Managementul Resurselor Forestiere (3)

7/25/2019 Managementul Resurselor Forestiere (3)

http://slidepdf.com/reader/full/managementul-resurselor-forestiere-3 1/36



MANAGEMENTUL INTEGRAT AL RESURSELOR FORESTIERE

-note de curs-

Anul I masteratele MADF și CME

dr! in"! Mi#ai-Leonard DUDUMAN

an uni$ersitar %&'(-%&')

'

Cu*rins

'! Introducere +n mana"ementul resurselor ,orestiere !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! )

'!'!

'!%!

'!(!

Introducere !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! )

Istoric !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! )

Estimri recente *ri$ind su*ra,a.a *durilor la ni$el "lo/al !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 0

'!(!' 1durile naturale !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 2

'!(!%! 1durile arti,iciale3 *lanta.iile ,orestiere!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 4

%! Sta/ilitatea ecosistemelor ,orestiere !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '&

%!'! Introducere !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '&

%!%! Re5ilien.a ecosistemelor ,orestiere !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '&

Mecanisme !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '&

1ierderea re5ilien.ei și de"radarea *durilor !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ''

1uncte critice !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '%

%!%!'!

%!%!%!

%!%!(!

%!(!

%!)!

Considera.ii *ri$ind sc#im/rile climatice și sta/ilitatea ecosistemelor ,orestiere !!!!!!!!!!!!!! '(

Gestionarea *durilor +n sco*ul e$itrii *unctelor critice !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '(

Men.inerea /iodi$ersit.ii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ')

6n.ele"erea *ra"urilor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ')

Ac.iuni su"erate!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ')

%!)!'!

%!)!%!

%!)!(!

(! 17DURILE CA 1ROTEC8IE 6M1OTRI9A :A;ARDELOR NATURALE !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '<

(!'! CE 6NSEAMN7 17DURILE DE 1ROTEC8IE= !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '<(!'!'! Un e>em*lu de +nce*ut !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '<

(!'!%! De,ini.ia *durilor de *rotec.ie !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '<

(!'!(! Riscuri naturale de care ne *rote?m cu a?utorul *durilor de *rotec.ie !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '<

(!'!)! 1rotec.ia direct și *rotec.ia indirect o,erite de *dure!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '0

(!'!@! 6nlocuirea *durilor cu rol de *rotec.ie cu construc.ii arti,iciale !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '0

(!%! A*ari.ia și istoricul *durilor de *rotec.ie !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '0

(!%!'! A*ari.ia *durilor de *rotec.ie !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '0

(!%!%! Istoricul *durilor cu rol de *rotec.ie !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '2

(!(! A/ordri *ro*use și *rinci*ii *ri$ind mana"ementul *durilor cu rol de *rotec.ie !!!!!!!!!!!!!!!!!! '4

(!(!'! O/iecti$ul și restric.iile *entru "estionarea *durilor cu rol de *rotec.ie !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '4

(!(!%! A/ordri ale mana"ementului imitarea dinamicii ecosistemelor naturale !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! '4

(!(!(! 1rinci*ii de mana"ement!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! %&

)! E$aluarea com*le> a resurselor ,orestiere B/iomas3 /ilan. de car/on etc!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! %@

)!'! iomasa !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! %@

)!'!'! Introducere !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! %@

)!'!%! De,ini.ii și unit.i de msur !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! %<

%



)!'!(! Metode de msurare și standarde !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! %<

@! Mana"ementul multi,unc.ional3 ada*tati$ și dura/il al resurselor ,orestiere !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! (&

@!'! Gestionarea dura/il a *durilor !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! (&

@!'!'! 1rinci*iile ,orestiere !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! (&

@!'!)! Criterii și indicatori *entru "estionarea dura/il a ecosistemelor ,orestiere !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! (%

@!'!@! 1unerea +n *ractic a msurilor de "estionare dura/il a resurselor ,orestiere !!!!!!!!!!!!!!!! ((

@!'!<! UNCED și con$en.ia *entru di$ersitate /iolo"ic !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! (@

@!'!0! 1rinci*iile a/ordrii ecosistemice !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! (@

@!'!2! A*licarea a/ordrii ecosistemice +n sil$icultur !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! (<

@!%! Conclu5ii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! (<

(



'! Introducere +n mana"ementul resurselor ,orestiere

'!'! IntroducereResursele ,orestiere re*re5int unele dintre cele mai im*ortante ti*uri de resurse naturale3 inclu5ndre5er$ele ,orestiere lemnoase e>istente ale unei .ri Bcontinent3 re"iune3 etc! ct și re5er$eleBresursele nelemnoase ce sunt sau se ,ormea5 *e teritoriile ocu*ate cu *duri Bdi$erse resurse

alimentare ,ructe de *dure3 ciu*erci3 $nat3 *lante medicinale etc!! 1rinci*ala caracteristic aresurselor ,orestiere este ca*acitatea de re"enerare!

'!%! IstoricResursele ,orestiere mondiale se caracteri5ea5 *rintr-o uluitoare com*le>itate și di$ersitate!

1durile aco*ereau a*ro>imati$ ?umtate din su*ra,a.a uscatului *n la a*ari.ia ci$ili5a.iilor tim*urii3ast5i ocu*nd doar o treime din su*ra,a. BFAO '44(!

De,rișrile masi$e au caracteri5at ma?oritatea culturilor tim*urii Asirian3 a/ilonian3 C#ine53E"i*tean3 Greceasc sau Roman! O mare *arte din aceste de,rișri s-au ,cut *entru a o/.ine teren*entru a"ricultur3 cu toate c aceste societ.i au ,ost consumatori im*ortan.i de lemn *entru "tit3 +ncl5ire3 to*irea cu*rului3 arderea ceramicii3 arderea crmi5ilor3 construc.ia de case3 construc.ia dena$e3 ducnd ast,el la de,rișri de *dure +n 5one unde aceasta nu se mai *utea re"enera! Cu mai multde '&&&& de ani +n urm3 *durile din re"iunea Mediteranei au ,ost de,rișate! Acestea ocu* +n *re5entcca o șesime din su*ra,a.a re"iunii mediteraneene3 *durile e>istente ,iind *re5ente *re*onderent *eterenuri ce nu sunt *reta/ile a"riculturii care sunt +n mare *arte de"radate *rin *șunatul nera.ional!

E>*ortul de lemn de cedru3 de calitate3 din Li/an +n E"i*t a +nce*ut cu cca @&&& de ani +n urm și acondus +n cele din urm la distru"erea com*let a *durilor de cedru!

De,rișarea *durilor nu este un ,enomen nou +n istoria uman3 cu e>ce*.ia rs*ndirii și scrii la carese *ractic ast5i!

Uneori3 *resiunea asu*ra *durii s-a rela>at! Declinul și cderea Im*eriului Roman *recum șidistru"erea Romei de ctre "o.i +n secolul 9 d:r!3 și declinul ulterior +nre"istrat +n +ntrea"a Euro*3 acondus la re"enerarea *durilor +n unele 5one! La ,el s-a +ntm*lat du* e*idemia de cium din Euro*ade la mi?locul secolului I93 cnd *o*ula.ia Euro*ei de 9est a ,ost redus cu *este o treime3 iar +n unelelocuri cu ?umtate! 6n Germania *o*ula.ia a ,u"it de $ia.a rural3 iar o*resiunea su5eranit.ii +n orașea dus la de*o*ularea acestora3 *o*ula.ia mi"rnd masi$ s*re est Bla in$ita.ia re"ilor *oloni +n teritoriilede la Marea altic3 1rusia Oriental3 1omerania! Ca re5ultat3 *durile din Euro*a Central și de 9ests-au re,cut *e su*ra,e.e mari3 ce s-au men.inut *n +n secolul 9I3 cnd *resiunea *o*ula.iei șicererea de *roduse ,orestiere a crescut din nou la un ni$el com*ara/il cu cel din sec III!

6n urma r5/oiului de (& de ani B'<'2-'<)23 ,oametea și /olile au dus la o nou reducere a *o*ula.ieirurale din Germania3 de data aceasta cu cca )&! Acest model s-a re*etat și +n ca5ul r5/oiului dinS*ania B'0&'-'0') *recum și +n tim*ul r5/oiului de șa*te ani B'0@<-'0<(! 6n urma ordinului re"eluiLudo$ic al I9-lea3 a*roa*e toate castelele și orașele din sud $estul Germaniei au ,ost arse!Reconstruc.ia 5onelor distruse a condus la consumarea unei cantit.i enorme de lemn3 ast,el +nct lami?locul secolului al 9III-lea o mare *arte din *durile Euro*ei Centrale au ,ost distruse3 urmat de unde,icit de lemn3 *ierderea ,ertilit.ii și a"ra$area ero5iunii solului! Su*ra,e.e +ntinse din nordulGermaniei Bde e>! Lne/ur"er :eide s-au de"radat +n deșerturi cu dune mișctoare!

6n Marea ritanie3 unde *o*ula.ia a crescut3 eli/erarea su*ra,e.elor de *dure și creșterea economic

au ,ost deose/it de ra*ide3 *durile naturale ,iind *uternic a,ectate *n la s,rșitul E$ului Mediu!To*irea ,ierului ,iind /a5at *e ener"ie re5ultat din arderea cr/unelui și lemnului3 utili5atorii au +ntm*inat di,icult.i de a*ro$i5ionare! 6n secolul 9I3 lemnul cel mai accesi/il a ,ost e*ui5at +n An"lia3 )



*relucrtorii de ,ier a*elnd la re5er$ele din Sco.ia3 Irlanda și 8ara Galilor! Lemnul a +nce*ut s ,ieim*ortat +n An"lia *entru orice ne$oie!

6n același mod3 distru"erile *durilor naturale au a$ut loc +n cea mai mare *arte din Euro*a! Acest*roces s-a accelerat +n *rimii ani ai re$olu.iei industriale3 cnd cererea de lemn de ,oc și c#erestea a,ost ,oarte mare! 1e msur ce s-a +nre"istrat creștere economic și industriali5are3 *resiunile asu*ra*durii s-au rela>at tre*tat!

Din *rimii ani ai secolului su*ra,a.a *durilor din Euro*a s-a sta/ili5at3 +nre"istrnd ușoare $aria.iiși c#iar o ușoar creștere +n ultimul deceniu! 6n *articular3 *resiunea asu*ra *durilor mediteraneene*entru ,urni5area de lemn de ,oc3 *mnt *entru a"ricultur sau *șunat s-a redus3 cu toate c risculde incendii continu s ,ie ridicat!

Un *roces similar de reducere a su*ra,e.ei ,orestiere este +ntlnit +n SUA BSalHasser et al! '44)! 6nmomentul coloni5rii euro*ene din secolul șa*tes*re5ece3 cca! )< din teritoriu era aco*erit cu*dure3 +n '44% aceasta sc5nd cu cca! o treime! Su*ra,e.e uriașe de *dure au ,ost de,rișate +nsecolele o*ts*re5ece și nous*re5ece3 cnd *o*ula.ia a crescut și industria s-a de5$oltat! 6n aceast*erioad lemnul a ,ost ,olosit cel mai mult *entru ,oc c#iar și +n secolul I3 des*durindu-se mai ales

su*ra,e.ele situate +n ?urul localit.ilor! Urmtoarea utili5are im*ortant a lemnului a ,ost *entru"arduri3 urmat de industria tim*urie! De5$oltarea cii ,erate a crescut și mai mult cererea de lemn3care a ,ost ,olosit att ca și com/usti/il *entru locomoti$e3 dar mai ales *entru tra$erse de calea ,eratși construc.iile adiacente! De e>em*lu3 +n '4&& s-a estimat c +nlocuirea tra$erselor de cale ,erat dinre.eaua CF a USA conduce la e>*loatarea a <-2 milioane #ectare de *dure anual!

Im*ortan.a mrii +n a*rare și comer. a condus la ado*tarea unor le"i +n numeroase .ri euro*ene3*entru *rote?area și e>tinderea resurselor de lemn *entru na$ele militare și ,lote comerciale3 +n s*ecial*entru ste?ar *entru construc.ia cor*ului și *entru *in necesar catar"elor! Le"ile au a$ut succes *ar.ialc#iar și *entru aceste o/iecti$e limitate! Su*ra,a.a aco*erit cu *duri +n Fran.a a sc5ut cel mai*ro/a/il de la (@ +n secolul 9I la cca %@ la mi?locul secolului al 9II-lea și +n ciuda re,ormelor dinadministra.ia *durilor și a le"ilor sil$ice date de Louis al I9 lea și de ministrul de ,inan.e Col/ert +n'<<'3 situa.ia a continuat s se deteriore5e ca urmare a cererii de lemn *entru construc.ia de na$e și*entru to*irea ,ierului! Cu toate acestea3 aceste le"i au *us /a5ele unei tradi.ii ,orestiere și a unui*uternic ser$iciu ,orestier!

Conștienti5area c resursele ,orestiere sunt limitate au dus la a*ari.ia de re"uli *entru "os*odrirea*durilor +n Germania3 Danemarca și +n 8rile de os +n secolul 9III3 +n India la ?umtatea secolului I3 +n Suedia și Finlanda s*re s,rșitul secolului I iar +n SUA la +nce*utul secolului ! La acea $reme3*uterile coloniale au +nce*ut s *rote?e5e *durile introducnd le"i ,orestiere și or"ani5nd ser$icii,orestiere +n A,rica de Est3 Malaie5ia și multe state mai nou inde*endente! 6n secolul 9III s-au ,cute,orturi de re,acere a su*ra,e.elor de *dure *entru a asi"ura $iitorul a*ro$i5ionrii cu lemn! Ast5iGermania are (& din su*ra,a.a aco*erit de *duri cu ori"ini +n *lanta.iile din secolul 9II3 ini.ialaceste ar/orete ,iind alctuite dintr-o sin"ur s*ecie Bste?ar3 ,a"3 *in sil$estru și molid3 ast5i ,iindtrans,ormate +ncet +n *duri de amestec cu structuri ce tind s*re cele *luriene!

De5$oltarea de te#nici de "estionare *entru *duri naturale a +nce*ut +n Euro*a din mai multe moti$e!Uneori acest *roces a ,ost accelerat *entru moti$e s*eci,ice3 de e>em*lu *entru a reduce riscul dea$alanșe3 *entru a controla ero5iunea3 *entru sta/ili5area dunelor ori *entru a *rote?a culturilea"ricole sau *entru a o,eri lemn de ,oc *entru orașe! 1rimele *lani,icri ale modului de "estionare a*durilor Bamena?amente *entru re"larea *roducti$it.ii au ,ost introduse +n Fran.a de Col/ert3 +ntim* ce +n Danemarca s-au instituit +n '0<( *lanuri de mana"ement Bamena?ament ce *re$edeau

rotirea culturilor de ste?ar la '&& de ani!

@



La ori"ine militari3 sil$icultorii ser$iciilor ,orestiere create de ctre conductorii di,eritelor state"ermane Branden/ur"-1reussen3 :ano$er3 Sa>onJ3 au a$ut o *uternic in,luen. asu*ra știin.elor și*racticii ,orestiere3 in,luen. mani,estat c#iar și +n *re5ent! E>*erien.a cști"at3 com/inat cucunoștin.ele ,orestiere tradi.ionale3 au ,ost *u/licate și diseminate *e scar lar"! Una dintre cele maicunoscute *u/lica.ii ale tim*ului este SJl$icultura Oeconomica3 *u/licat +n '0'( de :ans $onCarloHit5 B'<)@-'0')! 9on CarloHit5 a ,ost in"iner minier +n Sa>onia3 *reocu*at de alimentareainsu,icient cu c#erestea a minelor sa>one! Aceast carte nu s-a ocu*at numai cu recoltarea lemnului3

selectarea s*eciilor3 utili5area lemnului și semnarea de semin.e de coni,ere *entru re+m*durireaterenurilor de,rișate3 ci și de *romo$area introducerii s*eciilor strine Be>otice3 autorul ei ,iind cel carea *ro*us *entru *rima dat termenul de Nac##alti"Keit B"estionarea dura/il a *durilor! Gru*ul desil$icultori "ermani ce au *us /a5ele știin.elor sil$ice +i include *e :einric# Cotta B'0<(-'2))3 il#em1,eil B'02(-'2@43 o#ann C#ristian :unds#a"en B'02(-'2()3 Carl :eJer B'020-'2@<3 Gottlo/ oni"B'004-'2)4 și Geor"e LudHi" :arti" B'0<)-'2(03 care3 ca *ro,esor la Uni$ersitatea din erlin3 aintrodus cursuri de sil$icultur *entru ser$iciul ,orestier *rusac3 a$nd un *uternic im*act *ri$ind*rinci*iile de "os*odrire a *durii ce sunt a*licate și ast5i3 nu numai +n 1rusia ci +n toat Euro*aCentral! Re"ula lui :arti" s*une c din *dure de stat nu *oate ,i e>tras anual nici mai mult dar nicimai *u.in lemn "arantnd *roduc.ia *er*etu de lemn3 de$enind ast,el *rinci*iul central al moduluide "os*odrire a *durilor din Euro*a Central3 adic "estionarea dura/il a *durilor!

Reducerea su*ra,e.ei *durilor a ,ost sto*at și c#iar in$ersat +n .rile de5$oltate *rin anii '4%&! Deatunci3 $olumul ar/orilor *e *icior din *duri a crescut +n urma unei "estionri mai /une și a unei*rotec.ii s*orite3 +n Euro*a3 recolta anual de material lemnos din *duri ,iind mai mic dect creștereaanual! Ra.iunea *entru aceast tran5i.ie istoric de la de,rișarea ra*id la sta/ili5are3 sau c#iarcreștere a su*ra,e.elor de *dure +n multe .ri din emis,era nordic cu economii /a5ate *e industriesau ser$icii3 este com*le>! Su/stituirea cr/unelui cu lemn de ,oc *entru u5 industrial și casnic a ,ostun ,actor e$ident! Cu toate acestea3 mult mai im*ortante au ,ost sc#im/rile demo"ra,ice și economicece au ,ost *recedate de creșterea economic și de industriali5are!

1o*ula.ia rural a sc5ut drastic *rin mi"rarea oamenilor ctre 5onele ur/ane! La +nce*utul acestuisecol3 *ro*or.ia medie a *o*ula.iei din 5onele rurale re*re5int )& *entru .rile de5$oltate3 ,a. de2& ct re*re5enta la +nce*uturile Re$olu.iei Industriale! Ast5i +n Euro*a și +n SUA *o*ula.ia ruralre*re5int a*ro>imati$ %@ din total! Rata de creștere a *o*ula.iilor na.ionale a sc5ut la ni$elul de +nlocuire +n ma?oritatea statelor industriali5ate! La ,el de im*ortante au ,ost sc#im/rile ce au a$ut loc +n *roduc.ia a"ricol! Fermele de su/5isten. au trecut la a"ricultura intensi$ /a5at *e mecani5are și*e utili5area *e scar lar" a ,ertili5an.ilor și a *esticidelor *recum și la creșterea animalelor +n sistemeintensi$e! A"ricultura nu a mai solicitat noi su*ra,e.e de teren deoarece a de$enit mai *roducti$3ducnd +n cele din urm la *olitici *re5ente /a5ate *e sur*lusurile o/.inute din cultur și *e ne$oia dea *une deo*arte sau de a scoate su*ra,e.e tot mai mari de teren din *roduc.ia a"ricol! 6n *lus3creșterea "radului de conștienti5are *u/lic *ri$ind $aloarea *durilor și a *ro/lemelor de mediu +n

societ.ile ur/ane *ostindustriale3 ori a ser$iciilor economice com/inate cu creșterea cererii *entrunoi ser$icii o,erite de *duri3 cum ar ,i cele de recreere și de a"rement3 au ,ost im*ortante tendin.erecente ce au contri/uit la sta/ili5area su*ra,e.elor cu *dure!

