de autonomie.

5n 5n instituţiile şi autorit&ţile publice din Gom6niainstituţiile şi autorit&ţile publice din Gom6nia, num&rul de niveluri ierarhice, num&rul de niveluri ierarhice în acelaşi tip de instituţie sau în acelaşi tip de instituţie sau autoritateautoritate este acelaşi, deoarece sistemuleste acelaşi, deoarece sistemulse orienteaz& în primul r6nd dup& conţinutul cadrului legislativ şi abia înse orienteaz& în primul r6nd dup& conţinutul cadrului legislativ şi abia înultimul r6nd dup& nevoile interne.ultimul r6nd dup& nevoile interne.

Astfel sunt numeroase instituţii şi autorit&ţi administrative în ţara noastr& Astfel sunt numeroase instituţii şi autorit&ţi administrative în ţara noastr&care au structuri similare, în timp a!ung6ndu0se chiar lacare au structuri similare, în timp a!ung6ndu0se chiar la identificarea unuiprototip de structură cu nuăr identic de ni!eluri ierar8ice icon%iura*ie aproape identică. Aceasta demonstreaz& gradul redus de Aceasta demonstreaz& gradul redus de

înţelegere a rolului structurii organizatorice,în general, a num&rului de înţelegere a rolului structurii organizatorice,în general, a num&rului deniveluri ierarhice, în special, implicaţiile ma!ore pe care acestea le auniveluri ierarhice, în special, implicaţiile ma!ore pe care acestea le auasupra funcţionalit&ţii structurii şi viabilit&ţii manageriale a instituţiei sauasupra funcţionalit&ţii structurii şi viabilit&ţii manageriale a instituţiei sauautorit&ţii publice.autorit&ţii publice.

5n instituţiile şi autorit&ţile publice cu num&r mare de niveluri ierarhice pecare le înt6lnim în special în administraţia public& central& din ţaranoastr& principalele pro#lee care apar sunt:



noastr&, principalele pro#lee care apar sunt:

? dificult&ţi în procesul de comunicare, ceea ce determin& frecvenţa mare adistorsiunilor, filtra!elor şi redundanţelor, dar şi supraînc&rc&ri alecanalelor sistemului informaţional@

? creşterea duratelor proceselor de fundamentare a deciziilor demanagement şi a deciziilor administrative@

? consum mare de timp şi resurse materiale şi financiare@

? fluxuri şi circuite informaţionale lungi@? dificult&ţi în implementarea deciziilor de management şi administrative

etc.

Oe recomand& structurile organizatorice plate cu număr mic de niveluriierar!ice şi cu dezvoltare corespunzătoare pe orizontală deoarece

acestea faciliteaz& buna comunicare şi integrare a componentelorstructurale în sistemul de management al instituţiei sau autorit&ţii publice.publice.



;ipuri de structuri oraniatorice $n instituţiileşi autorităţile pu"lice



5n 5n %unc*ie de particularită*ile%unc*ie de particularită*ile pe care le are fiecare domeniu depe care le are fiecare domeniu deactivitate, în sectorul public se identific& mai multe tipuri deactivitate, în sectorul public se identific& mai multe tipuri destructuri organizatorice. Motuşi la o analiz& atent& se constat& c&structuri organizatorice. Motuşi la o analiz& atent& se constat& c&predomin&predomin& trei tipuri &e structuri organi'atorice cu pon&eritrei tipuri &e structuri organi'atorice cu pon&eri&iferite&iferite în diferitele domenii ale sectorului public. Cele mai în diferitele domenii ale sectorului public. Cele maifrecvent înt6lnite structuri organizatorice în instituţiile şifrecvent înt6lnite structuri organizatorice în instituţiile şiautorit&ţile publice din ţara noastr& sunt urm&toarele:autorit&ţile publice din ţara noastr& sunt urm&toarele:

structura ierar8ic %unc*ională@ structura teritorială@

structura ixtă.

Structura ierar8ic %unc*ionalăStructura ierar8ic %unc*ională constă în organizarea instituţiei sauconstă în organizarea instituţiei sauautorităţii publice pe niveluri ierar!ice şi pe domenii în funcţie de tipurile deautorităţii publice pe niveluri ierar!ice şi pe domenii în funcţie de tipurile deservicii publice pe care le realizează şi furnizează.servicii publice pe care le realizează şi furnizează.



servicii publice pe care le realizează şi furnizează.se c pub ce pe ca e e ea ea ă ş u ea ă

=rincipalele=rincipalele tr&s&turitr&s&turi ale acestui tip de structur& organizatoric& sunt:ale acestui tip de structur& organizatoric& sunt:

?? existenţa unor compartimente operaţionale şi funcţionale distincteexistenţa unor compartimente operaţionale şi funcţionale distincte, clar, clardeterminate în configuraţia structurii@determinate în configuraţia structurii@

?? şefii compartimentelor exercită toate atribuţiileşefii compartimentelor exercită toate atribuţiile conducerii şi au în subordineconducerii şi au în subordinetoţi funcţionarii publici de execuţie din structura compartimentelor pe care letoţi funcţionarii publici de execuţie din structura compartimentelor pe care leconduc@conduc@

?? funcţionarii publici de execuţie primesc ordinefuncţionarii publici de execuţie primesc ordine at6t de la şefii lor ierarhici, c6tat6t de la şefii lor ierarhici, c6tşi de la conduc&torii compartimentelor funcţionale, fiind dublu sau chiarşi de la conduc&torii compartimentelor funcţionale, fiind dublu sau chiarmultiplu subordonaţi@multiplu subordonaţi@

?? funcţionarii publici de execuţie răspund funcţionarii publici de execuţie răspund faţ& de şeful ierarhic şi faţ& de şefulfaţ& de şeful ierarhic şi faţ& de şeful

acestuia din urm&@acestuia din urm&@?? număr mare de niveluri ierar!icenumăr mare de niveluri ierar!ice..

Structura teritorialăStructura teritorialăStructura teritorialăStructura teritorială desemnează organizarea instituţiei sau autorităţii publice în raportdesemnează organizarea instituţiei sau autorităţii publice în raport

cu unitatea administrativ teritorială pe care îşi exercită competenţacu unitatea administrativ teritorială pe care îşi exercită competenţa



cu unitatea administrativ1teritorială pe care îşi exercită competenţa.cu unitatea administrativ1teritorială pe care îşi exercită competenţa.

=rincipalele=rincipalele tr&s&turi ale structurii teritorialetr&s&turi ale structurii teritoriale sunt:sunt:

?? sfera &e e*ercitare a autorităţii sfera &e e*ercitare a autorităţii de c&tre componentele structurii este determinat& dede c&tre componentele structurii este determinat& deunitatea administrativ teritorial& alocat& de instituţia sau autoritatea ierarhic funcţional&@unitatea administrativ teritorial& alocat& de instituţia sau autoritatea ierarhic funcţional&@

?? numărul &e compartimentenumărul &e compartimente este determinat de nivelul şi de intensitatea nevoilor socialeeste determinat de nivelul şi de intensitatea nevoilor socialeidentificate în unitatea administrativ0teritorial& pe care o are în administrare instituţia sauidentificate în unitatea administrativ0teritorial& pe care o are în administrare instituţia sauautoritatea public& cu o astfel de structur&@autoritatea public& cu o astfel de structur&@

?? numărul re&us &e nieluri ierar!icenumărul re&us &e nieluri ierar!ice, aceste tipuri de structuri fiind de tip plat, extinse pe, aceste tipuri de structuri fiind de tip plat, extinse peorizontal&@orizontal&@

?? pon&erea mare a relaţiilor funcţionale pon&erea mare a relaţiilor funcţionale între compartimentele structurii@ între compartimentele structurii@

=articularit&ţi ale organiz&rii în instituţii publice şi autorit&ţi administrative din Gom6nia=articularit&ţi ale organiz&rii în instituţii publice şi autorit&ţi administrative din Gom6nia

?? existenţa în structur& a unuiexistenţa în structur& a unui număr &estul &e mare &e compartimente operaţionalenumăr &estul &e mare &e compartimente operaţionale în încare se realizeaz& şi se furnizeaz& servicii publice de interes general şi specific pentrucare se realizeaz& şi se furnizeaz& servicii publice de interes general şi specific pentruunitatea administrativ0teritorial& pe care îşi exercit& competenţa respectiva instituţie sauunitatea administrativ0teritorial& pe care îşi exercit& competenţa respectiva instituţie sauautoritate@autoritate@

?? gra&ul mare &e fle*i"ilitate al acestui tip &e structurăgra&ul mare &e fle*i"ilitate al acestui tip &e structură, care poate fi adaptat& funcţie de, care poate fi adaptat& funcţie denevoile teritoriale identificate şi obiectivele manageriale urm&rite.nevoile teritoriale identificate şi obiectivele manageriale urm&rite.

5n sectorul public din ţara noastr& se identific& 5n sectorul public din ţara noastr& se identific& două cateoriidouă cateoriidede institu*ii cuinstitu*ii cu &ouă forme ale aceluiaşi tip &e structură&ouă forme ale aceluiaşi tip &e structură



dede institu*ii cuinstitu*ii cu &ouă forme ale aceluiaşi tip &e structură&ouă forme ale aceluiaşi tip &e structură.. Astfel exist&: Astfel exist&:

instituţii cu competenţă teritorială generalăinstituţii cu competenţă teritorială generală , care dispun de structuri, care dispun de structuriteritoriale, dar cu un grad ridicat de formalism şiteritoriale, dar cu un grad ridicat de formalism şi rigiditate excesiv&.rigiditate excesiv&.

funcţionalitatea structurilor organi'atoricefuncţionalitatea structurilor organi'atorice ale instituţiilor şiale instituţiilor şi

autorităţilor cu competenţe materiale generale este puternic afectată şiautorităţilor cu competenţe materiale generale este puternic afectată şitin&e să ai"ă un gra& ri&icat &e formalismtin&e să ai"ă un gra& ri&icat &e formalism cu influenţe negative asupracu influenţe negative asupracelorlalte componente ale sistemului de management din instituţia public&.celorlalte componente ale sistemului de management din instituţia public&.

instituţii cu competenţă teritorială limitatăinstituţii cu competenţă teritorială limitată , care, de asemenea,, care, de asemenea, dispundispunde structuri teritoriale bine determinate în unitateade structuri teritoriale bine determinate în unitatea administrativ teritorial&: oraş0administrativ teritorial&: oraş0municipiu, comun&. 5n aceast& categorie, în ţara noastr& sunt prim&riile,municipiu, comun&. 5n aceast& categorie, în ţara noastr& sunt prim&riile,reprezentative pentru autoritatea executiv& în unitatea administrativ teritorial&.reprezentative pentru autoritatea executiv& în unitatea administrativ teritorial&.

7eşi prim&riile au un grad acceptabil de autonomie în conceperea7eşi prim&riile au un grad acceptabil de autonomie în conceperea structurilorstructurilororganizatorice, totuşi inerţia sistemului şi profesionalismul limitat al managerilororganizatorice, totuşi inerţia sistemului şi profesionalismul limitat al managerilorpublici din aceste autorit&ţi îngreuneaz& şi în multe situaţii limiteaz& flexibilitateapublici din aceste autorit&ţi îngreuneaz& şi în multe situaţii limiteaz& flexibilitateastructurii organizatorice.structurii organizatorice.

Structura ixtăStructura ixtă reuneşte caracteristici ale primelor două tipuri de structurireuneşte caracteristici ale primelor două tipuri de structuri pe care le integrează în mecanismul intern de organizare al pe care le integrează în mecanismul intern de organizare al instituţiei sauinstituţiei sau

t ităţiit ităţii



autorităţii.autorităţii.

Structurile ixteStructurile ixte sunt considerate ca generatoarele unui optim însunt considerate ca generatoarele unui optim înfuncţionalitatea unei structuri funcţionalitatea unei structuri organizatorice dintr1o instituţieorganizatorice dintr1o instituţie publică publică..

7e modul în care managerii publici7e modul în care managerii publici ştiu s& combine avanta!ele fiec&rui tip şiştiu s& combine avanta!ele fiec&rui tip şis& limiteze dezavanta!ele celuilalt tip se poate a!unge la uns& limiteze dezavanta!ele celuilalt tip se poate a!unge la un nivelnivel

corespunz&tor de performanţ& a instituţiei publice.corespunz&tor de performanţ& a instituţiei publice.



Cu#ul n$DCu#ul n$D

Si#temul deci,ional (n )e#)ectivaSi#temul deci,ional (n )e#)ectivamana!ementului )ublicmana!ementului )ublic



mana!ementului )ublicmana!ementului )ublic

7ecizia7ecizia poate fi definit& ca fiindpoate fi definit& ca fiind cursul de acţiune ales pentru realizareacursul de acţiune ales pentru realizareaunuia sau mai multor obiectiveunuia sau mai multor obiective sausau alegerea raţională a uneialegerea raţională a uneialternative de acţiune în scopul obţinerii rezultatului dorit.alternative de acţiune în scopul obţinerii rezultatului dorit.



Deciia anaerialăDeciia anaerială F decizie pe care o abord&m în aceste pagini poate F decizie pe care o abord&m în aceste pagini poatefi definit& ca fiindfi definit& ca fiind KKacea decizie care are urmări nemi"locite asupraacea decizie care are urmări nemi"locite asupradeciziilor şi acţiunilor unor altor persoane.” deciziilor şi acţiunilor unor altor persoane.”

Deciia anaerialăDeciia anaerială



Deciia anaerialăDeciia anaerială

deciia anaerială iplică +ntotdeauna cel pu*in două persoane:deciia anaerială iplică +ntotdeauna cel pu*in două persoane:managerul Fmanagerul F &eci&entul &eci&entul F cel care decide şi una sau mai multe persoane F cel care decide şi una sau mai multe persoanee*ecutantee*ecutante sau cadre de conducere care particip& la implementarea sausau cadre de conducere care particip& la implementarea sauconcretizarea deciziei.concretizarea deciziei.

deciia anaerială are in%luen*e directe la ni!elul rupuluideciia anaerială are in%luen*e directe la ni!elul rupului:: neafect6nd doar starea, comportamentul, acţiunile şi rezultatele uneineafect6nd doar starea, comportamentul, acţiunile şi rezultatele unei

singure persoane@singure persoane@

deciia anaerială deterină e%ecte directe i propaatedeciia anaerială deterină e%ecte directe i propaate:: de natur&de natur&economic&, uman&, tehnic&, educaţional&.economic&, uman&, tehnic&, educaţional&.

& #l l i t t& #l l i t t l i tit ţi i t d fi il i tit ţi i t d fi i



&ro#leele iportante&ro#leele iportante ale instituţiei care pot definiale instituţiei care pot defini

adev&ratele decizii managerialeadev&ratele decizii manageriale suntsunt în opinia în opiniaspecialiştilor:specialiştilor:

&efinirea strategiei şi politicii pe termen lung-&efinirea strategiei şi politicii pe termen lung-

coor&onarea principalelor &omenii &e actiitate-coor&onarea principalelor &omenii &e actiitate-

soluţionarea &ificultăţilor $n &erularea actiităţii-soluţionarea &ificultăţilor $n &erularea actiităţii-

măsurile &eose"it &e importante pentru organi'aţie.măsurile &eose"it &e importante pentru organi'aţie.

5n practica organizaţional&, 5n practica organizaţional&, decizia managerial& îmbrac& dou&decizia managerial& îmbrac& dou&forme şi anume:forme şi anume:



o de act deciional:de act deciional: caz în carecaz în care se re%erăse re%eră la situa*ii deciionale carela situa*ii deciionale careau oau o complexitate redusăcomplexitate redusă,, se desfăşoară într1o perioadă scurtă de timpse desfăşoară într1o perioadă scurtă de timpşi predomină în cadrul oricărei organizaţii.şi predomină în cadrul oricărei organizaţii.

o de proces deciional:de proces deciional: caracteristiccaracteristic deciiilor coplexe,deciiilor coplexe, care necesităcare necesităun consum mare de timp pentru adoptare o cantitate mult mai mare deun consum mare de timp pentru adoptare o cantitate mult mai mare deinformaţii participarea mai multor persoaneinformaţii participarea mai multor persoane în vederea contur&rii în vederea contur&riisituaţiei decizionale.situaţiei decizionale.

;actoii )imai

ctoii )imai

ai deci,iei

i deci,iei



1.1. DecidentulDecidentul:: esteeste reprezentat dereprezentat de un manager sau de un organismun manager sau de un organismmanagerial care în virtutea sarcinilor, obiectivelor, competenţelor şimanagerial care în virtutea sarcinilor, obiectivelor, competenţelor şiresponsabilit&ţilor circumscrise, adopt& decizia în situaţia respectiv&.responsabilit&ţilor circumscrise, adopt& decizia în situaţia respectiv&.

EEa nivelul decidenţilor se manifest&a nivelul decidenţilor se manifest& două tendinţedouă tendinţe şi anume:şi anume:

apli%icarea capacită*ii deciionaleapli%icarea capacită*ii deciionale ca urmare a nivelului deca urmare a nivelului deprofesionalitate în domeniul managementului F în aceast& perioad&profesionalitate în domeniul managementului F în aceast& perioad&deciziile sunt elaborate de manageri profesionişti care pentru a fideciziile sunt elaborate de manageri profesionişti care pentru a ficapabili s& diri!eze activit&ţi economice complexe şi care au pe l6ng& ocapabili s& diri!eze activit&ţi economice complexe şi care au pe l6ng& opreg&tire de tip universitar şi o preg&tire special& în domeniulpreg&tire de tip universitar şi o preg&tire special& în domeniulmanagementuluimanagementului,,

proli%erarea deciiilor +n rupproli%erarea deciiilor +n rup îndeosebi a deciziilor strategice. îndeosebi a deciziilor strategice.

2.2.ediul deci,ional ambiant

ediul deci,ional ambiant:: este definit ca fiind Keste definit ca fiind Kansam"lulansam"lulelementelor en&ogene şi e*ogene ale organi'aţieielementelor en&ogene şi e*ogene ale organi'aţiei care alc&tuiesccare alc&tuiesc



g ş g g ţţsituaţia &eci'ională%situaţia &eci'ională% caracterizată prin manifestarea unor influenţecaracterizată prin manifestarea unor influenţe

directe şi indirecte semnificative asupra conţinutului şi rezultatelordirecte şi indirecte semnificative asupra conţinutului şi rezultatelordeciziei managerialedeciziei manageriale..33

I I n ca&ruln ca&rul me&iului am"iant &eci'ional me&iului am"iant &eci'ional se constată $n această perioa&ă o eoluţiese constată $n această perioa&ă o eoluţiecontra&ictorie astfel1contra&ictorie astfel1

o pe de o partepe de o parte se înregistreaz&se înregistreaz& o serie &e transformări care sunt $no serie &e transformări care sunt $n măsură să ofere premisele pentru un proces &eci'ional eficient măsură să ofere premisele pentru un proces &eci'ional eficient astfel: creşterea nivelului de preg&tire general& şi de specialitate, aastfel: creşterea nivelului de preg&tire general& şi de specialitate, acunoştinţelor personalului, internaţionalizarea activit&ţilor@cunoştinţelor personalului, internaţionalizarea activit&ţilor@

ope de altă partepe de altă parte mediul decizionalmediul decizional tin&e să &eină mult mai comple* tin&e să &eină mult mai comple* astfel: ad6ncirea diviziunii sociale, reducerea ciclului de viaţ& alastfel: ad6ncirea diviziunii sociale, reducerea ciclului de viaţ& alproduselor, cunoştinţelor şi accelerarea procesului de uzur& moral&.produselor, cunoştinţelor şi accelerarea procesului de uzur& moral&.

7ecunoaştere7ecunoaştereUrmărirea şiUrmărirea şi

Eta)ele

ta)ele

lu'ii deci,iei

u'ii deci,iei



I I &entificarea&entificareaalternati!eloalternati!elor r CC

7ecunoaştere7ecunoaştere

a şi &efinireaa şi &efinirea situatieisituatiei&eci'ionale&eci'ionale

2 a l u a r e a 2 a l u a r e a a l t e r n a t i ! e l o r

a l t e r n a t i ! e l o r Alegerea Alegerea

!ariantei!arianteioptieoptie

ImplementareaImplementarea !ariantei!arianteioptieoptie

şşealuareaealuarea solu*ieisolu*ieiipleentateipleentate

OOumum de cerinţeumum de cerinţe pe care orice decizie trebuie s& le întruneasc& pentrupe care orice decizie trebuie s& le întruneasc& pentru +ndeplinirea +n od e%icient +ndeplinirea +n od e%icient a multiplelor funcţii care0i revin îna multiplelor funcţii care0i revin înorganizaţieorganizaţie



organizaţieorganizaţie

&eci'ia&eci'ia tre"uie să fie fun&amentată ştiinţific tre"uie să fie fun&amentată ştiinţific %% &eci'ia&eci'ia tre"uie să fie $mputernicitătre"uie să fie $mputernicită%% fiecare &eci'iefiecare &eci'ie tre"uie să fie integrarătre"uie să fie integrară ;atât pe orizontală cât şi pe;atât pe orizontală cât şi pe

verticală<verticală< armoni'ată $n ansam"lul &eci'iilor a&optate sauarmoni'ată $n ansam"lul &eci'iilor a&optate sau proiectate a se lua proiectate a se lua%%

&eci'ia&eci'ia tre"uie să se $nca&re'e $n perioa&a optimă &e ela"orare şitre"uie să se $nca&re'e $n perioa&a optimă &e ela"orare şi

aplicare 0aplicare 0 să fiesă fie oportunăoportună%% formularea corespun'ătoare a &eci'iei1formularea corespun'ătoare a &eci'iei1 clar% concisclar% concis conţinând conţinând

obiectivul şi principalii parametrii operaţionali.obiectivul şi principalii parametrii operaţionali.

7n ca,ul deci,iilo admini#tative #e adau!'7n ca,ul deci,iilo admini#tative #e adau!'alte cEtevaalte cEteva

cein.e

ein.e::



deciia adinistrati!ă tre#uie să %ie %undaentată din punct dedeciia adinistrati!ă tre#uie să %ie %undaentată din punct de!edere leislati!:!edere leislati!: oo decizie administrativ& este determinat& şi determin&decizie administrativ& este determinat& şi determin&cadrul legislativ.cadrul legislativ.

deciia tre#uie să ai#ă caracter realist:deciia tre#uie să ai#ă caracter realist: ceea ce presupune rezolvareaceea ce presupune rezolvareaunor situaţii prin fundamentarea unei decizii administrative realiz6ndu0se înunor situaţii prin fundamentarea unei decizii administrative realiz6ndu0se înprealabil evaluarea c6t mai complet& şi corect& a situaţiei existente.prealabil evaluarea c6t mai complet& şi corect& a situaţiei existente.

s& nu fie contradictorie@s& nu fie contradictorie@

s& fie eficient&,s& fie eficient&, în sensul asigur&rii unui efect sporit cu un anumit efort@ în sensul asigur&rii unui efect sporit cu un anumit efort@

s& ia în considerare,s& ia în considerare, at6t obiectivele generale ale organizaţiei c6t şiat6t obiectivele generale ale organizaţiei c6t şi

bi tiobiective

ll

d i t i l ifie derivate şi cele specifice.



PPaticulait'.iaticulait'.i ale deci,iei admini#tativeale deci,iei admini#tative::

esteeste deterinată de o#iecti!eledeterinată de o#iecti!ele managementului public şi demanagementului public şi de cadrul norati!Ccadrul norati!C

esteeste reultatul cola#orăriireultatul cola#orării între fun între funccţionariţionariii publici de conducere şi execuţiepublici de conducere şi execuţiereprezentanţi aleşi şi/sau numiţi din instituţiile publice şi cet&ţeni@reprezentanţi aleşi şi/sau numiţi din instituţiile publice şi cet&ţeni@

iplică un !olu are de uncăCiplică un !olu are de uncăC

presupunepresupune derularea unui proces deciionalderularea unui proces deciional care cuprinde mai multe etape@care cuprinde mai multe etape@

esteeste a!iată de una sau ai ulte persoanea!iată de una sau ai ulte persoane fizice şi/sau !uridice@fizice şi/sau !uridice@

esteeste rezultatul colabor&rii mai multor persoanerezultatul colabor&rii mai multor persoane #titulari de posturi/funcţii publice#titulari de posturi/funcţii publicede conducere/execuţie, reprezentanţi numiţi şi/sau aleşi şi cet&ţeni%@de conducere/execuţie, reprezentanţi numiţi şi/sau aleşi şi cet&ţeni%@



implic& responsabilitatea uneia şi/sau mai multor persoaneimplic& responsabilitatea uneia şi/sau mai multor persoane titulare ale unortitulare ale unor

posturi/funcţii publice în administraţie a reprezentanţilor aleşi şi/sau numiţi şi aposturi/funcţii publice în administraţie a reprezentanţilor aleşi şi/sau numiţi şi acet&ţenilor@cet&ţenilor@

vizeaz& realizarea misiunii instituţiilor publice,vizeaz& realizarea misiunii instituţiilor publice, iar prin caracterul social F politiciar prin caracterul social F political deciziei administrative se asigur& realizarea ppoliticii statului.al deciziei administrative se asigur& realizarea ppoliticii statului.



.. 7up&7up& ori'ontul &e timpori'ontul &e timp lala care se refer&:care se refer&:

o Deciiile adinistrati!e pe teren neliitatDeciiile adinistrati!e pe teren neliitat şi în aceast& categorieşi în aceast& categorie



pp ş gş gsunt incluse deciziile fundamentate la nivel de parlament şi guvernsunt incluse deciziile fundamentate la nivel de parlament şi guvern

care îmbrac& forma legilor, hot&r6rilor de guvern, ordonanţelor decare îmbrac& forma legilor, hot&r6rilor de guvern, ordonanţelor deurgenţ&, etc.urgenţ&, etc.o Deciii pe teren lun,Deciii pe teren lun, fundamentate la nivelul administraţieifundamentate la nivelul administraţiei

centrale şi locale@centrale şi locale@o Deciii pe teren ediu,Deciii pe teren ediu, fundamentate la nivel de guvern, dar şi lafundamentate la nivel de guvern, dar şi la

nivelul administraţiei locale@nivelul administraţiei locale@o Deciii curente,Deciii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemuluifundamentate la toate nivelurile sistemului

administrativ şi care vizeaz& orizonturi scurte de timp@administrativ şi care vizeaz& orizonturi scurte de timp@o Deciii adinistrati!e pe teren scurt.Deciii adinistrati!e pe teren scurt.

4.4. 7up&7up& frecenţa a&optării frecenţa a&optării 11

Deciii periodiceCDeciii periodiceC Deciii aleatoriiCDeciii aleatoriiC Deciii unice.Deciii unice.

.. 7up&7up& amploarea sferei &eci'ionale a &eci&entului1amploarea sferei &eci'ionale a &eci&entului1

Deciii interaleCDeciii interaleC



Deciii interaleCDeciii interaleC

Deciii a!iate.Deciii a!iate. -.-. 7up&7up& numărul persoanelor participantenumărul persoanelor participante la procesul de fundamentare:la procesul de fundamentare:

Deciii de rupCDeciii de rupC Deciii indi!iduale.Deciii indi!iduale.

.. 7in punct de vedere al7in punct de vedere al conţinutului şi al mo&ificărilor pe care le a&uc $nconţinutului şi al mo&ificărilor pe care le a&uc $nor&inea #uri&icăor&inea #uri&ică se distin:se distin: Deciii eneraleCDeciii eneraleC Deciii noinaleCDeciii noinaleC Deciii deterinate de cererea de ser!icii pu#liceCDeciii deterinate de cererea de ser!icii pu#liceC Deciii deterinate de sc8i#ările +n structura unei institu*ii pu#lice.Deciii deterinate de sc8i#ările +n structura unei institu*ii pu#lice.

T.T. 7in punct de vedere al7in punct de vedere al componentei decidentului9componentei decidentului9 Deciii executoriiCDeciii executoriiC Deciii de adinistrare.Deciii de adinistrare.

Incet itudinea -i i#cul

nce titudinea -i i#cul

(n

n

luaea deci,iilo

uaea deci,iilo



? de certitudine:de certitudine: caracterizate princaracterizate prin disponi#ilitatea tuturor in%ora*iilordisponi#ilitatea tuturor in%ora*iilorpri!ind alternati!ele i consecin*ele acestora.pri!ind alternati!ele i consecin*ele acestora. Loarte puţine dintre deciziileLoarte puţine dintre deciziiledin aceast& perioad& sunt luate în asemenea condiţii de certitudine@din aceast& perioad& sunt luate în asemenea condiţii de certitudine@

? de risc:de risc: caracterizate printr0ocaracterizate printr0o pro#a#ilitate axiăpro#a#ilitate axiă de a realiza obiectivelede a realiza obiectiveleurm&rite folosind modalitatea preconizat&. Astfel alternativele sunt cunoscute laurm&rite folosind modalitatea preconizat&. Astfel alternativele sunt cunoscute lafel şi probabilitatea manifest&rii lor şi eventualele beneficii F alternativele suntfel şi probabilitatea manifest&rii lor şi eventualele beneficii F alternativele suntclare Fclare F nu i reultatelenu i reultatele ins&@ins&@

?

de incertitudine:de incertitudine: caracterizate princaracterizate prin pro#a#ilitatea are de realiare apro#a#ilitatea are de realiare ao#iecti!elor dar este incertă aniera +n care tre#uie procedat.o#iecti!elor dar este incertă aniera +n care tre#uie procedat. 5n condiţiile 5n condiţiile în care predomin& condiţiile de incertitudine este clar c& deciziile sunt rezultatul în care predomin& condiţiile de incertitudine este clar c& deciziile sunt rezultatulunor aprecieri subiective ale decidentului.unor aprecieri subiective ale decidentului.

Si#temul deci,ional

i#temul deci,ional

4

4

"unc.ii

unc.ii



o direc*ioneaă de!oltarea de ansa#lu a orania*iei i a coponentelordirec*ioneaă de!oltarea de ansa#lu a orania*iei i a coponentelorsale:sale: ma!oritatea organizaţiilor, indiferent de dimensiuni îşima!oritatea organizaţiilor, indiferent de dimensiuni îşi anticipeaă i +ianticipeaă i +ipreătesc e!olu*ia !iitoarepreătesc e!olu*ia !iitoare utiliz6nd previziunile pe termen mediu şi lungutiliz6nd previziunile pe termen mediu şi lungmaterializate în strategii şi politici ale organizaţiei F de fapt decizii strategice şimaterializate în strategii şi politici ale organizaţiei F de fapt decizii strategice şitacticetactice,,

o aroniarea acti!ită*ilor personalului orania*iei:aroniarea acti!ită*ilor personalului orania*iei: o funcţie extrem deo funcţie extrem deimportant& a sistemului decizional.important& a sistemului decizional. roniarea de detaliu +n cadrulroniarea de detaliu +n cadrulpre!iiunilor oraniatorice realiate se realieaă prin contri#u*iapre!iiunilor oraniatorice realiate se realieaă prin contri#u*iadeciiilor de coordonare.deciiilor de coordonare. Acest tip dedecizii se refer& în general la acţiunile Acest tip dedecizii se refer& în general la acţiunilecotidiene ale personalului organizaţieicotidiene ale personalului organizaţiei,,

o declanarea ac*iunilor personalului la ni!elul orania*iei i aldeclanarea ac*iunilor personalului la ni!elul orania*iei i alcoponentelor acesteia:coponentelor acesteia: ac*iunile care se deruleaă +n cadrulac*iunile care se deruleaă +n cadrulorania*iilor enereaă +n od deterinant per%oran*ele acestora.orania*iilor enereaă +n od deterinant per%oran*ele acestora. 5n 5ncondiţiile în care deciziile reflect& un nivel rezonabil al dorinţelor şi aştept&rilorcondiţiile în care deciziile reflect& un nivel rezonabil al dorinţelor şi aştept&rilorpersonalului, natura lor emoţional& este realizat&, gener6nd efecte pozitivepersonalului, natura lor emoţional& este realizat&, gener6nd efecte pozitiveasupra acţiunilor organizaţiei.asupra acţiunilor organizaţiei.

Ca)cane deci,ionale$ Putem identi"ica )atu motive )inci)aleCa)cane deci,ionale$ Putem identi"ica )atu motive )inci)ale

ale e-u'ii deci,iilo ale e-u'ii deci,iilo ::



++.. Deciia +n sineDeciia +n sine.. Acest tip de factori se refer& la natura a ceea ce Acest tip de factori se refer& la natura a ceea ceurmeaz& a fi f&cut, care poate genera probleme temporare sau cu caracterurmeaz& a fi f&cut, care poate genera probleme temporare sau cu caracterpermanent.permanent.

".". Intui*ia anaeruluiIntui*ia anaerului.. (nii manageri consider& c& reuşita în vremuri grele va(nii manageri consider& c& reuşita în vremuri grele vafi recompensat& de c&tre organizaţie, alţii au tendinţa de a nu lua înfi recompensat& de c&tre organizaţie, alţii au tendinţa de a nu lua înconsiderare dec6t aspectele care se potrivesc percepţiei lor, alţii pot vedea înconsiderare dec6t aspectele care se potrivesc percepţiei lor, alţii pot vedea înobstacolele care apar un eşec personal, în timp ce alţii vor continua s&obstacolele care apar un eşec personal, în timp ce alţii vor continua s&investeasc& timp şi resurse, datorit& încrederii pe care o au în intuiţia lor.investeasc& timp şi resurse, datorit& încrederii pe care o au în intuiţia lor.

$.$. &resiuni sociale.&resiuni sociale. (neori managerii continu& s& aplice o anumit& decizie(neori managerii continu& s& aplice o anumit& decizienu doar pentru c& refuz& s& admit& c& au eşuat, ci şi datorit& faptului c& nu vornu doar pentru c& refuz& s& admit& c& au eşuat, ci şi datorit& faptului c& nu vor

ca alţii s& vad& c& au dat greş sau c& sunt incompetenţi.ca alţii s& vad& c& au dat greş sau c& sunt incompetenţi.4.4. Iner*ia orania*ionalăIner*ia orania*ională.. Cel mai simplu factor care st& în calea renunţ&riiCel mai simplu factor care st& în calea renunţ&riila un anumit curs de acţiune îl reprezint& inerţia organizaţional& pe care ola un anumit curs de acţiune îl reprezint& inerţia organizaţional& pe care oimplic& procedurile existente şi dificult&ţile în încercarea de a schimba oimplic& procedurile existente şi dificult&ţile în încercarea de a schimba odecizie strategic&.decizie strategic&.

iite orania*ionaleiite orania*ionale ale procesuluiale procesului&eci'ional &eci'ional



ipsa de ataaent %a*ă de o#iecti!eipsa de ataaent %a*ă de o#iecti!e.. (n conflict între obiectivele unui individ(n conflict între obiectivele unui individapare atunci c6nd obiectivele sale nu sunt în acord cu cele organizaţionale,apare atunci c6nd obiectivele sale nu sunt în acord cu cele organizaţionale,individul pierz6ndu0şi în final ataşamentul faţ& de unele dintre acestea. (nindividul pierz6ndu0şi în final ataşamentul faţ& de unele dintre acestea. (n

manager nu va fi ataşat faţ& de obiective care intr& în contradicţie cu propriilemanager nu va fi ataşat faţ& de obiective care intr& în contradicţie cu propriilesale interese.sale interese.

on%lictul de o#iecti!eon%lictul de o#iecti!e.. 5ntre obiectivele diferitelor unit&ţi #departamente, secţii 5ntre obiectivele diferitelor unit&ţi #departamente, secţiietc.% ale aceleiaşi organizaţii pot ap&rea de asemenea conflicte, care se voretc.% ale aceleiaşi organizaţii pot ap&rea de asemenea conflicte, care se vorconstitui ca limite în luarea deciziilor.constitui ca limite în luarea deciziilor.

"#iecti!e +n sc8i#are. ;ivelul la care au fost stabilite diferitele obiective aleorganizaţiei şi tipul acestora creeaz& provoc&ri deosebite pentru manageri. Chiardac& obiectivele generale ale organizaţiei r&m6n nemodificate, obiectivele stabilite



dac& obiectivele generale ale organizaţiei r&m6n nemodificate, obiectivele stabilitela nivel funcţional se schimb& în timp.

Valori. =rocesul decizional este in%luen*at de aseenea de !alorile personaleale anaerului #idealuri abstracte care modeleaz& modul de g6ndire şicomportamentul individului%. O0a observat c& firmele bine conduse au sisteme devalori puternice şi bine articulate, deoarece managerii care lucreaz& în acestefirme simt nevoia s& adopte aceste valori pentru a avea succes #Mh. R. =eters şi

G. R. aterman%. ultura. 'ste iportantă in%luen*a pe care o au diferenţele culturale în procesul

decizional. Cercet&torii moderni sunt interesaţi de analizarea comparativ& astilurilor de conducere şi luare a deciziilor în diferite zone ale lumii, acesteareprezent6nd obiectul de studiu al managementului comparat.

Poce#ul deci,ional

oce#ul deci,ional e#tee#tein"luen.at -i de o #eie de

n"luen.at -i de o #eie de "actoi de m ediu inten #au exten

actoi de mediu inten #au exten



/ediul intern/ediul intern+.+. oponentaoponenta umanăumană a orania*ieia orania*iei trecut educaţional şi abilit&ţi@trecut educaţional şi abilit&ţi@ abilit&ţi tehnice şi manageriale anterioare@abilit&ţi tehnice şi manageriale anterioare@ gradul de implicare al membrilor şi ataşamentul lor faţ& de atingerea obiectivelorgradul de implicare al membrilor şi ataşamentul lor faţ& de atingerea obiectivelor

sistemului@sistemului@ stil comportamental interpersonal@stil comportamental interpersonal@ existenţa de forţ& de munc& utilizabil& în cadrul sistemului.existenţa de forţ& de munc& utilizabil& în cadrul sistemului.".". oponentaoponenta funcţionalăfunc ţională i a rupurilor de lucru orania*ionalei a rupurilor de lucru orania*ionale caracteristicile tehnice ale unit&ţilor organizaţiei@caracteristicile tehnice ale unit&ţilor organizaţiei@ interdependenţa unit&ţilor organizaţionale în atingerea obiectivelor@interdependenţa unit&ţilor organizaţionale în atingerea obiectivelor@ conflicte în cadrul unit&ţilor funcţionale şi al grupurilor de lucru@conflicte în cadrul unit&ţilor funcţionale şi al grupurilor de lucru@ conflicte între unit&ţile funcţionale sau între grupurile de lucru.conflicte între unit&ţile funcţionale sau între grupurile de lucru.$.$. oponentaoponenta nielului organi'aţional nielului organi'aţional obiectivele şi interesele organizaţionale@obiectivele şi interesele organizaţionale@ procesul de implicare a indivizilor şi grupurilor în depunerea de efort maxim înprocesul de implicare a indivizilor şi grupurilor în depunerea de efort maxim în

vederea atingerii obiectivelor organizaţionale@vederea atingerii obiectivelor organizaţionale@ natura produsului sau serviciului oferit de organizaţie.natura produsului sau serviciului oferit de organizaţie.

/ediul extern/ediul extern

!.!. oponenta clien*i

oponenta clien*i



p **

distribuitori ai produsului sau serviciului@distribuitori ai produsului sau serviciului@ utilizatori propriu0zişi ai produsului sau serviciului.utilizatori propriu0zişi ai produsului sau serviciului.

-.-. oponenta %urniorioponenta %urniori

furnizori de materii prime@furnizori de materii prime@ furnizori de echipament@furnizori de echipament@ furnizori de subansamble@furnizori de subansamble@ furnizori de forţ& de munc&.furnizori de forţ& de munc&.

$.$. oponenta concuren*ioponenta concuren*i

concurenţi pentru furnizori@concurenţi pentru furnizori@ concurenţi pentru clienţi.concurenţi pentru clienţi.

4.4. oponenta sociopolitică

oponenta sociopolitică



legislaţia cu privire la industrie@legislaţia cu privire la industrie@ atitudinea faţ& de industria respectiv& sau produsul s&u@atitudinea faţ& de industria respectiv& sau produsul s&u@ relaţia cu sindicatele.relaţia cu sindicatele.

.. oponenta te8noloicăoponenta te8noloică

îndeplinirea noilor cerinţe tehnologice ale industriei în producerea bunului sau îndeplinirea noilor cerinţe tehnologice ale industriei în producerea bunului sauserviciului@serviciului@

îmbun&t&ţirea sau crearea de noi produse prin introducerea noilor descoperiri îmbun&t&ţirea sau crearea de noi produse prin introducerea noilor descoperiritehnologice.tehnologice.

Avanta8e -i de,avanta8e ale deci,iilo de !u)

vanta8e -i de,avanta8e ale deci,iilo de !u)



Avanta!e: Avanta!e:

+.+. 4n procesul decizional de grup4n procesul decizional de grup sunt generatesunt generate mai multe informaţii şi suntmai multe informaţii şi suntutili'ate mai multe cunoştinţe.utili'ate mai multe cunoştinţe.

@. Sunt@. Sunt generategenerate mai multe alternatie &eci'ionale.mai multe alternatie &eci'ionale.

A.A. Implicarea $n aplicareaImplicarea $n aplicarea deciziei finaledeciziei finale a fi mai marea fi mai mare din partea celordin partea celorimplicaţi.implicaţi.B. Se poate a"unge laB. Se poate a"unge la $m"unătăţirea comunicării $m"unătăţirea comunicării datorită faptului că managerii datorită faptului că managerii

implicaţi îşi informează subalternii în legătură cu motivele luării deciziei.implicaţi îşi informează subalternii în legătură cu motivele luării deciziei.C. 4nC. 4n selectarea alternatiei optime% grupurile pot fi mai &ispuse să $şiselectarea alternatiei optime% grupurile pot fi mai &ispuse să $şi

asume riscuri mai mari &ect &eci&enţii in&ii&uali asume riscuri mai mari &ect &eci&enţii in&ii&uali ..

O.O. Creşterea creatiităţii Creşterea creatiităţii rezultată din existenţa mai multor abordări şi puncterezultată din existenţa mai multor abordări şi punctede vedere diferite.de vedere diferite.

D.D. /u"alternii $şi $m"unătăţesc capacitatea &e a lua &eci'ii./u"alternii $şi $m"unătăţesc capacitatea &e a lua &eci'ii.

Dea!antaGe:Dea!antaGe:



+.+. )rocesul decizional de grup)rocesul decizional de grup &urea'ă mai mult şi presupune &eci&urea'ă mai mult şi presupune &ecicosturi mai mari.costuri mai mari.

@. 2atorită faptului că grupurile nu pot răspunde pentru succesul@. 2atorită faptului că grupurile nu pot răspunde pentru succesul

implementării această abordare poate determinaimplementării această abordare poate determina apariţia uneiapariţia unei situaţii $nsituaţii $ncare nimeni nu este răspun'ător.care nimeni nu este răspun'ător.A. Membrii grupului pot fiA. Membrii grupului pot fi presaţi să accepte &eci'ia preferată &e presaţi să accepte &eci'ia preferată &e

ma#oritate-ma#oritate- de asemenea unul sau mai mulţi membri pot domina grupulde asemenea unul sau mai mulţi membri pot domina grupulre&ucn&u4i eficacitatea.re&ucn&u4i eficacitatea.

B. 2eciziile de grup pot fi în unele situaţiiB. 2eciziile de grup pot fi în unele situaţii re'ultatul compromisului re'ultatul compromisului sau alsau alin&eci'iei unei părţi a grupului.in&eci'iei unei părţi a grupului.

C. +ndivizii pot începe să creadă căC. +ndivizii pot începe să creadă că ar tre"ui să fie implicaţi $n toatear tre"ui să fie implicaţi $n toate&eci'iile% inclusi $n cele care $n mo& normal sunt unilaterale şi impuse&eci'iile% inclusi $n cele care $n mo& normal sunt unilaterale şi impuse&in partea superiorilor &in partea superiorilor ..

O. )oate interveni fenomenul numitO. )oate interveni fenomenul numit “gn&ire &e grup,.“gn&ire &e grup,.

Te6nici de luae a deci,iilo de !u)

e6nici de luae a deci,iilo de !u)

o 5rupurile interacti!e5rupurile interacti!e. embrii unui grup interactiv au la dispoziţie o agend& şi oembrii unui grup interactiv au la dispoziţie o agend& şi o



5rupurile interacti!e5rupurile interacti!e.. embrii unui grup interactiv au la dispoziţie o agend& şi oembrii unui grup interactiv au la dispoziţie o agend& şi o

problem& de rezolvat. Astfel de grupuriproblem& de rezolvat. Astfel de grupuri iau natere +n eneral +n oentul +n careiau natere +n eneral +n oentul +n careliderul de%inete pro#lea i solicită idei.liderul de%inete pro#lea i solicită idei. 7iscuţiile sunt nesistematizate şi7iscuţiile sunt nesistematizate şineorganizate şi constau din enunţarea de alternative şi evaluarea acestora. Oarcinaneorganizate şi constau din enunţarea de alternative şi evaluarea acestora. Oarcinaliderului este aceea de a rezuma la momente potrivite, de a se asigura c& toţi membriiliderului este aceea de a rezuma la momente potrivite, de a se asigura c& toţi membriigrupului particip& şi de a contribui cu idei. Oe a!unge de obicei la consens, p&rerile finalegrupului particip& şi de a contribui cu idei. Oe a!unge de obicei la consens, p&rerile finalefiind adoptate prin vot.fiind adoptate prin vot.

o 5rupul Delp8i5rupul Delp8i.. Mehnica 7elphi reprezint&Mehnica 7elphi reprezint& o etodă de creare a unui consens +ntreo etodă de creare a unui consens +ntre

opiniile unor exper*i.opiniile unor exper*i. Oolicit& exprimarea scris& a unui num&r de p&reri ale unor experţiOolicit& exprimarea scris& a unui num&r de p&reri ale unor experţicare contribuie în mod individual. 7up& adunarea de r&spunsuri scrise pe subiectul încare contribuie în mod individual. 7up& adunarea de r&spunsuri scrise pe subiectul îndiscuţie, este realizat un rezumat al p&rerilor care este distribuit participanţilor. 5n a douadiscuţie, este realizat un rezumat al p&rerilor care este distribuit participanţilor. 5n a douarund&, participanţii au avanta!ul de a cunoaşte p&rerile experţilor şi de a0şi putea modificarund&, participanţii au avanta!ul de a cunoaşte p&rerile experţilor şi de a0şi putea modificar&spunsul iniţial în lumina noilor informaţii. Acest proces al rezum&rii propunerilor şir&spunsul iniţial în lumina noilor informaţii. Acest proces al rezum&rii propunerilor şiredistribuirii de noi chestionare poate continua p6n& se a!unge la un consens.redistribuirii de noi chestionare poate continua p6n& se a!unge la un consens.

o 5rupurile noinale5rupurile noinale.. Mehnica grupului nominal a fost creat& pentru a seMehnica grupului nominal a fost creat& pentru a se asiuraasiuraparticiparea eală a e#rilor rupului +n procesul deciionalparticiparea eală a e#rilor rupului +n procesul deciional. =entru început,. =entru început,managerul adun& un num&r de oameni şi le explic& problema. embrii sunt rugaţi apoi s&managerul adun& un num&r de oameni şi le explic& problema. embrii sunt rugaţi apoi s&scrie c6t mai multe alternative, pe care le expun pe r6nd. deile astfel explicate suntscrie c6t mai multe alternative, pe care le expun pe r6nd. deile astfel explicate sunt

înscrise pe un flip chart sau pe o tabl&, pentru a putea fi vizualizate. 7iscuţiile sunt limitate înscrise pe un flip chart sau pe o tabl&, pentru a putea fi vizualizate. 7iscuţiile sunt limitatela simple clarific&ri. 7up& listarea tuturor alternativelor, au loc mai multe discuţii deschise,la simple clarific&ri. 7up& listarea tuturor alternativelor, au loc mai multe discuţii deschise,

în urma c&rora se recurge la vot. 'ste aleas& cea mai bine primit& dintre alternative. în urma c&rora se recurge la vot. 'ste aleas& cea mai bine primit& dintre alternative.