Deși istoria nu se re*et e>act3 e>*erien.a din .rile industriali5ate a?ut la clari,icarea a ceea ce se +ntm*l +n multe .ri +n curs de de5$oltare +n le"tur cu *resiunile ce sunt e>ercitate asu*ra *durilor!E>*ansiunea *o*ula.iei B+n s*ecial a celei a,late la ni$elul de su/5isten.3 com*letat de mi"rareasemni,icati$ rural ur/an3 conduce la creșterea cererii *entru *roduc.ia a"ricol! Le"isla.ia e>tremde re*resi$ ,olosit *entru *rote?area *durii a ,ost +n mare *arte ine,icient +n ,a.a dis*erriioamenilor +n a *roduce su,iciente alimente sau *entru a *aște su,iciente animale *entru a su*ra$ie.ui!

<





Este clar c creșterea *roducti$it.ii a"ricole ,urni5ea5 sta/ilitate *o*ula.iei3 a crei *resiune asu*ra*durilor s-a diminuat! 6ntr-ade$r sil$icultura dura/il *oate ,i *osi/il +n ca5ul +n care a"ricultura este3dac nu dura/il3 cel *u.in sta/il! Aceast tran5i.ie *oate $i $5ut ast5i +n .rile cu cea mai ra*idde5$oltare industrial din lume! 6n Re*u/lica Coreea3 de e>em*lu3 unde *o*ula.ia rural a sc5ut /rusc +n tim* ce *roduc.ia a"ricol a crescut semni,icati$3 s-a a?uns la un *unct de cotitur3 din care su*ra,a.a*durii *oate s se e>tind din nou3 cu a?utorul masi$ al *ro"ramelor de +m*durire! 6n alte state3 cumsunt cele nou industriali5ate din 5ona 1aci,icului3 reducerea su*ra,e.elor de *dure continu3 deși au

+nce*ut s a*ar condi.ii economice3 demo"ra,ice și *resiuni sociale *entru sta/ili5area su*ra,e.elorde *dure rmase!

6n multe alte .ri +n curs de de5$oltare3 creșterea *o*ula.iei rurale continu ,r +ns a ,i +nso.it decreșterea *roducti$it.ii a"ricole3 iar sta"narea economic conduce +n cele din urm la e>isten.a unuinumr sc5ut de o*ortunit.i de an"a?are *entru cei care doresc s *rseasc 5ona rural! 6n ast,elde situa.ii3 creșterea *resiunii *entru de,rișarea *durilor +n sco*ul e>tinderii a"riculturii esteine$ita/il3 ,iind le"ali5at *rin re,orm a"rar sau nu!

1aralelele cu e>*erien.a lunii industriali5ate sunt e$idente3 dar ceea ce ,ace ca *o5i.ia de ast5i a .rilor +n curs de de5$oltare s di,ere este im*actul masi$ al mrimii *o*ula.iei3 ritmul de sc#im/are a,olosin.ei și natura ,ra"il a multora dintre solurile tro*icale și inca*acitatea acestora de a ,i utili5ate*entru a"ricultur *e termen lun"! 6n ceea ce *ri$ește mrimea *o*ula.iei3 de e>em*lu3 *o*ula.iaEuro*ei a crescut de la a*ro>imati$ ')& milioane +n '0@& la %<@ milioane +n '20@3 (4% milioane +n '4@&și )44 milioane +n '44&! 1o*ula.ia SUA a crescut de la %( milioane +n '2@& la '@' milioane +n '4@& și%)2 milioane +n '44&! Ast5i3 *e de alt *arte3 +n ?ur de @& milioane de oameni sunt adu"a.i la*o*ula.ia rural din .rile de5$oltate3 +n ,iecare an! Su*ra,a.a de *dure a,erent unui locuitor era de'% #a +n '0@&3 cnd *o*ula.ia "lo/al se situa unde$a la @&& milioane3 ast5i su*ra,a.a este de cca!&30@ #a *er locuitor3 și rata de reducere a acesteia B+n urma de,rișrilor 3 +n s*ecial +n *durile tro*icaleeste mult mai ra*id dect +n orice moment din istoria uman3 +n ciuda cști"urilor nete ale su*ra,e.ei +m*durite +n unele .ri de5$oltate3 și a reducerii ratei de des*durire +n ultimii ani +n multe .ri +n cursde de5$oltare!

'!(! Estimri recente *ri$ind su*ra,a.a *durilor la ni$el "lo/alUrmtoarea sec.iune se /a5ea5 *e in,orma.iice *ornesc de la ci,rele anului '4&& ce au ,ostactuali5ate *n +n '44@3 ,iind reali5at de ctreOr"ani5a.ia *entru :ran și A"ricultur BFAO*rin *ro"ramul de e$aluare a resurselor,orestiere3 *re5entat *e lar" +n State o, t#eordPs Forests '440 BFAO '440a!

6n '44@ su*ra,a.a estimat ca ,iind ocu*at de*duri era de ()@) milioane #ectare3 sau %<3< din totalul su*ra,e.ei cu uscat Be>ce*tndGroenlanda și Antarctica! Distri/u.ia *durilorBnaturale și arti,iciale *e re"iuni3 +n '44@ este*re5entat +n ,i"ura urmtoare! A*roa*e @0din *duri sunt +n .rile +n curs de de5$oltare3,iind +n cea mai mare *arte tro*icale șire*re5entnd mai mult de @234 din totalulsu*ra,e.elor cu *dure la ni$el mondial!

Fi"ura '!'! Distri/u.ia su*ra,e.ei *durilor *e *rinci*alelere"iuni "eo"ra,ice +n '44@ BFAO '440a

0

Mai mult de dou treimi din *dure este locali5at +n șa*te state Rusia3 ra5ilia3 Canada3 SUA3 C#ina3Indone5ia și ;airQ %4 de .ri au mai mult de ?umtatea su*ra,e.ei aco*erit cu *duri3 din care %' suntsituate +n 5ona tro*ical! Cu toate acestea3 sunt )4 de state care3 +n com*letarea celor care nu au deloc*dure Bstate ,oarte mici au cca '& din su*ra,a. aco*erit cu *duri! Cinci su/re"iuni sunt +n aceastcate"orie A,rica de Nord B'3% din su*ra,a.a total3 Orientul A*ro*iat B'343 Oceania B<3%3 A,ricade Sud non-tro*ical B<32 și A,rica Sa#arian de 9est B03@!

Datele cunoscute la ni$elul anilor '44& re,eritoare la distri/u.ia *durilor și aco*erirea cu $e"eta.ie,orestier a di,eritelor 5one ecolo"ice la ni$el "lo/al3 ne arat c3 *durile tem*erate și /oreale ocu*au'3<) miliarde de #ectare +n tim* ce *durile tro*icale ocu*au '30< miliarde #ectare! 6n ce *ri$ește*durile tro*icale3 cea mai mare *arte a acestora se "sesc +n 5onele ?oase B223 *durile tro*icale*ro*riu 5ise re*re5entnd cca! )0 iar *durile umede de ,oioase cca (23 +n tim* ce ,orma.iunile,orestiere uscate și ,oarte uscate sunt +n ?ur de '@ !

'!(!' 1durile naturale

Su*ra,e.ele estimate de *dure *n +n *re5ent includ *durile ne*ertur/ate3 *durile numiteseminaturale3 "estionate *rin utili5are și modi,icare de ctre oameni și *durile create arti,icial3

reali5ate de oameni *rin +m*duriri sau re+m*duriri! 6n numeroase .ri industriali5ate3 +n s*ecial dinEuro*a continental3 *durile sunt "estionate +n așa ,el +nct la ni$el de unitate de mana"ement e>istmetode de "estionare continu de intensitate redus3 care im*lic re"enerarea natural3 metodeintensi$e ce *resu*un e,ectuarea i5olat a unor *lantri arti,iciale de *dure și metode ,oarte intensi$ece *resu*un *lantarea și culti$area total a *durii! Aceste moduri de lucru ,ac di,icile identi,icareacorect a *durilor naturale și a celor *lantate! Distinc.ia dintre *durile naturale sau celeseminaturale și *lanta.ii *oate ,i ,cut ușor +n .rile +n curs de de5$oltare și +n unele .ri industriali5are3cum este Noua ;eeland3 unde *rin *lanta.ii s-au introdus noi s*ecii ,orestiere!

1durile naturale *re5int interes +n s*ecial datorit rolului lor +n conser$area di$ersit.ii /iolo"ice!

Acest as*ect a condus la e,ectuarea de studii ce au *resu*us com*ararea *durilor de ast5i cu ceeace se *resu*une a ,i caracterul ori"inal a acestora3 cu sco*ul de a o,eri *rotec.ie com*let 5onelor de*dure ce nu au ,ost a,ectate de om sau au ,ost a,ectate la un ni$el minim! Deși e>ist di,icult.i deidenti,icare e>act a *durilor naturale3 e>ist unele in,orma.ii ce *ot ,i ,olosite *entru a indicaanumite caracteristici lar"i a *durilor naturale +n di,erite re"iuni!

O *rim +ncercare de cartare a *durilor naturale Bcare au ,ost nea,ectate sau relati$ *u.in a,ectate deom din Euro*a a ,ost ,cut de F Borld ide Fund ,or Nature +nainte de '44)! Cartri similare +n Euro*a s-au ,cut de di$erse institute de cercetri de *ro,il +n cadrul ac.iunii COST E) B1ar$iainen3%&&@! Studiile arat c mai *u.in de ' din *durile e>istente la ni$elul Euro*ei au un numr ridicatde elemente de naturalitate! Cele mai mari su*ra,e.e de *dure cu "rad ridicat de naturalitate suntlocali5ate +n Suedia3 Finlanda3 Nor$e"ia3 Romnia3 Slo$acia3 1olonia3 ielorusia3 Rusia3 su*ra,e.e ,oarte

mici ,iind *re5ente +n Grecia3 Austria și El$e.ia!

Situa.ia +n 5onele tem*erate sau /oreale din America de Nord este destul de di,erit de cea din 5onelesimilare din Euro*a sau a*onia! Ast,el3 *durile naturale aco*er +nc su*ra,e.e e>tinse *e continentulNord American! Numai +n SUA3 ser$iciul ,orestier de s*ecialitate "estiona +n '422 cca '340 milioane#ectare de *duri /trne3 cu "rad ridicat de naturalitate!

Totuși cele mai im*ortante su*ra,e.e cu *duri naturale se a,l +n 5onele tro*icale3 mai ales +n /a5inulAma5onului! Cu toate c su*ra,e.ele +nsumate ale acestora de*șesc sute de milioane de #ectare3 nu*utem $or/i de o ci,ra e>act3 deoarece e>ist o *resiune uman imens asu*ra *durilor din aceste5one3 *resiune care induce și o dinamic ne"ati$ ra*id a su*ra,e.elor aco*erite cu *duri naturale!

2



'!(!%! 1durile arti,iciale3 *lanta.iile ,orestiere!

6nce*uturile *lanta.iilor ,orestiere

1rimele lucrri de instalare arti,icial a *durii au a$ut loc +nainte de secolul 9II3 cnd s-au +nre"istrat*erioade de declin +n ce *ri$ește *durile naturale3 ne$oia uman de lemn conducnd la cutarea unorsurse alternati$e de a*ro$i5ionare cu lemn! Uneori *lanta.iile au ,ost reali5ate *entru ,urni5area deser$icii B*erdele de *rotec.ie3 *duri cu rol de a"rement3 etc!3 alteori *entru *roducerea de lemn de,oc! 1rimele *lanta.ii s-au ,cut +n 5onele unde *durile au dis*rut +n mod natural3 ,olosindu-se +nacest sens s*ecii ,orestiere indi"ene BFran.a3 Germania3 An"lia3 Sco.ia3 dar și *e su*ra,e.e unde nu ae>istat *dure anterior! De e>em*lu3 +n Fran.a3 *lantrile s-au ,cut cu 1inus *inaster *e dunele denisi* de la Landes3 sau cu 1inus sJl$estris și 1icea a/ies *e ,ostul teren a"ricol de la 9os"esQ +n Germania3de asemenea3 o serie de terenuri a"ricole din 5ona Sa>oniei au ,ost *lantate cu molid! 6n .rile tro*icale3cum ar ,i MJanmar B,osta urma3 ar/orii de tec BTectona "randis au ,ost *lanta.i ca s*ecii nati$e*entru 5onele res*ecti$e!

1e de alt *arte3 tecul a ,ost una dintre *rimele s*ecii e>otice introduse *rin *lanta.ii +n Sri LanKa și +ninsulele a$a BIndone5ia +nc de la +nce*utul secolului I! De asemenea3 +n Euro*a au ,ost introduse

numeroase s*ecii e>otice +n secolul I Du"lasul B1seudotsu"a men5iesii3 Molidul de SitKa B1iceasitc#ensis3 Laricile ?a*one5 BLari> Kaem*,eri3 1inus contorta sau *lo*ul american B1o*ulus deltoides!Aceste s*ecii e>otice au ?ucat un rol im*ortant +n *ro"ramele de *lanta.ii ,orestiere de la acea $reme!Alte s*ecii ,orestiere e>otice3 +n mod *articular ori"inale din Australia eucali*.ii BEucali*tus s**! șis*ecii de Acacia3 au ,ost introduse +n di,erite .ri tro*icale și su/tro*icale la mi?locul secolului I! Deasemenea și 1inus radiata a ,ost introdus din Cali,ornia +n Noua ;eeland sau +n alte .ri cum ar ,i C#ile!

1rinci*alele moti$e ce au stat la /a5a +n,iin.rii *lanta.iilor ,orestiere au ,ost declinul su*ra,e.elor cu*dure natural3 de,icitul de lemn *recum și con$ersia a numeroase su*ra,e.e de *dure +n terenuria"ricole sau su*ra,e.e ,olosite *entru *șunat!

1rinci*alele o/iecti$e ale *lanta.iilor ,orestiere sunt cele de a *roduce cantit.i im*ortante de materiallemnos necesar industriei *relucrtoare3 sau *entru o/.inerea de /iocom/usti/ili! Sunt +nsnumeroase *lanta.ii e>ecutate *entru a +nde*lini di$erse ser$icii!

4



%! Sta/ilitatea ecosistemelor ,orestiere

%!'! Introducere1durile cu*rind ecosisteme multi*le asociate cu condi.ii eda,ice și microclimatice $ariate3 alctuind*eisa?e +ntinse! Com*o5i.ia și natura ecosistemelor $aria5 +n tim* +n ,unc.ie de *ertur/rile naturaleși de modi,icrile climatice! Cu toate acestea3 *durile rmn mai mult sau mai *u.in +n aceleași limite

de $aria.ie naturale caracteristice unei stri sta/ile! O *dure sta/il *oate *roduce o "am de /unuriși ser$icii ce sunt asociate cu $aloare *entru oameni!

iodi$ersitatea st la /a5a celor mai multe ecosisteme ,orestiere ce *roduc /unuri și ser$icii! 1ierderea/iodi$ersit.ii *oate a$ea consecin.e ne"ati$e considera/ile asu*ra ca*acit.ii de *roduc.ie a *durilorBT#om*son et al!3 %&&4Q rid"eland et al!3 %&'&Q Cardinale et al!3%&'' și de ,urni5are de /unuri și deser$icii! 1rin urmare3 de"radarea unei *duri *oate ,i de,init ca *ierderea ca*acit.ii de *roduc.ie a/unurilor și ser$iciilor aște*tate BFAO3 %&&43 *ierderea /iodi$ersit.ii ,iind un criteriu c#eie *entrumsurarea "radului de de"radare a *durii! Conser$area /iodi$ersit.ii st la /a5a mana"ementuluidura/il al *durilor3 ,iind o c#eie *entru men.inerea ,unc.ionalit.ii ecosistemelor ,orestiere!

%!%! Re5ilien.a ecosistemelor ,orestiereRe5ilien.a ca*acitatea unei *duri de a se re,ace +n urma ac.iunii unei *ertur/ri ma?ore BGunderson3%&&&! Cel mai adesea *durile re5ist la ac.iunea celor mai multor re"imuri de *ertur/ri naturale!Re5ilien.a *durii este o *ro*rietate a ecosistemelor a,late +n continu de5$oltare3 care re5ult din/iodi$ersitatea de la di,erite ni$ele3 de la cea "enetic la cea la ni$el de *eisa? BT#om*son et al!3 %&&4!1entru a rs*unde sco*ului *entru care sunt "os*odrite3 ecosistemele ,orestiere tre/uie s ai/ca*acitatea de a se recu*era du* ac.iunea distur/an.elor3 ,r +ns a se de"rada +n tim*!

Le"at de conce*tul de re5ilien. este cel de re5isten.3 care re*re5int ca*acitatea unei *duri de are5ista +n tim* ac.iunii unei distur/an.e minore3 cum ar ,i moartea unor ar/ori +n atacurilor de insecte3sau ac.iunea cronic a unor *o*ula.ii de insecte de,oliatoare! 1durile sunt +n "eneral sta/ile și se

sc#im/ ușor +n urma ac.iunii unor distur/an.e necatastro,ale! Modi,icrile minore sunt atenuate3 dee>em*lu atunci cnd a*ar "uri +n coronament re5ultate +n urma mor.ii unor indi$i5i sau "ru*uri dear/ori3 acestea ,iind ra*id um*lute de noi ar/ori tineri! 1durile *ot ,i de asemenea re5istente laanumite sc#im/ri ale mediului3 cum ar ,i cele de $reme a*rute de-a lun"ul tim*ului3 datoritredundan.ei de s*ecii ,unc.ionale Btermenul de redundan. se re,er la su*ra*unerea sau du*licarea,unc.iilor ecolo"ice reali5ate de un "ru* de s*ecii BDia5 și Ca/ido3 %&&'!

Ecosistemele *ot a$ea o re5ilien. ridicat dar o re5isten. sc5ut la o anumit distur/an.! S*ree>em*lu3 unele *duri /oreale nu sunt ,oarte re5istente la ,oc3 dar acestea au o re5ilien. ridicat laac.iunea acestuia și +și re$in com*let +n c.i$a ani! 6n "eneral3 marea ma?oritare a *durilor naturale3 +ns*ecial *durile /trne *rimare3 de.in att o re5ilien. ct și o re5isten. *entru di,erite ti*uri de

sc#im/ri! 1ierderea re5ilien.ei *oate ,i cau5at de *ierderea unui "ru* ,unc.ional Ba se $edeaMecanisme și 1uncte critice3 +n urma sc#im/rilor de mediu3 cum ar ,i sc#im/rile climatice *e scarlar"3 "estionarea sla/ a *durilor3 sau datorit unei alterri su,icient de mari sau continue a unorre"imuri de distur/an.e naturale BFolKe et al!3 %&&)!