Cu#ul n$ACu#ul n$A



RE;OR A SECTORULUI PUBLIC

E;OR A SECTORULUI PUBLIC

titudinea repreentan*ilor anaeentului pu#lic estetitudinea repreentan*ilor anaeentului pu#lic esteputernic in%luen*ată de ai ulte aspecte dintre care enueră:puternic in%luen*ată de ai ulte aspecte dintre care enueră:



pregătirea profesională pregătirea profesională,, managerial& şi psiho0sociologic& amanagerial& şi psiho0sociologic& areprezentanţilor managementului public,reprezentanţilor managementului public,

rsta titularilor &e posturi şi funcţii pu"licersta titularilor &e posturi şi funcţii pu"lice de conducere şi dede conducere şi de

execuţie,execuţie, ec!imeaec!imea acestora pe posturi şi în funcţii publice de conducere înacestora pe posturi şi în funcţii publice de conducere încadrul instituţiei şi în sectorul public,cadrul instituţiei şi în sectorul public,

e*perienţa acumulatăe*perienţa acumulată în exercitarea funcţiilor publice, în exercitarea funcţiilor publice, calită*ile, teperaentul, aptitudinile i deprinderile indi!idualecalită*ile, teperaentul, aptitudinile i deprinderile indi!iduale

ale titularilor de posturi şi funcţii publice de conducere.ale titularilor de posturi şi funcţii publice de conducere.

Otrategiile de reformD pe plan mondialOtrategiile de reformD pe plan mondial se fundamenteazD,se fundamenteazD, pe de o partepe de o parte, pe un argument, pe un argumentde bazD, si anume acela de a îmbunDtDti performanta sectorului public prin expunereade bazD, si anume acela de a îmbunDtDti performanta sectorului public prin expunereaacestuia la rigorile mecanismelor de tip piatD, iar,acestuia la rigorile mecanismelor de tip piatD, iar, pe de altE partepe de altE parte, prin redefinirea rolului, prin redefinirea roluluisectorului public în economiesectorului public în economie



sectorului public în economie.sectorului public în economie.

/odul de acceptare a sc8i#Erii si orientErii spre riorile pietei/odul de acceptare a sc8i#Erii si orientErii spre riorile pietei diferD de la o tarD ladiferD de la o tarD laalta, înregistr6nd forme si dimensiuni de manifestare diferite,cum sunt:alta, înregistr6nd forme si dimensiuni de manifestare diferite,cum sunt:

concentrarea pe rezultate si o mai mare eficientQconcentrarea pe rezultate si o mai mare eficientQ deconcentrarea autoritQtii si cresterea flexibilitQtiideconcentrarea autoritQtii si cresterea flexibilitQtii întQrirea rQspunderii si controluluiîntQrirea rQspunderii si controlului orientarea cQtre clienti si servicii etc.orientarea cQtre clienti si servicii etc.

/ecanisele de tip piatE/ecanisele de tip piatE contin toate modalitDtile în care este prezentD cel putin ocontin toate modalitDtile în care este prezentD cel putin ocaracteristicD semnificativD a pietei #concurentD, pret, proces decizional dispersat,caracteristicD semnificativD a pietei #concurentD, pret, proces decizional dispersat,

stimulente monetare etc.%. 'le reprezintD strategii mixte unde o cantitate substantialD destimulente monetare etc.%. 'le reprezintD strategii mixte unde o cantitate substantialD dedecizii colective si de aspecte manageriale rDm6ne în completarea elementelor de tipdecizii colective si de aspecte manageriale rDm6ne în completarea elementelor de tippiatD.piatD.

"#iecti!ele realiate includ:"#iecti!ele realiate includ:



cresterea productivitQtii pentru un control mai bun al c!eltuielilor publicecresterea productivitQtii pentru un control mai bun al c!eltuielilor publice îmbunQtQtirea relatiilor de responsabilitate cresterea flexibilitQtii si aîmbunQtQtirea relatiilor de responsabilitate cresterea flexibilitQtii si a

receptivitQtii.receptivitQtii. +ntroducerea sau simularea unui comportament de tip piatQ în serviciile publice+ntroducerea sau simularea unui comportament de tip piatQ în serviciile publice

presupune privatizarea si subcontractarea presupune privatizarea si subcontractarea

contabilizarea integralQ si recuperarea costurilorcontabilizarea integralQ si recuperarea costurilor înc!eierea de contracte de performantQ individuale sau colective.înc!eierea de contracte de performantQ individuale sau colective.

'e%ora anaeentului pu#lic'e%ora anaeentului pu#lic KpledeazD pentruKpledeazD pentru %lexi#ilitate si%lexi#ilitate si



'e%ora anaeentului pu#lic p KpledeazD pentruKp p %lexi#ilitate si

adapta#ilitateadapta#ilitate, pentru, pentru eliinarea si sipli%icareaeliinarea si sipli%icarea multor reguli, pentrumultor reguli, pentruorientarea spre per%orantE si pentru in%orareorientarea spre per%orantE si pentru in%orare si pentru osi pentru oadministratie accesibilD si orientatD spre cetDtean.administratie accesibilD si orientatD spre cetDtean.

=roblema este cD aceste obiective, pe care cei mai multi le considerD=roblema este cD aceste obiective, pe care cei mai multi le considerD

admirabile, nu sunt lipsite de probleme. #2% anagementul performantei,admirabile, nu sunt lipsite de probleme. #2% anagementul performantei,chiar si atunci c6nd criteriile de performantD au fost mai clar definite sichiar si atunci c6nd criteriile de performantD au fost mai clar definite simDsurDtorile au fost mai putin problematice, ar putea si sD facD mai multmDsurDtorile au fost mai putin problematice, ar putea si sD facD mai multrDu dec6t bine3.rDu dec6t bine3.

Geforma sectorului publicGeforma sectorului public se realieaEse realieaE la nivelul sistemelor manageriale,la nivelul sistemelor manageriale,



ale structurilor organizatorice, ale reglementarilor@ descentralizarea siale structurilor organizatorice, ale reglementarilor@ descentralizarea sideconcentrarea însotesc reformele specifice #evolutia statutului functionarilordeconcentrarea însotesc reformele specifice #evolutia statutului functionarilorpublici% si reformele structurale #cele ce introduc privatizarea si parteneriatulpublici% si reformele structurale #cele ce introduc privatizarea si parteneriatulpublic0privat în furnizarea serviciilor publice%.public0privat în furnizarea serviciilor publice%.

'e%orele'e%orele creeazD conditiile schimbDrilor structurale cum sunt celecreeazD conditiile schimbDrilor structurale cum sunt celeinstitutionale, crearea unor agentii guvernamentale care functioneazDinstitutionale, crearea unor agentii guvernamentale care functioneazDpe baze complet comerciale, privatizare completD, parteneriate cupe baze complet comerciale, privatizare completD, parteneriate cusectorul public.sectorul public.

'e%ora sectorului pu#lic'e%ora sectorului pu#lic este cea mai important obiectiv pe care trebuie sa ileste cea mai important obiectiv pe care trebuie sa iladopte guvernul Romaniei pentru a contracara efectele crizei financiareadopte guvernul Romaniei pentru a contracara efectele crizei financiare



p g p

internationale a declarat directorul pe Romania al *ancii Mondiale *lenoitinternationale a declarat directorul pe Romania al *ancii Mondiale *lenoit*larel subliniind nevoia unei consolidari fiscale.*larel subliniind nevoia unei consolidari fiscale.

W"**J si "*+* vor fi ani dificili pentru Gomania. 'ste nevoie de consolidare fiscala,W"**J si "*+* vor fi ani dificili pentru Gomania. 'ste nevoie de consolidare fiscala,

iariar cea mai importanta masura pentru a contracara efectele crizei financiarecea mai importanta masura pentru a contracara efectele crizei financiareeste reforma sectorului public.este reforma sectorului public. 'ste necesar sa se faca mai mult cu mai putine'ste necesar sa se faca mai mult cu mai putineresurseW, a spus )larel, citat de ;eSsn.resurseW, a spus )larel, citat de ;eSsn.

'l a mentionat ca'l a mentionat ca re%ora sectorului pu#licre%ora sectorului pu#lic trebuie sa continue si sa se axezetrebuie sa continue si sa se axezepe managementul sectorului finantelor publice, cadrul cheltuielilor pe termenpe managementul sectorului finantelor publice, cadrul cheltuielilor pe termenmediu, precum si pe salariile din sectorul public.mediu, precum si pe salariile din sectorul public.



?anca /ondiala:?anca /ondiala: 7eformati sectorul pu"lic ca sa7eformati sectorul pu"lic ca sacom"ateti cri'a BBBBBBBBBBBBBBB com"ateti cri'a BBBBBBBBBBBBBBB

Sectoul )ublic5 con"untat cu au#teitatea

ectoul )ublic5 con"untat cu au#teitatea



'ste posibil ca inceputul acestei perioade sa fie amanat cu unu sau mai multi ani datorita'ste posibil ca inceputul acestei perioade sa fie amanat cu unu sau mai multi ani datoritapoliticii <uvernului de sustinere economica si sociala, prin folosirea banilor publicipoliticii <uvernului de sustinere economica si sociala, prin folosirea banilor publicipentru a a!uta economia sa iasa din recesiune.pentru a a!uta economia sa iasa din recesiune.

Cifrele publicate chiar de <uvern arata caCifrele publicate chiar de <uvern arata ca incepand din -J1J-J11incepand din -J1J-J11 ne vom confrunta cune vom confrunta cuuna dintre cele mai severe constrangeri bugetare asupra cheltuielilor publice dinuna dintre cele mai severe constrangeri bugetare asupra cheltuielilor publice dinperioada postbelica.perioada postbelica.

'ste imperativ necesar sa se reduca urgent costurile,'ste imperativ necesar sa se reduca urgent costurile, insainsa fundamentat pe rearan!areafundamentat pe rearan!areaprioritatilor si cresterea eficientei serviciilor publice.prioritatilor si cresterea eficientei serviciilor publice.

Oectorul public are avanta!ul deOectorul public are avanta!ul de a %i %ost a!ertiat in a!ansa %i %ost a!ertiat in a!ans asupra riscurilor ma!ore careasupra riscurilor ma!ore carese materializeaza la orizont. n timp ce ma!oritatea companiilor au fost luate prinse materializeaza la orizont. n timp ce ma!oritatea companiilor au fost luate prinsurprindere de recesiune, managerii din sectorul public au timpul necesar pentru asurprindere de recesiune, managerii din sectorul public au timpul necesar pentru aplanifica si a se pregati sa faca fata crizei care stiu ca va veni.planifica si a se pregati sa faca fata crizei care stiu ca va veni.

Numai ma#ui de educee de )e#onal nu vo "iNumai ma#ui de educee de )e#onal nu vo "i#u"icienteFFF#u"icienteFFF



Oimplele reduceri de personal nu sunt solutia, ci din contra, pot creaOimplele reduceri de personal nu sunt solutia, ci din contra, pot crea

disfunctionalitati si mai mari.disfunctionalitati si mai mari.

'xista masuri pe care le consideram necesare pe termen scurt si mediu in fata'xista masuri pe care le consideram necesare pe termen scurt si mediu in fataprovocarilor cu care managerii din sectorul public se confrunta 0provocarilor cu care managerii din sectorul public se confrunta 0 reducereareducereacosturilor de operare concentrarea activitatilor si c!eltuielilor asupracosturilor de operare concentrarea activitatilor si c!eltuielilor asupradomeniilor de cea mai mare prioritate imbunatatirea productivitatii si creareadomeniilor de cea mai mare prioritate imbunatatirea productivitatii si creareaunei abordari durabile privind furnizarea serviciilor publice pe termen lung.unei abordari durabile privind furnizarea serviciilor publice pe termen lung.

O abodae in tei eta)e

abodae in tei eta)e

$tapa 1$tapa 1 consta intr1un program agresiv si bine stabilit de reducere aconsta intr1un program agresiv si bine stabilit de reducere a



$tapa 1$tapa 1 consta intr un program agresiv si bine stabilit de reducere aconsta intr un program agresiv si bine stabilit de reducere a

costurilor. &biectivul acestei etape este de a se elimina costurile care nucosturilor. &biectivul acestei etape este de a se elimina costurile care nucontribuie eficient la furnizarea serviciilor publice si de a crea conditiilecontribuie eficient la furnizarea serviciilor publice si de a crea conditiilenecesare pentru implementarea etapelor @ si A ale caror rezultate vor deveninecesare pentru implementarea etapelor @ si A ale caror rezultate vor devenievidente mai tarziu.evidente mai tarziu.

$tapa -$tapa - consta in stabilirea prioritatii relative a diferitelor politici si programeconsta in stabilirea prioritatii relative a diferitelor politici si programe pentru diminuarea sau c!iar eliminarea acelor activitati considerate pentru diminuarea sau c!iar eliminarea acelor activitati consideratecostisitoare siIsau avand o prioritate scazuta. ceasta etapa ar trebuicostisitoare siIsau avand o prioritate scazuta. ceasta etapa ar trebuiderulata in paralel cu etapa G dar am estimat ca va fi necesara o perioada dederulata in paralel cu etapa G dar am estimat ca va fi necesara o perioada dedoi ani inainte de a se obtine beneficii substantiale.doi ani inainte de a se obtine beneficii substantiale.

$tapa 3$tapa 3 implica profesionalizarea Romaniei prin regandirea modului in careimplica profesionalizarea Romaniei prin regandirea modului in careserviciile publice sunt prestate si a manierei in care cei care presteazaserviciile publice sunt prestate si a manierei in care cei care presteaza

serviciile sunt numiti in post pregatiti stimulati si recompensati. 2in nou siserviciile sunt numiti in post pregatiti stimulati si recompensati. 2in nou siacest demers trebuie realizat in paralel cu celelalte doua etape daracest demers trebuie realizat in paralel cu celelalte doua etape darsc!imbarile radicale pe care le preconizam necesita timp atat pentru a fisc!imbarile radicale pe care le preconizam necesita timp atat pentru a firegandite cat si implementate si ar fi nerealist sa estimam o perioada mairegandite cat si implementate si ar fi nerealist sa estimam o perioada maimica de trei pana la patru ani pana la realizarea beneficiilor.mica de trei pana la patru ani pana la realizarea beneficiilor.

Sectorul pu#licSectorul pu#lic sa luptatsa luptat cucu ineficientele si lipsa de transparentaineficientele si lipsa de transparenta pepecare le0a mostenit, dar este clar ca acum ne asteapta o perioadacare le0a mostenit, dar este clar ca acum ne asteapta o perioada



prelungita de diminuare drastica a cheltuielilor publice. n incercarileprelungita de diminuare drastica a cheltuielilor publice. n incercarilelor de a raspunde acestor provocari,lor de a raspunde acestor provocari, autoritatile se vor confrunta cuautoritatile se vor confrunta cu provocari complexe dintre care unele sunt extrapolate din sectorul provocari complexe dintre care unele sunt extrapolate din sectorul privat iar altele sunt fara indoiala specifice 0uvernului. privat iar altele sunt fara indoiala specifice 0uvernului.

anagerii din sectorul public se bucura deanagerii din sectorul public se bucura de a!antaGul anticipariia!antaGul anticiparii care nucare nutrebuie ratat 0 nu mai este mult timp la dispozitie ca autoritatile sa setrebuie ratat 0 nu mai este mult timp la dispozitie ca autoritatile sa sepregateasca cu atentie si minutiozitate pentru ce va urma. 'stepregateasca cu atentie si minutiozitate pentru ce va urma. 'steesential sa se profite in mod responsabil de aceasta oportunitate,esential sa se profite in mod responsabil de aceasta oportunitate,dincolo de ratiuni punctuale si circumstantiale de moment.dincolo de ratiuni punctuale si circumstantiale de moment.





Categorii de factoriCategorii de factori care influenţează sc!imbarea în cadrul organizaţiei9care influenţează sc!imbarea în cadrul organizaţiei9

1.1. Factori externiFactori externi care potcare pot fi controlaţifi controlaţi în mai mic& m&sur& de c&treîn mai mic& m&sur& de c&tre



1.1. Factori externiFactori externi care potcare pot fi controlaţi fi controlaţi în mai mic& m&sur& de c&tre în mai mic& m&sur& de c&tremanageri.manageri.

anagerii firmelor tre#uie să răspundă la sc8i#ările care au locpe pia*ă: noile produse introduse de competitori, amplificarea publicit&ţiiproduselor noi, reducerile de preţuri la diferite categorii de produse ori

îmbun&t&ţirea serviciilor oferite clienţilor care doresc s& cumpere produse

mai ieftine şi de o calitate mai bun&.

prin introducerea computerelor şi



/c!im"ările $n te!nologie/c!im"ările $n te!nologie,, prin introducerea computerelor şi

prin introducerea computerelor şiroboţilor industriali, care permit soluţionarea rapid& a unor problemeroboţilor industriali, care permit soluţionarea rapid& a unor problemecomplexe de producţie şi de management, contribuind la reducereacomplexe de producţie şi de management, contribuind la reducereacosturilor şi îmbun&t&ţirea calit&ţii, reflectate pozitiv sub aspectcosturilor şi îmbun&t&ţirea calit&ţii, reflectate pozitiv sub aspectfinanciar.financiar.

Creşterea comple*ităţii ieţii Creşterea comple*ităţii ieţii genereaz& sisteme de comunicaţiegenereaz& sisteme de comunicaţiecomplexe, precum şi mutaţii în plan social.complexe, precum şi mutaţii în plan social.

actori e*terni specifici1actori e*terni specifici1 organizaţiile internaţionale #)ancaorganizaţiile internaţionale #)anca

ondial&, Londul onetar nternaţional şi (niunea 'uropean&%.ondial&, Londul onetar nternaţional şi (niunea 'uropean&%.

2.2. Factori interniFactori interni prin care acţioneaz& schimb&rile în cadrul organizaţiei.prin care acţioneaz& schimb&rile în cadrul organizaţiei.



OuntOunt procesele &e luare a &eci'iilor% &e comunicare% relaţiile procesele &e luare a &eci'iilor% &e comunicare% relaţiileinterpersonale% lea&ers!ip% stil &e con&ucere etc.interpersonale% lea&ers!ip% stil &e con&ucere etc.

=e l6ng& factorii enumeraţi, exist& şi o=e l6ng& factorii enumeraţi, exist& şi o multitu&ine &e elementemultitu&ine &e elemente,, carecareprin natura conţinutului lor, genereaz& schimbarea.prin natura conţinutului lor, genereaz& schimbarea.

'ecunoaterea i +n*eleerea'ecunoaterea i +n*eleerea neoii &e sc!im"areneoii &e sc!im"are



o =erceperea clar& şi profund& a nevoii de schimbare=erceperea clar& şi profund& a nevoii de schimbare de c&tre manageriide c&tre manageriiorganizaţieiorganizaţiei este indispensa#ilă procesului sc8i#ării.este indispensa#ilă procesului sc8i#ării.

o =erceperea schimb&rii este important&, dar nu suficient&=erceperea schimb&rii este important&, dar nu suficient& şi de aceeaşi de aceeatre#uie sus*inută de un coplex de acti!ită*i e%ecti!etre#uie sus*inută de un coplex de acti!ită*i e%ecti!e din parteadin parteamanagerilor.managerilor.

=ersonalul organizaţiei=ersonalul organizaţiei trebuie a!utat s& înţeleag& ca:trebuie a!utat s& înţeleag& ca:

o actuala structură oraniatorică tre#uie adaptată la noile cerin*eactuala structură oraniatorică tre#uie adaptată la noile cerin*e pepe



p * p * pp

care le presupune tranziţia spre economia de piaţ&@care le presupune tranziţia spre economia de piaţ&@ o actualul siste in%ora*ional tre#uie sc8i#at i trans%orat +ntractualul siste in%ora*ional tre#uie sc8i#at i trans%orat +ntr

un instruent e%icaceun instruent e%icace la îndem6na managerilor, iar deciziile acestorala îndem6na managerilor, iar deciziile acestoraau nevoie de o fundamentare participativ&, folosindu0se metodele şiau nevoie de o fundamentare participativ&, folosindu0se metodele şitehnicile moderne de management.tehnicile moderne de management.

Aceast& etap&, esen*ială, pentru c& presupune de fapt crearea

con!inerii resurselor umane din organizaţie, c& actualul sistem demanagement şi actuala politic& de personal nu sunt compatibile cucerinţele pieţei.

$tapele$tapele sc!im"ării sc!im"ării

4n viziunea lui4n viziunea lui Durt LeinDurt Lein procesul sc!imbării în cadrul organizaţiei trebuie procesul sc!imbării în cadrul organizaţiei trebuie



p g ţp g ţ

să parcurgă următoarelesă parcurgă următoarele etape1etape1

desc!iderea :desc!iderea : în aceast& etap& se încearc& în aceast& etap& se încearc& sc8i#area ec8ili#ruluisc8i#area ec8ili#rului între situaţia dorit& care determin& schimbarea şi cea efectiva. între situaţia dorit& care determin& schimbarea şi cea efectiva.

sc!imbarea :sc!imbarea : în care se în care se introduc trans%orărileintroduc trans%orările care permit trecerea lacare permit trecerea lasituaţia dorit&.situaţia dorit&.

înc!iderea :înc!iderea : etap& în care seetap& în care se urărete realiareaurărete realiarea noului echilibrunoului echilibrual sistemului.al sistemului. "ceastă etapă poate fi făcută prin apelarea la "ceastă etapă poate fi făcută prin apelarea la

reglementări, la cultura organizaţiei, la structura organizatorica.reglementări, la cultura organizaţiei, la structura organizatorica.

Managementul sc!imbării Managementul sc!imbării presupunepresupune oo succesiune sistematică desuccesiune sistematică de procese însoţită de un feed1bacK permanent. procese însoţită de un feed1bacK permanent. mplementareamplementareamanagementului schimb&rilor implic&, în viziunea autoarei, urm&toarelemanagementului schimb&rilor implic&, în viziunea autoarei, urm&toareleetape:etape:



? definirea factorilor care genereaz& schimbarea@

? recunoaşterea, înţelegerea nevoii de schimbare@

? diagnosticarea problemelor care implic& schimbarea@

? identificarea metodelor prin care s& se efectueze schimbarea@

? stabilirea modalit&ţilor de implementare a schimb&rii@

? învingerea rezistenţei la schimbare@

# implementarea sc$imbării%

# evaluarea rezultatelor implementării sc$imbării.

DianosticareaDianosticarea pro"lemelor care implică sc!im"area pro"lemelor care implică sc!im"area

=rincipalele=rincipalele %ae ale dianosticării sunt:sunt:



=rincipalele=rincipalele%ae ale dianosticării%ae ale dianosticării sunt:sunt:

dentificarea tipului de problem&.dentificarea tipului de problem&. =resupune, în esenţ&, descoperirea=resupune, în esenţ&, descoperirea

tuturor problemelor cu care se confrunt& managerii organizaţiei şi care,tuturor problemelor cu care se confrunt& managerii organizaţiei şi care,de fapt, determin& schimbarea.de fapt, determin& schimbarea.

Lormularea simptomelor pozitive şi negative pe care le genereaz&Lormularea simptomelor pozitive şi negative pe care le genereaz&problema.problema. L&r& îndoial&, orice problem&, identificat& dau nu, genereaz&L&r& îndoial&, orice problem&, identificat& dau nu, genereaz&direct sau indirect simptoame pozitive şi negative.direct sau indirect simptoame pozitive şi negative.

Otabilirea cauzelor care genereaz& problema şi a efectelor pe careOtabilirea cauzelor care genereaz& problema şi a efectelor pe caresituaţiile de fapt le au sau le pot avea pentru fiecare tip de problem&.situaţiile de fapt le au sau le pot avea pentru fiecare tip de problem&.

'senţial& în aceast& faz& este înţelegerea naturii cauzelor care au'senţial& în aceast& faz& este înţelegerea naturii cauzelor care augenerat simptoamele pozitive şi negative. Cauzele pot fi directe,generat simptoamele pozitive şi negative. Cauzele pot fi directe,indirecteindirecte,, principale/secundare. 'fectele pot fi imediate, pe termen mediuprincipale/secundare. 'fectele pot fi imediate, pe termen mediusau lung.sau lung.

=recizarea=recizarea modalit&ţilor prin care problemele pot fi soluţionate, precum şimodalit&ţilor prin care problemele pot fi soluţionate, precum şia resurselor pe care le implic& acest proces.a resurselor pe care le implic& acest proces. =rincipalele modalit&ţi de=rincipalele modalit&ţi deacţiune vor conduce în acest fel la diminuarea/amplificarea influenţeiacţiune vor conduce în acest fel la diminuarea/amplificarea influenţeicauzelor care au generat simptoamele negative, în primul r6nd, dar şi celcauzelor care au generat simptoamele negative, în primul r6nd, dar şi cel



pozitive. Apoi se stabilesc resursele necesara pe care le implic&pozitive. Apoi se stabilesc resursele necesara pe care le implic&modalit&ţile de acţiune respective şi procesul de implementare amodalit&ţile de acţiune respective şi procesul de implementare aschimb&rilor.schimb&rilor.

'stimarea rezultatelor la care se a!unge prin rezolvarea schimb&rii.'stimarea rezultatelor la care se a!unge prin rezolvarea schimb&rii. 5n 5nultima faz& se urm&reşte anticiparea aspectelor de eficienţ& cuantificabil&ultima faz& se urm&reşte anticiparea aspectelor de eficienţ& cuantificabil&şi necuantificabil&, care vor ap&rea ca urmare a rezolv&rii problemelorşi necuantificabil&, care vor ap&rea ca urmare a rezolv&rii problemelorschimb&rii.schimb&rii.

=n!inerea reisten*ei la sc!im"are

MotiveMotive care genereaz& rezistenţa la schimbare:care genereaz& rezistenţa la schimbare:



ţ

interese personale-interese personale-

ne$nţelegerea fun&amentelor sc!im"ării-ne$nţelegerea fun&amentelor sc!im"ării-

toleranţa la sc!im"are E&e'interesF-toleranţa la sc!im"are E&e'interesF-

teama &e consecinţele sc!im"ării-teama &e consecinţele sc!im"ării-

ten&inţa &e autolimitare a efortului-ten&inţa &e autolimitare a efortului-

)entru)entru a iniiaa iniia însă acest fenomen de rezistenţă laînsă acest fenomen de rezistenţă lasc!imbare managerii ar putea iniţia un set de activităţi sc!imbare managerii ar putea iniţia un set de activităţi ,, cumcumar fi9ar fi9



preătirea oentului sc8i#ăriipreătirea oentului sc8i#ării prin discuţii cu cei implicaţi în acest proces@prin discuţii cu cei implicaţi în acest proces@

spriGinirea i +ncuraGarea celor iplica*i +n procesul sc8i#ăriispriGinirea i +ncuraGarea celor iplica*i +n procesul sc8i#ării prinprinparticiparea efectiv& la acesta@participarea efectiv& la acesta@

oraniarea de de#aterioraniarea de de#ateri pe problematica schimb&rii@pe problematica schimb&rii@

in%luen*a interpersonalăCin%luen*a interpersonalăC

exercitarea de presiuniexercitarea de presiuni F poate genera şi resentimente şi ostilitate@ F poate genera şi resentimente şi ostilitate@

IpleentareaIpleentarea sc!im"ării sc!im"ării

5n aceast& etap& se elaboreaz& un plan de acţiune, care trebuie s& cuprind& 5n aceast& etap& se elaboreaz& un plan de acţiune, care trebuie s& cuprind&modalit&ţile clare de implementare a schimb&rii. 'le trebuie adaptate lamodalit&ţile clare de implementare a schimb&rii. 'le trebuie adaptate laspecificul realit&ţilor din interiorul organizaţiei şi s& faciliteze derulareaspecificul realit&ţilor din interiorul organizaţiei şi s& faciliteze derularea



p ţ g ţ şp ţ g ţ ştuturor acţiunilor pe care schimbarea le atrage.tuturor acţiunilor pe care schimbarea le atrage.

$!aluarea$!aluarea reultatelor reultatelor implementării sc!im"ări implementării sc!im"ări i i Cunoaşterea influenţelor pe care schimbarea le0a avut asupra eficienţei esteCunoaşterea influenţelor pe care schimbarea le0a avut asupra eficienţei este

un aspect social pentru continuarea implement&ri schimb&rii. anageriiun aspect social pentru continuarea implement&ri schimb&rii. anageriicare declanşeaz& un astfel de proces complexcare declanşeaz& un astfel de proces complex cunosc foarte "ine faptulcunosc foarte "ine faptulcă sc!im"area poate presupune un interal &e timp &upă carecă sc!im"area poate presupune un interal &e timp &upă carere'ultatele $ncep să apară.re'ultatele $ncep să apară. 'i de asemenea ştiu c& pe parcursul'i de asemenea ştiu c& pe parcursulimplement&rii apar şi alteimplement&rii apar şi alte

MotuşiMotuşi,, ec!ipa &e specialişti ec!ipa &e specialişti care se ocup& de implementarea schimb&rii poate întocmicare se ocup& de implementarea schimb&rii poate întocmie!aluări par*ialee!aluări par*iale, periodice pentru a se înt&ri convingerea anga!aţilor c& modul de acţiune, periodice pentru a se înt&ri convingerea anga!aţilor c& modul de acţiuneaste unul bun, dar c& procesul implement&rii este complex şi de durat& Ca r&spuns la acesteaste unul bun, dar c& procesul implement&rii este complex şi de durat& Ca r&spuns la acestecerinţe s0a conturatcerinţe s0a conturat a &oua generaţie a &e'oltării organi'aţionale%a &oua generaţie a &e'oltării organi'aţionale% denumit&denumit&



trans%orarea orania*ională,trans%orarea orania*ională, diferit& substanţial de precedenta.diferit& substanţial de precedenta.

;rans%orarea orania*ională;rans%orarea orania*ională implic& schimb&ri laimplic& schimb&ri la trei ni!eluri :trei ni!eluri :

(n prim nivel îl reprezint&(n prim nivel îl reprezint& sc!im"area &e atitu&ini şi comportamente ale salariaţilorsc!im"area &e atitu&ini şi comportamente ale salariaţilorfirmei firmei @@

;ivelul al doilea de schimbare se refer& la;ivelul al doilea de schimbare se refer& la sistemul managerial $n ansam"lulsistemul managerial $n ansam"lul sau@sau@

(ltimul vizeaz&(ltimul vizeaz& straturile profun&e ale organi'aţiei straturile profun&e ale organi'aţiei ,, ale sistemelor de valori, credinţelor,ale sistemelor de valori, credinţelor,

afectivit&ţii comunit&ţii de salariaţi.afectivit&ţii comunit&ţii de salariaţi.

7e reţinut c&7e reţinut c& ultimul niel constituie "a'a primelor &ouăultimul niel constituie "a'a primelor &ouă.. 8 alt& tr&s&tur&8 alt& tr&s&tur&a transform&rii organizaţionale rezid& în faptul c&a transform&rii organizaţionale rezid& în faptul c& sc!imbările nu sesc!imbările nu serezumă larezumă la sipla +ntre*ineresipla +ntre*inere a funcţionarii organizaţiei ci ele vizeazăa funcţionarii organizaţiei ci ele vizeazăre+nnoireare+nnoirea organizaţiei.organizaţiei.

%ransformarea organizaţională%ransformarea organizaţională înseamn& deci înseamn& deci sc8i#ări pro%undesc8i#ări pro%unde ce au înce au în



g ţg ţ ppvedere concomitent :vedere concomitent :

armoni'ărilearmoni'ările,, a&aptările şia&aptările şi

reorientările organi'aţionalereorientările organi'aţionale..

Lrecvent,Lrecvent, transformarea organi'aţionalătransformarea organi'aţională implic&implic& reconcepereareconcepereaorania*iei +n ansa#lul sauorania*iei +n ansa#lul sau..

Operaţionali'areaOperaţionali'area trans%orării orania*ionaletrans%orării orania*ionale este condiţionat&, dup&este condiţionat&, dup&opinia mai multor specialişti, de existenţa unuiopinia mai multor specialişti, de existenţa unui set de precondi*iiset de precondi*ii::



managementul firmei trebuiemanagementul firmei trebuie să se &e&ice sc!im"ărilor-să se &e&ice sc!im"ărilor- fiecare salariat este necesarfiecare salariat este necesar să fie capa"il să i'uali'e'esă fie capa"il să i'uali'e'e cum arat& ocum arat& o

organizaţie bun& şiorganizaţie bun& şi pe ce alori se "a'ea'ă- pe ce alori se "a'ea'ă-

să e*iste anumite con&iţii e*ogenesă e*iste anumite con&iţii e*ogene în mediul firmei înc6t problemele cu care se în mediul firmei înc6t problemele cu care seconfrunt& s& nu poat& fi abordate şi soluţionate utiliz6nd precedentele modalit&ţi@confrunt& s& nu poat& fi abordate şi soluţionate utiliz6nd precedentele modalit&ţi@

persoanele cheie din firmapersoanele cheie din firma să spri#ine reali'area sc!im"ărilor să spri#ine reali'area sc!im"ărilor organizaţionale@organizaţionale@ managerii şi specialiştii ce realizeaz& schimbareamanagerii şi specialiştii ce realizeaz& schimbarea să fie pregătiţi şi &e&icaţisă fie pregătiţi şi &e&icaţi

unui proces &e lungă &urată-unui proces &e lungă &urată-

realizatorii schimb&rii s& fie conştienţi de la început c&realizatorii schimb&rii s& fie conştienţi de la început c& or fi confruntaţi cuor fi confruntaţi cu“opo'iţia, la sc!im"ări-“opo'iţia, la sc!im"ări-

pe parcursul schimb&rilor trebuiepe parcursul schimb&rilor trebuie să e*iste &isponi"ilitatea &e a $năţasă e*iste &isponi"ilitatea &e a $năţa la unla unmare num&r de persoane@mare num&r de persoane@



ma!oritatea personalului organizaţieima!oritatea personalului organizaţiei să fie conins &e necesitatea &e a efectuasă fie conins &e necesitatea &e a efectuasc!im"ările preconi'ate-sc!im"ările preconi'ate-

organizaţiaorganizaţia să fie gata să facă apel la orice asistentă şi6sau contri"uţiesă fie gata să facă apel la orice asistentă şi6sau contri"uţie&isponi"ilă şi utilă sc!im"ării &isponi"ilă şi utilă sc!im"ării din cadrul şi din afara firmei@din cadrul şi din afara firmei@

asigurarea accesului la informaţiileasigurarea accesului la informaţiile implicate în toate fazele schimb&riiimplicate în toate fazele schimb&rii

organizaţionale.organizaţionale.

$;&$$$;&$$ )R&$#S'('+ 2# S$5+M*R# )R&$#S'('+ 2# S$5+M*R#



conştienti'area neoii &e sc!im"areconştienti'area neoii &e sc!im"are şişi tre'irea interesului tre'irea interesului pentru iniţiereapentru iniţiereaschimb&rii în r6ndul managerilor organizaţiei@schimb&rii în r6ndul managerilor organizaţiei@

&iagnosticarea situaţiei &iagnosticarea situaţiei pe baza informaţiilor culese şi analizate@pe baza informaţiilor culese şi analizate@

i&entificarea tuturor forţelor% care spri#ină sc!im"areai&entificarea tuturor forţelor% care spri#ină sc!im"area,, ca şi a acelora care seca şi a acelora care se

opun schimb&rii@opun schimb&rii@ ela"orarea unor ariante &e sc!im"are% alegerea ariantei optimeela"orarea unor ariante &e sc!im"are% alegerea ariantei optime #sau a#sau a

celei mai convenabile%@celei mai convenabile%@

sc!im"area propriu4'isăsc!im"area propriu4'isă,, respectiv aplicarea variantei alese cu toate m&surilerespectiv aplicarea variantei alese cu toate m&surilecare se impun@care se impun@

&epistarea unor eentuale nea#unsuri şi eliminarea acestora-&epistarea unor eentuale nea#unsuri şi eliminarea acestora-

consoli&area noilor alori comportamentaleconsoli&area noilor alori comportamentale care susţin schimb&rile efectuate.care susţin schimb&rile efectuate.

72GI/T2(HA72GI/T2(HA ( S$5+M*R# ( S$5+M*R# Sc!imbareaSc!imbarea înseamn& în esenţ& înseamn& în esenţ& o transformare sau o mo&ificare a status4uo4o transformare sau o mo&ificare a status4uo4



ului% o trecere &e la o stare &e lucruri la alta% &e la un set &e con&iţii la altul.ului% o trecere &e la o stare &e lucruri la alta% &e la un set &e con&iţii la altul. /c!im"area/c!im"area înseamn&, pentru mulţi oameni, înseamn&, pentru mulţi oameni, nesiuran*a sau lipsa de securitatenesiuran*a sau lipsa de securitatecu pri!ire la propriul !iitor, la locul de uncă, la rela*iile cu ceilal*i.cu pri!ire la propriul !iitor, la locul de uncă, la rela*iile cu ceilal*i. 7e aceea7e aceeaeste foarte posibil ca aceast& team& sau anxietate a oamenilor cu privire laeste foarte posibil ca aceast& team& sau anxietate a oamenilor cu privire laschimbare, s&0i conduc& la încercarea de a bloca, de a rezista introducerii ei.schimbare, s&0i conduc& la încercarea de a bloca, de a rezista introducerii ei.

5ntr0un sens, 5ntr0un sens, re'istenţa la sc!im"arere'istenţa la sc!im"are este uneste un %enoen poiti!%enoen poiti! deoarece eadeoarece eadovedeşte existenţa unui anumit grad de stabilitate şi permite predicţiadovedeşte existenţa unui anumit grad de stabilitate şi permite predicţiacomportamentului organizaţional.comportamentului organizaţional.

2fectele re'istenţei 2fectele re'istenţei la schimbare sunt îns&, înla schimbare sunt îns&, în principal neati!eprincipal neati!e: ea: ea poate poate generageneraconflicteconflicte în interiorul organizaţiei dar mai ales este o piedică în calea progresului.în interiorul organizaţiei dar mai ales este o piedică în calea progresului.

/odalită*i/odalită*i &e re&ucere a re'istenţei la&e re&ucere a re'istenţei lasc!im"aresc!im"are



Implicarea personalului $n planificarea sc!im"ării Implicarea personalului $n planificarea sc!im"ării prin centrarea acestoraprin centrarea acestoraasupra propriilor sentimente, asupra propriilor nesiguranţe, asupra proprieiasupra propriilor sentimente, asupra propriilor nesiguranţe, asupra proprieirezistenţe.rezistenţe.

3ăsirea surselor &e &isconfort 3ăsirea surselor &e &isconfort a oamenilor ce se tem de schimbare şi nu pea oamenilor ce se tem de schimbare şi nu pefolosirea sancţiunilor sau ameninţ&rilor ca mi!loace de a convinge oamenii s& sefolosirea sancţiunilor sau ameninţ&rilor ca mi!loace de a convinge oamenii s& seimplice în schimbare.implice în schimbare.

Comunicarea cu anga#aţii Comunicarea cu anga#aţii , a!ut6ndu0i s& înţeleag& necesitatea schimb&rii, a!ut6ndu0i s& înţeleag& necesitatea schimb&rii

ManipulareaManipularea este o alt& modalitate de a reduce rezistenţa la schimbare.este o alt& modalitate de a reduce rezistenţa la schimbare.7eform6nd faptele şi f&c6ndu0le astfel s& para mai atractive, ascunz6nd anumite7eform6nd faptele şi f&c6ndu0le astfel s& para mai atractive, ascunz6nd anumiteinformaţii nepl&cute sau r&sp6ndind zvonuri false pentru a determina anga!aţii s&informaţii nepl&cute sau r&sp6ndind zvonuri false pentru a determina anga!aţii s&accepte schimbarea sunt exemple de manipulare. Aceast& modalitate este puţinaccepte schimbarea sunt exemple de manipulare. Aceast& modalitate este puţincostisitoare, dar riscant& dac& oamenii vor afla c& au fost p&c&liţi, credibilitateacostisitoare, dar riscant& dac& oamenii vor afla c& au fost p&c&liţi, credibilitateaagentului de schimbare reduc6ndu0se la zero în acest caz.agentului de schimbare reduc6ndu0se la zero în acest caz.

7utinele7utinele reprezint& surse ale rezistenţei la schimbare, nu trebuie ignorate modelelereprezint& surse ale rezistenţei la schimbare, nu trebuie ignorate modelelecomportamentale de munc& ce au fost de!a statuate sau 1instituţionalizate3.comportamentale de munc& ce au fost de!a statuate sau 1instituţionalizate3.



)resiunile externe)resiunile externe favorabile schimb&riifavorabile schimb&rii se pot datorase pot datora unor factori sociologici0unor factori sociologici0tehnologici, economici şi politici #OM'=% exercitaţi de mediul extern în care setehnologici, economici şi politici #OM'=% exercitaţi de mediul extern în care seafl& organizaţia. Alte presiuni externe decurg din cerinţele şi ofertele pieţei,afl& organizaţia. Alte presiuni externe decurg din cerinţele şi ofertele pieţei,condiţiile de concurenţ& şi schimb&rile de condiţii.condiţiile de concurenţ& şi schimb&rile de condiţii. Presiunile e*ternePresiunile e*terne



faora"ile sc!im"ării se situea'ă mai presus &e controlul organi'aţiei.faora"ile sc!im"ării se situea'ă mai presus &e controlul organi'aţiei.

)resiunile interne)resiunile interne favorabile schimb&rii sunt legate adesea de cele externe.favorabile schimb&rii sunt legate adesea de cele externe.=rintre acestea=rintre acestea se nuără:se nuără: nevoia de a creşte productivitatea, de a îmbun&t&ţinevoia de a creşte productivitatea, de a îmbun&t&ţi

nivelurile de calitate, de a spori volumul v6nz&rilor, de a îmbun&t&ţi serviciile, denivelurile de calitate, de a spori volumul v6nz&rilor, de a îmbun&t&ţi serviciile, dea spori nivelul de motivare a personalului şi de a0l p&stra în organizaţie.a spori nivelul de motivare a personalului şi de a0l p&stra în organizaţie.Presiunile interne faora"ile sc!im"ării se află su" controlul organi'aţiei.Presiunile interne faora"ile sc!im"ării se află su" controlul organi'aţiei.

'xist&'xist& trei abordări uzualetrei abordări uzuale pentru generareapentru generareapresiunilor interne favorabile schimb&rii:presiunilor interne favorabile schimb&rii:



a#ordarea de sus +n GosCa#ordarea de sus +n GosC

a#ordarea de Gos +n susCa#ordarea de Gos +n susC

a#ordarea #aată pe ser!iciile unui expertCa#ordarea #aată pe ser!iciile unui expertC

iecare &intre ele an& &iferiteiecare &intre ele an& &iferite aanta#e şi &e'aanta#e.aanta#e şi &e'aanta#e.

8 schimbare8 schimbare poate aea loc la unul sau mai multe poate aea loc la unul sau mai multe&intre nielurile&intre nielurile enumerate de mai !os:enumerate de mai !os:



in&ii&ual-in&ii&ual- &e ec!ipă-&e ec!ipă- &e grup6&ii'ie-&e grup6&ii'ie-

organi'aţional.organi'aţional.

/uata -i di"icultatea

uata -i di"icultatea

im)lement'i i

im) lement'ii unei sc!im"ăriunei sc!im"ări

de)ind diecte)ind diect

&e nielul la care are&e nielul la care areloc aceastaloc aceasta..

)rintre)rintre cauzele uzualecauzele uzuale ale opoziţiei faţă deale opoziţiei faţă desc!imbare se numără9sc!imbare se numără9



interesul personal $ngust -interesul personal $ngust - $nţelegerea eronată şi lipsa &e $ncre&ere-$nţelegerea eronată şi lipsa &e $ncre&ere- &eose"irile $n ealuarea situaţiei-&eose"irile $n ealuarea situaţiei-

toleranţa scă'ută fată &e sc!im"are-toleranţa scă'ută fată &e sc!im"are-

presiunile e*ercitate &e grupurile &e colegi- presiunile e*ercitate &e grupurile &e colegi- teama &e stresul asociat sc!im"ării-teama &e stresul asociat sc!im"ării-

e*perienţele negatie legate &e sc!im"ările trecute.e*perienţele negatie legate &e sc!im"ările trecute.

)rintre)rintre a#ordărilea#ordările care pot fi adoptate pentru reducereacare pot fi adoptate pentru reducereaopoziţiei se numără9opoziţiei se numără9



instruirea şi comunicarea-instruirea şi comunicarea- participarea şi implicarea- participarea şi implicarea-

facilitarea şi spri#inul-facilitarea şi spri#inul-

negocierea şi acor&ul-negocierea şi acor&ul-

manipularea şi cooptarea-manipularea şi cooptarea-

coerciţia e*plicită şi implicită.coerciţia e*plicită şi implicită.

&eters i Nateran,&eters i Nateran, au atras atenţia asupra aau atras atenţia asupra a optoptcaracteristici caracteristici pe care trebuie s& le îndeplineasc& oricepe care trebuie s& le îndeplineasc& oriceorganizaţie care este deschis& schimb&rii, inovatoare:organizaţie care este deschis& schimb&rii, inovatoare:



orientare spre acţiune@orientare spre acţiune@ apropiere faţa de client@apropiere faţa de client@ autonomie@autonomie@ productivitate printr0o bun& administrare a resurselor umane @productivitate printr0o bun& administrare a resurselor umane @ structuri simple@structuri simple@ centralizarea problemelor esenţiale@centralizarea problemelor esenţiale@ descentralizarea acţiunilor/implement&rii şi controlului zilnic@descentralizarea acţiunilor/implement&rii şi controlului zilnic@

concentrarea pe puncte forte.concentrarea pe puncte forte.

MA(A32M2(TUL /CJIMK7II MA(A32M2(TUL /CJIMK7II



Sc!imbareaSc!imbarea este, în opinia autorilor cCalman şi =aton,este, în opinia autorilor cCalman şi =aton, un procesun procescontinuu de con%runtare, identi%icare, e!aluare i ac*iune .continuu de con%runtare, identi%icare, e!aluare i ac*iune .

/c!im"area nu tre"uie $nţeleasă ca o cri'ă/c!im"area nu tre"uie $nţeleasă ca o cri'ă şi nici m&car ca un simpluşi nici m&car ca un simplu

proces de adaptare sau dezvoltare, ci mai degrab& caproces de adaptare sau dezvoltare, ci mai degrab& ca manifestarea uneimanifestarea uneimultitu&ini &e mutaţii $n ca&rul instituţiilor.multitu&ini &e mutaţii $n ca&rul instituţiilor.

&rganizaţiile&rganizaţiile care reuşesc s& îşi menţin& cu succes competitivitateacare reuşesc s& îşi menţin& cu succes competitivitatea priesc priescsc!im"area nu ca pe un eeniment unic% ci ca pe un processc!im"area nu ca pe un eeniment unic% ci ca pe un proces

permanent% a"solut necesar pentru supraieţuirea% &e'oltarea şi permanent% a"solut necesar pentru supraieţuirea% &e'oltarea şi perfecţionarea lor. perfecţionarea lor.



Sc8i#areaSc8i#area trebuie perceput& ca untrebuie perceput& ca un element intrinsec element intrinsec al unei organizaţii şial unei organizaţii şitrebuietrebuie interată +n %iloo%ia i +n odelele de ac*iune ale acesteia.interată +n %iloo%ia i +n odelele de ac*iune ale acesteia.

Factorii care stau la #aa sc8i#ăriiFactorii care stau la #aa sc8i#ării



Factori politiciFactori politici

Legislaţia politicăLegislaţia politică I&eologia politicăI&eologia politică

Legile6reglementările internaţionaleLegile6reglementările internaţionale )repturile uniersale)repturile uniersale 7ă'"oaiele7ă'"oaiele 7eglementările locale7eglementările locale /istemul &e impo'ite şi ta*e/istemul &e impo'ite şi ta*e Actiitatea grupurilor sin&icale Actiitatea grupurilor sin&icale



actori te!nologici actori te!nologici Te!nologiile informaţionale EinternetulFTe!nologiile informaţionale EinternetulF (oi procese &e pro&ucţie(oi procese &e pro&ucţie Computeri'area proceselorComputeri'area proceselor /c!im"ări $n te!nologia &e transport./c!im"ări $n te!nologia &e transport.



actori socio4culturali actori socio4culturali Ten&inţele &emografice Eanga#aţi% contri"ua"iliFTen&inţele &emografice Eanga#aţi% contri"ua"iliF

/c!im"ări ale stilului &e iaţă/c!im"ări ale stilului &e iaţă Atitu&inea faţa &e munca Atitu&inea faţa &e munca Atitu&inea faţa &e grupurile minoritare Atitu&inea faţa &e grupurile minoritare Pro"leme legate &e se* Pro"leme legate &e se* 3ri#a pentru me&iu 3ri#a pentru me&iu

2tica &e afaceri.2tica &e afaceri.