%!%!'! Mecanisme

E>ist do$e5i *uternice care arat c re5ilien.a este le"at de /iodi$ersitatea care se "sește +n modnormal +n ecosisteme BFolKe et al!3 %&&)Q T#om*son et al!3 %&&4! 6n *articular3 e>ist anumite s*ecii și"ru*uri de s*ecii ce au un rol c#eie +n *dure și care sunt esen.iale *entru men.inerea *roceselor,unc.ionale din *duri BDa5 and Ca/ido3 %&&'! De e>em*lu3 *srile insecti$ore *ot men.ine oa/unden. redus a insectelor +n *dure3 limitnd *osi/ilitatea ,ormrii unor *o*ula.ii cu ni$eluricatastro,ale *entru *dure B"rada.ii3 crescnd ast,el *roducti$itatea ar/orilor Brid"eland et al!3

'&



%&'&! S*eciile de animale *oleni5atoare3 care includ unele s*ecii de insecte3 lilieci și *sri3 sunt deasemenea e>em*le e>celente a rolului im*ortant din *unct de $edere ,unc.ional a s*eciilor +necosisteme3 ,r de care unele s*ecii de *lante nu se *ot re*roduce! Re5ilien.a *durii de*inde3 +n ceamai mare *arte3 de aceste s*ecii c#eie3 dar și de a*titudinile *ro*rii ale ecosistemului3 ,olosite +nre,acerea *durii +n urma ac.iunii unor distur/an.e3 inclusi$ +n urma inter$en.iilor ce .in de "estionarea*durii!

La ni$el "enetic3 ca*acitatea *entru re5ilien. $ine din a/ilitatea s*eciilor de a se men.ine +ntr-unanumit inter$al de $aria.ie a mediului3 cum ar ,i toleran.a la am*litudini mari de tem*eratur sau lasecete de un anumit ni$el! La ni$el de s*ecie e>ist di,erite com*ortamente și rs*unsuri ,unc.ionalecare *ot a?uta o s*ecie s re*o*ule5e o 5on a,ectat de distur/an.e sau s rs*und la sc#im/rile demediu! Mai de*arte3 *rocesele ecosistemice de or"ani5are Bde asam/lare re,lect ,oarte mult *eteleBinsulele de *eisa? *entru s*eciile dis*oni/ile BTJlianaKis et al!3 %&&23 *recum și conecti$itatea la ni$elde *eisa?! La ni$el de *eisa?3 etero"enitatea dat de tru*urile de *dure *oate o,eri o msur aredundan.ei *rintre s*ecii și o surs *entru coloni5are care3 cnd *durea se re"enerea5 sau se re,acedu* o distur/an.3 *oate crea comunit.i care s con$ear" ctre ti*ul ini.ial Bori"inal de *dure!1rin urmare3 e>aminarea re5ilien.ei necesit +n mod im*erati$ o "ndire și o a/ordare de la scar micla scar mare!

%!%!%! 1ierderea re5ilien.ei și de"radarea *durilor

Starea unui ecosistem este de,init de com*o5i.ia ,loristic dominant B+n ca5ul nostru de ar/ori și destructura aște*tat *entru o anumit su*ra,a. ocu*at de acesta! O sc#im/are a strii unei *duriconduce la *ierderea re5ilien.ei3 cu trans,ormarea *ar.ial sau total s*re un ti* di,erit de ecosistem,a. de ceea ce era de aște*tat *entru 5ona res*ecti$! Aceste sc#im/ri +n starea *durii conduc lareducerea ca*acit.ii ecosistemelor ,orestiere de a mai o,eri /unuri și ser$icii! 1rin urmare3sc#im/area +n starea ecosistemului *oate ,i ,olosit ca un indicator al de"radrii! De e>em*lu3 daco *dure este de aște*tat s ,ie alctuit dintr-un amestec de s*ecii dar +n sc#im/ este alctuit doardin cte$a s*ecii dominante3 sau +n ca5ul +n care o *dure ar tre/ui s ai/ coronamentul +nc#is3 dar

este desc#is3 sau sa$an Bar/ori i5ola.i3 starea lor este sc#im/at! Acestea ar *utea ,i considerate casc#im/ri ne"ati$e ale strii ecosistemelor3 *recum este de"radarea *durilor3 din *ers*ecti$a/iodi$ersit.ii sauși din *ers*ecti$a *roduc.iei3 a,ectnd ast,el dis*oni/ilitatea de a o,eri /unuri șiser$icii!

Adesea3 de"radarea *durilor este re5ultatul utili5rii de te#nolo"ii de e>*loatare neadec$ate3 cel*u.in *entru o *erioad de tim*! 1e de alt *arte3 *durile *ot ,i de"radate din mai multe cau5e ce nuim*lic e>*loatarea ,orestier! De e>em*lu3*durile *ot *rea la *rima $edere intacte3 dar din eleli*sesc s*eciile de animale care au ,ost e>trase +n urma $ntorii BRed,ord3 '44%! Ca urmare3 *ot e>istaconsecin.e *e termen lun" *entru sntatea *durii3 deoarece o creștere a *o*ula.iei de insecteduntoare este adesea re5ultatul li*sei unui control din *artea *rdtorilor3 sau reducerea dis*ersriisemin.elor *oate ,i consecin.a li*sei animalelor care *ot ,a$ori5a acest lucru! Un alt e>em*lu dede"radare ar ,i instalarea cu succes a unei s*ecii in$a5i$e3 care nu are concuren.i *rintre s*eciileendemice3 *rin urmare limitnd /unurile o,erite de ecosistem!

6n oricare din situa.iile descrise3 dac sc#im/rile sunt su,icient de se$ere *entru a *ro$oca osc#im/are +n starea ecosistemului3 msura +n care *durea este de"radat *oate ,i determinat *rinteledetec.ie! Utili5nd date o,erite de sateli.i3 Sou5a et al B%&&( a cartat *durile ama5oniene de *eteritoriul ra5iliei3 care au ,ost arse e>cesi$ sau au ,ost e>*loatate și arse3 și Strand et al B%&&0 au*re5entat mai multe situa.ii +n care teledetec.ia a ,ost ,olosit *entru monitori5area *durilor a,ectatede s*ecii in$a5i$e de ar/ori și de insecte *entru mai multe re"iuni de *e "lo/!

''





%!%!(! 1uncte critice

1durile nu reușesc +ntotdeauna s se re,ac du* distur/an.e se$ere și cu ac.iune *relun"it! E>ist*ra"uri la ni$el de s*ecie3 la ni$el de *roces ecosistemic și nu +n ultimul rnd la ni$elul +ntre"uluiecosistem! 1unctul +n care un ecosistem +și *ierde ca*acitatea de re,acere3 ori +n care și-a *ierdutre5ilien.a și inte"ritatea este men.ionat ca *unct critic sau *ra" ecolo"ic! Dac e>ist o distur/an.*uternic3 aceasta conduce la o cascad de e,ecte ce au ca re5ultat modi,icri im*ortante ale

ecosistemului ,orestier3 care $or duce +n cele din urm la trecerea *durii la o nou stare! De e>em*lu3seceta e>cesi$ și ,ocul *ot conduce la con$ersia unei *duri >ero,ite +ntr-o *dure rar Bsa$an sau +ntr-un teren aco*erit cu $e"eta.ie ier/oas B,nea.3 *șune etc!! Cel mai adesea3 ecosistemulre5ultat $a o,eri mult mai *u.ine *roduse și ser$icii omului! 1unctele critice *ot ,i atinse ra*id sau *ot,i re5ultatul unor sc#im/ri cronice ce reduc ca*acitatea ecosistemelor de a se re,ace3 cum ar ,i u5uratre*tat a s*eciilor +n tim*! De e>em*lu3 ,ra"mentarea *durii este un *roces de desc#idere continua *durilor +n urma ac.iunii unor distur/an.e multi*le! 1durea *oate tolera ușor unele *ierderi ales*a.iului continu3 *utndu-și men.ine s*eciile și ,unc.iile3 dar unele studii su"erea5 c anumiteni$eluri de ,ra"mentare sunt de ,a*t *uncte critice3 ce au ca re5ultat o *ierdere a /iodi$ersit.ii *duriiși a ,unc.iilor acesteia *recum și o reducere a ca*acit.ii de a ,urni5a /unuri și ser$icii BAndrn3 '44)QArroJo-Rodr"ue5 et al!3 %&&0!

Ecosistemele *ot ,i ,olosite și e>*loatate *entru ser$icii3 dar deri$area acestor ser$icii nu *oate de*șini$elul de sustena/ilitate3 și nici *rodusele nu *ot ,i scoase +ntr-un mod care distru"e *roceseleecosistemice BFi"ura%!'!

Fi"ura %!' Ilustrarea *unctelor de /asculare sau a *ra"urilor critice +n ecosisteme

Odat ce s-a atins un *unct critic3 sc#im/rile +n ecosisteme sunt de an$er"ur și nelineare3 adeseaim*re$i5i/ile3 și +n mod ,rec$ent dramatice BSc#e,,er and Car*enter3 %&&(!

De e>em*lu3 *r.i din A,rica de Nord au su,erit sc#im/ri s*ectaculoase de la *duri uscate B>ero,itela deșert ca urmare a sc#im/rilor climatice din trecut Br*elin et al!3 %&&2! De multe ori recunoaștemun *unct critic du* ce acesta a ,ost de?a atins3 iar consecin.ele +n "eneral ne"ati$e ale modi,icrii

ecosistemului au de$enit e$idente! 1rin urmare3 *entru a "estiona dura/il *durea3 tre/uie de +n$.atmodul de identi,icare +n a$ans a *osi/ilelor *uncte critice!

'%

%!(! Considera.ii *ri$ind sc#im/rile climatice și sta/ilitatea ecosistemelor,orestiere

Sc#im/rile climatice la ni$el "lo/al se su*ra*un adesea *este im*actul cau5at de alte acti$it.i umaneasu*ra ecosistemelor ,orestiere3 la ele adu"ndu-se incertitudinea de identi,icare a *unctelor critice!Climatul are o mare in,luen. asu*ra ratelor de res*ira.ie3 asu*ra *roduc.iei sau a altor *rocese,orestiere3 *rin intermediul tem*eraturii3 a ,or.ei radiati$e Bcreșterea ener"iei care rmne +n

atmos,er și a re"imului de umiditate3 *entru *erioade lun"i de tim*! Climatul și condi.iile de $remede asemenea in,luen.ea5 direct *e termen scurt *rocesele +n *dure3 cum ar ,i incendiile de *dure3duntorii /iotici sau mi"rarea s*eciilor!

6n ceea ce *ri$ește sc#im/rile climatice la ni$el "lo/al3 ecosistemele ,orestiere se $or sc#im/adeoarece toleran.a ,i5iolo"ic *entru unele s*ecii *oate ,i de*șit3 iar ratele multor *rocese /io,i5icedin *dure $or ,i modi,icate BSc#ol5e et al!3 %&&<! Numeroase studii su"erea5 c ma?oritatea *durilortro*icale nu-și *ot *stra re5ilien.a +n condi.iile sc#im/rilor climatice *e termen lun"3 iar dac trendulcurent și cel *redic.ionat se continu3 $om a$ea de-a ,ace cu reducerea *reci*ita.iilor și creștereasecetei Betts3 Sanderson și oodHard3 %&&2Q Mal#i et al!3 %&&2!

Ecosistemele ,orestiere sunt alctuite din "ru*ri distincte de s*ecii! 9aria.iile de s*ecii +ntre re"iuni sere"sesc +n nișele ,i5iolo"ice sau ecolo"ice3 care la rndul lor re,lect unde anume condi.iile de mediusunt a$anta?oase! S*eciile cu toleran.e ,i5iolo"ice lar"i *ot ,i e>trem de re5istente c#iar la ac.iuneasc#im/rilor climatice "lo/ale semni,icati$e! 6n mod similar3 s*eciile cu nișe ecolo"ice a*arent +n"ustear *utea ,i mai re5iliente Bau o elasticitate mai mare dect *ar3 +n ca5ul +n care condi.iile re5ultate +nurma modi,icrilor le o,er un minim a$anta? +n detrimentul concuren.ilor! 6n oricare din aceste dousitua.ii *osi/ile3 aceast ca*acitate s-ar a*lica la s*eciile ce au /a5ine "enetice mari si su,icient de$aria/ile *entru ada*tare și *entru a/ilitatea de a mi"ra! Oricum3 *entru multe s*ecii acestea nu sunt$ala/ile! 6n situa.ia +n care mrimea *o*ula.iei șisau di$ersitatea "enetic au ,ost reduse3 saumo/ilitatea s*eciilor este restric.ionat *rin *ierderea #a/itatelor iar ,ra"mentarea este +n modnatural redus3 succesul ada*trii indi$iduale la sc#im/ri de mediu de$ine *u.in *ro/a/il! 1o*ula.ia*oate ,i condamnat la dis*ari.ie dac este e>*us la o rat a sc#im/rilor climatice mai mare dect

rata acesteia de a se ada*ta3 sau rata cu care se *ot ,ace dis*ersri indi$iduale BSc#Hart5 et al!3 %&&<!

6n cadrul ne"ocierilor interna.ionale *ri$ind sc#im/rile climatice "lo/ale3 accentul cel mai mare s-a*us *e modul de "estionare a *durilor *entru a atenua e,ectele sc#im/rilor climatice! Ada*tarea lasc#im/rile climatice a ,ost rece*.ionat cu aten.ie redus! Ada*tarea *durilor la sc#im/rileclimatice const +n *rimul rnd +n men.inerea re5ilien.ei *durii c#iar dac ti*ul de ecosistem se *oatesc#im/a! Dac ecosistemele se sc#im/3 tre/uie s se "seasc o modalitate de a rs*unde *rinmana"ement ,orestier! 6n cele mai multe ca5uri3 $or ,i necesare unele ,orme de mana"ement acti$*entru a a?uta *durile s se ada*te5e la sc#im/rile climatice! Men.inerea re5ilien.ei *durii *oate ,iun mecanism im*ortant att *entru a atenua e,ectele sc#im/rilor climatice ct și *entru ada*tarea

la aceste ,enomene!

%!)! Gestionarea *durilor +n sco*ul e$itrii *unctelor criticeMana"ementul sustena/il Bdura/il al *durilor este mana"ementul ecosistemului *durilor care3 +nmare *arte3 are ca o/iecti$ su/iacent *romo$area continuit.ii re5ilien.ei naturale! Una dintre*rinci*alele sarcini ale unui "estionar de *dure este de a a?uta la re,acerea *durii du* recoltareade material lemnos sau de alte *roduse s*eci,ice3 *rin sus.inerea *ro*riet.ilor ecosistemelor *etermen lun"! 6n ultimii ani aceast sarcin a de$enit din ce +n ce mai com*licat3 datorit stresuluisu*limentar ,urni5at de sc#im/rile climatice asu*ra ecosistemelor terestre! Gestionarea dura/il a*durilor este o com*onent im*ortant a men.inerii re5ilien.ei *durilor3 *rin urmare este necesar

ada*tarea mana"ementului *rin *lani,icri și ac.iuni su*limentare! Dac $om +n.ele"e mai /ine

'(



ecosistemele3 $om *utea *re5ice cu e>actitate *n la ce ni$eluri de *ra"uri de utili5are se *oate ,aceo "estionare cores*un5toare a *durilor *roductoare de /unuri și ser$icii!

%!)!'! Men.inerea /iodi$ersit.ii

Men.inerea /iodi$ersit.ii este c#eia *entru men.inerea re5ilien.ei *durilor și *entru e$itarea*unctelor critice! Di$ersitatea /iolo"ic a *durilor este le"at de *roducti$itatea ecosistemelor3

re5ilien.a3 re5isten.a și sta/ilitatea acestora +n tim* și s*a.iu3 și st la /a5a acestora! Reducerea/iodi$ersit.ii +n sistemele ,orestiere are im*lica.ii clare3 adesea ne"ati$e3 +n ,unc.ionarea sistemelorși +n suma de /unuri și ser$icii *e care aceste sisteme le *ot *roduce!

6n.ele"erea modului *rin care /iodi$ersitatea s*ri?in local re5ilien.a și re5isten.a *durilor o,er indiciiim*ortante *entru +m/unt.irea modului de "estionare a *durilor! De e>em*lu3 este relati$ sim*lus *lantm ar/ori și s *roducem lemn +n culturi cu ciclu scurt3 dar este mult mai di,icil s re,acem unecosistem ,orestier! Li*sa di$ersit.ii la toate ni$elurile B"ene3 s*ecii de ,lor sau ,aun și *eisa? +n*lanta.iile ,orestiere conduce la reducerea re5ilien.ei și a re5isten.ei la distur/an.e3 la de"radarea*roduc.iei de /unuri și ser$icii *e care acestea le *ot o,eri și la creșterea $ulnera/ilit.ii la *ertur/ricatastro,ale! 1rin a*licarea *rinci*iilor ecolo"ice +n mana"ementul ,orestier3 *lanta.iile ,orestiere *oto,eri mai mult dect o sim*l cultur de lemn3 și ecosistemele ,orestiere *ot ,i re,cute +n același tim*

cu +m/unt.irea ca*acit.ilor de *roduc.ie din *dure *entru un anumit *rodus B1arrotta andnoHles3 '444Q rocKer#o,, et al!3 %&&2!

%!)!%! 6n.ele"erea *ra"urilor

Ecosistemele ,orestiere se sc#im/ continuu ca rs*uns a *resiunilor +ncon?urtoare *e termen scurtsau *e termen lun"3 re5ultnd $aria.ia inerent de-a lun"ul tim*ului! Ca re5ultat3 *arametrii ai ,unc.iilor*durii3 cum ar ,i *roduc.ia de anumite /unuri date3 ,luctuea5 +n tim*! 1rin urmare3 *ra"urile tre/uies ,ie *erce*ute ca o serie de $alori ce descriu aceast ,luctua.ie +nso.ite de incertitudinea statisticasociat cu +n.ele"erea insu,icient a ,unc.ionrii ecosistemului! 1entru a e$ita de"radareaecosistemelor ,orestiere3 "estionarii de *duri tre/uie s de.in o serie de cunoștin.e de /a5 des*re

modul +n care /iodi$ersitatea local se re"sește +n *roducti$itate și ni$elurile distur/an.elor la careres*ecti$ele ecosisteme sunt tolerante!

%!)!(! Ac.iuni su"erate

6ntruct *durile su,er modi,icri du* e>*loatare sau du* atacurile de insecte3 sau datoritsc#im/rilor climatice sau a e$enimentelor meteorolo"ice e>treme3 "estionarii de *duri tre/uie s se*reocu*e de aducerea *durii la starea +n care aceasta *oate ,urni5a /unuri și ser$icii con,orm roluluia$ut ini.ial! Un as*ect c#eie al oricrui *lan de men.inere a unui ,lu> de *roduse și ser$icii ,orestiereeste +n.ele"erea ecolo"iei *durilor locale *e care s se /a5e5e "estionarea dura/il a *durilor3*recum și a modului +n care *durea *oate sc#im/a ca rs*uns la sc#im/rile climatice! Urmtoareleac.iuni su"erate *ornesc de la *rinci*iile ecolo"ice care *ot ,i ,olosite *entru men.inerea și s*orirea

re5ilien.ei *durilor *e termen lun" și mai ales *entru a a?uta ada*tarea *durilor la sc#im/rileclimatice

'! 1lani,icarea ac.iunilor de men.inere a /iodi$ersit.ii la toate ni$elele Bar/oret3 *eisa?3 re"iune și*entru toate elementele B"ene3 s*ecii3 comunit.i3 *e /a5a +n.ele"erii *ra"urilor și a sc#im/rilorclimatice *reconi5ate! Aceast *lani,icare se /a5ea5 *e *rinci*ii ecolo"ice și *e cunoștin.etemeinice de conser$are a /iodi$ersit.ii care tre/uie a*licate +n tim*ul și du* e,ectuareae>*loatrilor ,orestiere!