/anaeentul resurselor uane in/anaeentul resurselor uane in



sectorul pu#licsectorul pu#lic

odelul tradiţional de abordare a administraţiei publice nu numai c& nu mai este unulpotrivit pentru sectorul public, dar se simte tot mai mult nevoia unei schimb&ri ma!oreî i tit ţiil bli i l il d b & l , l i t bli &



în instituţiile publice, prin care valorile de baz& ale ,oului management public s&poat& fi dezvoltate şi implementate. Ea o analiz& atent& a conţinutului noului management public se constat& importante

puncte de vedere:

atenţie deosebit& acordat& fundament&rii şi realiz&rii obiectivelor@ accentul pus pe responsabilitatea individual& a managerilor publici pentru realizarea

obiectivelor@ creşterea gradului de autonomie şi flexibilitate managerial&@ introducerea indicatorilor de performanţ& pentru m&surarea gradului de realizare a

obiectivelor fundamentale şi individuale@ integrarea în g6ndirea managerial& a celor K$'3, însemn6nd economie, eficienţ& şi

eficacitate@ orientarea c&tre piaţ& şi deplasarea centrului atenţiei de la modul de desf&şurare a proceselor asupra gradului în care, prin rezultatele oferite, nevoile

sociale sunt satisf&cute.

Gezultatele activit&ţii desf&şurate într0o instituţie sau

t it t bli & t diţi t î t & & t t i



autoritate public& sunt condiţionate într0o m&sur& tot maimare de modul în care managerii publici gestioneaz&,preg&tesc şi dezvolt& competenţa, profesionalismul,inteligenţa şi creativitatea funcţionarilor publici. 7onald. Qers, în lucrarea 5uman Resources Management

)rinciples and )ractice, aprecia c&:

Kdezvoltarea resurselor umane reprezintă procesul de pregătire a anga"aţilor în vederea maximizării performanţelor şi satisfacţiei acestora în cadrulorganizaţiei”.

)efinirea managementului resurselor)efinirea managementului resurselorumaneumane /.'.K 0/.'.K 0 este uneste un termen relativ recent termen relativ recent pentru ceea ce s0a numit tradiţionalpentru ceea ce s0a numit tradiţional

Kadministrarea personalului3, Korganizarea muncii3, etc.=rin .G.(. seKadministrarea personalului3, Korganizarea muncii3, etc.=rin .G.(. se

î ţ lî ţ l b d l b lă i t di i li ăb d l b lă i t di i li ă i f i l& bl ti iii f i l& bl ti ii



înţelege înţelege abordarea globală interdisciplinarăabordarea globală interdisciplinară şi profesional& a problematiciişi profesional& a problematiciidin domeniul personalului.din domeniul personalului.

/.'.K/.'.K 0 0 ansam"lul actiităţilor &e or&in operaţional Eplanificarea%ansam"lul actiităţilor &e or&in operaţional Eplanificarea%recrutarea% menţinerea personaluluiF şi &e or&in energetic 6crearearecrutarea% menţinerea personaluluiF şi &e or&in energetic 6crearea

unui climat organi'aţional corespun'ătorF%unui climat organi'aţional corespun'ătorF% care peritcare perit asigurareaasigurareaorgani'aţiei cu resursele umane necesare-organi'aţiei cu resursele umane necesare-

• /.'.K 0/.'.K 0 repre'intă unrepre'intă un coplex de ăsuricoplex de ăsuri concepute inter&isciplinarconcepute inter&isciplinar cucupri!ire lapri!ire la recrutarea personalului% selecţia% $nca&rarea% utili'arearecrutarea personalului% selecţia% $nca&rarea% utili'area prinprin

organi'area ergonomică a muncii% stimularea materială şi morală panăorgani'area ergonomică a muncii% stimularea materială şi morală pană$n momentul $ncetării contractului &e muncă.$n momentul $ncetării contractului &e muncă.

&rincipalele acti!ită*i ale /'K&rincipalele acti!ită*i ale /'K a.a. administrarea curent&administrarea curent& se refer& la:se refer& la:

evidenţa personalului #dosar profesional%,evidenţa personalului #dosar profesional%, administrarea recompenselor, respectiv fixarea şi urm&rirea salariilor c6t şi aadministrarea recompenselor, respectiv fixarea şi urm&rirea salariilor c6t şi a

celorlalte tipuri de recompense@celorlalte tipuri de recompense@



celorlalte tipuri de recompense@celorlalte tipuri de recompense@ b.b. gestiunea resurselor umane:gestiunea resurselor umane:? planificarea necesarului de resurse umane,planificarea necesarului de resurse umane,? asigurarea cu personal prin recrutare şi selecţie,asigurarea cu personal prin recrutare şi selecţie,? menţinerea şi dezvoltarea personalului,menţinerea şi dezvoltarea personalului,? evaluarea performanţelor profesionale,evaluarea performanţelor profesionale,

? evaluarea posturilor@evaluarea posturilor@ c.c. formarea profesional&formarea profesional& d.d. gestiunea costurilor de personal:gestiunea costurilor de personal: F reprezin& activitatea de determinare şi urm&rire F reprezin& activitatea de determinare şi urm&rire

a cheltuielilor cu personalul, respectiv cheltuielile cu salarizarea, c6t şi cheltuielilea cheltuielilor cu personalul, respectiv cheltuielile cu salarizarea, c6t şi cheltuielilecu dezvoltarea acestuia prin activitatea de dezvoltarea profesional&@cu dezvoltarea acestuia prin activitatea de dezvoltarea profesional&@

e.e. informarea şi comunicarea:informarea şi comunicarea: 0 din punct de vedere al comunic&rii şi inform&rii este0 din punct de vedere al comunic&rii şi inform&rii este

necesar ca cele dou& tipuri, informalul şi formalul s& se suprapun&, deoarece înnecesar ca cele dou& tipuri, informalul şi formalul s& se suprapun&, deoarece încaz contrar apar o serie de tensiuni perturbatoare la nivelul grupurilor de lucrucaz contrar apar o serie de tensiuni perturbatoare la nivelul grupurilor de lucrucare duce la ineficienţ&@ managerii au diferite mi!loace: !urnalul,sisteme audio0care duce la ineficienţ&@ managerii au diferite mi!loace: !urnalul,sisteme audio0video etc.video etc.

f.f. mediul şi condiţiile de munc&:mediul şi condiţiile de munc&: în ultimele decenii se pune accent deosebit pe în ultimele decenii se pune accent deosebit peuşurarea muncii în toate sectoarele de activitate printr0o îmbun&t&ţire a condiţiiloruşurarea muncii în toate sectoarele de activitate printr0o îmbun&t&ţire a condiţiilorde munc&, respectiv a mediului profesionalde munc&, respectiv a mediului profesional

Aprecierea calit&ţii condiţiilor de munc& are la baz& Aprecierea calit&ţii condiţiilor de munc& are la baz& două mari tipuri dedouă mari tipuri decriterii9criterii9

0 obiectiveobiective:: referitoare la veniturile obţinute, durata programului de lucru,referitoare la veniturile obţinute, durata programului de lucru,dot&ri existente la nivelul postului ocupatdot&ri existente la nivelul postului ocupat

0bi tibi ti f it l i ţiil i t l l fi & i l i tf it l i ţiil i t l l fi & i l i tlit t t l & i & diţiil d &lit t t l & i & diţiil d &



subiectivesubiective:: referitoare la aspiraţiile, intereslele fiec&rui salariat,referitoare la aspiraţiile, intereslele fiec&rui salariat,personalitatea, caracterul s&u se armonizeaz& cu condiţiile de munc&@personalitatea, caracterul s&u se armonizeaz& cu condiţiile de munc&@

relaţiile sociale:relaţiile sociale: 0 între anga!aţi0anga!aţi/patron0anga!aţi şi patronat@0 între anga!aţi0anga!aţi/patron0anga!aţi şi patronat@ trebuie s& fie formale sau informale@trebuie s& fie formale sau informale@

impun existenţa la nivel organizaţional a unui G8L pe baza c&ruia s& seimpun existenţa la nivel organizaţional a unui G8L pe baza c&ruia s& sedesf&şoare activitatea, c6t şi o analiz& permanent& a revendic&rilordesf&şoare activitatea, c6t şi o analiz& permanent& a revendic&rilorsalariaţilor de c&tre managementul organizaţiei.salariaţilor de c&tre managementul organizaţiei.

consilierea ierarhic& şi gestiunea de personal:consilierea ierarhic& şi gestiunea de personal: activitatea care are înactivitatea care are învedere asistarea de c&tre manageri a salariaţilor în problemele cheie alevedere asistarea de c&tre manageri a salariaţilor în problemele cheie aleacestora@acestora@

relaţiile externe: 0relaţiile externe: 0 au în vedere leg&turile organizaţiei cu toateau în vedere leg&turile organizaţiei cu toateorganismele existente pe piaţa muncii care se ocup& cu problemele deorganismele existente pe piaţa muncii care se ocup& cu problemele demunc& şi protecţie social&, c6t şi leg&turile organizaţiei cu organismelemunc& şi protecţie social&, c6t şi leg&turile organizaţiei cu organismele sindicale.sindicale.

StrateiiStrateii i politicii politici $n &omeniul resurselor umane$n &omeniul resurselor umane

/T7AT23II /T7AT23II POLITICI POLITICI

ansa#lul o#iecti!elor pe terenansa#lul o#iecti!elor pe teren !ieaă ansa#lul atitudinilor i!ieaă ansa#lul atitudinilor i



- ansa#lul o#iecti!elor pe terenansa#lul o#iecti!elor pe terenlun (lun (OO2 ani) re%eritoare la2 ani) re%eritoare laresursele uaneresursele uane

- servesc caservesc ca fun&ament fun&ament pentrupentruelaborarea politicilor care la r6ndul lorelaborarea politicilor care la r6ndul lor

susţin conceperea strategiilor susţin conceperea strategiilor

- au caracter &eriat au caracter &eriat pt. c& deriv& dinpt. c& deriv& dinstrategia global& a organizaţieistrategia global& a organizaţiei

- au caracter parţial%au caracter parţial% ele acoperindele acoperind

activit&ţi fundamentale ale funcţiuniiactivit&ţi fundamentale ale funcţiuniide personalde personal

- !ieaă ansa#lul atitudinilor i!ieaă ansa#lul atitudinilor idirec*iilor aGore pri!ind practiciledirec*iilor aGore pri!ind practicileanaeriale re%eritoare laanaeriale re%eritoare laasiurarea, en*inerea iasiurarea, en*inerea ide!oltarea resurselor uanede!oltarea resurselor uane

- auau un ori'ont &e timp mai re&usun ori'ont &e timp mai re&us

dec6t #max + an% cel al strategiilor,dec6t #max + an% cel al strategiilor,dar au un grad de detaliere adar au un grad de detaliere aobiectivelor mult mai mare dec6t înobiectivelor mult mai mare dec6t încazul strategiilor cazul strategiilor

- !oac& !oac& un rol important $n sta"ilireaun rol important $n sta"ilireacontractului psi!ologic contractului psi!ologic care reflect&care reflect&

dorinţele/aştept&rile anga!aţilor c6t şidorinţele/aştept&rile anga!aţilor c6t şiale patronilor vis0a0vis de aceştiaale patronilor vis0a0vis de aceştia

=entru ca=entru ca politicile &e personal politicile &e personal s&0şi ating& obiectivele, s& r&spund& c6t mais&0şi ating& obiectivele, s& r&spund& c6t maibine scopurilor şi s& poat& fi aplicate cu adev&rat, este necesar ca acesteabine scopurilor şi s& poat& fi aplicate cu adev&rat, este necesar ca acesteas& îndeplinesc& o serie des& îndeplinesc& o serie de cerinţe1cerinţe1

s& fies& fie $n concor&anţă cu o"iectiele strategiile şi politicile generale$n concor&anţă cu o"iectiele strategiile şi politicile generale alealeorganizaţiei@organizaţiei@



s&s& reflecte şi să susţinăreflecte şi să susţină valorile organizaţiei referitoare la modul în carevalorile organizaţiei referitoare la modul în caretrebuie trataţi oamenii@trebuie trataţi oamenii@

s&s& acopere &omeniile &e actiitate cele mai importanteacopere &omeniile &e actiitate cele mai importante ale funcţiunii deale funcţiunii depersonal@personal@

s&s& conţină pree&eri care să asigure transmitereaconţină pree&eri care să asigure transmiterea şi înţelegereaşi înţelegereapoliticilor stabilite la nivelul organizaţiei @politicilor stabilite la nivelul organizaţiei @

s&s& ai"ă o "a'ă reală şi legală% şi să fie $n concor&anţă cu legislaţiaai"ă o "a'ă reală şi legală% şi să fie $n concor&anţă cu legislaţia în îndomeniu, şi cu prevederile contractului colectiv de munc&@domeniu, şi cu prevederile contractului colectiv de munc&@

s& fies& fie clar &efiniteclar &efinite,, iar personele care urmeaz& s& le aplice trebuie s&iar personele care urmeaz& s& le aplice trebuie s&participle active la procesul de elaborare a lor@participle active la procesul de elaborare a lor@

s& fies& fie re&actate şi communicatere&actate şi communicate,, de preferinţ& în scris, asigur6ndu0sede preferinţ& în scris, asigur6ndu0seastfel o mai mare uniformitate în interpretarea conţinutului, precum şiastfel o mai mare uniformitate în interpretarea conţinutului, precum şiposibilitatea de a se recurge la textul scris atunci c6nd anumite elementeposibilitatea de a se recurge la textul scris atunci c6nd anumite elementescap& memoriei@scap& memoriei@



scap& memoriei@scap& memoriei@

politicile de personal specifice domeniului trebuie s& fiepoliticile de personal specifice domeniului trebuie s& fie corelate şi să secorelate şi să sespri#ine reciproc-spri#ine reciproc-

s& fies& fiect mai transparente şi să atragă un număr ct mai mare &ect mai transparente şi să atragă un număr ct mai mare &e

anga#aţi sau &e manageri anga#aţi sau &e manageri la conceperea, elaborarea şi transpunereala conceperea, elaborarea şi transpunerealor în practic&.lor în practic&.

Politici &e resurse umane specificePolitici &e resurse umane specifice #tipuri de politici de resurse umane%#tipuri de politici de resurse umane%

politica oportunităţilor egale sau a egalităţii şanselor politica oportunităţilor egale sau a egalităţii şanselor constituie unconstituie un

principiu de baz& în practica relaţiilor cu anga!aţii seprincipiu de baz& în practica relaţiilor cu anga!aţii se referă lareferă latratamentul corect şi ec!ita"iltratamentul corect şi ec!ita"il pentru fiecare anga!at şipentru fiecare anga!at şi reflectăreflectă



principiu de baz& în practica relaţiilor cu anga!aţii, seprincipiu de baz& în practica relaţiilor cu anga!aţii, se referă lareferă latratamentul corect şi ec!ita"il tratamentul corect şi ec!ita"il pentru fiecare anga!at şipentru fiecare anga!at şi reflectăreflectăintenţia fermă a unei organi'aţii &e a garanta oportunităţi egaleintenţia fermă a unei organi'aţii &e a garanta oportunităţi egaletuturor mem"rilor săi%tuturor mem"rilor săi% indiferent de sex, ras&, religie sau stare civil&.indiferent de sex, ras&, religie sau stare civil&.

=olitica respectiv&=olitica respectiv& se referăse referă,, totodat&, la posibilitatea oferit& anga!aţilor de atotodat&, la posibilitatea oferit& anga!aţilor de a

avea un acces echitabil la posturile existente, la oportunit&ţile deavea un acces echitabil la posturile existente, la oportunit&ţile depromovare şi de preg&tire profesional&, precum şi la alte servicii oferitepromovare şi de preg&tire profesional&, precum şi la alte servicii oferitede anga!ator. 7e asemeneade anga!ator. 7e asemenea poate să prevadă poate să prevadă disponibilitateadisponibilitateaorganizaţiei de a încerca, prin toate mi!loacele de care dispune, s& ofereorganizaţiei de a încerca, prin toate mi!loacele de care dispune, s& ofereoportunit&ţi egale şi acelora cu incapacit&ţi fizice.oportunit&ţi egale şi acelora cu incapacit&ţi fizice.

politici &e anga#are politici &e anga#are care pot cuprinde mai multe aspecte, ca, de exemplu:care pot cuprinde mai multe aspecte, ca, de exemplu:

menţionarea explicit& c& organizaţia estemenţionarea explicit& c& organizaţia este &e&icată profesionalismului &e&icată profesionalismului în tot în totceea ce face@ceea ce face@

anga#amentul ferm &e a &e'olta carieraanga#amentul ferm &e a &e'olta cariera fiec&rui anga!at@fiec&rui anga!at@



dorinţa organizaţieidorinţa organizaţiei &e a promoa &in interior &e a promoa &in interior , dar şi intenţia acesteia de a, dar şi intenţia acesteia de arealiza, din c6nd în c6nd,realiza, din c6nd în c6nd, o infu'ie &e personal nou o infu'ie &e personal nou , de nou, de X s6nge sau, de nou, de X s6nge sausuflu proasp&t Y@suflu proasp&t Y@

intenţia organizaţieiintenţia organizaţiei &e a eita prin toate mi#loacele şoma#ul &e a eita prin toate mi#loacele şoma#ul CC

dreptul anga!aţilordreptul anga!aţilor &e a fi informaţi asupra o"ligaţiilor lor &e a fi informaţi asupra o"ligaţiilor lor , precum şi asupra, precum şi asupraurm&rilor nerespect&rii disciplinei@ dreptul la tratament echitabil în probleme deurm&rilor nerespect&rii disciplinei@ dreptul la tratament echitabil în probleme dedisciplin&@disciplin&@

maniera în care organizaţia trateaz&maniera în care organizaţia trateaz& pro"lemele ma#ore ale sănătăţii pro"lemele ma#ore ale sănătăţii personalului- &e'apro"area fermă a organi'aţiei faţă &e !ărţuirea la locul personalului- &e'apro"area fermă a organi'aţiei faţă &e !ărţuirea la locul &e muncă&e muncă în general şi faţ& de în general şi faţ& de 8ăr*uirea sexuală8ăr*uirea sexuală în particular, deoarece în particular, deoarecefiecare individ arefiecare individ are &reptul &e a i se respecta &emnitatea personală la locul&reptul &e a i se respecta &emnitatea personală la locul&e muncă.&e muncă.

politica &e &e'oltare a anga#aţilor politica &e &e'oltare a anga#aţilor ,, care trebuie s& exprimecare trebuie s& exprime o"ligaţia sauo"ligaţia sauanga#amentul organi'aţiei &e a &e'olta continuu calificările anga#aţiloranga#amentul organi'aţiei &e a &e'olta continuu calificările anga#aţilor pentru a le &a pentru a le &a posibilitatea s&0şi sporeasc& permanent contribuţia şi s& avansezeposibilitatea s&0şi sporeasc& permanent contribuţia şi s& avanseze în carier&@ în carier&@

politica implicării şi participăriipolitica implicării şi participării care exprim& convingerea organizaţiei c&care exprim& convingerea organizaţiei c&t i li t i f &ă i t i fi " ilt i li t i f &ă i t i fi " il



politica implicării şi participării politica implicării şi participării ,, care exprim& convingerea organizaţiei c&care exprim& convingerea organizaţiei c&antrenarea sau implicarea ct mai profun&ă şi ct mai eficace a mem"rilorantrenarea sau implicarea ct mai profun&ă şi ct mai eficace a mem"rilorsăi este una &intre căile sau mi#loacele cele mai sigure pentru a o"ţinesăi este una &intre căile sau mi#loacele cele mai sigure pentru a o"ţinesuccesul succesul competiţional.competiţional.

politica recompenselor politica recompenselor asigur& cadrul necesar pentru ca o parte echitabil& dinasigur& cadrul necesar pentru ca o parte echitabil& dinvaloarea nou creat& s& revin& anga!aţilor,valoarea nou creat& s& revin& anga!aţilor, asigură concentrarea intereselorasigură concentrarea intereselor partenerilor sociali- e*primă o anumită filo'ofie colectiă% egalitară sau partenerilor sociali- e*primă o anumită filo'ofie colectiă% egalitară sauin&ii&uală% acoperin&% toto&ată% şi alte aspecte% ca% &e e*emplu1in&ii&uală% acoperin&% toto&ată% şi alte aspecte% ca% &e e*emplu1 nivelurile denivelurile derecompense, retribuirea performanţei, raportul între echitatea intern& şi extern&,recompense, retribuirea performanţei, raportul între echitatea intern& şi extern&,tipul structurii salariale, abordarea flexibil& sau flexibilitatea sistemelor detipul structurii salariale, abordarea flexibil& sau flexibilitatea sistemelor derecompense etc.@recompense etc.@

politica relaţiilor cu anga#aţii, politica relaţiilor cu anga#aţii, exprim&exprim& &repturile anga#aţilor &e a4şi&repturile anga#aţilor &e a4şirepre'enta şi susţine intereselerepre'enta şi susţine interesele în faţa managerilor prin sindicate, asociaţii de în faţa managerilor prin sindicate, asociaţii desalariaţi sau alte forme de reprezentare@salariaţi sau alte forme de reprezentare@

politica &e protecţie sau siguranţă şi sănătate politica &e protecţie sau siguranţă şi sănătate prezint&prezint& felul $n carefelul $n care

organi'aţia intenţionea'ă să asigure locuri şi sisteme &e muncă sigure şiorgani'aţia intenţionea'ă să asigure locuri şi sisteme &e muncă sigure şisănătoase-sănătoase-



organi'aţia intenţionea'ă să asigure locuri şi sisteme &e muncă sigure şiorgani'aţia intenţionea'ă să asigure locuri şi sisteme &e muncă sigure şisănătoase-sănătoase-

politica &e utili'are politica &e utili'are care indic&care indic& intenţiile organi'aţiei priin& $m"unătăţireaintenţiile organi'aţiei priin& $m"unătăţireafolosirii resurselor umane $n general şi creşterea pro&uctiităţii $n special folosirii resurselor umane $n general şi creşterea pro&uctiităţii $n special ,,precum şi reducerea costurilor cu personalul.precum şi reducerea costurilor cu personalul.

=n =n ela"orarea sau reformularea politicilor ela"orarea sau reformularea politicilor din doeniul resurselordin doeniul resurseloruane se parcur, de reulă, urătoareleuane se parcur, de reulă, urătoarele etape principale:etape principale:

$nţelegerea culturii organi'aţiei şi a alorilor acesteia$nţelegerea culturii organi'aţiei şi a alorilor acesteia împ&rt&şite sau împ&rt&şite sauacceptate@acceptate@

li liti il & l i t tli liti il & l i t t f l i i f l li it if l i i f l li it i



anali'a politicilor &e personal e*istenteanali'a politicilor &e personal e*istente , formale şi informale, explicite şi, formale şi informale, explicite şiimplicite, scrise şi nescrise@implicite, scrise şi nescrise@

anali'a influenţelor e*terneanali'a influenţelor e*terne, deoarece politicile de personal sunt supuse, deoarece politicile de personal sunt supuselegislaţiei muncii şi codurilor oficiale de practici emise de organisme sau instituţiilegislaţiei muncii şi codurilor oficiale de practici emise de organisme sau instituţiiprofesionale de profil@profesionale de profil@

consultarea managerilor% culegerea şi prelucrarea opiniilor consultarea managerilor% culegerea şi prelucrarea opiniilor acestora privindacestora privindpoliticile de personal@politicile de personal@

o"ţinerea şi prelucrarea opiniilor anga#aţilor o"ţinerea şi prelucrarea opiniilor anga#aţilor , şi reprezentanţilor sindicali, şi reprezentanţilor sindicaliprivind politicile de personal@privind politicile de personal@

ela"orarea politicilor &e personal ela"orarea politicilor &e personal pe baza rezultatelor obţinute în urmape baza rezultatelor obţinute în urmaprelucr&rii şi analizei datelor şi informaţiilor culese.prelucr&rii şi analizei datelor şi informaţiilor culese.

'ecrutarea si selec*ia resursei uane

Ochimb&rile intervenite în sectorul public au determinat redefinirea

conţinutului activităţii de recrutare în sensul consider&rii în acest proces celpuţin a urm&toarelor aspecte:



conţinutului activităţii de recrutare în sensul consider&rii în acest proces, celpuţin a urm&toarelor aspecte:

condiţiile şi schimb&rile de pe piaţa muncii, capacitatea sistemelor de preg&tire şi dezvoltare a resurselor umane,

atracţia zonei sau a localit&ţii şi facilit&ţile locale, cadrul legislativ, rolul sindicatelor, imaginea instituţiei publice, cultura organizaţiei, politicile şi practicile manageriale,

valorile economice, politice, sociale, etnice sau de alt& natur& existente, gradul de autonomie financiar& şi managerial& a instituţiei publice etc.

$VK'$$VK'$ )#R&RM,-#(&R ,0-+(&R )#R&RM,-#(&R ,0-+(&R

>o*iunea de e!aluare a per%oran*eiP se re%eră de o#icei la>o*iunea de e!aluare a per%oran*eiP se re%eră de o#icei la ealuareaealuarea



>o*iunea de e!aluare a per%oran*ei se re%eră de o#icei la>o*iunea de e!aluare a per%oran*ei se re%eră de o#icei la ealuareaealuareaactiităţii ca&relor sau a managerilor% nu la cea &epusă &e muncitori actiităţii ca&relor sau a managerilor% nu la cea &epusă &e muncitori .. $xistă două ari cateorii de e!aluare:$xistă două ari cateorii de e!aluare:

'valuarea'valuarea neconenţionalăneconenţională esteeste e!aluarea continuă a per%oran*eie!aluarea continuă a per%oran*ei

unui anaGat,unui anaGat, f&cut& de managerul s&u în cursul activit&ţii obişnuite. Acestf&cut& de managerul s&u în cursul activit&ţii obişnuite. Acesttip de evaluare estetip de evaluare este ad8oc,ad8oc, baz6ndu0se în aceeaşi m&sur& pe intuiţie, şibaz6ndu0se în aceeaşi m&sur& pe intuiţie, şipe dovezi concrete ale rezultatelor obţinute@ prin aceasta este un produspe dovezi concrete ale rezultatelor obţinute@ prin aceasta este un produssecundar al relaţiei cotidiene între manager şi subordonatul s&u.secundar al relaţiei cotidiene între manager şi subordonatul s&u.

'valuarea'valuarea conenţionalăconenţională este multeste mult ai ra*ională i ordonată dec<t ceaai ra*ională i ordonată dec<t ceanecon!en*ională.necon!en*ională.

#xistă patru &imensiuni ale activităţii de evaluare în

instituţiile publice:



instituţiile publice:

+. evaluarea cunoştinţelor candidaţilor la posturile şi

funcţiile publice, ". evaluarea funcţionarilor publici debutanţi $. evaluarea performanţelor profesionale individuale ale

funcţionarilor publici în vederea acord&rii calificativelor,

4. evaluarea structurii posturilor pe care le ocup&funcţionarii publici.

8rganizaţiile realizeaz& proceduri de evaluare din diverse8rganizaţiile realizeaz& proceduri de evaluare din diverse motive:motive:

11 pentru pentru a identi%icaa identi%ica nivelul performanţei în munca a unui anga"at7nivelul performanţei în munca a unui anga"at7

: : pentru pentru a a%laa a%la care sunt punctele tari şi slabe ale unui anga"at7care sunt punctele tari şi slabe ale unui anga"at7

:: pentrupentru a peritea perite anga"aţilor să1şi îmbunătăţească performanţa7anga"aţilor să1şi îmbunătăţească performanţa7



pentru pentru a peritea perite anga"aţilor să şi îmbunătăţească performanţa7anga"aţilor să şi îmbunătăţească performanţa7

: : pentru pentru a asiuraa asiura o bază pentru sistemul de recompensare a anga"aţilor în funcţie deo bază pentru sistemul de recompensare a anga"aţilor în funcţie decontribuţia adusă de ei la îndeplinirea obiectivelor organizaţiei7contribuţia adusă de ei la îndeplinirea obiectivelor organizaţiei7

: : pentru pentru ai oti!aai oti!a pe anga"aţi la nivel individual7 pe anga"aţi la nivel individual7

: : pentru pentru a le a%laa le a%la necesităţile de instruire şi perfecţionare profesională7necesităţile de instruire şi perfecţionare profesională7

: : pentru pentru a a%laa a%la care este potenţialul lor de performanţă7care este potenţialul lor de performanţă7

: : pentru pentru a o#*inea o#*ine informaţiile necesare în planificarea succesiunii.informaţiile necesare în planificarea succesiunii.

Oistemul de evaluare a personalului esteOistemul de evaluare a personalului esteutilizatutilizat pentru9 pentru9



recompensarea ec!ita"ilă a acestora-recompensarea ec!ita"ilă a acestora-

i&entificarea celor cu potenţial &e promoare sau transfer.i&entificarea celor cu potenţial &e promoare sau transfer.

2ificultăţile legislative2ificultăţile legislative înt6mpinate în evaluarea performanţei înt6mpinate în evaluarea performanţei

suntsunt legate de :legate de :



documentaţia de evaluare7documentaţia de evaluare7 stilul în abordarea evaluării7stilul în abordarea evaluării7

cultura organizaţiei.cultura organizaţiei.

'valuarea activit&ţii funcţionarilor publici se face în scopul acord&rii drepturilorsalariale corespunz&toare performanţelor profesionale individuale, pe baza unorcriterii elaborate de Agenţia ;aţional& a Luncţionarilor =ublici. Aceste criterii suntnumite criterii de performanţ& şi pe baza lor se definesc şi gradele existente îninteriorul aceleiaşi categorii.

Cadrul legislativ conţine o metodologie de evaluare a performanţelor profesionaleindividuale ale funcţionarilor publici , care practic reuneşte coordonatele fundamentale



g ţ g p ţ pţ p , p şpentru desf&şurarea acestei activit&ţi de c&tre reprezentanţii compartimentelor deresurse umane din instituţiile şi autorit&ţile publice. Meto&ologia stabileşte cadrul general pentru: aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor

publici prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite,cu rezultatele obţinute în mod efectiv,

corelarea obiectivă între cerinţele funcţiei publice şi activitatea funcţionaruluipublic, asigurarea unui sistem motivaţional , prin recompensarea funcţionarilor publici

care au obţinut rezultate deosebite, care s& determine creşterea performanţelorprofesionale individuale,

identificarea necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici pentru îmbun&t&ţirearezultatelor activit&ţii desf&şurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite.

'valuarea performanţelor funcţionarilor publici se face potrivit unei proceduri careimplic& raportarea permanent& a evaluatorului la fişa postului funcţionarului public.

'xist&'xist& multe modalităţi multe modalităţi prin care se poate alc&tui un formular de evaluare.prin care se poate alc&tui un formular de evaluare. spectele c!eie spectele c!eie r&m6n totuşi, de fiecare dat& aceleaşi, dup& cum urmeaz&:r&m6n totuşi, de fiecare dat& aceleaşi, dup& cum urmeaz&:



centrul &e atenţie al ealuării% a&ică postul sau persoana care $lcentrul &e atenţie al ealuării% a&ică postul sau persoana care $l&eţine-&eţine-

criteriile &e performanţă alese-criteriile &e performanţă alese-

sistemul &e notare a performanţei.sistemul &e notare a performanţei.

5n formularele care solicit& mai degrab& informaţii 5n formularele care solicit& mai degrab& informaţiidespre persoan& dec6t despre performanţa acesteia pedespre persoan& dec6t despre performanţa acesteia pe

post sepost se pune accentul pe9 pune accentul pe9

it ii li tit ii li t



criterii generali'ate-criterii generali'ate-

sisteme generali'ate &e notare a performanţei-sisteme generali'ate &e notare a performanţei-

calităţile in&ii&uale% şi mai puţin re'ultatele o"ţinute-calităţile in&ii&uale% şi mai puţin re'ultatele o"ţinute- $ntre"ările cu răspunsuri multiple% ca meto&ă &e &escriere a$ntre"ările cu răspunsuri multiple% ca meto&ă &e &escriere a

performanţei. performanţei.

2ificultati 2ificultati înt6mpinate în cadrul unei astfel de înt6mpinate în cadrul unei astfel demetodologiimetodologii

CuantificareaCuantificarea 7e exemplu cum poate un manager s& aprecieze în mod corect7e exemplu cum poate un manager s& aprecieze în mod corect



Cuantificarea.Cuantificarea. 7e exemplu, cum poate un manager s& aprecieze, în mod corect,7e exemplu, cum poate un manager s& aprecieze, în mod corect,calit&ţile de conduc&tor sau de g6ndire !udicioas&, ale unuicalit&ţile de conduc&tor sau de g6ndire !udicioas&, ale unui subordonat9subordonat9

sinonim cu a munci eficient@ iar prudenţa în materie de costuri poate deveni unsinonim cu a munci eficient@ iar prudenţa în materie de costuri poate deveni undezavanta!, dac& descura!eaz& iniţiativa sau capacitatea de a lua decizii.dezavanta!, dac& descura!eaz& iniţiativa sau capacitatea de a lua decizii.

anageriianagerii care completeaz& formularul trebuie s& se bazeze pe impresiicare completeaz& formularul trebuie s& se bazeze pe impresiisubiective, în loc de date concrete.subiective, în loc de date concrete.

StandardeleStandardele trebuie s& se refere la:trebuie s& se refere la:

CantitateCantitate (<t de ul*i)(<t de ul*i)



CalitateCalitate (<t de #ine)(<t de #ine) TimpTimp (&<nă c<nd)(&<nă c<nd)

osturiosturi (u ce pre*)(u ce pre*)

Criteriile &e ealuare pot fi orientateCriteriile &e ealuare pot fi orientate %ie%ie $n &irecţia personalităţii%$n &irecţia personalităţii% %ie%ie $n cea a$n cea are'ultatelor. )ar% $n ca&rul fiecăreia &intre aceste &ouă orientări% ealuatoriire'ultatelor. )ar% $n ca&rul fiecăreia &intre aceste &ouă orientări% ealuatoriitre"uie $n continuare să “măsoare, performanţa in&ii&uală.tre"uie $n continuare să “măsoare, performanţa in&ii&uală.

/aniera/aniera în care managerul abordeaz& un interviu de evaluare va fi în care managerul abordeaz& un interviu de evaluare va fi puternic puternicinfluenţată &e i'iunea proprie asupra scopului urmărit prin interiu.influenţată &e i'iunea proprie asupra scopului urmărit prin interiu.

nterviurile de evaluare pot s& urm&reasc& mai multenterviurile de evaluare pot s& urm&reasc& mai multe scopuri:scopuri:

s& evaluezes& evalueze per%oran*a recentăper%oran*a recentă a anga!atului@a anga!atului@



s& evaluezes& evalueze per%oran*a recentăper%oran*a recentă a anga!atului@a anga!atului@ s&s& de%inească idei de +#unătă*irede%inească idei de +#unătă*ire a activit&ţii pe post@a activit&ţii pe post@ s&s& i&entifice pro"lemelei&entifice pro"lemele şi/sau s& examineze posibilele ocazii aferenteşi/sau s& examineze posibilele ocazii aferente

postului@postului@

s&s& ameliore'e comunicareaameliore'e comunicarea între superior şi subordonaţii s&i@ între superior şi subordonaţii s&i@ s&s& furni'e'e anga#atului fee&"ac furni'e'e anga#atului fee&"ac în leg&tur& cu performanţa sa pe post@ în leg&tur& cu performanţa sa pe post@

s&s& asigure argumentaţia necesarăasigure argumentaţia necesară pentru revizuirea salariilor@pentru revizuirea salariilor@

s&s&

i&entifice potenţialul &e performanţă6posi"ilităţile &e promoarei&entifice potenţialul &e performanţă6posi"ilităţile &e promoare sausau

transfer@transfer@

s&s& i&entifice necesarul &e instruire şi perfecţionarei&entifice necesarul &e instruire şi perfecţionare profesional&.profesional&.

;ecesit&ţile de instruire apar din;ecesit&ţile de instruire apar din patrupatru direcţiidirecţii principale9 principale9



pro#leele noilor anaGa*iC

de%icien*ele din acti!itatea anaGa*ilor C

sc8i#area orania*ională C

cerin*ele expriate la ni!el indi!idual.

Pregătirea şi perfecţionarea funcţionarilor publici

Activit&ţile de pregătire şi perfecţionare a funcţionarilor

publici constau în desf&şurarea unui proces coerent şiti d t î i iI d lt



publici constau în desf&şurarea unui proces coerent şicontinuu de programe pentru însuşirea şiIsau dezvoltareacunoştinţelor şi abilităţilor funcţionarilor publici .

=rin intermediul programelor de preg&tire integrate înstrategii şi politici globale bine fundamentate în instituţii şiautorit&ţi publice se pot remodela şi adapta preg&tirea şicomportamentul funcţionarilor publici de conducere şi deexecuţie pentru a determina şi implementa schimb&rile

absolut necesare implicate de procesul reformei însectorul public.

Astfel formarea şi perfecţionare a preg&tirii funcţionarului publicconstituie un proces continuu prin care se urm&resc obiectiveleprecise care variaz& în funcţie de situaţia concret& cecaracterizeaz& sistemul administrativ la un moment dat.

=rin procesul de formare şi perfecţionare a preg&tirii funcţionarilorpublici se urm&reşte îmbun&t&ţirea capacit&ţii de guvernare,asigurarea succesului politicilor de reform& asigurarea stabilit&ţii



p ş ţ p ţ g ,asigurarea succesului politicilor de reform&, asigurarea stabilit&ţii,coerenţei, adaptabilit&ţii şi continuit&ţii serviciului public.

5n prezent în Gom6nia se urm&reşte pe termen scurt: schimbarea mentalit&ţii funcţionarului public, ameliorarea calit&ţii serviciilor publice, asigurarea cunoaşterii şi respect&rii legalit&ţii de c&tre funcţionarii

publici, furnizarea cunoştinţelor !uridice şi administrative necesare pentru

îndeplinirea noilor atribuţii şi responsabilit&ţi publice, înt&rirea capacit&ţii de luare a deciziilor şi furnizarea metodelor şi

tehnicilor de analiz& a politicilor publice, furnizarea cunoştinţelor şi tehnicilor necesare pentru modernizarea

administraţiei publice.

=e termen lung se urm&reşte:

dezvoltarea unui sistem de formare continu& pentru aleşii locali şifuncţionarii publici menit& s& duc& la creşterea eficacit&ţii şi



p ş şfuncţionarii publici menit& s& duc& la creşterea eficacit&ţii şiperformanţelor administraţiei publice,

dezvoltarea unui flux de informaţii coerent, a transparenţei actuluiadministrativ şi a unei relaţii moderne cu publicul,

crearea posibilit&ţii trecerii de la o cultur& birocratic& la o cultur& deorganizaţie, complex& şi dezvoltarea competenţelor în domeniulmanagementului public,

favorizarea procesului de adaptare a serviciilor publice lastandardele europene, în contextul cooper&rii internaţionale şi alintegr&rii europene.

2ficienţa sericiilor pu"lice &in a&ministraţia &e stat 2ficienţa sericiilor pu"lice &in a&ministraţia &e stat esteeste deterinatădeterinată i d lit t l l i ( i t l d i i t ţi i bli î d t



ţ p ţţ p ţşi de calitatea personalului. (n sistem al administraţiei publice, încadrat cuşi de calitatea personalului. (n sistem al administraţiei publice, încadrat cusuficiente resurse materiale şi financiare,suficiente resurse materiale şi financiare, &ar cu funcţionari nepregătiţi&ar cu funcţionari nepregătiţi

profesional şi managerial profesional şi managerial , nu obţine rezultatele propuse., nu obţine rezultatele propuse.

Con&ucerea sistemului a&ministrati Con&ucerea sistemului a&ministrati în Gom6nia în Gom6nia

neliGeaăneliGeaăpreătirea pro%esionalăpreătirea pro%esională şi managerial& a funcţionarilor şi menţine unşi managerial& a funcţionarilor şi menţine unnum&r de personal mult mai mare dec6t cel necesar, înlocuind calitateanum&r de personal mult mai mare dec6t cel necesar, înlocuind calitateaprin cantitate.prin cantitate.

;oate %unc*iile pu#lice;oate %unc*iile pu#lice solicităsolicită pregătire profesională şiIsau în domeniul pregătire profesională şiIsau în domeniul

managementului managementului

.

.

'ste necesar&'ste necesar& o pregătire specialăo pregătire specială pentru exercitarea funcţiilorpentru exercitarea funcţiilorpublice, în vederea folosirii cunoştinţelor obţinute într0o anumit& ramur&publice, în vederea folosirii cunoştinţelor obţinute într0o anumit& ramur&a activit&ţii.a activit&ţii.

'ste necesar'ste necesar să se acor&e atenţie pregătirii profesionale asă se acor&e atenţie pregătirii profesionale a

funcţionarilor%funcţionarilor% care exercit& funcţii de conducere, c6t şi a funcţionarilorcare exercit& funcţii de conducere, c6t şi a funcţionarilorcare ocup& funcţii de execuţiecare ocup& funcţii de execuţie



ţ %ţ % ţ ş ţţ ş ţcare ocup& funcţii de execuţie.care ocup& funcţii de execuţie.

opeten*a pro%esională i cea +n doeniul anaeentuluiopeten*a pro%esională i cea +n doeniul anaeentuluipu#licpu#lic sunt a"solut necesare pentru o"ţinerea eficienţei sunt a"solut necesare pentru o"ţinerea eficienţei la nivelulla nivelulsistemului administrativ prin previzionarea corespunz&toare a evoluţiilorsistemului administrativ prin previzionarea corespunz&toare a evoluţiilor

viitoare, organizarea activit&ţii, gestionarea resurselor, motivareaviitoare, organizarea activit&ţii, gestionarea resurselor, motivareaanga!aţilor şi controlul modului de desf&şurare a proceselor.anga!aţilor şi controlul modului de desf&şurare a proceselor.

'rmătoarele'rmătoarele categorii de competenţecategorii de competenţe alealefuncţionarilor publici sunt extrem de importante9funcţionarilor publici sunt extrem de importante9

opeten*aopeten*a esteeste capacitatea unei persoanecapacitatea unei persoane de a realiza, în modde a realiza, în mod corespun'ătorcorespun'ători fi i ţă i ă i il îi i & % * t & & tă &



**şi cu eficienţă ma*imăşi cu eficienţă ma*imă, sarcinile care îi revin., sarcinile care îi revin. &er%oran*a&er%oran*a esteeste &epen&entă &e&epen&entă &ecompetenţăcompetenţă iar performanţa unui manager public influenţeaz& performanţaiar performanţa unui manager public influenţeaz& performanţainstituţiei publice.instituţiei publice.

ateorii de copeten*e ale %unc*ionarilor pu#liciateorii de copeten*e ale %unc*ionarilor pu#lici Competenţa profesională-Competenţa profesională- Competenţa managerială-Competenţa managerială- Competenţa politică-Competenţa politică- Competenţa etică.Competenţa etică.

)regătirea personalului pentru instituţiile)regătirea personalului pentru instituţiile publice publice se re%eră la:se re%eră la:

funcţiile pu"lice &e con&ucere &e niel superior-funcţiile pu"lice &e con&ucere &e niel superior-



funcţiile pu"lice &e con&ucere &e niel superior-funcţiile pu"lice &e con&ucere &e niel superior- funcţiile pu"lice &e specialitate-funcţiile pu"lice &e specialitate- funcţiile pu"lice pentru care este necesară &oar pregătirea me&ie.funcţiile pu"lice pentru care este necesară &oar pregătirea me&ie.

'ste necesar&'ste necesar& o pregătire me&ie% &e "a'ă%o pregătire me&ie% &e "a'ă% pe care trebuie s& o aib& orice funcţionarpe care trebuie s& o aib& orice funcţionarpublic,public, in&iferent &e postul şi6sau funcţiain&iferent &e postul şi6sau funcţia public& pe care le ocup&. Ea aceastapublic& pe care le ocup&. Ea aceastase adaug&se adaug& pregătirea &e specialitate pregătirea &e specialitate, într0un, într0un doeniu distinctdoeniu distinct şi nu numaişi nu numaipentru funcţionarii publici cu funcţii de conducere, preg&tirea în domeniilepentru funcţionarii publici cu funcţii de conducere, preg&tirea în domeniilemanagementului şi psihosociologiei.managementului şi psihosociologiei.

Legea priin& perfecţionarea pregătirii profesionaleLegea priin& perfecţionarea pregătirii profesionale conţine câtevaconţine câteva %ore de per%ec*ionare%ore de per%ec*ionare a pregătiriia pregătirii

profesionale1 profesionale1

instruire la locul &e muncăinstruire la locul &e muncă sub controlul direct al şefului@sub controlul direct al şefului@



participarea la cursuri organizate participarea la cursuri organizate în cadrul instituţiei publice sau în altele în cadrul instituţiei publice sau în alteleprecum şi în centrele de perfecţionare a preg&tirii special constituite@precum şi în centrele de perfecţionare a preg&tirii special constituite@

implicarea $n programe personale &e perfecţionareimplicarea $n programe personale &e perfecţionare , care presupun şi, care presupun şiverificarea periodic& a cunoştinţelor asimilate@verificarea periodic& a cunoştinţelor asimilate@

participarea la stagii &e pregătire participarea la stagii &e pregătire,, respectiv specializare în ţar& şi înrespectiv specializare în ţar& şi înstr&in&tate, în instituţii de înv&ţ&m6nt superior, inclusiv postuniversitar.str&in&tate, în instituţii de înv&ţ&m6nt superior, inclusiv postuniversitar.

'xist&'xist& &ouă maniere &e a prii eoluţia funcţionarilor pu"lici1&ouă maniere &e a prii eoluţia funcţionarilor pu"lici1

di%eren*ierea %unc*ionarilor pu#licidi%eren*ierea %unc*ionarilor pu#lici înc& de la recrutarea lor în cadrul înc& de la recrutarea lor în cadrulsistemului@sistemului@

aleerea %unc*ionarilor aleerea %unc*ionarilor cu anumite aptitudini, cunoştinţe chiar dac& nucu anumite aptitudini, cunoştinţe chiar dac& nuau o preg&tire special& pentru ocuparea postului respectiv.au o preg&tire special& pentru ocuparea postului respectiv.

5estiunea carierei resurselor uane insectorul pu#lic

5ntr0o accepţiune larg&, cariera este o succesiune evolutivă de

activităţi şi poziţii profesionale pe care le atinge o persoan& pedurata vieţii active ca şi atitudinile cunoştinţele şi competenţele



durata vieţii active, ca şi atitudinile, cunoştinţele şi competenţeledezvoltate în timp. Cariera defineşte interacţiunea între factoriiorganizaţionali şi cei individuali, oferind o identitate ocupaţionalăindividului.

=rin urmare noţiunea de carier& este complex&, av6nd în vedereat6t postul ca element al structurii organizatorice, c6t şi ansamblulelementelor ce ţin de natura intrinsec& a individului 0 capacit&ţi,abilit&ţi, dorinţa de dezvoltare profesional&. &sura în care

organizaţia ştie s& vin& în înt6mpinarea acestora este esenţial&pentru progresul individului şi implicit al instituţiei. 5n sens largcariera înseamnă dezvoltare avansare progres.

5n ceea ce priveşte funcţia public&, caracteristicile esenţiale ale

acesteia le reprezint& stabilitatea şi continuitatea. Otabilitateafuncţionarului este o consecinţ& a continuit&ţii funcţiei publice.7 t l l i & î i l 6 d d t l l t bilit t î



7reptul la carier& presupune, în primul r6nd, dreptul la stabilitatea înfuncţie. Luncţia public& face parte dintr0un sistem ierarhic. Atuncic6nd un funcţionar public a ocupat o anume poziţie în sistem, decele mai multe ori prin concurs, are dreptul s& r&m6n& pe toat&durata vieţii active în sistemul administrativ. 7e altfel, dreptul la

carier& implic& dreptul la avansare. 5n acest context se poate vorbide un sistem &e carieră, ca un ansamblu de metode de apreciere aactivităţii profesionale a funcţionarului.