Men.inerea di$ersit.ii "enetice +n *duri *rin *ractici de mana"ement care nu *resu*un selec.ia

numai a anumitor ar/ori *entru e>*loatare *e /a5a *o5i.iei +n ar/oret3 a ratei de creștere și a,ormei su*erioare!

')

%!



(!

)!

La ni$el de *eisa? nu tre/uie reduse *o*ula.iile *entru orice s*ecie de ar/ore dac ca*acitatea deauto-+nlocuire Bre"enerare natural a acestora nu este *osi/il!

Men.inerea com*le>it.ii structurii ar/oretelor și *eisa?elor *ornind de la modelele și criteriiles*eci,ice *durilor naturale! 6n "estionarea *durilor3 sil$icultorii ar tre/ui s +ncerce s imite*rocesele și com*o5i.iile din ar/oretele naturale3 +n ceea ce *ri$ește com*o5i.ia s*eciilor șistructura ar/oretelor3 *rin utili5area de metode sil$iculturale care au le"tur cu reducereae,ectelor *rinci*alelor distur/an.e naturale!

Men.inerea continuit.ii +ntre *eisa?ele ,orestiere *rin reducerea ,ra"mentrii3 recu*erarea#a/itatelor ,orestiere *ierdute și e>tinderea re.elei de arii *rote?ate! 1durile intacte au ore5ilien. mai ridicat dect cele ,ra"mentate la ac.iunea distur/an.elor3 inclusi$ a sc#im/rilorclimatice!

Men.inerea di$ersit.ii structurale și minimi5area con$ersiei di,eritelor ti*uri de *duri naturale +n *duri monoti*ice Bmonos*eci,ice sau reducerea numrului de s*ecii *lantate!

Reducerea com*etitorilor nenaturali *rin controlul s*eciilor in$a5i$e Bși a cilor de intrare aacestora și limitarea utili5rii de s*ecii e>otice +n *roiectele de +m*duriri sau re+m*duriri!

Reducerea *osi/ilit.ii de a o/.ine re5ultate ne"ati$e *rin utili5area +n su*ra,e.ele de re"enerarea ar/orilor din *ro$enien.e locale sau *ro$eni.i din 5one cu climat asemntor3 sau a*ro*iat decondi.iile *re$i5ionate *entru $iitor! De e>em*lu3 +n 5onele +n care se *resu*une c climatul $ade$eni mai uscat3 se $a lua +n considerare s se *lante5e *ro$enien.e sau s*ecii de ar/ori care *ot,i mai re5istente dect *ro$enien.ele sau s*eciile locale3 men.innd o aten.ie s*orit *entrus*eciile re"ionale!

1o*ula.iile de s*ecii *rote?ate i5olate sau dis?uncte3 cum ar ,i *o*ula.iile a,late la mar"ineaarealului natural3 sunt *osi/ile surse de #a/itate +n $iitor! Aceste *o*ula.ii re*re5int /a5ine de

"ene *reada*tate *entru a rs*unde la sc#im/rile climatice și *ot ,orma nuclee de *o*ula.ii +nca5ul +n care condi.iile de mediu se sc#im/!

@!

<!

0!

2!

4!

'&! Asi"urarea unei re.ele re"ionale și na.ionale de arii *rote?ate cu*rin5toare și re*re5entati$e3 sta/ilite +n /a5a unor *rinci*ii știin.i,ice solide! 6ncor*orarea acestor re.ele +n *lanul na.ional sau re"ional *entru conectarea *eisa?elor la scar lar"!

''! De5$oltarea unui *lan de monitori5are e,icient care o,er date cu *ri$ire la distur/an.ele naturale3 condi.iile climatice și consecin.ele sil$iculturii *ost e>*loatate și a ac.iunilor de "estionare a *durii! Ada*tarea *lani,icrilor $iitoare și a *racticilor3 dac este necesar!

Ca*acitatea de a conser$a3 de a utili5a dura/il și de a re,ace *durile se /a5ea5 *e +n.ele"erea șiinter*retarea modelelor și *roceselor ce au loc la di,erite scri3 recunoașterea *ra"urilor și a/ilitateade a trans,orma cunoștin.ele +n ac.iuni de "estionare a *durilor +ntr-un mod ct mai ada*tati$!

'@



(! 17DURILE CA 1ROTEC8IE 6M1OTRI9A :A;ARDELOR NATURALE

(!'! CE 6NSEAMN7 17DURILE DE 1ROTEC8IE=

(!'!'! Un e>em*lu de +nce*ut

6n '(403 locuitorii din Andermatt BEl$e.ia Central au #otrt s inter5ic tierile *durilor de molidsituate *e *antele a/ru*te ale mun.ilor ce +ncon?urau casele lor! Mai mult dect att3 a ,ost inter5is

scoaterea din *dure a ar/orilor3 ramurilor3 c#iar și a conurilor BSa/lonier3 '44@! Aceast interdic.ieeste o recunoaștere tim*urie a ,a*tului c *durile3 +n *lus ,a. de ,unc.ia lor de a ,i resurs de lemn șialte *roduse3 sunt ca*a/ile s *rote?e5e oamenii3 așe5rile3 cile de circula.ie3 /ara?ele3 di$erse alteelemente de in,rastructur și nu +n ultimul rnd terenurile a"ricole +m*otri$a #a5ardelor naturale! Fr*duri de *rotec.ie3 multe sate din re"iunea de munte ar ,i de nelocuit!

(!'!%! De,ini.ia *durilor de *rotec.ie

O *dure cu rol de *rotec.ie este o *dure care are ca și ,unc.ie *rimar *rote?area *o*ula.iei sau a/unurilor +m*otri$a e,ectelor ac.iunii #a5ardelor naturale sau a climatului ne*rielnic! Aceast de,ini.ie*resu*une *re5en.a simultan a BI *o*ula.iei sau a /unurilor ce ar *utea ,i a,ectate3 a BII unui *ericolnatural sau a unui climat *oten.ial ne"ati$ care ar *utea *ro$oca daune și BIII o *dure3 care are

*oten.ialul de a *re$eni sau de a atenua un *oten.ial *re?udiciu Basser V Fre#ner '44<! Termenulde *rotec.ie indic *rote?area oamenilor la ac.iunea *ericolelor naturale sau a climatului cu *oten.ialne"ati$3 și nu im*actul naturii asu*ra omului3 cum *utem $or/i de e>em*lu de deșert!

1durile de *rotec.ie *ot sau nu *ot s ,ie "estionate! Este irele$ant *entru statutul lor de *duri de*rotec.ie dac +nde*linesc alte ,unc.ii +n a,ara celei de *rotec.ie! Cu toate acestea3 +n *durile de*rotec.ie3 ,unc.ia de *rotec.ie este dominant!

(!'!(! Riscuri naturale de care ne *rote?m cu a?utorul *durilor de *rotec.ie

:a5ardele naturale de care ne *rote?m ,olosind *duri de *rotec.ie includ a$alanșele de 5*ad3

cderile de *ietre3 alunecrile su*er,iciale de teren3 scur"erile de noroi3 ero5iunea de su*ra,a.*rodus de $nt sau de *reci*ita.ii3 inunda.iile! Di,erite ti*uri de #a5arde naturale sunt determinatede relie, adesea *utnd s a*ar +n asociere cu acest ,actor! A$alanșele de 5*ad sau scur"erile de*ietre de e>em*lu3 a*ar de cele mai multe ori *e *antele a/ru*te! Același lucru este $ala/il *entruero5iunile de su*ra,a. sau *entru alunecrile su*er,iciale de teren! 1durile *ot de asemenea s*rote?e5e oamenii și di$erse o/iecti$e *rin contri/u.ia lor la +m/unt.irea climatului local Bume5ireași rcirea aerului3 e"ali5area curen.ilor etc!!

E,icien.a și ,ia/ilitatea *rotec.iei o,erite de *dure de*inde de #a5ardele naturale im*licate3 de,rec$en.a și intensitatea e$enimentelor *roductoare de *a"u/e și de starea *durilor de *rotec.ie! 6nma?oritatea ca5urilor3 *durile cu rol de *rotec.ie *rote?ea5 +m*otri$a #a5ardelor naturaleQ totuși3acestea nu *ot asi"ura o *rotec.ie com*let *entru toate e$entualele *ericole! 1durile sunt +ns +nim*osi/ilitatea de a *rote?a +m*otri$a cutremurelor sau a eru*.iilor $ulcanice3 aceste distur/an.enaturale ne,iind incluse +n lista #a5ardelor naturale3 c#iar dac la scar "lo/al3 aceste de5astrecau5ea5 cele mai multe mor.i și *a"u/e!

Din *unct de $edere ecolo"ic3 #a5ardele naturale sunt doar sim*lii ,actori ce contri/uie la re"imuldistur/an.elor naturale! 6n unele loca.ii distur/an.ele *ot a*rea ,oarte ,rec$ent sau *ot a$ea unim*act su/stan.ial! Dac una ori am/ele condi.ii sunt +nde*linite3 o *dure nu mai este ca*a/il s semen.in3 sau este distrus cu re"ularitate +ntr-un anumit stadiu de de5$oltare3 ,iind ast,el ine,icientca *dure de *rotec.ie! Acesta este și ca5ul culoarelor de a$alanș!

Ca*acitatea de *rotec.ie a unei *duri este asi"urat +n *rimul rnd de *re5en.a ar/orilor! Trunc#iurilear/orilor o*resc cderile de *ietre3 coroana ar/orilor3 *rin interce*tarea și eli/erarea tre*tat a5*e5ii3 +m*iedic acumularea omo"en de 5*ad și com*actarea acesteia +n *turi3 rdcinile '<



ar/orilor reduc *ericolul alunecrilor su*er,iciale de teren și asi"urarea unui strat *ermanent de litierreduce ero5iunea de su*ra,a. și crește ca*acitatea de reten.ie a a*ei +n sol *rin acumularea acesteia +n stratul or"anic! C#iar și ar/orii mor.i3 do/or.i la sol3 *ot ac.iona ca și /ara?e +m*otri$a scur"erilorlocale de di$erse materiale! Coronamentul *oate atenua e,ectele ne"ati$e ale climei3 reducndcantitatea de radia.ie ce a?un"e la sol3 sau $ite5a $ntului!

(!'!)! 1rotec.ia direct și *rotec.ia indirect o,erite de *dure1durile cu rol de *rotec.ie *ot ,i clasi,icate +n *duri ce o,er *rotec.ie direct sau indirect! Aceastclasi,icare este ,olosit de e>em*lu +n Italia și +n El$e.ia! O anumit *dure are ,unc.ie de *rotec.iedirect dac e,ectul *rotecti$ de*inde de *re5en.a *durii +ntr-o anumit loca.ie! Un e>em*lu este*durea ce *rote?ea5 o localitate +m*otri$a a$alanșelor de 5*ad! 1durile cu ,unc.ii de *rotec.iedirect sunt +n "eneral restrnse la su*ra,e.e mici și *rote?ea5 o 5on limitat a,lat +n $ecintateasau su/ *durea res*ecti$! 1rotec.ia indirect este condi.ionat de *re5en.a a unei anumite *or.iuniocu*ate cu *dure la ni$elul *eisa?ului3 dar nu situat +ntr-o loca.ie e>act! E>em*lele includ *erdelele,orestiere3 și +n ca5ul /a5inelor #idro"ra,ice3 *durile cu *oten.ial de a reduce ero5iunea solului și ade/itelor de $r,3 cel *u.in la scar local! A,irma.ia con,orm creia *durile situate la i5$oarelerurilor *ot *re$eni sau atenua inunda.iile din 5onele de cm*ie situate la distan.3 este tot maicontestatQ se *are c sunt mai mul.i ,actori ce interac.ionea53 anulnd sau diminund e,ectele de

*rotec.ie la scar lar"! Ni$elul de *eisa? sau de /a5in #idro"ra,ic este indicat *entru "estionarea*durilor cu ,unc.ie de *rotec.ie indirect3 dar nu și a *durilor cu ,unc.ie direct de *rotec.ie! Aceste*duri sunt +n "eneral "estionate la ni$el de ar/oret! 1rotec.ia indirect este +n oarecare msur,urni5at de orice *dure3 cci *durea *oate ac.iona +n "eneral asu*ra ero5iunii solului și a,ectea5climatul local! 1rin urmare3 *durile care o,er *rotec.ie direct o,er și *rotec.ie indirect3 +n sc#im/3reci*roca nu este $ala/il!

(!'!@! 6nlocuirea *durilor cu rol de *rotec.ie cu construc.ii arti,iciale

Construc.iile arti,iciale3 cum ar ,i /arierele de a$alanș3 /ara?ele3 di"urile și "aleriile *ot o,eri *rotec.ie

+m*otri$a #a5ardelor naturale! Acestea sunt ,olosite cnd e,icacitatea *rotecti$ a *durii estetem*orar sau *ermanent a,ectat3 sau cnd este necesar o *rotec.ie com*let! Oricum3 construc.iilearti,iciale nu *ot +nlocui toate ,unc.iile de *rotec.ie o,erite de *dure și +n mod curent construc.ia și +ntre.inerea lor este ,oarte scum*! 6n El$e.ia3 s-a estimat c utili5area *e termen lun" a /arierelor dea$alanș este de a*ro>imati$ '&&& de ori mai scum* dect costurile ,inanciare *entru inter$en.iilesil$iculturale ce $i5ea5 men.inerea ,unc.iilor de *rotec.ie a *durilor BAltHe"" '44'! 6n di,erite mediisocioeconomice3 cum ar ,i :imalaia3 ast,el de solu.ii nu *ot aco*eri nici mcar costurile lor!

(!%! A*ari.ia și istoricul *durilor de *rotec.ie

(!%!'! A*ari.ia *durilor de *rotec.ie

Multe ti*uri de *ericole naturale sunt determinate de "ra$ita.ie3 și *rin urmare *entru a reduce laminim in,luen.a *antei terenului3 *durile de *rotec.ie se "sesc *redominant *e *antele a/ru*te dinre"iunile montane! 6n ca5ul *durilor montane de *rotec.ie din 5ona tem*erat 3 #a5ardele naturale*redominante sunt a$alanșele de 5*ad3 toren.ii și cderile de *ietre3 +n tim* ce +n *durile de*rotec.ie din 5onele su/tro*icale și tro*icale sunt ero5iunea solului și alunecrile de teren3 cau5ate de*loile a/undente Bmai ales +n 5onele de,rișate de *dure! Cu toate acestea3 a*ar *duri de *rotec.ieși +n 5onele ?oase3 care *rote?ea5 +m*otri$a ero5iunii $alurilor Bde e>! *durile de man"ro$e sau +m*otri$a ero5iunii $ntului B*erdele ,orestiere!

In +nre"istrrile In$entarului Forestier El$e.ian3 urme de ero5iune au ,ost +nre"istrate *e '< dinsu*ra,e.ele de *ro/ din re"iunea montan3 e$iden.e *ri$ind mișcrile de 5*ad +n(0 și e$iden.e

*ri$ind alunecrile de *ietre +n (' BMa#rer et al! '4223 *! 2@! 6n *durile *ro*rietate *u/lic din5ona de munte a Fran.ei3 #a5ardul natural dominant este re*re5entat de ero5iunea *rodus de toren.i

'0



B<@ din su*ra,a.3 a$alanșele de *dure B') din su*ra,a.3 alunecrile de *ietre B'&3@ dinsu*ra,a. și alunecrile de teren B'&3@ BSonnier '44'! 6n Al*ii a$are5i din sud-estul Germaniei3<( din *duri asi"ur *rotec.ie +m*otri$a ero5iunii solului și a scur"erilor de su*ra,a.3 )% +m*otri$aa$alanșelor și <) +m*otri$a inunda.iilor B1loc#mann '42@! 6n ciuda di,eren.elor de metodolo"ie3aceste ci,re arat clar im*ortan.a riscurilor naturale +n 5onele montane!

(!%!%! Istoricul *durilor cu rol de *rotec.ieIstoricul *durilor cu rol de *rotec.ie este strns le"at de coloni5area uman a di$erselor 5one!De,rișarea a numeroase su*ra,e.e de *dure din re"iunea Mediteraneean cu mai mult de %&&& deani +n urm3 a ,ost cau5a a*ari.iei de su*ra,e.e e>tinse de sol a,ectat ce ero5iune și de terenuride"radate BT#ir"ood '42'Q rcKner '42<! 6n numeroase $i don Al*i3 coloni5area uman a condus la*strarea doar a ctor$a *etice de *dure cu un im*ortant rol de *rotec.ie3 +n tim* ce marea ma?oritatea su*ra,e.elor de *dure au ,ost de,rișate! Moti$area de,rișrii *durilor include cererea de terenuriara/ile *e ,ondul creșterii *o*ula.iei3 cererea *entru lemn necesar +ncl5irii3 construc.iilor3 $enituri,inanciare *entru comunit.ile locale3 minerit și industrie! 6n Austria3 Fran.a și El$e.ia3 scdereasu*ra,e.ei de *dure a condus la *roducerea +n sec I a mai multor inunda.ii "ra$e care au a,ectatmai ales 5onele de cm*ie BSc#uler '44@! 6n El$e.ia3 au ,ost ne$oie de @& de ani *entru a se *une +n*ractic msuri de contracarare a ,enomenelor e>treme și de in$ersa tendin.a de reducere a

su*ra,e.elor ocu*ate cu *dure! Tierile rase au ,ost inter5ise *rin le"e și a ,ost *us la *unct o *oliticserioas de +m*duriri! Aceast e$olu.ie a ,ost ,a$ori5at de e>tinderea cilor ,erate ca noi mi?loace detrans*ort3 ce au *ermis ca materialul lemnos local utili5at *entru ,oc s ,ie +nlocuit de cr/une3 deemi"rarea masi$ du* mai multe *erioade re*erate de ,oamete3 iar +n ultimele decenii de scdereaim*ortan.ei terenurilor a"ricole și a *durilor ca surs de $enit! E$olu.ii similare au a$ut loc și +n alte.ri din 5ona Al*ilor! O recunoaștere tim*urie a *ro/lemelor asociate cu riscurile naturale *oate ,iilustrat *rin Le"ea 1durilor a$are5e B'2@%3 care utili5ea5 +n mod s*eci,ic termenul de *duri de*rotec.ie! Ca o consecin. a re"lementrilor dure3 a +n,iin.rii unui ser$iciu ,orestier3 a stimulrii +m*duririlor și a sc#im/rilor socio-economice3 ,ondul ,orestier el$e.ian a crescut cu <& din anul'2<& și cu ) +ntre '42@ și '44@ Brassel V rWndli '4443 ma?oritatea su*ra,e.ei de *dure recști"ate,iind situat +n Al*i! E$olu.ii similare au a$ut loc și +n alte 5one din Al*i BRuss '440Q Frenc# NationalForest In$entorJ '442! La ni$el "lo/al3 su*ra,a.a *durilor de *rotec.ie a sc5ut3 +n .rile +n curs dede5$oltare *durile ast,el desemnate ,iind su*use unor *resiuni similare cu cele +ntlnite +n *durile

Euro*ei Centrale +n secolul I BI$es '42@Q FAO '4403 *! )'!