Cariera funcţionarului pu"lic are o structur& proprie, fiindorganizată pe gra&e% clase% trepte. Aceast& structur& este

prezentat& în Eegea +TT/+JJJ, privind Otatutul funcţionarilor publici.3ra&ul este o etapă în cariera funcţionarului public. Liecare grad se împarte în trei clase &e funcţionari pu"lici definitivi.

=entru ca procesul de dezvoltare a carierei s&0şi ating& finalitatea 0perfecţionarea funcţionarilor publici şi, implicit, creşterea calit&ţii actuluiadministrativ, 0 este necesar s& fie avute în vedere urm&toarele aspecte:



? dezvoltarea carierei individuale s& fie legat& de strategia organizaţiei,

? dezvoltarea carierei trebuie s& fie în interdependenţ& cu procesul de evaluarea performanţelor,

? implicarea superiorilor ierarhici în dezvoltarea carierei funcţionarilor publicidirect subordonaţi,

? informarea tuturor celor interesaţi despre acţiunile întreprinse pentrudezvoltarea carierei 0 buletine informative, broşuri, note informative etc.



CULTU7A O73A(IGAHIO(ALCULTU7A O73A(IGAHIO(AL

+n sectorul pu#lic+n sectorul pu#lic



CULTU7A O73A(IGAHIO(AL +n sectorul pu#lic +n sectorul pu#lic

2efinirea conceptului de2efinirea conceptului de cultur&cultur&organizaţional&organizaţional&

nsamblulnsamblul alorilor% cre&inţelor% aspiraţiilor% aşteptărilor şi comportamentelor alorilor% cre&inţelor% aspiraţiilor% aşteptărilor şi comportamentelor conturate în decursul timpului în fiecare organizaţie careconturate în decursul timpului în fiecare organizaţie care pre&omină $n ca&rul pre&omină $n ca&rulsău şi $i con&iţionea'ă &irect şi in&irect funcţionalitatea şi performanţelesău şi $i con&iţionea'ă &irect şi in&irect funcţionalitatea şi performanţele,,



său şi $i con&iţionea'ă &irect şi in&irect funcţionalitatea şi performanţelesău şi $i con&iţionea'ă &irect şi in&irect funcţionalitatea şi performanţele

"pera*ional"pera*ional,, culturacultura poate fi definit& ca: Kpoate fi definit& ca: Ktotalitatea principiilor &e "a'ă caretotalitatea principiilor &e "a'ă care

reunesc mem"rii unei comunităţi“.reunesc mem"rii unei comunităţi“.

Personalitatea şi imaginea fiecărei organi'aţii Personalitatea şi imaginea fiecărei organi'aţii suntsunt createcreate în primul r6nd în primul r6ndde oamenii care o compun.de oamenii care o compun.



"unşi în organizaţie cu "unşi în organizaţie cu propriile i&ei &espre ei% &espre alţii% &espre propriile i&ei &espre ei% &espre alţii% &espre"unăstare şi fericire% &espre şefi şi su"or&onaţi "unăstare şi fericire% &espre şefi şi su"or&onaţi ei îşiei îşi propaăpropaăcon!inerilecon!inerile asiil<nd +n acelai tipasiil<nd +n acelai tip obiceiurile regulile restricţiileobiceiurile regulile restricţiileexistente în cadrul acesteia.existente în cadrul acesteia.

7in acest7in acest amestec deamestec de coningeri coningeri i&ealuri%i&ealuri% comportamente%comportamente% lim"a#e şilim"a#e şieroi eroi se nate cultura %iecărei orania*ii.se nate cultura %iecărei orania*ii.

Varia"ileVaria"ile care deterină caracteristicile culturii orania*ionalecare deterină caracteristicile culturii orania*ionale



Mo&alităţiMo&alităţi de ani%estare ale culturii orania*ionalede ani%estare ale culturii orania*ionale

Constituie folclorul

firmei, menite sa oferemodele de comportament

Servesc pt. a exprima conceptii si a promova

anumite valori si comportamente in cadrul

organizatiei.

formale



pentru salariatii sai.

informale

Programeaza

anumite

evenimente si

modul lor de

derulare.

Functionala: reflecta profesia si

tipul de activitate desfasurate

Iearhica: raportat la postul pe care il

ocupa.

Personala: (informala) reflecta cunostintele,

calitatile si aptitudinile salariatului

Se refera la pozitia si

prestigiul pe care un

salariat le are in cadrul

organizatiei, asa cum

sunt ele percepute de

catre membrii acesteia.



ulturile neati!eulturile neati!e

se înt6lnesc, de regul&, în organizaţiile mari ce promoveaz&se înt6lnesc, de regul&, în organizaţiile mari ce promoveaz&::? aroan*a,aroan*a,? #irocra*ia,#irocra*ia,? centraliarea excesi!ăcentraliarea excesi!ă@@



centraliarea excesi!ăcentraliarea excesi!ă@@

sistemul de valorisistemul de valori este orientat cu precădere spre interesele corporatiste,este orientat cu precădere spre interesele corporatiste,inor<nd sau iniali<nd interesele clien*ilor, ac*ionarilor i aleinor<nd sau iniali<nd interesele clien*ilor, ac*ionarilor i alepersonaluluiCpersonaluluiC

elita cultural&elita cultural& proo!eaăproo!eaă în general în general strateii inadec!ate, depăitestrateii inadec!ate, depăite în încomparaţie cu schimb&rile mediului@comparaţie cu schimb&rile mediului@

manageriimanagerii %r<neaă orice sc8i#are%r<neaă orice sc8i#are în cadrul organizaţiei, în special cele în cadrul organizaţiei, în special celeprovenite din partea subordonaţilor@provenite din partea subordonaţilor@

nu sunt acceptate persoanele ale c&rornu sunt acceptate persoanele ale c&ror !alori indi!iduale con!er spre!alori indi!iduale con!er spre +ncredere, altruis i desc8idere spre exterior. +ncredere, altruis i desc8idere spre exterior.

II.II. DupăDupă gra&ul &e susţinere şi răspn&ire pot fi i&entificategra&ul &e susţinere şi răspn&ire pot fi i&entificate

ulturile %orteulturile %orte



partea invizibil& a culturii estepartea invizibil& a culturii este puternic implantată puternic implantată +n contiin*a i +n contiin*a icoportaentul personaluluiCcoportaentul personaluluiC

este puterniceste puternic susţinută şi răspn&ităsusţinută şi răspn&ită prin ritualuri, cereonii i ituriCprin ritualuri, cereonii i ituriC facilitateafacilitatea coordonăriiCcoordonăriiC

&iminuarea&iminuarea unor #locaGe +n counicareCunor #locaGe +n counicareC

preenirea sau &iminuarea preenirea sau &iminuarea stărilor con%lictualeCstărilor con%lictualeC

consensul şi sta"ilitateaconsensul şi sta"ilitatea o pot transforma într0o cultur&o pot transforma într0o cultur& conser!atoare,conser!atoare,in8i#ată, riidă %a*ă de sc8i#ări.in8i#ată, riidă %a*ă de sc8i#ări.

ulturile sla#e :ulturile sla#e : valorile, credinţele şi normele suntvalorile, credinţele şi normele sunt &iferite% neomogene% &ifu'e&iferite% neomogene% &ifu'e CC

contradicţiile culturale suntcontradicţiile culturale sunt frecentefrecente şi genereaz& conflicteşi genereaz& conflicte greu &e aplanat greu &e aplanat --

personalul estepersonalul este &e"usolat şi nemotiat &e"usolat şi nemotiat --



eroii ca şi miturile care îi însoţesceroii ca şi miturile care îi însoţesc sunt fie consi&eraţi &esueţi% fie ignoraţi sunt fie consi&eraţi &esueţi% fie ignoraţi --

în general , în general , starea &e insatisfacţie a personalului starea &e insatisfacţie a personalului ,, ca şica şi climatul $ncor&at climatul $ncor&at

determin& odetermin& o e%icien*ă scăută.e%icien*ă scăută.

III. DupăIII. După configuraţie1configuraţie1ultura tip @p<nă de paianGen:ultura tip @p<nă de paianGen: are forma unei reţele concentrice cuare forma unei reţele concentrice cu un singur centru &e autoritateun singur centru &e autoritate, puterea, puterea

este concentrat& la nivelul unui singur promotor@este concentrat& la nivelul unui singur promotor@ funcţionarea depinde exclusiv defuncţionarea depinde exclusiv de &eci'iile centrului-&eci'iile centrului-



valorile se concentreaz& asupravalorile se concentreaz& asupra performanţelor in&ii&uale% egocentrismului% performanţelor in&ii&uale% egocentrismului%re'istenţei fi'ice şi psi!ice-re'istenţei fi'ice şi psi!ice-

se poate adapta extrem dese poate adapta extrem de rapi& cerinţelor me&iului-rapi& cerinţelor me&iului-

este un model cultural extrem de nepl&cut, dareste un model cultural extrem de nepl&cut, dar foarte eficient $n reali'areafoarte eficient $n reali'areao"iectielor.o"iectielor.

ultura tip @teplu:ultura tip @teplu: se dezvolt&se dezvolt& +n orania*iile ari, cu pronun*ate ecanise #irocratice +n orania*iile ari, cu pronun*ate ecanise #irocraticeCC perspectivele individuale suntperspectivele individuale sunt +n eneral restr<nse +n eneral restr<nse şişi leate de +ndeplinirealeate de +ndeplinirea

unui rol specialiatCunui rol specialiatC proo!area este lentăCproo!area este lentăC atmosfera esteatmosfera este relati! cală i protectoarerelati! cală i protectoare pentru indivizii care accept& greupentru indivizii care accept& greu

competiţia şi c&rora le asigur& posibilitatea unei specializ&ri profesionale@competiţia şi c&rora le asigur& posibilitatea unei specializ&ri profesionale@ sunt ai pu*in +nt<lnite ritualurile de interare i ai %rec!ente cele desunt ai pu*in +nt<lnite ritualurile de interare i ai %rec!ente cele de



p * p * di%eren*ieredi%eren*iere, care marcheaz& diferenţele de statut între acoperiş şi coloanele, care marcheaz& diferenţele de statut între acoperiş şi coloaneletemplului@templului@

pentrupentru persoanele a#i*ioase este un odel cultural nesatis%ăcător persoanele a#i*ioase este un odel cultural nesatis%ăcător @ ele vor@ ele voraspira fie c&tre sursa de putere, fie vor p&r&si organizaţia.aspira fie c&tre sursa de putere, fie vor p&r&si organizaţia.

ultura tip @re*eaultura tip @re*ea

se bazeaz& pese bazeaz& pe distri#uirea sarcinilor potri!itdistri#uirea sarcinilor potri!it potenţialului intelectual al potenţialului intelectual alin&ii'ilor in&ii'ilor --

în cadrul ei, în cadrul ei, personalul dispune depersonalul dispune de autonomie $n alegerea mo&alităţilor &eautonomie $n alegerea mo&alităţilor &e

reali'are a sarcinilor reali'are a sarcinilor -- !alorile proo!eaă!alorile proo!eaă::



p creatiitatea%creatiitatea% lucrul $n ec!ipă%lucrul $n ec!ipă% reali'area o"iectielor comune $naintea celor in&ii&ualereali'area o"iectielor comune $naintea celor in&ii&uale --

concep*iile de #aă a%irăconcep*iile de #aă a%iră:: $ncre&ere $n om$ncre&ere $n om -- $n capacitatea &e creatiitate$n capacitatea &e creatiitate -- auto&iri#are şi control auto&iri#are şi control --

nielul ri&icatnielul ri&icat de responsa#iliare.de responsa#iliare.

ultura tip @roiultura tip @roi este destul de rar înt6lnit& @este destul de rar înt6lnit& @ indi!idul de*ine rolul centralCindi!idul de*ine rolul centralC structura şi organizaţia este pus& înstructura şi organizaţia este pus& în sluG#a intereselor indi!idualeCsluG#a intereselor indi!idualeC concepţiile de baz& au în vedereconcepţiile de baz& au în vedere autoritatea pro%esionalăautoritatea pro%esională şi nu cea ierarhic&,şi nu cea ierarhic&,

formal&@formal&@

valorile culturale ţin şi ele devalorile culturale ţin şi ele de:: per%oran*ă,per%oran*ă,



per%oran*ă,per%oran*ă, indi!idualis,indi!idualis, indi%eren*ă %a*ă de orania*ieCindi%eren*ă %a*ă de orania*ieC

membrii organizaţieimembrii organizaţiei %ac ceea ce tiu ai #ine i sunt consulta*i pe pro#lee%ac ceea ce tiu ai #ine i sunt consulta*i pe pro#lee

+n care sunt exper*i. +n care sunt exper*i.

IV. DupăIV. După gra&ul &e risc şi promptitu&inea fee&"ac4ului gra&ul &e risc şi promptitu&inea fee&"ac4ului

ultura @ac8oa tipului dur ultura @ac8oa tipului dur eesteste lumea in&ii&ualiştilor lumea in&ii&ualiştilor , care îşi asum&, care îşi asum& riscuri mari riscuri mari şi obţin unşi obţin un fee&"acfee&"ac

rapi&%rapi&% indiferent dac& acţiunile lor sunt corecte sau greşiteindiferent dac& acţiunile lor sunt corecte sau greşite@@ este caracterizat& printr0oeste caracterizat& printr0o intensă şi agresiă competiţie internă.intensă şi agresiă competiţie internă.

ultura @/uncă i certitudineultura @/uncă i certitudine o cultur& în careo cultur& în care regula este munca şi iaţa "unăregula este munca şi iaţa "ună, în care anga!aţii, în care anga!aţii nu tre"uienu tre"uie



g ş ţg ş ţ , g ! ţ, g ! ţsă4şi asume riscuri prea mari% &ar $n care fee&"ac4ul este rapi&-să4şi asume riscuri prea mari% &ar $n care fee&"ac4ul este rapi&-

într0o astfel de cultur&, într0o astfel de cultur&, succesul &epin&e &e capacitatea &e a $ntreţine osuccesul &epin&e &e capacitatea &e a $ntreţine oactiitate intensă la un niel &e risc scă'ut.actiitate intensă la un niel &e risc scă'ut.

ultura @&ariaă pe copanieultura @&ariaă pe copanie într0o astfel de cultur& într0o astfel de cultur& se iau &eci'ii cu o mare mi'ă% &ar uneori tre"uie săse iau &eci'ii cu o mare mi'ă% &ar uneori tre"uie să

treacă ani $ntregi pnă cn& se poate afla re'ultatul acestora-treacă ani $ntregi pnă cn& se poate afla re'ultatul acestora- nielul &e risc este ri&icat% iar fee&"ac4ul lent.nielul &e risc este ri&icat% iar fee&"ac4ul lent.

ultura procedurilor ultura procedurilor

este o lume a unuieste o lume a unui fee&"ac minim sau c!iar ine*istent fee&"ac minim sau c!iar ine*istent ,, în care anga!aţii nu0şi în care anga!aţii nu0şipot aprecia conţinutul muncii, preocup6ndu0se, în schimb, de modul în care şi0opot aprecia conţinutul muncii, preocup6ndu0se, în schimb, de modul în care şi0odesf&şoar&@desf&şoar&@

c6nd scap& de sub control, o astfel de cultur& cap&t& un alt nume :c6nd scap& de sub control, o astfel de cultur& cap&t& un alt nume : "irocraţia"irocraţia

%uncţiile culturii organizaţionale %uncţiile culturii organizaţionale$ste necesara o c!asiperanentainterare culturala a salariatilor.

$ste %unctia cea ai dinaica,coplexa si di%icila, are enirea de acontri#ui la antrenarea personalului inrealiarea o#iecti!elor pre!iionate ale



oraniatiei.

ontextul %inanciar, social, politic si Guridicincorporeaa e!olutii care pot a%ecta poiti!si neati! counitatea salariatilor din

cadrul oraniatiei. ultura are rolul de apre!eni si co#ate consecintele neati!e.

ultura oraniationala este principaladepoitara a !alorilor si traditiilor speci%ice%iecarei %ire conturate in decursul tipului.Fara culturi puternice cu traditii#inecunoscute nu exista pe teren ediu si

lun %ire puternice.

'ealitatea e!identiaa ca pe teren luncapacitatea oraniationala a %ireiconstituie sursa principala a a!antaGelorsale copetiti!e.

Sc8i#areaSc8i#area culturii organi'aţionaleculturii organi'aţionale<t de uor se poate sc8i#a cultura unei orania*ii<t de uor se poate sc8i#a cultura unei orania*ii

/aGoritatea %orelor de ani%estare/aGoritatea %orelor de ani%estare suereaă lone!itatea i peranen*a ceea ce %acesuereaă lone!itatea i peranen*a ceea ce %ace cacasc!im"area culturii sc!im"area culturii să %ie un proces di%icilsă %ie un proces di%icil,, de are an!erură, un proces ult aide are an!erură, un proces ult aicoplex i pro#leatic dec<t pare.coplex i pro#leatic dec<t pare.

5n general orice schimbare implic& 5n general orice schimbare implic& risc% incertitu&ine şi &e'or&ine.risc% incertitu&ine şi &e'or&ine.& #l l 8i #ă ii lt l + t di *i l i i t *i l t d #il d i& #l l 8i #ă ii lt l + t di *i l i i t *i l t d #il d i



&ro#leele sc8i#ării culturale +ntrun ediu na*ional i interna*ional extre de o#il de!in&ro#leele sc8i#ării culturale +ntrun ediu na*ional i interna*ional extre de o#il de!inpro#lee ale supra!ie*uirii.pro#lee ale supra!ie*uirii.

Oursele schimb&rii culturale ale organizaţiei pot proveni dinOursele schimb&rii culturale ale organizaţiei pot proveni din interiorul sau din a%arainteriorul sau din a%ara organizaţiei.organizaţiei.

Dinaica internă a orania*iei poate rele!a la un oent dat ne!oia sc8i#ării culturaleDinaica internă a orania*iei poate rele!a la un oent dat ne!oia sc8i#ării culturaledatorită:datorită: performanţelor reduse sau diferite în comparaţie cu cele vizate de managementul de v6rf@performanţelor reduse sau diferite în comparaţie cu cele vizate de managementul de v6rf@ existenteiexistentei unor diferenţe apreciabile între strategia adoptat& şi realitatea organizaţiei@unor diferenţe apreciabile între strategia adoptat& şi realitatea organizaţiei@ capacit&ţii reduse de adaptare a organizaţiei la mediucapacit&ţii reduse de adaptare a organizaţiei la mediu..

Ea r6ndul s&u,Ea r6ndul s&u, ediul +n care e!olueaă orania*ia poate solicitaediul +n care e!olueaă orania*ia poate solicita odi%icările culturale, caodi%icările culturale, ca

urare a sc8i#ărilor +nreistrate de %actorii săi.urare a sc8i#ărilor +nreistrate de %actorii săi.

7esigur,7esigur, proo!area i consolidarea sc8i#ărilor culturale este un proces di%icil i relati!proo!area i consolidarea sc8i#ărilor culturale este un proces di%icil i relati!lent deoarece ellent deoarece el atacă oamenii $n 'ona &e confort &ată &e tra&iţii% cre&inţe% o"işnuinţe.atacă oamenii $n 'ona &e confort &ată &e tra&iţii% cre&inţe% o"işnuinţe. Dar tipul lun i con%ortul personal nu repreintă aruente +n %a*a proresului.Dar tipul lun i con%ortul personal nu repreintă aruente +n %a*a proresului. A tr&i A tr&i înseamn& a progresa, iar a progresa înseamn& a schimba. înseamn& a progresa, iar a progresa înseamn& a schimba.

ImportanţaImportanţa culturii orania*ionaleculturii orania*ionale

ultura, prin calitatea ei,ultura, prin calitatea ei, poatepoate sus*ine sau nu procesul de interare internă asus*ine sau nu procesul de interare internă apersonalului,personalului, poate legitima distribuţia puterii, sistemul de promovare, recompensepoate legitima distribuţia puterii, sistemul de promovare, recompenseşi sancţiuni.şi sancţiuni.

'xperienţa unor firme de succes a ar&tat c& o'xperienţa unor firme de succes a ar&tat c& o cultură solidă i poiti!ă nucultură solidă i poiti!ă nu



'xperienţa unor firme de succes a ar&tat c& op ţ cultură solidă i poiti!ă nu paranteaă autoat o#*inerea excelen*ei, ci nuai +n ăsura +n carearanteaă autoat o#*inerea excelen*ei, ci nuai +n ăsura +n care promoea'ă strategii compati"ile cu principiile şi alorile acceptate &e grup promoea'ă strategii compati"ile cu principiile şi alorile acceptate &e grupşi a&aptate me&iului $n care firma eoluea'ă.şi a&aptate me&iului $n care firma eoluea'ă.

Oe poate afirma deci c&Oe poate afirma deci c& nu @intensitateanu @intensitatea culturii, c6t mai alesculturii, c6t mai ales capacitateacapacitateaadaptării ei la ediuadaptării ei la ediu o transform& într0un instrument al succesului sau eşecului.o transform& într0un instrument al succesului sau eşecului.

&er%oran*ele superioare sunt condi*ionate de proo!area unor culturi&er%oran*ele superioare sunt condi*ionate de proo!area unor culturie!oluti!e.e!oluti!e. Acestea sunt caracterizate prin faptul c& Acestea sunt caracterizate prin faptul c& senaleaă necesitateasenaleaă necesitateasc8i#ărilor, o%erind +n acelai tip i posi#ilitatea adaptării la ediu.sc8i#ărilor, o%erind +n acelai tip i posi#ilitatea adaptării la ediu. 5ntr0o 5ntr0oastfel de cultur&, concepţiile de baz& ale managerilor promoveaz& necesitateaastfel de cultur&, concepţiile de baz& ale managerilor promoveaz& necesitatea

modific&rii strategiei şi tacticii, astfel înc6t s& fie satisf&cute interesele celor treimodific&rii strategiei şi tacticii, astfel înc6t s& fie satisf&cute interesele celor treigrupuri de actori F cheie: acţionarii, clienţii şi personalul.grupuri de actori F cheie: acţionarii, clienţii şi personalul.

Valorile ce decur dintro aseenea %iloso%ie con!er cătreValorile ce decur dintro aseenea %iloso%ie con!er către alori'areaalori'areain&ii&ului% $ncura#area iniţiatiei şi creatiităţii la toate nielurile% precumin&ii&ului% $ncura#area iniţiatiei şi creatiităţii la toate nielurile% precumşi spri#inirea tuturor proceselor capa"ile să a&ucă sc!im"ări "eneficeşi spri#inirea tuturor proceselor capa"ile să a&ucă sc!im"ări "eneficeorgani'aţiei.organi'aţiei.

C ti ti lt lăConştienti'area culturală t l di teste unul dintre f t ii "tilifactorii su"tili i fl ţ &ce influenţeaz&



Conştienti'area culturalăConştienti'area culturală este unul dintreeste unul dintre factorii su"tili factorii su"tili ce influenţeaz&ce influenţeaz&competiţia pe piaţa mondial& şi naţional&@ evaluarea culturii organizaţionale pecompetiţia pe piaţa mondial& şi naţional&@ evaluarea culturii organizaţionale pebaza unor instrumente specifice şi însuşirea metodelor de schimbare a culturii,baza unor instrumente specifice şi însuşirea metodelor de schimbare a culturii,determin& ca organizaţiile respective s& obţin& avanta! asupra concurenţilor lor.determin& ca organizaţiile respective s& obţin& avanta! asupra concurenţilor lor.

Oe poate deci concluziona c&Oe poate deci concluziona c& succesul firmei implică e*istenţa unei culturisuccesul firmei implică e*istenţa unei culturi

puternice% compati"ile faţă &e me&iu. puternice% compati"ile faţă &e me&iu.

/>5$/$>;K ;I/&KKI/>5$/$>;K ;I/&KKI



Ount puţini ceiOunt puţini cei carecare contientieaă la ora actuală +n 'o<nia %aptulcontientieaă la ora actuală +n 'o<nia %aptul c&c& timpul estetimpul este o resursă strict limitatăo resursă strict limitată şi, deşi în multe locuri se lucreaz& sub presiunea dead0line0şi, deşi în multe locuri se lucreaz& sub presiunea dead0line0urilor, se constata lipsa general& a unei organiz&ri cu adev&rat eficiente şi a uneiurilor, se constata lipsa general& a unei organiz&ri cu adev&rat eficiente şi a unei înţelegeri reale a valorii timpului. înţelegeri reale a valorii timpului.