6n Al*i3 inter5icerea tierilor rase sau c#iar a +nde*rtrii de ar/ori a ,ost de multe ori insu,icient*entru a asi"ura o *rotec.ie *e termen lun"! Su*ra,e.ele reduse de *duri cu rol de *rotec.ie au ,ost +n multe ca5uri *uternic și *ermanent a,ectate de im*actul uman BOtt et al! '440! 1șunatul e>tensi$și strn"erea litierei din *dure au3 de e>em*lu3 *oten.ialul de a *une +n *ericol o *dure *e termenlun"! Același lucru este $ala/il și *entru trecerea animalelor un"ulate3 cum ar ,i cer/ul BCer$us ela*#us

sau ca*ra nea"r BRu*ica*ra ru*ica*ra3 care *ot +m*iedica instalarea semin.ișului tuturor sau a unors*ecii de ar/ori! O *ro/lem su*limentar este cau5at de im*actul uman *rin introducerea de s*eciide ar/ori sau *ro$enien.e din 5onele mai ?oase3 neada*tate la condi.iile din 5ona de munte! Xi nu +nultimul rnd3 structura multor *duri a ,ost sim*li,icat *rin crearea de 5one tiate ras cu re"eneraresimultan3 *rin rriri re"ulate ada*tate de la *racticile de cm*ie și *rin e,orturi mari de +m*durire!1durile care re5ult au structuri omo"ene3 mult mai *u.in ca*a/ile de a re5ista ac.iunii ,actorilorclimatici! 1e de alt *arte inter5icerea com*let a inter$en.iilor +n *duri nu este e,icient *e termenlun"3 deoarece dinamica ar/oretelor naturale includ adesea distur/an.e care a,ectea5 *rotec.iae,icient!

1e ln" rolul *rotector3 *durile de *rotec.ie din 5ona de munte contri/uie la de5$oltareasocioeconomic *entru 5onele rurale acestea o,er o surs de resurse re"enera/ile și locuri de munc!

'2



6n multe .ri au ,ost sta/ilite *olitici de s*ri?inire a men.inerii *durilor de *rotec.ie3 acestea constndcel mai adesea +n asi"urarea de su/$en.ii *entru inter$en.iile sil$ice scum*e Bde e>em*lu +n Austria3Fran.a3 Germania și El$e.ia și *entru *re$enirea *roducerii de,rișrilor!

6n ultimele decenii *durile de *rotec.ie au de$enit tot mai im*ortante *entru c cererea de *rotec.iea crescut3 5onele de munte situate la distan. care au ,ost +n trecut e$itate +n tim*ul iernii3 este de

aște*tat ca acum s ,ie accesi/ile *ermanent *entru turiști3 iar noi așe5ri au ,ost rs*ndite +n 5onecare au ,ost considerate nesi"ure de ctre strmoșii noștri!

(!(! A/ordri *ro*use și *rinci*ii *ri$ind mana"ementul *durilor cu rol de *rotec.ieCum ar tre/ui s ,ie "estionate *durile de *rotec.ie *entru a asi"ura e,icacitatea lor *e termen lun"=Cum se *ot reali5a ar/orete cu structurile necesare o/iecti$elor urmrite B*duri de *rotec.ie și cum*ot ,i men.inute +n *ermanen.=

(!(!'! O/iecti$ele și restric.iile *entru "estionarea *durilor cu rol de *rotec.ie

O/iecti$ul *rinci*al al "estionrii unei *duri de *rotec.ie este de a asi"ura ac.iunea continu și ,ia/ila ,unc.iilor de *rotec.ie! 6n msura +n care este *osi/il3 o *dure de *rotec.ie tre/uie s rmn

e,icient c#iar dac inter$en.iile umane sunt sus*endate de mai multe decenii!

6n multe situa.ii3 asi"urarea acestui o/iecti$ *resu*une ca starea *re5ent a unei *duri s *oat ,i +m/unt.it3 *rin creșterea re5isten.ei *durii de *rotec.ie la *ertur/a.ii și *rin creșterea re5ilien.eiacesteia! 1entru a atin"e acest o/iecti$ de mana"ement3 tre/uie luate +n considerare anumite restric.iice limitea5 "ama de solu.ii ce *ot ,i ado*tate! Una din restric.ii este c de"radarea ecosistemelortre/uie +m*iedicat! Acest lucru +nseamn c3 com*onentele3 structurile și *rocesele ce sunt esen.iale*entru /una ,unc.ionare a *durii ca ecosistem tre/uie *strate3 sau +n ca5ul cnd acestea sunt de?aa,ectate3 tre/uie restaurate! O alt restric.ie *resu*une ca costurile de inter$en.ii care au ca sco*men.inerea sau s*orirea *rotec.iei e,ecti$e a unei *duri s ,ie aco*erite din $enituri sau su/$en.ii!

(!(!%! A/ordri ale mana"ementului imitarea dinamicii ecosistemelor naturaleIn sta/ilirea inter$en.iilor +n *durile cu rol de *rotec.ie3 este recomandat3 ca a/ordare "eneral3 s sermn a*roa*e de dinamica ecosistemelor naturale! Cnd $or/im de dinamica ecosistemelornaturale ne re,erim la de5$oltarea unui ecosistem ,r in,luen.a direct a ,actorului *ertur/atoruman! 1rin naturalitate ne re,erim la "radul +n care caracteristicile ecosistemelor Bcom*onente3structur3 *rocese seamn cu caracteristicile unui ecosistem ,r *ertur/are uman! O a,initate*entru a*ro*ierea de naturalitate este ?usti,icat *rin dou ,a*te! 6n *rimul rnd a/aterile de ladinamica ecosistemelor naturale introduse de ctre mana"ementul ,orestier au a,ectat adesea ,unc.iade *rotec.ie *e termen lun"3 mai ales +n eta?ul su/al*in! 6n al doilea rnd3 cunoștin.ele noastre des*reecosistemele ,orestiere sunt *rea limitate *entru a ne *ermite s *roiectm ecosisteme ,orestierede *rotec.ie3 deși am *utea ,i ca*a/ili s *roiectm ar/orete cu ,unc.ii de *rotec.ie! 1rin urmare esterecomanda/il s ne /a5m *e dinamica ecosistemelor naturale3 care se *are c sunt ca*a/ile s asi"ure

aco*erirea *ermanent și e,icient cu *dure3 cum s-a $5ut de-a lun"ul secolelor și mileniilor!

1entru im*lementarea unor solu.ii cu "rad ridicat de naturalitate +n *durile cu rol de *rotec.ie3 este*ro*us o sec$en. de trei ni$ele de inter$en.ie

'! Utili5area caracteristicilor ecosistemelor naturale!

Caracteristicile naturale Bcom*onente3 structuri și *rocese a unui ecosistem de *e o anumit su*ra,a. care contri/uie la s*orirea re5isten.ei acestuia la *ertur/a.ii și a re5ilien.a acestuia tre/uie s ,ie inte"rate și utili5ate +n "ndirea de mana"ement ecosistemic! Se *ot *romo$a com*onentele ce

asi"ur sta/ilitate ecosistemelor cum ar ,i s*eciile de ,oioase *re5ente +n ar/oretele de rșinoase și se *oate asi"ura a?utorarea re"enerrii naturale *rin ,olosirea *uie.ilor de *ro$enien.e locale! De

'4



asemenea se *ot *romo$a structuri ce asi"ur re5isten. ecosistemului3 cum ar ,i "ru*urile dear/ori3 structuri mo5aicate de toate $rstele etc! un e>em*lu de *roces de sta/ili5are a unuiecosistem este $aria.ia momentului de "ermina.ie *e durata unui se5on de $e"eta.ie3 care ,acemult mai *ro/a/il instalarea unei anumite s*ecii cnd condi.iile meteorolo"ice sunt ,a$ora/ile*entru "erminarea cu succes a cel *u.in o *arte din semin.e!

%! Modi,icarea ușoar a caracteristicilor ecosistemelor naturale! Atunci cnd este necesar3 dinamica ecosistemelor naturale *oate ,i ușor modi,icat *rin introducerea unor anumite caracteristici de sta/ili5are Bcom*onente3 structuri3 *rocese3 care a*ar uneori +n dinamica unor ecosisteme naturale! E>em*le de ast,el de inter$en.ii sunt sc#im/rile induse +n modul de re"enerare a s*eciilor de ar/ori e>istente cum ar ,i *lantarea sau e>ecutarea de semnturi! Un alt e>em*lu const +n *romo$area structurilor arti,iciale su*ort +n 5one unde ast,el de structuri a*ar doar tem*orar! Acest lucru este *racticat +n *re5ent +n su*ra,e.ele +m*durite omo"en cu molid din Al*ii El$e.ieni sau France5i3 *rin tierea tuturor ar/orilor +n /en5i de 2 '& m +n ?urul unor *lcuri cu ar/ori de 2-'@ cm diametru!

(! Introducerea de com*onente arti,iciale de *rotec.ie! E>ce*.ional3 și numai atunci cnd este necesar *entru a asi"ura o *rotec.ie e,icient3 ar tre/ui introduse elemente de sta/ili5are arti,icial! E>em*lele ,olosite *entru *re$enirea alunecrilor se 5*ad includ microterasele sau stl*i și tre*iede ,i>ate +n *mnt3 sau /ariere de a$alanș! Ast,el de msuri *ot ,i tem*orare sau *ermanente! 6n ca5ul cnd caracteristicile ecosistemelor care asi"ur sta/ilitatea natural au ,ost de*reciate sau distruse de im*actul uman3 sunt necesare a se lua msuri de inter$en.ie s*eci,ice ni$elelor % și (!

(!(!(! 1rinci*ii de mana"ement

6n com*letarea celor discutate anterior3 se recomand urmtoarele trei *rinci*ii de mana"ement

'!

%!

(!

Folosirea tuturor surselor de in,orma.ii rele$anteQ

Standardi5area *rocedurilor de mana"ement3 inclusi$ a eta*ei de luare a deci5iilorQ

1roiectarea e$entualelor inter$en.ii ca e>*erimente controlate!

1rimul *rinci*iu este deri$at din e>*erien.ele ,rec$ente acumulate +n tim*3 +n care in$esti"a.ii șie$alurile similare sunt adesea re*etate3 *ier5nd ast,el resurse considera/ile3 *ur și sim*lu *entru cin,orma.iile e>istente nu sunt utili5ate! Sursele de in,orma.ii includ de cele mai multe ori o e>*erien.mult mai /o"at cști"at de-a lun"ul tim*ului +n tradi.iile locale Baceste in,orma.ii ar tre/ui ,olositeca si /a5a de *ornire3 documenta.ia de mana"ement Bamena?ament sau *lan de mana"ement3 lucrriștiin.i,ice din di$erse *u/lica.ii3 tratate istorice locale3 di$erse #r.i tematice! 1entru multe *duri curol de *rotec.ie multe in,orma.ii sunt dis*oni/ile3 mai ales datorit di$erselor surse de date de5$oltate +n urma cutrii și e>*loatrii de om a di$erselor resurse3 de-a lun"ul tim*ului!

Al doilea *rinci*iu3 cel le"at de standardi5area *rocedurilor de mana"ement3 tre/uie a*licat ct de des*osi/il deoarece contri/uie semni,icati$ la e$itarea omiterii anumitor considerente rele$ante3utili5area acestuia ,acilitnd trans*aren.a *rocedurilor +n s*ecial *entru luarea deci5iilor3 ser$ind ast,elca un *rim *as +n monitori5area succesului ac.iunilor de mana"ement!

Cel de-al treilea *rinci*iu3 *resu*une *roiectarea inter$en.iilor +n cadrul unor e>*erimente controlate este im*ortant *entru urmrirea e,icien.ei oricrei inter$en.ii! Cel mai adesea3 e>em*lele din teren*entru cele mai multe dintre inter$en.iile reușite +n *rocesul de "estionare a *durilor rmn oarecumcontro$ersate3 deoarece adesea li*sesc $ariantele de control a inter$en.iilor!

%&



(!)! 1rocedur su"erat *entru "estionarea *durilor cu rol de *rotec.ie1entru "estionarea *durilor cu ,unc.ii de *rotec.ie este su"erat o *rocedur de5$oltat +n *atrueta*e de *unere +n *ractic a ideilor *ro*use!

(!)!'! 1rimul *as colectarea in,orma.iilor "enerale re,eritoare la su*ra,a.a de "estionat

1rimele in,orma.ii colectate tre/uie $or $i5a conte>tul socio-economic al *durii de *rotec.ie!

Cunoașterea le"isla.iei rele$ante este o condi.ie o/li"atorie3 deoarece de multe ori aceasta limitea5"ama de solu.ii *osi/ile de mana"ement și *ermite identi,icarea acelor solu.ii care *ot ,i sus.inuteBsu/$en.ionate din *unct de $edere ,inanciar! Du* ce 5ona de mana"ement este delimitat iar ,ormade *ro*rietate este clar3 tre/uie identi,icate toate "ru*urile de interese care se *ot im*licatrans*arent +n *rocesul deci5ional B:amilton et al!3 '440! Im*licarea *u/lic conduce cel mai adeseala solu.ii de mana"ement care sunt acce*tate *e scar lar" și care *ot de5$lui surse de ,inan.aresu*limentar! Interesele *oten.iale *entru *durea "estionat includ +n a,ara rolului de *rotec.ie și*roduc.ia de c#erestea3 creșterea animalelor3 turismul și a"rementul3 conser$area naturii3 $ntoare3colectarea de ,ructe de *dure3 ciu*erci și *lante medicinale3 etc! Cum +n cele mai multe ca5uri ,unc.iade *rotec.ie nu este sin"ura ,unc.ie a *durii3 este necesar reali5area e>*licit a unei ierar#ii s*a.ialea ,unc.iilor o,erite3 +n așa ,el +nct aceasta s conduc la re5ol$area e$entualelor *ro/leme datorateintereselor contrastante!

Colectarea in,orma.iilor *ri$ind #a5ardele naturaleCunoașterea in,orma.iilor s*a.iale e>*licite le"ate de *ericolele naturale *redominante din su*ra,e.elecu *dure este #otrtoare +n "estionarea acestora! 6n "eneral aceste in,orma.ii sunt ușor de o/.inut3deoarece e$enimentele e>treme Bde$astatoare induc adesea modi,icri +n *durile de *rotec.ie3modi,icri care *ot ,i +nre"istrate *e mai multe decenii! 1ericolele naturale sunt le"ate de condi.iile deteren3 care *ermit sta/ilirea unor $alori critice! O/ser$a.iile de teren o,er indicii su*limentare cu*ri$ire la #a5ardele naturale și urmele lsate de aceste e$enimente!

Ast,el3 *re5en.a *ietrelor *roas*t des*rinse3 a scur"erilor de noroi și a cioatelor de ar/ori sau alteresturi de $e"eta.ie indic recente alunecri de teren sau cderi de *ietre! 1unctul de *ornire aalunecrii sau a cderii de *ietre este ușor de identi,icat +n 5ona a,ectat3 *rin *re5en.a de material desu/strat ,rmntat și insta/il! 6n mod curent sunt ,olosite modele de estimare a *oten.ialului de*roducere de alunecri și cderi de *ietre *ornind de la o/ser$a.iile le"ate de *anta 5onei de tran5it amaterialului de alunecare ct și de 5onele de de*o5ite!

1a"u/ele datorate a$alanșelor de 5*ad sunt *uternic de*endente de cantitatea de 5*adacumulat3 de caracteristicile terenului Be>*o5i.ie3 *ant3 ru"o5itate etc! și de structura ar/oretelordin 5on3 *entru aceste elemente sta/ilindu-se o serie de $alori critice! 1rinci*alele urme lsate dea$alanșele de 5*ad constau +n *re5en.a tul*inilor ru*te sau a cicatricilor de *e trunc#iurile ar/orilor!1e culoarele de a$alanș se de5$olt doar comunit.i de *lante tolerante la alunecri ,rec$ente de5*ad! 6n *durile de *rotec.ie a$alanșele las ,rec$ent urme care *ot ,i ,olosite ca semnale dea$erti5are tim*urie și care *ot ,i com*arate cu #r.ile de e$aluare a riscurilor aște*tate!

C#iar dac o su*ra,a. de teren este susce*ti/il la ero5iunea solului3 *re5en.a acestui ,enomen nueste ușor de sta/ilit3 deoarece masa de sol și roci trans*ortat este determinat de ac.iunea unore$enimente e>treme care *ot ,i *ro"no5ate cu *ro/a/ilitate redus! Cele mai im*ortante in,orma.ii ce*ot ,i +nre"istrate +n le"tur cu susce*ti/ilitatea solurilor la ero5iune sunt le"ate de distri/u.ia*articulelor de di,erite dimensiuni3 de *antele ,oarte mari3 de a*ari.ia unor *reci*ita.ii a/undente3 deli*sa ar/orilor sau a $e"eta.iei ier/oase3 de *ertur/ri *roduse solului *rin e>*loatri antro*ice3construc.ia de drumuri sau *rin *șunat!

%'



Sta/ilirea unei clasi,icri a su*ra,e.elor "estionateReali5area unei clasi,icri a su*ra,e.elor ,orestiere "estionate este ,oarte im*ortant *entru acti$it.ilemana"eriale3 deoarece e>ist di,erite re"imuri de distur/an.e3 di,erite ti*uri de creștere și di,eritestructuri *entru $e"eta.ia ,orestier3 caracteristici ce sunt s*eci,ice la ni$el de ar/oret! Ti*ul desu*ra,a. *oate ser$i ca și o coordonat ecolo"ic de a?utor +n "sirea anumitor in,orma.ii rele$ante*u/licate! Ado*tarea unei atitudini "enerale /a5at *e naturalitate este *ractic im*osi/il *entru oanumit su*ra,a. ,orestier ,r cunoașterea dinamicii ar/oretului res*ecti$!

Colectarea in,orma.iilor *ri$itoare la re"imul de distur/an.e și la dinamica ar/oretelorIn,orma.iile s*eci,ice re,eritoare la dinamica ar/oretelor și re"imul de *ertur/a.ii sunt relati$ rare!Dac anumite ar/orete au un statut a*ro*iat ce cel natural3 o *arte din aceste in,orma.ii *ot ,i o/.inutedin anali5a in,orma.iilor *u/licate +n di,erite ,orme!

1e de alt *arte3 multe ar/orete ce +nde*linesc ,unc.ii de *rotec.ie au ,ost *uternic modi,icate deim*actul uman3 re"imul de *ertur/ri și dinamica ar/oretelor de$iind de la cele +nre"istrate +n condi.iinaturale! Li*sa de in,orma.ii clare cu *ri$ire la dinamica ar/oretelor este un #andica* ma?or *entru"estionarea dura/il a *durilor de *rotec.ie! Unele in,orma.ii *reliminare cu *ri$ire la re"imul de*ertur/ri și dinamica ar/oretelor *ot ,i deri$ate din o/ser$a.ii sim*le de teren!

Una dintre cele mai im*ortante *ertur/ri B+n a,ara celor *roduse de e$enimente climatice sautectorice *entru *durile euro*ene cu rol de *rotec.ie este dat de *re5en.a unor e,ecti$e ridicate deun"ulate +n aceste su*ra,e.e ,orestiere! Aceast *ro/lem a a*rut +n ultimele decenii datorit creșterii*uternice a *o*ula.iilor de un"ulate! 6n *durile ce +nde*linesc ,unc.ii de *rotec.ie este irele$ant dacdensitatea *o*ula.iei de un"ulate este la un ni$el natural sau unul mai ridicat3 se *une +ntre/area dacun"ulatele a,ectea5 e,icien.a ,unc.iilor de *rotec.ie sau nu! O alt *ertur/are im*ortant *oate ,iindus antro*ic *rin ,olosirea de material $e"etal de re"enerare B*uie.i3 semin.e etc! de *ro$enien.di,erit de cea o,erit de condi.iile locale3 ar/orii re5ulta.i ne,iind adesea su,icient de re5isten.i *entrua asi"ura ,unc.iile de *rotec.ie a,erente *durii *e care o constituie!

E$aluarea *oten.ialului de *rotec.ie a ar/oretelor cu di,erite structuri6n aceast eta* se com/in in,orma.iile le"ate de riscurile naturale cu cele le"ate de dinamica *durii!E,icacitatea unei *duri de a *rote?a un o/iecti$ +m*otri$a riscurilor naturale este +n strns le"turcu structura sa! Structura ar/oretelor de*inde de dinamica *durii! Fiecare sta"iu de de5$oltare*re5int o serie de structuri *osi/ile a ar/oretului! Unele dintre aceste structuri *ot ,i ine,iciente din*unct de $edere *rotecti$3 acestea tre/uind identi,icate! Acestea includ cel mai adesea ,a5a desemin.iș! Im*osi/ilitatea de a asi"ura o *rotec.ie e,icient *e *arcursul acestui stadiu este o *ro/lemcu s*eci,ic local! 6n ca5ul ar/oretelor cu structuri omo"ene este o le"tur redus +ntre *ertur/rile *escar lar" și stadiul de semin.iș! 6n ca5ul unor ar/orete a,ectate de un re"im continuu de *ertur/ri3dar la scar redus3 acestea *ot ,i su,icient de etero"ene și re"enerate +n mod continuu3 +n acestea,iind necesare uneori inter$en.ii *entru asi"urarea unei *rotec.ii e,iciente!

(!)!%! 1asul al doilea 1roiectarea inter$en.iilor

E$aluarea condi.iilor de ar/oret1entru e$aluarea condi.iilor de ar/oret sunt de mare a?utor ima"inile o/.inute *rin teledetec.ieBusc# et al! '44)! Cu toate acestea3 +n ca5ul *durilor ce +nde*linesc ,unc.ii de *rotec.ie direct3sunt necesare o/ser$a.ii de teren +n ,iecare loca.ie de interes! De o/icei se urmresc urmtorii*arametrii Com*o5i.ia3 stadiul de de5$oltare3 $aria/ilitatea diametrelor trunc#iurilor3 Distri/u.iaar/orilor *e clase de $rst3 Distri/u.ia s*a.ial a ar/orilor Ba"re"area3 Distri/u.ia $ertical acoroanelor3 Distri/u.ia "olurilor *e mrime3 Forma și orientarea "olurilor3 Sta/ilitatea ,i5ic a ar/orilordominan.i3 ce con,er sta/ilitate ar/oretului Bcoe,icientul de 5$elte.e3 *re5en.a *utre"aiului de

rdcin sau tul*in3 lun"imea coroanei3 Rni $i5i/ile *e ar/ori ce ar *utea a,ecta re5isten.a acestora

%%



la di$erse *ertur/ri3 Di,erite e$enimente *roduse +n ar/oret Bcreșterea anual +n +nl.ime a *uie.ilor +n ,unc.ie de "radientul de lumin3 distri/u.ia *a"u/elor locale3 Condi.iile de reali5are a re"enerriinaturale Bde e>! densitatea stratului de $e"eta.ie ier/oasQ in,orma.ii *ri$ind anii cu ,ructi,ica.ie șidinamica instalrii semin.ișului etc!!

Descrierea condi.iilor de ar/oret considerate .int B.el

Condi.iile .int tre/uie descrise ca și condi.ii minime *e termen care s asi"ure o *rotec.ie e,icient lani$el de ar/oret! Acest lucru *resu*une inte"rarea in,orma.iilor o/.inute +n eta*ele *recedente! Estede alt,el necesar s se știe ct de im*ortant este ,unc.ia de *rotec.ie3 care sunt *oten.ialele *ericolenaturale +m*otri$a crora *durea $a e>ercita ,unc.ii de *rotec.ie3 sau cum tre/uie s se de5$olte celemai rele$ante nuclee de *dure3 +n ce structur ori5ontal sau $ertical!

Descrierea condi.iilor .int tre/uie s includ in,orma.ii des*re caracteristicile ecosistemului cu ,unc.iede *rotec.ie B+n s*ecial com*onente și structur!

Com*ararea condi.iilor actuale cu cele .int1entru *roiectarea msurilor de "os*odrire a *durilor cu ,unc.ii de *rotec.ie3 este necesar ocom*arare a condi.iilor actuale și a celor .int *entru ar/oretele +n cau5! De asemenea aceastcom*ara.ie tre/uie ,cut .innd cont și de condi.iile de ar/oret *osi/ile *e termen mediu3 +n ca5ul +ncare nu se inter$ine +n structura acestuia! Ca și *ers*ecti$ *e termen mediu este recomandat o*erioad de '&-@& ani! 6n ca5ul +n care dinamica ar/oretelor este ,oarte lent Bde e>em*lu +n ca5ul*durilor de limit sau a celor a,late +n 5one cu climat rece sau uscat sunt recomandate *erioadelemai lun"i! 6n ca5ul +n care *e termen mediu este *u.in *ro/a/il s se +nde*lineasc condi.iile de ar/oretsta/ilite ca .int3 este necesar a*licarea unor inter$en.ii!

E$aluarea inter$en.iilor alternati$e și luarea deci5iilorInter$en.iile sta/ilite tre/uie s ,ie +n mod e$ident s*eci,ice ,iecrei su*ra,e.e ,orestiere3 +n ca5 contrara/ordrile "enerale le"ate de naturalitate nu *ot ,i *use +n a*licare!

Fiecare inter$en.ie tre/uie s +nde*lineasc trei criterii *entru a ,i reali5at tre/uie s ,ie e,icient3 ?usti,icat Bcosturi e,ecti$e și ,e5a/il! Dac unul dintre cele trei criterii nu este +nde*linit3 inter$en.ianu tre/uie a*licat3 șisau se e>aminea5 noi inter$en.ii alternati$e! 6n *durile cu ,unc.ii de *rotec.iedirect3 e,icien.a și ,e5a/ilitatea msurilor sunt a*roa*e +ntotdeauna ?usti,ica/ile! 6n situa.ia +n careinter$en.iile nu +și aco*er costurile3 este necesar luarea +n considerare a unui criteriu su*limentar9or ,i a*licate doar inter$en.iile care sunt necesare *entru a atin"e sau a men.ine o *rotec.ie e,icient!

1rocesul de luare a deci5iilor tre/uie s ,ie /ine documentat3 iar inter$en.iile tre/uie s ,ie conce*uteca sim*le e>*erimente ușor de controlat!

1asul al treilea e,ectuarea inter$en.iilorE,ectuarea inter$en.iilor necesit +n mod curent com*eten.e te#nice și or"ani5atorice! Te#nicienii ce*ro"ramea5 și a*lic inter$en.iile ar tre/ui s le inte"re5e +n *rocesul deci5ional3 mai ales la ni$el desu*ort3 deoarece doar +n acest ,el se *oate ?udeca ,e5a/ilitatea o*era.iunilor!

1asul al *atrulea monitori5area de5$oltrii *duriiMonitori5area $a determina +n ce msur ar/oretul "estionat se a*ro*rie de condi.iile .int și cum $orcontri/ui inter$en.iile +n de5$oltarea sa! Monitori5area a?ut in$estitorii Bde o/icei de stat s +șie$alue5e succesul in$esti.iilor și s +n$e.e din "reșeli! Monitori5area *oate ,urni5a do$e5i ,erme *entrure5ultate neaște*tate3 care *ot conduce la re$i5uirea i*ote5elor tradi.ionale!

1arametrii de monitori5are +i includ *e cei utili5a.i *entru descrierea condi.iilor .int *entru ar/orete!6n *lus3 orice inter$en.ie reali5at tre/uie s ,ie descris alturi de un istoric al e$enimentelor ce au*rodus tul/urri ma?ore3 ct și alturi de *re5entarea riscurilor naturale *oten.iale!

%(



C#iar dac o/ser$a.iile e,ectuate sunt corecte3 ele sunt su/iecti$e și nu *ot ,i re*etate de al.i e>*er.i!Foto"ra,iile terestre și aeriene sunt mi?loace utile de monitori5are! Monitori5area terestr tre/uie,cut *e su*ra,e.e martor marcate *ermanent! 6n *durile cu ,unc.ie de *rotec.ie directmonitori5area ar tre/ui s se concentre5e *e *unctele cruciale +n *rotec.ia direct! 6n acest ca5 serecomand sta/ilirea de su*ra,e.e de o/ser$a.ie *ermanente cu su*ra,a.a de &3@-%3& #a3 +n care s se,ac o/ser$a.ii și s se recolte5e *ro/e du* metodolo"ii și la inter$ale de tim* strict sta/ilite!

Intensitatea monitori5rii de*inde de im*ortan.a ,unc.iei de *rotec.ie! 6n *durile cu ,unc.ii directe de*rotec.ie3 intensitatea este mai ridicat ,a. de *durile care au numai ,unc.ii indirecte de *rotec.ie!

%)



)! E$aluarea com*le> a resurselor ,orestiere B/iomas3 /ilan. decar/on etc!

)!'! iomasa

)!'!'! Introducere

iomasa ?oac un rol ma?or +n sistemul climatic BI *rin ,otosinte5 retra"e dio>idul de car/on dinatmos,er și +n stoc#ea5 +n *lante ca /iomas3 o *arte trans,erndu-l +n sol *rin descom*unere orieste stocat su/ di,erite ,orme de de*o5itare B#umus3 materie or"anica $e"etal moart etc!Q BII/iomasa ars emite CO% alturi de alte "a5e și aerosoli +n atmos,er! De asemenea3 /iomasain,luen.ea5 și alte $aria/ile indirecte3 dar esen.iale ale climatului cum ar ,i al/edoul3 aco*erireaterenului B,olosin.e3 radia.ia acti$ a/sor/it *rin ,otosinte53 indicele de aco*erire ,oliar3acumularea de /iomas și *ertur/rile *roduse de ,oc! 1rin urmare3 e$aluarea la ni$el "lo/al a/iomasei ct și a dinamicii acesteia sunt $alori esen.iale de intrare +n modelele de *ro"no5 amodi,icrilor climatice și de sta/ilire a strate"iilor de ada*tare! Estimrile de /iomas *ot $aria de lani$el local la scar "lo/al3 *entru unele re"iuni B+n *articular re"iunea tro*ical acestea au $aria.iimari +n estimrile ra*ortate de literatur! Estimrile na.ionale și "lo/ale *ri$ind estimarea /iomasei*durilor la ni$el de su*ra,a. nu sunt s*a.iali5ate3 ci mai de"ra/ com*ilate *rin "enerali5areamatematic a datelor o,erite de in$entarele ,orestiere! Li*sa "eneral de date s*a.iale *ri$ind /iomasa

,orestier este considerat ca ,iind una din cele mai mari incertitudini *ersistente cu *ri$ire la /u"etul"lo/al de car/on B:arrell et al!3 '44@!

1entru a re5ol$a aceast *ro/lem și *entru a +nde*lini an"a?amentele de in,ormare *entru ra*ortareși modelare3 au ,ost +ntre*rinse am*le cercetri cu o "am lar" de metode și surse de date3 cercetrice au ca ,inalitate "enerarea de estimri s*a.iale e>*licite și de #r.i de /iomas *e su*ra,e.e mari!

Im*ortan.a /iomasei ca și $aria/il climatic esen.ial se datorea5 att rolului su de de*o5itare acar/onului +n tim*ul *rocesului de ,otosinte53 ct și rolului su +n "u$ernarea *roducti$it.iiecosistemului și +n ,olosirea ei tot mai mare *entru "enerarea de /ioener"ie!

Gestionarea dura/il a surselor de /iomas3 +n s*ecial a *durilor3 contri/uie la reducerea emisiilor deCO% +n atmos,er3 la atenuarea sc#im/rilor climatice și la *rotec.ia altor ser$icii ecosistemice3 inclusi$conser$area /iodi$ersit.ii și a surselor de a*!

Estimarea sc#im/rilor de /iomas Bca urmare a utili5rii terenurilor și a *racticilor de mana"ementsau a *roceselor naturale *ermite o msurare direct a acumulrilor sau *ierderilor de car/on Batttim* ct modi,icrile asociate car/onului sunt conta/ili5ate și *oate a?uta la $alidarea modelelor*ri$ind ciclul de car/on *recum și la cuanti,icarea im*actului indus de umanitate asu*ra sc#im/rilorclimatice "lo/ale!

Emisiile de car/on +n urma des*duririlor re*re5int o surs im*ortant a emisiilor de "a5e cu e,ect deser din multe .ri +n curs de de5$oltare!

Reducerea emisiilor cau5ate de des*duriri și de de"radarea *durilor +n .rile +n curs de de5$oltare arconduce la o reducere *oten.ial a emisiilor de car/on cu @& Gt *n +n %'&& BGullison et al! %&&0!

6n 5ona /oreal circum*olar ,ocul re*re5int o surs im*ortant de emisii de car/on +n urma alterriistocurilor de car/on acumulate +n /iomas BIsae$ et al! %&&%Q TurYuetJ et al! %&&03 deși sunt +ncontinuare incertitudini cu *ri$ire la *onderea car/onului stocat +n ,orme sta/ile Bde e>em*lu cr/unecare se eli/erea5 +n tim*ul a*rinderii /iomasei și a materiei or"anice din sol! 6n *lus ,a. de ,oc3 alte*ertur/ri și #a5arde naturale3 cum ar ,i "rada.iile *uternice de insecte3 *ot contri/ui de asemenea la

creșterea emisiilor de car/on! Aceste as*ecte su"erea5 c $iitoarele e,orturi de a in,luen.a ec#ili/rul

%@



de car/on *rin "estionarea *durilor ar tre/ui s ia +n considerare *ertur/rile naturale și antro*iceBur5 et al! %&&2!

)!'!%! De,ini.ii și unit.i de msur

iomasa este de,init ca masa materiei or"anice $ii sau moarte! Sc#im/rile +n tim* a /iomasei$e"etale *e unitate de su*ra,a. Bdensitatea +n /iomas *ot ,i utili5ate ca $aria/il esen.ial a

climatului3 deoarece acestea re*re5int o msur direct a stocrii sau eli/errii car/onului dinecosistemele terestre +n atmos,er! 1rin urmare3 mai de*arte cnd ne $om ,olosi termenul de/iomas ne $om re,eri la densitatea +n /iomas $e"etal care este masa *er unitate de su*ra,a. amaterialului $e"etal $iu sau mort! Unitatea de msur este "m% sau multi*lii ai acesteia!

Con,orm "#idului de /une *ractici I1CC BGru*ul inter"u$ernamental de e>*er.i *ri$ind sc#im/rileclimatice3 acumulrile Bde*o5itele de car/on din ecosistemele terestre ce im*lic /iomasa sunt +m*r.ite conce*tual +n /iomas su*rateran3 /iomas su/teran3 mas moart și litier! Acestecate"orii sunt de,inite du* cum urmea5

iomasa su*rateran toat /iomasa $e"etal $ie situat deasu*ra solului3 inclu5nd trunc#iul3 cioata3

ramurile3 scoar.a3 semin.ele și a*aratul ,oliar!

iomasa su/teran toat /iomasa $e"etal re*re5entat de rdcinile $ii! Include rdcinile ,ine Bcudiametre Z % mm3 rdcinile su/.iri Bdiametre +ntre % '& mm și rdcinile "roase Bcu diametre [ '&mm! Rdcinile ,ine sunt +n mod u5ual e>cluse deoarece acestea nu *ot ,i distinse em*iric ,a. demateria or"anic sau litier și /iomasa $ie a acestora su,er modi,icri semni,icati$e se5oniere!

Masa moart include toat /iomasa re*re5entat de materialul lemnos mort3 mai *u.in litiera3material lemnos ,ie +n *icioare3 ,ie culcat *e sol sau +n sol! Lemnul mort include lemnul e>istent lasu*ra,a.3 rdcinile moarte și cioatele cu diametrul mai mare sau e"al cu '& cm și mai mari de ' mlun"ime!

Litiera include toat /iomasa moart ce are un diametru mai mic de '& cm Bdi,er de la .ar la .ar3inclusi$ ,run5ele moarte3 a,lat +n di,erite stadii de descom*unere3 +ns *n la solul mineral sau solulor"anic! Materialul ini.ial Bde e>em*lu acele tre/uie s ,ie identi,ica/il *entru a ,i considerat litier!Acesta include litiera și staturile ,ormice și #umice! Rdcinile ,ine $ii Bcu diametrul mai mic dect limita*ro*us *entru a ,i +ncadrate +n /iomasa su/teran sunt incluse +n litier sau +n materia or"anic dinsol3 cnd acestea nu *ot ,i distinse em*iric! Di,eren.ierea litierei ,a. de com*onentele solului se/a5ea5 *e mrimea *articulelor Bde e>em*lu I1CC recomand % mm!

)!'!(! Metode de msurare și standarde

Doar /iomasa su*rateran *oate ,i msurat cu acurate.e și la scar lar"! 6n tim* ce /iomasa

su/teran stoc#ea5 o cantitate im*ortant din totalul stocului de car/on3 aceasta este doar *u.incunoscut3 ea *utnd ,i e$aluar doar *e /a5a msurtorilor din teren Bin situ care tind s ,ie ,oartela/orioase și mari consumatoare de tim* B+n s*ecial *entru ecosistemele ,orestiere +n mod curent3 +ncele mai multe ca5uri3 /iomasa su/teran este deri$at din /iomasa su*rateran!

Monitori5area /iomasei se ,ace *rin *atru modalit.i *rinci*ale și com/ina.ii ale acestora

a

/

c

d

In situ3 msurtori directe de /iomas3 destructi$eQ

In situ3 estimri nedistructi$e ale /iomasei B,olosind ecua.ii sau ,actori de con$ersieQ

Determinarea utili5nd metode de teledetec.ie Ba,late +n stadiu e>*erimentalQ

Modele!

%<



Ecua.iile alometrice sunt ,olosite *entru e>tra*olarea att in situ ct și *entru eșantioanele de date,olosite +n teledetec.ie *entru su*ra,e.e mai mari și *entru calculul /iomasei din alte $aria/ile!Alometria ,ace le"tura dintre dimensiunile unei structuri din or"anism și dimensiunea sau cantitateaunei alte structuri din același or"anism3 de e>em*lu calculul $olumului de lemn sau de /iomas *ornindde la diametrul sau +nl.imea unor ar/ori Beșantiona.i și a*licarea ecua.iei res*ecti$e *entrudimensiunile altor ar/ori *entru calculul $olumului sau a /iomasei B:am/ur" et al!3 '440 Ra$indranat#and OstHald3 %&&2!

Este mult mai sim*l e$aluarea /iomasei nelemnoase Bcum ar ,i cea de *e *șuni sau lanuri3 care se,ace +n "eneral *e /a5a ra*ortului dintre rdcin și restul *lantei3 deoarece /iomasa su*rateran*oate ,i recoltat +n +ntre"ime BScurlocK et al!3 %&&%!