Zina principal& a acestei st&ri de fapt aparţine, în primul r6nd,Zina principal& a acestei st&ri de fapt aparţine, în primul r6nd, culturii specificculturii specific

comunistecomuniste de care rom6nii nu au apucat înc& s& se debaraseze. 1Mimpul trece,de care rom6nii nu au apucat înc& s& se debaraseze. 1Mimpul trece,leafa merge3, 1dac& o problem& nu se rezolv& de la sine, atunci nici nu mai merit&leafa merge3, 1dac& o problem& nu se rezolv& de la sine, atunci nici nu mai merit&rezolvat&3, 1pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese3, iat& numairezolvat&3, 1pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese3, iat& numai câteva dintrecâteva dintre



, p g ş , ,, p g ş , ,6principiile” invocate adeseori 6principiile” invocate adeseori de rom6ni în leg&tur& cu munca pe care o depun înde rom6ni în leg&tur& cu munca pe care o depun încadrul unei instituţii.cadrul unei instituţii.

7ac& mai ad&ug&m şi 17ac& mai ad&ug&m şi 1reaua otenirereaua otenire3 a sistemului birocratic #care nu a fost înc&3 a sistemului birocratic #care nu a fost înc&

şi nu va fi cur6nd înfr6nt% şi dificultatea cu care noile tehnologii sunt introduse maişi nu va fi cur6nd înfr6nt% şi dificultatea cu care noile tehnologii sunt introduse maiales în întreprinderile de stat, ne putem da seama de unde decurg pierderile imenseales în întreprinderile de stat, ne putem da seama de unde decurg pierderile imensede timp şi, implicit, cele financiare, în instituţiile rom6neşti.de timp şi, implicit, cele financiare, în instituţiile rom6neşti.

=rima şi=rima şi

cea ai iportantă reulă pentru %olosirea e%icientă a tipuluicea ai iportantă reulă pentru %olosirea e%icientă a tipului oo

reprezint&reprezint& buna organizarebuna organizare. 7e la :. 7e la :

NN stilul de lucrustilul de lucru al fiec&rui anga!at în parteal fiec&rui anga!at în parteNN sisteul de counicaresisteul de counicare între departamente între departamenteNN odul +n care anaerul eneral estioneaă propriul tip,odul +n care anaerul eneral estioneaă propriul tip,

existăexistă mulţi factori care influenţea'ă eficienţa muncii.mulţi factori care influenţea'ă eficienţa muncii.

O i t & "i fi l t i tO i t & "i fi l t i t i li & lili li & lil



Orict &e "ine ar fi pus la punct un asemenea sistemOrict &e "ine ar fi pus la punct un asemenea sistem ,, cei care aplic& regulilecei care aplic& regulileinstituţiei sunt oamenii, şi, at6ta vreme c6t aceştiainstituţiei sunt oamenii, şi, at6ta vreme c6t aceştia nu contientieaă !aloareanu contientieaă !aloareauncii lor uncii lor cu toate termenele limit& şi listele cu program&ri afişate, în mod sigur aicu toate termenele limit& şi listele cu program&ri afişate, în mod sigur aide a face cude a face cu 11scureri de tipscur eri de tip..

/"DI;MQI D$ &I$'D$'$ V'$/II/"DI;MQI D$ &I$'D$'$ V'$/II

"'5>IR'$ &$'S">M"'5>IR'$ &$'S">M F este primul şi, poate, F este primul şi, poate, cel mai important factor cel mai important factor dindin

cauza c&ruia se pierde timp. 'xemplu :cauza c&ruia se pierde timp. 'xemplu : dezastrul total de pe birouri diverse h6rtii etc F atunci c6nd ia mult timp c&utareadezastrul total de pe birouri, diverse h6rtii etc F atunci c6nd ia mult timp c&utarea



dezastrul total de pe birouri, diverse h6rtii etc atunci c6nd ia mult timp c&utareadezastrul total de pe birouri, diverse h6rtii etc atunci c6nd ia mult timp c&utareadocumentelor.documentelor.

lipsa unei ordini stricte în orice suport de depozitare F dosare, fişiere, arhive, etc.lipsa unei ordini stricte în orice suport de depozitare F dosare, fişiere, arhive, etc.

I&S S&QIKKI &$'S">I&S S&QIKKI &$'S"> mai multe persoane au acces la acelaşi birou@mai multe persoane au acces la acelaşi birou@ poziţionarea biroului te poate expune întreruperii F colegii solicit6ndu0ţi a!utorulpoziţionarea biroului te poate expune întreruperii F colegii solicit6ndu0ţi a!utorul

pentru lucruri 1mai urgente 1@pentru lucruri 1mai urgente 1@

>$'$S&$;'$ S;'I;M FI$I D$ &"S;>$'$S&$;'$ S;'I;M FI$I D$ &"S; exist& fişa de post pentru fiecare anga!at, dar toate au la sf6rşit menţiunea3 oriceexist& fişa de post pentru fiecare anga!at, dar toate au la sf6rşit menţiunea3 orice

alt& activitate solicitat&2 1alt& activitate solicitat&2 1 aglomerarea cu prea multe sarcini a anga!aţilor aglomerarea cu prea multe sarcini a anga!aţilor

S;?II'$ &'I"'I;MQI"'S;?II'$ &'I"'I;MQI"' este neclarăeste neclară@@ nu se alc&tuieşte la începutul fiec&rei zi o list& şi un orar cu programareanu se alc&tuieşte la începutul fiec&rei zi o list& şi un orar cu programarea

activit&ţilor întreruperi din partea colegilor nu duce la respectarea listei chiar dac& eactivit&ţilor, întreruperi din partea colegilor nu duce la respectarea listei chiar dac& e



activit&ţilor, întreruperi din partea colegilor nu duce la respectarea listei chiar dac& eactivit&ţilor, întreruperi din partea colegilor nu duce la respectarea listei chiar dac& ealc&tuit&.alc&tuit&.

şedinţele în cadrul c&rora se stabilesc obiectivele pe perioada urm&toare nu au locşedinţele în cadrul c&rora se stabilesc obiectivele pe perioada urm&toare nu au loccu stricteţe.cu stricteţe.

ID$>;IFI'$ &'I"'I;MQI"'ID$>;IFI'$ &'I"'I;MQI"' trebuie s& cedezi priorit&ţilor şefilor şi, astfel, înt6rzii cu propriile sarcini.trebuie s& cedezi priorit&ţilor şefilor şi, astfel, înt6rzii cu propriile sarcini.

;I;KDI>$ FQM D$ "$5I;I;KDI>$ FQM D$ "$5I persoanele 1s&ritoare1 îşi pierd vremea.persoanele 1s&ritoare1 îşi pierd vremea.

SIFIM'I $ S'I>I"'SIFIM'I $ S'I>I"' sunt puţini cei care îşi ierarhizeaz& sarcinile de la cele foarte importante şi foartesunt puţini cei care îşi ierarhizeaz& sarcinile de la cele foarte importante şi foarte

urgente la cele neesenţiale.urgente la cele neesenţiale.



;$ ;I&K'I D$ =>;T'RI$'I;$ ;I&K'I D$ =>;T'RI$'I fumatul@fumatul@ sistemele de arhivare F nu exist& arhive la zi dec6t în contabilitate #eventual%, nusistemele de arhivare F nu exist& arhive la zi dec6t în contabilitate #eventual%, nu

se alc&tuiesc liste de intr&ri0ieşiri@se alc&tuiesc liste de intr&ri0ieşiri@ trasul de timp.trasul de timp.

"/K>I'$ I>;'$ D$&';/$>;$"/K>I'$ I>;'$ D$&';/$>;$

neefectuarea la timp a reparaţiilor tehnice@neefectuarea la timp a reparaţiilor tehnice@

înt6rzierile frecvente F nerespectarea dead0line0urilor@ înt6rzierile frecvente F nerespectarea dead0line0urilor@

lipsa comunic&rii adecvate F telefon, fax, Kfaţ& în faţ&3, în funcţie de con!unctur&@lipsa comunic&rii adecvate F telefon, fax, Kfaţ& în faţ&3, în funcţie de con!unctur&@



şedinţele F lipsa locului, întreruperile etc.@şedinţele F lipsa locului, întreruperile etc.@

timpul şefilor F îşi pierd vremea cu lucruri care nu trebuie s& le fac& ei@timpul şefilor F îşi pierd vremea cu lucruri care nu trebuie s& le fac& ei@

greşelile F de orice fel@greşelile F de orice fel@

comunicarea cu cei de pe teren F nu pot fi contactaţi c6nd e nevoie@comunicarea cu cei de pe teren F nu pot fi contactaţi c6nd e nevoie@

comunicarea cu cei din afara organizaţiei@comunicarea cu cei din afara organizaţiei@

delegarea muncii F sarcinile nu se dau întotdeauna persoanei potrivite@delegarea muncii F sarcinile nu se dau întotdeauna persoanei potrivite@

lipsa ordinelor clare & ne$otăr'rea.lipsa ordinelor clare & ne$otăr'rea.

">KRII">KRII

=ierderile ma!ore de timp=ierderile ma!ore de timp apar tocmai datorit& indivizilor şi a felului în care percepapar tocmai datorit& indivizilor şi a felului în care perceptimpul lor şi al celorlalţi.timpul lor şi al celorlalţi. Pe &e o partePe &e o parte,, nu li se aduce aminte constant scopul penu li se aduce aminte constant scopul pecare îl au într0un anumit loc de munc&@care îl au într0un anumit loc de munc&@ pe &e alta% pe &e alta% ei înşişi g&sesc inutil s&0şiei înşişi g&sesc inutil s&0şitermine treaba mai repede, deoarece pot avea surpriza s& li se mai dea de lucrutermine treaba mai repede, deoarece pot avea surpriza s& li se mai dea de lucruî lî l



în plus. în plus.

Mrebuie înţeles îns&, c&Mrebuie înţeles îns&, c& nici un prora nu este +n totalitate in%lexi#il.nici un prora nu este +n totalitate in%lexi#il. 'l doar'l doarte a!ut&te a!ut& săsă îţi planifici mai bine activit&ţile şi îţi planifici mai bine activit&ţile şi săsă ai sub ochi lista, din ce în ce maiai sub ochi lista, din ce în ce maiscurt&, a îndatoririlor pe care trebuie s& le duci la cap&t.scurt&, a îndatoririlor pe care trebuie s& le duci la cap&t.

/>5$/$>;K S;'$SKKI/>5$/$>;K S;'$SKKI



D$FI>IQI S;'$SKKID$FI>IQI S;'$SKKI 7in ce în ce mai mulţi anga!atori încep7in ce în ce mai mulţi anga!atori încep să acorde o aten*ie ai aresă acorde o aten*ie ai are dec6t în trecutdec6t în trecut

efectelor produse de stres asupra personalului lor.efectelor produse de stres asupra personalului lor.

Ce este stresul9Ce este stresul9 Cea mai potrivit& definiţie ar suna cam aşa:Cea mai potrivit& definiţie ar suna cam aşa: reacţiile a&erse% $nreacţiile a&erse% $n plan psi!ic şi fi'iologic% pe care le are o persoană atunci cn& nu este plan psi!ic şi fi'iologic% pe care le are o persoană atunci cn& nu estecapa"ilă să facă faţă solicitărilor la care este supusăcapa"ilă să facă faţă solicitărilor la care este supusă..



Otres0ulOtres0ul este declanateste declanat mai puţin de problemele externe cu care ne confrunt&m, c6tmai puţin de problemele externe cu care ne confrunt&m, c6tde odul +n care %ace %a*ăde odul +n care %ace %a*ă #sau nu reuşim s& facem faţ&% acestor probleme.#sau nu reuşim s& facem faţ&% acestor probleme. Astfel, ma!oritatea oamenilor Astfel, ma!oritatea oamenilor se confruntă cu o mare &iersitate &e factori &ese confruntă cu o mare &iersitate &e factori &e

presiune $n cursul $ntregii lor e*istenţe% presiune $n cursul $ntregii lor e*istenţe% iar despre unii s0ar putea spune c&iar despre unii s0ar putea spune c&sunt stimulaţi şi dau maximum de randament doar c6nd se afl& 1sub tensiune3,sunt stimulaţi şi dau maximum de randament doar c6nd se afl& 1sub tensiune3,mai ales la serviciu. 7ar, din momentul în care încet&m s& facem faţ& în modmai ales la serviciu. 7ar, din momentul în care încet&m s& facem faţ& în modadecvat tensiunii, simptomele de stres vor începe s&0şi fac& apariţia.adecvat tensiunii, simptomele de stres vor începe s&0şi fac& apariţia.

F;"'I D$ S;'$SF;"'I D$ S;'$S 5ntr0un amplu studiu cu privire la stres, desf&şurat în anii +J-* #Rolmes şi GalicI%, 5ntr0un amplu studiu cu privire la stres, desf&şurat în anii +J-* #Rolmes şi GalicI%,

aGoritatea e!enientelor de !ia*ă puse +n leătură cu posi#ila apari*ie aaGoritatea e!enientelor de !ia*ă puse +n leătură cu posi#ila apari*ie astresuluistresului #de exemplu: decesul soţului/soţiei, divorţul, moartea unei rude#de exemplu: decesul soţului/soţiei, divorţul, moartea unei rudeapropiate, accidente sau boli ale persoanei în cauz&, pierderea locului de munc&,apropiate, accidente sau boli ale persoanei în cauz&, pierderea locului de munc&,pensionarea, schimbarea situaţiei financiare etc.%pensionarea, schimbarea situaţiei financiare etc.% au loc +n cadrul existen*eiau loc +n cadrul existen*eicasnice i socialecasnice i sociale%% i nu la ser!iciu.i nu la ser!iciu. &er%oran*a pro%esională&er%oran*a pro%esională va fi, dup&va fi, dup&

b bili & ilt t b bilit&ţil i fl ă i & i i ă i i lăi fl ţ tă ti & i t ţ i ă i i lă



toate probabilit&ţile,toate probabilit&ţile, influenţată negati &e e*istenţa casnică şi socială.influenţată negati &e e*istenţa casnică şi socială. Otresul reprezint& o reacţie personal& şi subiectiv& la tensiune, deci depinde deOtresul reprezint& o reacţie personal& şi subiectiv& la tensiune, deci depinde de

percepţia fiec&rui individ, at6t asupra dimensiunii problemei cu care se confrunt&,percepţia fiec&rui individ, at6t asupra dimensiunii problemei cu care se confrunt&,c6t şi a capacit&ţii personale de a0i face faţ&.c6t şi a capacit&ţii personale de a0i face faţ&.

Kn alt %actor de stres la ser!iciuKn alt %actor de stres la ser!iciu îl constituie îl constituie odul +n care indi!iii percepodul +n care indi!iii percepposi#ilele reultate ale acti!ită*ilor lor pro%esionaleposi#ilele reultate ale acti!ită*ilor lor pro%esionale, mai ales din punct de, mai ales din punct devedere al reuşitei sau nereuşitei relative. 5n cazul în care rezultatele suntvedere al reuşitei sau nereuşitei relative. 5n cazul în care rezultatele suntconsiderate at6t incerte, c6t şi importante #spre exemplu, semnarea unui contractconsiderate at6t incerte, c6t şi importante #spre exemplu, semnarea unui contractimportant, elaborarea unui raport crucial, sau pur şi simplu abilitatea de 1a0i faceimportant, elaborarea unui raport crucial, sau pur şi simplu abilitatea de 1a0i face

pe plac şefului direct3%, exist& mult mai multe şanse de apariţie a stresului.pe plac şefului direct3%, exist& mult mai multe şanse de apariţie a stresului.

I>DI;"'II D$ S;'$S +n D'KI>DI;"'II D$ S;'$S +n D'K"'5>IRQI$I"'5>IRQI$I

Stresul poate conduce laStresul poate conduce la::

niveluri ridicate de îmboln&vire şi absenteism@niveluri ridicate de îmboln&vire şi absenteism@ sc&derea productivit&ţii şi incapacitatea de atingere a obiectivelor impuse@sc&derea productivit&ţii şi incapacitatea de atingere a obiectivelor impuse@ creşterea ratei accidentelor şi a celei de eroarecreşterea ratei accidentelor şi a celei de eroare@



creşterea ratei accidentelor şi a celei de eroare@creşterea ratei accidentelor şi a celei de eroare@ num&r crescut de conf+icte interne între anga!aţi@num&r crescut de conf+icte interne între anga!aţi@ rat& exagerat& a fluctuaţiei de personal.rat& exagerat& a fluctuaţiei de personal.

CosturileCosturile provocate organizaţiei ar putea fi substanţiale, deci conducerea superioar&provocate organizaţiei ar putea fi substanţiale, deci conducerea superioar&are tot interesulare tot interesul să implemente'e măsuri &estinate să re&ucă nielul &esă implemente'e măsuri &estinate să re&ucă nielul &estres%stres% pentru ca organizaţia în întregul ei s& funcţioneze corespunz&tor.pentru ca organizaţia în întregul ei s& funcţioneze corespunz&tor.

/ăsurile/ăsurile pe care conducerea le poate lua pentru a reducepe care conducerea le poate lua pentru a reduce

stresul în r6ndurile forţei de munc&, ar putea fie împ&rţite înstresul în r6ndurile forţei de munc&, ar putea fie împ&rţite în&ouă mari categorii1&ouă mari categorii1 ) &re!enirea stresului de către orania*ie ) &re!enirea stresului de către orania*ie

de%inirea posturilor +ntro anieră care să perită un rad axi de exercitarede%inirea posturilor +ntro anieră care să perită un rad axi de exercitare aat ţ l i di & 6 t l i i d &t d ţi &t l t l i i 6 d i it ţ l i di & 6 t l i i d &t d ţi &t l t l i i 6 d i i



competenţelor şi discern&m6ntului propriu de c&tre deţin&torul postului, incorpor6nd sarcinicompetenţelor şi discern&m6ntului propriu de c&tre deţin&torul postului, incorpor6nd sarcinisuficient de variate şi de dificile pentru a0i menţine interesul treaz@suficient de variate şi de dificile pentru a0i menţine interesul treaz@

conceperea acti!ită*ii ast%el +nc<t de*inătorul postului să ai#ă un anuit rad deconceperea acti!ită*ii ast%el +nc<t de*inătorul postului să ai#ă un anuit rad deresponsa#ilitate,responsa#ilitate, oferindu0i0se suficient& autoritate şi permiţ6ndu0i0se s& ia parte la deciziileoferindu0i0se suficient& autoritate şi permiţ6ndu0i0se s& ia parte la deciziile

care îi influenţeaz& activitatea@care îi influenţeaz& activitatea@ +ncuraGarea cadrelor superioare +n a adopta stiluri participati!e de conducereC +ncuraGarea cadrelor superioare +n a adopta stiluri participati!e de conducereC +ncuraGarea spiritului de ec8ipăC +ncuraGarea spiritului de ec8ipăC +ncuraGarea counicării +ncuraGarea counicării $ntre$ntre departamente0sectoare,departamente0sectoare, precu i peprecu i pe vertical&, de0a lungulvertical&, de0a lungul

lanţului ierarhic managerial,lanţului ierarhic managerial, precu iprecu i asigurarea unui feedbacI constructiv c&tre fiecareasigurarea unui feedbacI constructiv c&tre fiecareindivid #privind rezultatele muncii, evaluarea de personal etc.%@individ #privind rezultatele muncii, evaluarea de personal etc.%@

delearea autorită*ii de deciiedelearea autorită*ii de deciie în aşa fel înc6t la fiecare nivel al organizaţiei oamenii s& în aşa fel înc6t la fiecare nivel al organizaţiei oamenii s&poat& lua parte la deciziile care le inf+uenţeaz& munca şi posibilit&ţile de promovare@poat& lua parte la deciziile care le inf+uenţeaz& munca şi posibilit&ţile de promovare@

de!oltarea unei culturi orania*ionalede!oltarea unei culturi orania*ionale în care atitudinea faţ& de anga!aţi este una în care atitudinea faţ& de anga!aţi este unapozitiv&,pozitiv&,

?) /ăsuri de reducere a stresului?) /ăsuri de reducere a stresului reducerea nuărului de sc8i#ărireducerea nuărului de sc8i#ări impuse fiec&rui individ sau fiec&rei echipe@impuse fiec&rui individ sau fiec&rei echipe@

liitarea coplexită*ii proceduraleliitarea coplexită*ii procedurale şi de alt& natur& în executarea sarcinilor@şi de alt& natur& în executarea sarcinilor@



asiurarea posi#ilită*ii ca anaGa*ii săi poată expria opiniileasiurarea posi#ilită*ii ca anaGa*ii săi poată expria opiniile în faţa cuiva în faţa cuiva F şef, colegi, consilieri calificaţi@ F şef, colegi, consilieri calificaţi@

asiurarea de %acilită*i sociale i sporti!eCasiurarea de %acilită*i sociale i sporti!eC

asiurarea de %acilită*i aterialeasiurarea de %acilită*i ateriale, cum ar fi masa la cantin& şi grupuri sanitare, cum ar fi masa la cantin& şi grupuri sanitareadecvate.adecvate.

O'GZC 7' C8;OE'G' =' =G8)E''O'GZC 7' C8;OE'G' =' =G8)E''7' OMG'O7' OMG'O onsilierea la locul de uncăonsilierea la locul de uncă este situaţia în care o persoan& utilizeaz&este situaţia în care o persoan& utilizeaz&

unun set &e meto&e sau competenţeset &e meto&e sau competenţe pentru a a!uta alt& persoan& s&0şipentru a a!uta alt& persoan& s&0şig6ndeasc& organizat şi s&0şi asume responsabilitatea propriilor decizii,g6ndeasc& organizat şi s&0şi asume responsabilitatea propriilor decizii,indiferent dac& este vorba de hot&r6ri privitoare la viaţa profesional& sauindiferent dac& este vorba de hot&r6ri privitoare la viaţa profesional& sau



indiferent dac& este vorba de hot&r6ri privitoare la viaţa profesional& sauindiferent dac& este vorba de hot&r6ri privitoare la viaţa profesional& saula cea privat& .la cea privat& .

Consilierea reprezint& un proces în care consilierul îl a!ut& pe clientul s&uConsilierea reprezint& un proces în care consilierul îl a!ut& pe clientul s&usa :sa :

i&entifice pro"lema-i&entifice pro"lema- a&mită care ar fi re'olarea i&eală sau &e preferat-a&mită care ar fi re'olarea i&eală sau &e preferat- ia $n consi&erare mo&alităţile prin care s4ar putea reali'a re'ultateleia $n consi&erare mo&alităţile prin care s4ar putea reali'a re'ultatele

&orite&orite..

Anga!atorii asigur& un asemenea serviciu Anga!atorii asigur& un asemenea serviciu pentru că9 pentru că9

atunci c<nd anaGa*ii suntatunci c<nd anaGa*ii sunt nefericiţi, neliniştiţi sau foarte stresaţi,nefericiţi, neliniştiţi sau foarte stresaţi, nu or finu or ficapa"ili să &ea un ran&ament ri&icat la locul &e muncăcapa"ili să &ea un ran&ament ri&icat la locul &e muncă , plus c& s0ar putea, plus c& s0ar puteas&0şi ia mai multe concedii medicale şi chiar s&0şi schimbe serviciul@s&0şi ia mai multe concedii medicale şi chiar s&0şi schimbe serviciul@

esteeste +n interesul direct al orania*iei +n interesul direct al orania*iei să preină o astfel &e utili'aresă preină o astfel &e utili'are

neeconomicăneeconomică a resurselor umane de care dispune@a resurselor umane de care dispune@ asigurarea unorasigurarea unor ser!icii cali%icate de consiliereser!icii cali%icate de consiliere poate reprezenta una dinpoate reprezenta una din

& lităţil & ţi f ţ i # ţil & li& lităţil & ţi f ţ i # ţil & li



mo&alităţile &e susţinere a performanţei anga#aţilor% &e reali'aremo&alităţile &e susţinere a performanţei anga#aţilor% &e reali'are aaobiectivelor economice.obiectivelor economice.



Documents

Management Public 2014