Ecua.iile alometrice *ot ,i a*licate *entru una sau mai multe $aria/ile Bcum ar ,i +nl.imea ar/orilor3diametrul3 $rsta3 ti*ul de $e"eta.ie sau structura deri$ate din in$entarul ,orestier sau din in,orma.iileo/.inute *rin teledetec.ie! Sunt adesea ,olosite ecua.iile alometrice *u/licate *entru ti*uri s*eci,icede $e"eta.ie și *entru s*ecii de ar/ori! Deoarece coe,icien.ii alometrici $aria5 +ntre ar/orete și s*eciiși sunt /a5ate *e o anumit "am de diametre3 utili5area ecua.iilor alometrice standard *ot conducela erori semni,icati$e +n estimarea /iomasei $e"eta.iei BC#a$e et al!3 %&&@Q :eisKanen3 %&&<! Aceast

*ro/lem a*are cnd ecua.iile alometrice sunt a*licate *entru ti*uri de $e"eta.ie care sunt +n a,ara5onei unde acestea au ,ost reali5ate! Ca și o consecin.3 se ,ac e,orturi *entru de5$oltarea de ecua.iide /iomas a ar/orilor "enerali5ate la ni$el re"ional sau na.ional ce ar *utea ,i a*licate *e su*ra,e.e"eo"ra,ice mult mai e>tinse dect *ot *ermite actualele ecua.ii alometrice BSc#roeder et al!3 '440QLam/ert et al!3 %&&@QCase and :all3 %&&2!

a Msurarea in situ3 direct3 destructi$ a /iomasei

Aceast metod *resu*une e>*loatarea ar/orilor Ba ar/uștilor sau a ier/urilor3 uscarea acestora șia*oi cntrirea /iomasei! Msurarea /iomasei *oate ,i e,ectuat *e /a5a ,iecrui ar/ore sau *e /a5a

unei su*ra,e.e de *ro/! 6n *rimul ca5 se msoar /iomasa *entru ,iecare indi$id3 *e cnd +n al doileaca5 se msoar /iomasa *entru o su*ra,a. de *ro/ s*eci,ic! Cu toate c aceasta este metoda ceamai direct și mai *recis *entru cuanti,icarea /iomasei +ntr-o su*ra,a. mic3 ea este mareconsumatoare de resurse și tim* și im*osi/il de a*licat la scar lar"! De asemenea3 aceast metodnu *oate *roduce estimri 5onale re*re5entati$e atunci cnd re5ultatele tre/uie e>tra*olate s*a.ial!Aceast metod este deseori utili5at *entru cercetri s*eci,ice de de5$oltare a ecua.iilor de /iomasce *ot ,i a*licate *entru estimarea /iomasei la scar lar"! Date su*limentare *ot ,i o/.inute *rinanali5a lemnului de lucru sau de ,oc re5ultat +n urma e>*loatrilor!

/ Estimarea in situ nedestructi$ a /iomasei

Aceast metod include msurtoarea unor *ro/e ,r a ,i ne$oie e>*loatarea ar/orilor3 cum ar ,i +nl.imea și diametrul trunc#iului Bmsurate cu clinometre3 dis*o5iti$e cu laser3 clu*e ,orestiere și/en5i ,orestiere și utili5area alometriei sau ,actorilor de con$ersie *entru e>tra*olarea /iomasei launitatea de su*ra,a.! 1rintre te#nicile de estimare a /iomasei nedestructi$e3 ecua.iile de /iomaso,er de o/icei cele mai *recise estimri ale /iomasei att tim* ct sunt deri$ate dintr-un numrsu,icient de mare de ar/ori re*re5entati$i *entru ti*ul de ecosistem luat +n considerare! Ecua.iile de/iomas *ot ,i de5$oltate *entru o sin"ur s*ecie sau *entru un ti* de ecosistem +n +ntre"imea lui!Multe modele au a/ordri att lineare ct și nelineare BSatoo V Mad"HicK3 '42%! Dac /iomasa a ,ostmsurat *entru su*ra,e.e de *ro/ mai mult dect *entru ar/ori indi$iduali3 ecua.iile de /iomas *ot,i sta/ilite +n le"tur cu caracteristicile ar/oretului3 cum ar ,i su*ra,a.a de /a53 +nl.imea ar/oretului3densitatea trunc#iului etc! Cnd nu a$em o ecua.ie de /iomas3 con$ersia și ,actorii de e>tra*olare *ot,i ,olosi.i +n sco*ul de a trans,orma creșterea stocului de /iomas B$olumul metri cu/i al trunc#iuluiar/orilor din ar/oret +n mod curent deasu*ra solului dar și +n su/sol! G#idul I1CC %&&< include un

%0



numr de ,actori de /a5 de con$ersie sau e>tra*olare *entru di,erite ti*uri de *duri și 5one climatice!Cele mai multe date de /iomas e>istente sunt deri$ate din msurtori nedistructi$e Bde e>em*luin$entarul ,orestier na.ional +n sc#im/3 li*sa de coe,icien.i de /iomas de +ncredere +m*iedic oe>tra*olare *recis a /iomasei!

c Determinarea /iomasei *rin teledetec.ie

A$anta?ul estimrii /iomasei *e /a5a datelor o/.inute *rin teledetec.ie este c in,orma.iile de interesB+nl.imea sau +nc#iderea coroanelor se *ot o/.ine *e /a5a unor ima"ini sino*tice *reluate *entrusu*ra,a.a de interes! Aco*erirea s*a.ial a estimrilor *e su*ra,e.e mari *entru /iomas3 care esteoarecum limitat *entru in$entarul ,orestier3 *oate ,i e>tins *rin utili5area de date de teledetec.ie!Similar3 datele de teledetec.ie se *ot ,olosi *entru a um*le "olurile s*a.iale3 atri/u.ionale și tem*orale +n datele de in$entar ,orestier3 s*orind ast,el *osi/ilitatea estimrilor date de datele de in$entar,orestier cu *ri$ire la /iomas și la stocurile de car/on! O ast,el de a/ordare #i/rid este deose/it derele$ant *entru *durile necomerciale +n care adesea datele de in$entar ,orestier necesare *entruestimarea /iomasei li*sesc!

Teledetec.ia msoar cantitatea de microunde3 radia.ii o*tice sau in,raroșii care este re,lectat +ndirec.ia sen5orului de ,oto"ra,iere! Calitatea radia.iilor +nre"istrate este strns le"at de calitatea/iomasei $e"etale3 ea ,iind re,lectat de re5olu.ia ,oto"ra,iei și lun"imea de und electroma"netic +nre"istrat! 6n "eneral3 /iomasa este estimat ,ie *rintr-o rela.ie direct dintre rs*unsul s*ectral șiestimrile de teren ale /iomasei sau cu a?utorul anali5ei re"resiei multi*le3 re.ele neuronale3 ,ie *rinintermediul rela.iilor indirecte3 *rin care atri/utele estimate *rin datele de teledetec.ie3 cum ar ,iindicele su*ra,e.ei ,oliare3 structura B+nc#iderea și +nl.imea coroanei ima"ini ale o/iectelor3 cum ar ,io um/ra lateral3 sunt utili5ate +n ecua.ii *entru estimarea /iomasei!

E>ist trei modalit.i *rinci*ale de estimare a /iomasei *e /a5a datelor ,urni5ate de ima"inile satelitaresau aerieneQ cnd ,olosim date de teledetec.ie *entru estimarea /iomasei3 ale"erea metodei de*inde

cel mai adesea de ni$elul necesar de *reci5ie și de e>isten.a datelor *entru 5ona de interes! Unelemetode3 cum este cei mai a*ro*ia.i $ecini3 necesit ima"ine orientati$ *entru datele s*eci,ice dinsu*ra,a.a anali5at3 *e cnd alte metode sunt mult mai *otri$ite atunci cnd scenele s*eci,ice suntlimitate!

Metoda indirect *oate ,olosi date cum sunt cele ,urni5ate de ima"inile tematice Landsat *entrudeterminarea su*ra,e.ei ocu*ate de $e"eta.ie lemnoas *entru o scar dat3 a*oi strati,ic su*ra,a.atotal +n clase relati$ omo"ene din *unct de $edere a /iomasei Bcum ar ,i ti*urile structurale de$e"eta.ie3 atri/uind a*oi o /iomas medie BK"#a *entru ,iecare! Sistemele de clasi,icare *entru$e"eta.ie tre/uie s ,ie /a5ate *e atri/ute care sunt ușor de determinat din datele de teledetec.ie3cum ar ,i clase de aco*erire a coronamentului3 s*eciile ma?ore sau "enurile de s*ecii3 ,orma dede5$oltare Bar/ore3 ar/ust etc! și +nl.imea! 6n atri/uirea unei densit.i medii de /iomas *e ,iecare

strat Bclas de $e"eta.ie ar *utea ,i necesare o serie de date culese direct din teren3 +n sco*ul de a$alida estimrile de /iomas *entru un anume strat +ntr-o anumit *arte a unei .ri sau re"iuni! Cumdensitatea /iomasei este a,ectat de stadiul de de5$oltare3 este necesar s se a*lice un ,actor laestimarea /iomasei3 +n ,unc.ie de stadiile de de5$oltare a stratului $e"etal anali5at! O a/ordarealternati$ care $a conduce la o estimare mai *recis a /iomasei const +n reali5area de estimri alecom*o5i.iei și structurii *durilor de *e ima"inile *reluate de la distan.3 in,orma.ii ce *ot intra ulterior +n ecua.ii alometrice de estimare a /iomasei! Deoarece ,unc.iile alometrice *entru estimarea densit.ii/iomasei *ot $aria +n ,unc.ie de s*ecia dominant sau de aco*erirea terenului cu $e"eta.ie3 o *re-strati,icare a in,orma.iilor o,erite de ima"ini ar *utea +m/unt.i estimarea structurii care ulterior este,olosit *entru estimarea /iomasei!

%2



O a doua metod ,olosește modele de *roces *entru estimarea cantit.ii și distri/u.iei /iomasei3 ce au,ost create *e /a5a $aria/ilelor rela.ionale cunoscute3 a$nd ca re5ultat estimri continue s*a.iale ale/iomasei! De e>em*lu3 Graet5 B'422 a "sit o rela.ie +ntre densitatea /iomasei su*raterane și a celeisu/terane și media anual a indicelui de umiditate a solului! De asemenea3 estimnd +nl.imea$e"eta.iei *rin te#nolo"ia LIDAR BLi"#t Detection And Ran"in"3 sau *rin utili5area de ima"inistereomicrosco*ice3 se *oate "enera o $aria/il su*limentar *entru reali5area de ecua.ii alometrices*a.iale e>*licite *entru estimarea /iomasei!

A treia metod ,olosește sen5ori de transmisie acti$ de microunde BSAR Radar cu dia,ra"msintetic! Microundele interac.ionea5 cu materialele ce umede3 cum ar ,i ,run5e3 ramuri și tul*ini!Semnalul *rimit de sen5or este le"at de /iomasa $e"eta.iei! E>ist totuși un ni$el de satura.ie *rin caresemnalul *rimit nu mai este corelat cu creșterea /iomasei! 9aloarea indicelui de /iomas la care se*roduce acest ni$el de satura.ie este mai mare *entru unde radar mai lun"i! Deși aceast rela.iede*inde de asemenea de di$erși *arametri de mediu Bcum ar ,i umiditatea sau structura solului3structura coroanelor sau al.ii3 s-a demonstrat c 5one de milioane de Km *tra.i de *dure *ot ,icartate *entru stocurile de /iomas cu a?utorul sateli.ilor radar Bal5ter et al ! %&&'3 a"ner și cola/!%&&(! 6n a,ara ,olosirii *uterii semnalului radar Bretro+m*rștiere3 noile metode de inter,erometrie,olosesc corela.ia +ntre dou ima"ini luate de *e *o5i.ii ușor di,erite *entru a estima +nl.imea

$e"eta.iei! Com/inarea de mai multe lun"imi de und ,unc.ionea5 ,oarte /ine3 deoarece undele mailun"i *trund mai /ine *rin coronament dect cele mai scurte! 6m*reun cu ecua.iile alometrice3aceste in,orma.ii *ot ,i utili5ate *entru a *roduce #r.i de /iomas Bal5ter et al! %&&0!

d Modele

Modelele sunt ,olosite *entru e>tra*olarea /iomasei estimate +n tim* și s*a.iu *ornind de la datelimitate Bo/.inute in situ sau *rin teledetec.ie! Acestea sunt +n "eneral modele em*irice /a5ate *emsurtori re*etate e,ectuate +n su*ra,e.e de *ro/ dis*use +ntr-o re.ea3 care *ot ,i estimri de/iomas directe sau *ot ,i re5ultate +n urma unor rela.ii alometrice de con$ertire a $olumului +n

/iomas! 1entru ca ast,el de modele nu e>ist *entru ma?oritatea 5onelor +m*durite3 se *ot ,olosio*tim modelele de *roces care se /a5ea5 *e mai multe $aria/ile de mediu și sunt cali/rate *entru a.ine cont de di,eritele ti*uri de $e"eta.ie!

De asemenea3 *entru a estima /iomasa *ot ,i utili5ate modelele "lo/ale de dinamic a $e"eta.iei! Cutoate acestea3 din cau5a i*ote5elor modelului și sim*li,icri re5ultatele nu sunt3 +n "eneral *otri$ite*entru a re*re5enta cu e>actitate distri/u.ia de /iomas! Aceste modele sunt mai *otri$ite *entru arula +n cola/orare cu modele climatice!

%4



@! Mana"ementul multi,unc.ional3 ada*tati$ și dura/il al resurselor,orestiere

1ro"resul te#nicilor de "estionare a *durilor din ultimele decenii s-a concentrat *e e$olu.iile +nre"istrate +n de5$oltarea dura/il a *durilor3 care au la /a5 a/ordarea ec#ili/rat *ri$indo/iecti$ele de *rotec.ia mediului3 o/iecti$ele socio-culturale3 o/iecti$ele economice și de

mana"ement +n con,ormitate cu 1rinci*iile ,orestiere ado*tate la Con,erin.a Na.iunilor Unite *entruMediu și De5$oltare BUNCED din '44%!

Tot +n ultimii ani s-au ,cut e,orturi sus.inute +n conser$area mediului3 concreti5ate +n cadrul Con$en.iei*entru Di$ersitate iolo"ic! Aceste e,orturi au condus la de5$oltarea A/ordrii Ecosistemice ca șicadru de a/ordare #olistic *ri$ind conser$area și utili5area dura/il a di$ersit.ii /iolo"ice și acom*onentelor sale +n toate ti*urile de ecosisteme!

@!'! Gestionarea dura/il a *durilorTermenul de Gestionare dura/il a *durilor reiese din lecturarea 1rinci*iilor ,orestiere ela/orate deUNCED!

O/iecti$ul de /a5 al *rinci*iilor ,orestiere este de a contri/ui la "estionarea3 conser$area șide5$oltarea dura/il *entru toate ti*urile de *duri asi"urnd +n același tim* ,unc.ii și utili5ri multi*leși com*lementare acestor ecosisteme!

1rinci*iul %/ *re$ede +n mod e>*res c

Resursele ,orestiere și terenurile ,orestiere tre/uie s ,ie "estionate +n mod dura/il *entru a satis,acene$oile sociale3 economice3 ecolo"ice3 culturale și s*irituale ale "enera.iilor *re5ente și $iitoare!

Este de la sine +n.eles ,a*tul c

Ne$oile la care ne re,erim sunt *entru *roduse și ser$icii o,erite de *dure3 cum ar ,i lemnul și*rodusele din lemn3 a*a3 alimente3 ,ura?e3 medicamente3 com/usti/il3 ad*ost3 locuri de munc3recreere3 #a/itate *entru ,auna sl/atic3 di$ersitatea *eisa?ului3 de*o5ite de car/on3 *recum și alte*roduse ,orestiere!

Xi c

Tre/uie luate msuri adec$ate *entru *rote?area *durilor +m*otri$a e,ectelor noci$e ale *olurii3inclusi$ a celei transmise *e calea aerului3 a incendiilor3 /olilor și duntorilor3 +n sco*ul men.inerii *ede*lin a $alorii multi*le a acestora!

1rinci*iile ,orestiere ,ormea5 o declara.ie ,r caracter ?uridic o/li"atoriu!

@!'!'! 1rinci*iile ,orestiere

'V%a! Statele au dre*tul su$eran de a ,olosi3 administra și de a de5$olta *ro*riile resurse3 dar tre/uies se asi"ure c *rin acti$it.ile ce le des,șoar nu *ro$oac daune mediului altor state! Costul a,erentreali5rii unei de5$oltri dura/ile ar tre/ui s ,ie +m*r.it ec#ita/il de ctre comunitatea interna.ional!

%! Resursele ,orestiere și terenurile ,orestiere tre/uie s ,ie "estionate +n mod dura/il *entru asatis,ace ne$oile sociale3 economice3 ecolo"ice3 culturale și s*irituale ale "enera.iilor *re5ente și$iitoare și ar tre/ui s ,ie *rote?ate +m*otri$a e,ectelor *olurii3 incendiilor3 /olilor sau insectelor!

E ne$oie de in,orma.ii +n tim* util Breal *ri$ind starea *durilor și a ecosistemelor ,orestiere!

Gu$ernele ar tre/ui s *romo$e5e și s o,ere o*ortunit.i *entru *artici*area tuturor *r.ilorinteresate la ela/orarea și *unerea +n a*licare a *oliticilor ,orestiere na.ionale!

(&



(! 1oliticile și strate"iile na.ionale ar tre/ui s o,ere un cadru le"al ce s *ermit s*orirea e,orturilor*entru "estionarea3 conser$area și de5$oltarea dura/il a *durilor și a su*ra,e.elor ,orestiere!1oliticile interna.ionale ar tre/ui s *romo$e5e coo*erarea interna.ional +n domeniul *durii!

1rotec.ia mediului și de5$oltarea economic și social tre/uie +ncadrate +n strate"ia de "estionaredura/il a ecosistemelor ,orestiere!

)! Tre/uie recunoscut rolul $ital al tuturor ti*urilor de *duri +n men.inerea *roceselor și a /alan.eiecolo"ice!

@! *oliticile ,orestiere na.ionale ar tre/ui s s*ri?ine comunit.ile locale ce au ca unic surs de $enit șide5$oltare *durea! De asemenea3 *artici*area ,emeilor +n toate as*ectele le"ate de "estionareadura/il a *durilor ar tre/ui s ,ie *romo$at +n mod acti$!

<! tre/uie recunoscut rolul *durilor +n ,urni5area de /ioener"ie și lemn *entru industrie3 ct și o seriede as*ecte le"ate de *roduc.ia3 consumul și dis*oni/ilitatea *roduselor ,orestiere luate +n considerare!

Toate deci5iile le"ate de "os*odrirea dura/il tre/uie s /ene,icie5e de anali5e cost-/ene,iciu demediu B/ilan. de mediu și de metodolo"ii *entru e$aluare economic!

0! ar tre/ui de5$oltate stimulente economice *entru "estionarea dura/il a *durilor3 coro/orate cuun climat economic interna.ional ,a$ora/il!

2! tre/uie de*use e,orturi *entru men.inerea și creșterea su*ra,e.ei ocu*ate de *dure și a*roducti$it.ii *durilorQ

Im*lementarea *oliticilor și *ro"ramelor ,orestiere na.ionale tre/uie sus.inute ,inanciar și te#nic *rincoo*erare interna.ional!

Gestionarea dura/il a *durilor ar tre/ui s se /a5e5e *e direc.ii date de *oliticile și orientrilena.ionale3 lund +n considerare metodolo"ii și criterii sta/ilite la ni$el interna.ional!

Modul de "os*odrire a *durilor ar tre/ui inclus +n modul 5onal de "estionare a resurselor *entru ase men.ine ec#ili/rul ecolo"ic și *roducti$itatea dura/il!

1rote?area *durilor re*re5entati$e3 unice3 $ia/ile ecolo"ic3 ar tre/ui s ,ie asi"urat alturi de*rote?area $alorilor culturale3 s*irituale3 istorice sau reli"ioase!

Accesul la resursele /iolo"ice tre/uie ,cut res*ectnd dre*turile su$erane3 iar sc#im/urile dete#nolo"ie și *ro,iturile din *roduse de /iote#nolo"ie $or ,i sta/ilite *rin con$en.ii de comun acord!

E$aluarea im*actului asu*ra mediului ar tre/ui s ,ie e,ectuate +n ca5ul cnd di$erse ac.iuni +ntre*rinsesunt susce*ti/ile de a a$ea un im*act semni,icati$ asu*ra resurselor ,orestiere im*ortante!

43 '& V ''! 8rile +n curs de de5$oltare ar tre/ui s*ri?inite ,inanciar *entru a s*ori ca*acitatea lor de aim*lementa un mana"ement dura/il al *durilor! 1oliticile ,orestiere ar tre/ui s .in seama de*resiunile și cerin.ele cu *ri$ire la ecosistemele ,orestiere *ro$enite din a,ara sistemului și de a sta/ilimi?loace de inter$en.ie *entru a ,ace ,a. acestora!

Ar tre/ui s ,ie ,acilitate accesul la te#nolo"ie și trans,erul de te#nolo"ii ecolo"ice3 *recum și ,acilitareaKnoH-#oH lui!

('





'%! cercetarea știin.i,ic3 ca*a/ilit.ile institu.ionale și sc#im/ul de cunoștin.e tre/uie consolidate!ene,iciile care decur" din utili5area de cunoștin.e indi"ene ar tre/ui ,olosite +n mod ec#ita/il +ncomun!

'(! Comer.ul cu *roduse ,orestiere ar tre/ui s ,ie desc#is și li/er!

Costurile și /ene,iciile de mediu ar *utea ,i incluse +n mecanisme de *ia.!Tre/uie e$itate msurile unilaterale de restric.ionare a comer.ului cu *roduse ,orestiere!

Ar tre/ui controla.i *oluan.ii care sunt duntori ecosistemelor ,orestiere!

Aceste idei ado*tate in 1rinci*iile Forestiere au stimulat sc#im/rile +n *olitica și le"isla.ia ,orestier3*recum și +n modalit.ile de "os*odrire din +ntrea"a lume! 1artici*area *u/lic +n "estionarea*durilor s-a intensi,icat +n numeroase .ri3 iar a/ordri mai lar"i cum ar ,i de e>em*lu "estionareaecosistemului sau a *eisa?ului sunt din ce +n ce mai ,rec$ent acce*tate și a*licate! Strate"ii inte"ratede conser$are a *durilor ce *resu*un conser$area resurselor ,orestiere și a di$ersit.ii /iolo"ice3 suntdin ce mai des ,olosite +n mana"ementul ,orestier att +n interiorul ariilor *rote?ate ct și +n a,araacestora!

@!'!)! Criterii și indicatori *entru "estionarea dura/il a ecosistemelor ,orestiere

Conce*tul de "estionare dura/il a *durilor a ,ost *us +n *ractic +nce*nd din '44%3 +n numeroase.ri B')4 de .ri "ru*ate +n nou re"iuni și ecore"iuni3 a cror su*ra,a. de *dure re*re5int 403@ dinsu*ra,a.a total de *dure de *e "lo/! 8rile im*licate continu s se +ntlneasc +n mod re"ulat *entrua *er,ec.iona conce*tul de "estionare dura/il3 *entru a ela/ora criterii și seturi de indicatori care s*ermit monitori5area a*licrii +n *ractic a conce*tului *re5entat!

Fi"ura @!'! Aco*erirea "eo"ra,ic *entru cele nou criterii și indicatori de *roces re"ionali!

Deși e$oluea5 se*arat3 aceste *rocese re"ionale și ecore"ionale sunt similare conce*tual +n ce*ri$ește o/iecti$ele și a/ordarea "eneral3 acestea ,cnd sc#im/ de in,orma.ii și e>*erien.e carere5ult +ntr-o con$er"en. +n ceea ce *ri$ește *rinci*alele elemente constituti$e ale "os*odririi

dura/ile a *durilor!

(%

Recent3 la Con,erin.a Interna.ional *entru Contri/u.ia cu Criterii și Indicatori necesari GestionriiDura/ile a 1durilor T#e HaJ ,orHard BCalea de urmat des,șurat +n %&&( +n Guatemala3 a adunatre*re5entan.i *entru toate *rocesele descrise mai sus3 o,iciali "u$ernamentali3 or"ani5a.iiinterna.ionale inter"u$ernamentale și non"u$ernamentale și e>*er.i din teren! Aceștia s-au *us deacord asu*ra /ene,iciilor *oten.iale a unui set comun de criterii *entru "estionarea dura/il a*durilor3 /a5at *e seturile e>istente ela/orate la ni$el re"ional sau eco-re"ional3 *artici*an.ii laaceast con,erin. recunoscnd urmtoarele șa*te domenii tematice comune

'

%

(

)

@

<0

E>tinderea resurselor ,orestiereQ

Di$ersitatea /iolo"icQ

Sntatea și $italitatea *duriiQ

Func.iile de *roduc.ie ale resurselor ,orestiereQ

Func.iile de *rotec.ie ale resurselor ,orestiereQ

Func.iile socio-economiceQ1olitica3 cadrul le"al și institu.ional!

Dintre acestea3 *atru sunt le"ate de as*ectele de mediu ale "estionrii dura/ile3 și trei de as*ectesocio-economice3 alctuind ast,el cei doi *iloni ai "estionrii dura/ile a resurselor ,orestiere!

Fiecare criteriu este de,init *rin indicatori cantitati$i și calitati$i3 care sunt msura.i și monitori5a.i +nmod re"ulat *entru a determina e,ectele inter$en.iilor de "estionare a *durilor3 sau neinter$en.ia +n*duri3 cu sco*ul ameliorrii *ro"resi$e a *racticilor actuale! Du* cum era de aște*tat3 indicatorii$aria5 ,oarte mult +n ,unc.ie de ti*urile de *duri3 condi.iile de mediu3 condi.iile sociale3 economice*olitice sau culturale! Indicatorii tre/uie s ,ie dinamici și desc#iși la sc#im/are +n tim* +n /a5a de noidesco*eriri3 cunoștin.e etc BKnoH #oH și +n con,ormitate cu ne$oile și $alorile a,late +n sc#im/are!

Seturile de indicatori și criterii ,olosite la ni$el na.ional sunt com*letate de de5$oltarea și *unerea +na*licare a indicatorilor de,ini.i la ni$el de unitate de mana"ement ,orestier Bunitate de *roduc.ie3ar/oret3 ocol sil$ic3 +n urma acti$it.ilor s*eci,ice3 *recum și de in,orma.iile ,urni5ate de al.i actoriBON&G3 comunit.i locale3 or"ani5a.ii *ri$ate!

Gradul de im*lementare a criteriilor și indicatorilor la ni$el na.ional și su/na.ional $aria5 considera/il!6n numeroase .ri de5$oltate criteriile și indicatorii stau la /a5a msurrii *ro"resului +n ce *ri$ește"estionarea dura/il a resurselor ,orestiere și sunt tot mai des incor*ora.i +n *ro"ramele și *oliticile,orestiere na.ionale! 6n numeroase .ri +n curs de de5$oltare3 ac.iunea este limitat *rin li*sa de ,onduriși insu,icien.a *ersonalului cali,icat *entru colectarea și anali5a in,orma.iilor și *entru de5$oltarea3

im*lementarea și monitori5area *rescri*.iilor de "estionare /a5ate *e in,orma.iile o/.inute!

Re5ultatele *re5entate la o +ntlnire interna.ional +n %&&( ct și la alte reuniuni te#nice or"ani5ate deUNCED3 demonstrea5 creșterea accentului *us *e conser$area și de5$oltarea dura/il a resurselor,orestiere la ni$el mondial *recum și creșterea interesului *entru *unerea +n a*licare a *racticilor dede5$oltare dura/il a resurselor ,orestiere!

@!'!@! 1unerea +n *ractic a msurilor de "estionare dura/il a resurselor ,orestiere

Conce*tul "estionrii dura/ile a resurselor ,orestiere a in,luen.at multe ini.iati$e la di$erse ni$ele3*rintre care amintim re$i5uirea de *olitici și le"isla.ii ,orestiere și care au ,ost inte"rate la ni$el local3na.ional3 re"ional sau la ni$el de or"ani5a.ii ,orestiere interna.ionale!

((



6n tim* ce criteriile și indicatorii au contri/uit la trans*unerea +n *ractic a conce*telor și sta/ilireamodului de lucru *entru monitori5area *ro"resului im*lementrii și a e,ectelor ac.iunilor ce au ,ostsau nu au ,ost luate3 un numr recent de ini.iati$e +n sil$icultur au $i5at trans*unerea de elementes*eci,ice ale "estionrii dura/ile +n *ractic +n circumstan.e di,erite și +n ca5ul unor o/iecti$e di,eritede mana"ement ,orestier3 /ine+n.eles la scri di,erite! Acestea includ3 alturi de multe altele

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

*ro"ramele ,orestiere na.ionaleQ

de5$oltarea montan inte"ratQ

mana"ementul inte"rat *artici*ati$ al /a5inelor #idro"ra,iceQ

mana"ementul ariilor *rote?ateQ

1duri model și demonstrati$eQ

Sil$icultur *artici*ati$comunitarQ

Mana"ement ,orestier ada*tati$ cola/orati$Q

Modele de *ractici de e>*loatare a *durilor E>*loatri cu im*act redusQ

Mana"ementul Inte"rat al duntorilor ,orestieriQ

Mana"ementul inte"rat și *artici*ati$ al incendiilor de *dureQ

Restaurarea *eisa?uluiQ

-Conser$area In situ a di$ersit.ii /iolo"ice și a resurselor "enetice ,orestiere +n *durile de*roduc.ieQ

- Certi,icarea și auditul *durilor!

A/ordarea ecosistemic și a*lica.ii ale acesteia +n sil$icultur

Conce*tele ,undamentale ale unei a/ordari ecosistemice sunt urmatoarele

\- ,iind cunoscut ca toate elementele unui ecosistem B,i5ice3 c#imice si /iolo"ice suntinterde*endente3 ]resursele tre/uie administrate ca sisteme dinamice si inte"rate mai curnd caelemente inde*endente si distincte! 6n *ractica3 aceasta "estiune *resu*une ca toate elementele careinter$in tre/uie sa +ntelea"a consecintele "esturilor lor asu*ra dura/ilitatii ecosistemelor] Brona F!3'44)! EcosJstem Science - NoH and in t#e Future acK"rounder ,or Science and Tec#nolo"J Re$ieH!National :Jdrolo"J Researc# Institute3 SasKatoon3 SasKatc#eHan!

\- natura dinamica si com*le>a a ecosistemelor necesita ca a/ordarea ecosistemica sa ,ieada*ta/ila!

\- *ro/lemele com*le>e dintr-un ecosistem nu *ot ,i a/ordate dect *rin inte"rarea*reocu*arilor stiinti,ice3 sociale si economiceQ cercetarea3 *lani,icarea3 comunicarea si "estiunea demediu tre/uie sa ,ie interdisci*linare!

A$anta?ele a/ordarii ecosistemice sunt urmatoarele

\- se acorda o atentie *rioritara relatiilor dintre di,eritele elemente ale unui ecosistem3 ceea ce,a$ori5ea5a "estiunea inte"rata a acestoraQ

()



\- se *une accentul *e *ro/lemele *e termen lun" sau la scara mare3 ceea ce *ermite ado*tareaunei strate"ii orientata +n s*ecial catre ^antici*atie si *re$enire] mai curnd dect catre metoda,olosita +n mod curent - ^reactie si corectie]Q

\- se recunoaste rolul culturii3 $alorilor si sistemelor socio-economice +n *ro/lemele de "estiunea mediului si resurselorQ

\ - aceasta a/ordare o,era un mecanism care sa *ermita inte"rarea stiintelor si "estiunii!

@!'!<! UNCED și con$en.ia *entru di$ersitate /iolo"ic

Unul dintre re5ultatele c#eie ale UNCED a ,ost Con$en.ia *entru Di$ersitate iolo"ic! Acest acord cu,or. ?uridic a ,ost semnat de '<2 de state +n @ iunie %&&(! Con$en.ia are trei mari o/iecti$e *rinci*aleconser$area di$ersit.ii /iolo"ice3 utili5area dura/il a com*onentelor acesteia și +m*r.irea corect șiec#ita/il a /ene,iciilor re5ultate din resursele "enetice!

Con$en.ia *entru di$ersitate /iolo"ic descrie A/ordarea ecosistemic ast,el

A/ordarea ecosistemic este o strate"ie *entru mana"ementul inte"rat al terenurilor3 a a*ei și al

resurselor $ii3 care *romo$ea5 conser$area și utili5area dura/il a acestora +ntr-un mod ec#ita/il!

Xi

O a/ordare ecosistemic este /a5at *e a*licarea a*licarea de metodolo"ii cores*un5toare a>ate *eni$elurile de or"ani5are /iolo"ice lund +n considerare structura de /a5 a acestora3 ,unc.iile șiinterac.iunile dintre or"anisme și mediul lor! De asemenea3 se recunoaște c oamenii3 cu di$ersitatealor cultural3 sunt o com*onent inte"rant a multor ecosisteme!

6n ceea ce *ri$ește termenul de Ecosistem

_ termenul de ecosistem _ se *oate re,eri la oricare unitate ,unc.ional la orice scar! 6ntr-ade$r

scara de anali5 și de ac.iune ar tre/ui determinat de *ro/lema a/ordat! S-ar *utea de e>em*lu s,ie un /ul"re de sol3 un lac3 o *dure3 un /iom3 ori o +ntrea" /ios,er!

@!'!0! 1rinci*iile a/ordrii ecosistemice

'!O/iecti$ele modului de "estionare a terenurilor3 a*elor și resurselor $ii sunt o c#estiune deale"ere a societ.iiQ

%! Mana"ementul ar tre/ui s ,ie descentrali5at la cel mai mic ni$el *osi/ilQ

(!Gestionarii de ecosisteme ar tre/ui s ia +n considerare e,ectele actuale Bsau *oten.iale aacti$it.ii lor asu*ra ecosistemelor $ecine sau a altor ecosistemeQ

)!Recunoscnd cști"ul *oten.ial din mana"ement3 e>ist3 de o/icei3 o ne$oie de +n.ele"ere și de"estionare a ecosistemului +ntr-un anumit conte>t economic! Orice ast,el de *ro"ram de mana"emental ecosistemului ar tre/ui

a! S contri/uie la reducerea *resiunilor *ie.ii care a,ectea5 di$ersitatea /iolo"icQ

/!S atra" stimulente *entru a *romo$a conser$area /iodi$ersit.ii și de5$oltarea dura/il aecosistemelor ,orestiereQ

c! 1e ct *osi/il s internali5e5e costurile și /ene,iciile +n ecosistemul datQ

@!Conser$area structurii și ,unc.iilor ecosistemului cu sco*ul de a men.ine ser$iciile ecosistemice

este o/iecti$ *rioritar al a/ordrii ecosistemiceQ

<! Ecosistemele ar tre/ui s ,ie "estionate +n limitele de ,unc.ionare a acestoraQ

(@



0! A/ordarea ecosistemic ar tre/ui s ,ie +ntre*rins adec$at la ni$el s*a.ial și tem*oralQ

2!8innd cont de di,eritele scri tem*orale și decala?ele +n tim* ce caracteri5ea5 *roceseleecosistemice3 o/iecti$ele *entru mana"ementul ecosistemelor ar tre/ui sta/ilite *e termen lun"Q

4! Mana"ementul tre/uie s recunoasc c sc#im/rile sunt ine$ita/ileQ

'&!A/ordarea ecosistemic tre/uie s ia +n considerare un ec#ili/ru adec$at dintre inte"rarea3conser$area și utili5area di$ersit.ii /iolo"iceQ

''!A/ordarea ecosistemic tre/uie s ia +n considerare toate ,ormele de in,orma.ii rele$ante3inclusi$ cunoștin.ele3 ino$a.iile știin.i,ice și *racticile localeQ

'%!A/ordarea ecosistemic tre/uie s im*lice toate sectoarele rele$ante ale societ.ii șidisci*linele știin.i,ice!

@!'!2! A*licarea a/ordrii ecosistemice +n sil$icultur

1rinci*iile a/ordrii ecosistemice au ,ost ado*tate relati$ recent3 și este ,oarte "reu +n acest momentde a tra"e conclu5ii ,e5a/ile *ri$ind a*licarea acestora *e termen lun"! 1e de alt *arte3 conce*tesimilare au ,ost a*licate *entru un numr mai mare de ani +n SUA3 su/ denumirea de Mana"ementulecosistemelor!

Ela/orarea conce*telor *ri$ind a/ordarea ecosistemic și $eri,icarea *ractic a acesteia s-a ,cut +ntrei ateliere re"ionale demarate +n %&&& +n A,rica de Sud3 America de Sud res*ecti$ +n Asia de Sud-Est!Aceste ateliere au ,ost or"ani5ate de ctre Institutul Re"al *entru Mediu BU 3 IUCN3 UNESCO Fetc!

Germania recomand și sus.ine du* o serie de o/ser$a.ii de5$oltarea a/ordrii ecosistemice3*ro*unnd ra,inarea *rinci*iilor și a +ndrumrilor e>istente *e /a5a unor studii de ca5!

@!%! Conclu5iiA/ordarea Ecosistemic are un *uternic su*ort *olitic3 și a ,ost ado*tat ca un cadru *rinci*al demsuri ce au ,ost luate *entru *unerea +n a*licare a Con$en.iei *ri$ind Di$ersitatea iolo"ic!

Anali5a com*arati$ a celor dou conce*te

O/iecti$e

O/iecti$ul de /a5 a 1rinci*iilor Forestiere este de a contri/ui la mana"ementul3 conser$area șide5$oltarea dura/il a *durilor și de a asi"ura ,unc.iile și *rodusele multi*le și com*lementare,urni5ate de acestea!

6n ce *ri$ește A/ordarea Ecosistemic3 aceasta este o strate"ie *entru "estionarea inte"rat aterenurilor3 a*elor și a resurselor $e"etale și animale ce *romo$ea5 conser$area și utili5area +n modec#ita/il a resurselor

Mana"ementul3 conser$area și de5$oltarea dura/il a resurselor re"enera/ile este de alt,el sco*uldeclarat al am/elor conce*te!

1rinci*iile ,orestiere au ,ost de5$oltate la ni$el sectorial3 atta tim* ct unele dintre *reocu*rilema?ore au ,ost de a inte"ra conser$area s*eciilor non-lemne și de a o/.ine /ene,icii și $alori non-materiale +n sistemele de *roduc.ie! De asemenea aceste *rinci*ii *romo$ea5 o mai mare *artici*arela "estionarea att a sistemelor de *roduc.ie ct și a 5onelor *rote?ate!

Documents

Managementul Resurselor Forestiere (3)