of 52 /52
ÎN CAUTAREA LIBERALIZĂRII PIERDUTE Deschiderea pieţei de energie electrică din Republica Moldova: unde suntem şi unde ar trebui să ajungem? Studiu de politici energetice Ion EFROS Cercetător - analist în domeniul energiei, IPP Chişinău, 2016

ÎN CAUTAREA LIBERALIZĂRII PIERDUTE

  • Author
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of ÎN CAUTAREA LIBERALIZĂRII PIERDUTE

ÎN CAUTAREA LIBERALIZRII PIERDUTE
Deschiderea pieei de energie electric din Republica Moldova: unde suntem i unde ar trebui
s ajungem?
Chiinu, 2016
2
Acest studiu a fost realizat cu suportul parial al Foundation Open Society Institute în cooperare cu Think
Tank Fund al Open Society Foundations. Opiniile exprimate în acest studiu aparin autorului i nu reflect
neaprat punctul de vedere al donatorului sau al Institutului de Politici Publice.
© Institutul de Politici Publice, Aprilie 2016. Toate drepturile rezervate. Nici o parte din aceast
publicaie nu poate fi reprodus, stocat într-un sistem de copiere sau transmis în oricare form sau cu
orice mijloace electronice, mecanice, copiere, înregistrare sau altele fr referin la surs. Institutul de
Politici Publice salut i încurajeaz folosirea i diseminarea materialelor incluse în aceast publicaie.
3
III. Liberalizarea pieelor de electricitate din rile Baltice. Lecii pentru Moldova…………20
IV. Cuplarea Moldovei la piaa european a electricitii.
Analiza pieelor regionale (Bulgaria, România, Ucraina). ……………….…………….……......28
V. Recomandri………………………………………………….….…….………………………………………………47
VI. Concluzii………………………………………………….…………….…………………………………………………52
În esen scopul liberalizrii vizeaz sporirea securitii energetice, creterea competiiei,
atragerea investiiilor în domeniul energetic. Se consider c în cazul Moldovei care este o
pia prea mic aceste obiective pot fi realizate doar prin integrarea intr-o pia regional, iar
ulterior în piaa intern de energie a Uniunii Europene. Acest studiu va analiza liberalizarea
pieei de energie electric a Moldovei având ca scop ilustrarea beneficiilor deschiderii pieei,
crearea unei piee energetice reale i cuplarea la pieele ENTSO-E.
La 6 octombrie 2011 odat cu Adunarea Ministerial a Consiliului de Minitri ai Comunitii
Energetice de la Chiinu se decide avansarea liberalizrii i deschiderii pieelor energetice în
spaiul Comunitii Energetice prin adoptarea deciziei de implementare a ”pachetului energetic
III”, care reprezenta o etap mai avansat i mai hotrât de deschidere a pieelor europene de
energie. Noutatea acestui pachet, comparativ cu pachetul I i II sunt cerinele pentru separarea
proprietii operatorilor de transport a electricitii pentru un acces nediscriminatoriu la reea
i întrirea competiiei, crearea unei Agenii de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul
Energiei (ACER) a crei membri sunt reglementatorii rilor UE i o Asociaie European a
Operatorilor de Transport i de Sistem pentru energie electric (ENTSO-E) care întrunete
operatori ai sistemelor de transport a electricitii din state membre i non-membre ale UE.
Aceste instituii împreun cu Comisia European i instituiile naionale ale statelor membre ale
UE i Comunitii Energetice urmeaz s finalizeze crearea unei pieei pan-europene de
electricitate. Prin acest pachet, pe partea care ine de energia electric, se propuneau Directiva
2009/72/CE care va înlocui Directiva 2003/54/CE i Regulamentul (CE) nr. 714/2009 care va
înlocui Regulamentul (CE) nr. 1228/2003.
În acest studiu vom arta:
a. Care sunt blocajele care împotmolesc i ce ar putea mica înainte procesul de
liberalizare a pieei de electricitate din Moldova;
b. Cum a influenat procesul de liberalizare rile Baltice i ce lecii poate lua Moldova din
aceast experien;
c. Rolul altor trei piee regionale de electricitate în diminuarea deficitului capacitilor de
generare a Republicii Moldova.
rapoartelor reglementatorilor pieelor energetice din rile investigate, rapoartelor instituiilor
energetice europene, analiza datelor statistice oficiale din rile examinate, interviuri cu experi
naionali independeni, angajai ai participanilor la piaa energetic din Moldova i alte ri,
experi i consultani internaionali. Autorul a beneficiat i de o vizit de studiu în cadrul
Comunitii Energetice, motiv pentru care mulumete Foundation Open Society Institute.
5
II. EVALUAREA PILONILOR LIBERALIZRII PIEEI DE ELECTRICITATE DIN REPUBLICA MOLDOVA
Un punct final al liberalizrii nu exist. Esena liberalizrii energetice este de a aduce
transparen pe pieele de energie, preuri mai rezonabile pentru consumatori, cretere
economic, securitate energetic. Mai nou, la nivel European, acestora s-a adugat prevenirea
schimbrilor climatice prin promovarea tehnologiilor nepoluante. Aceste obiective sunt largi i
adesea intr în ”conflict” unele cu altele. Demografia, pieele, tehnologiile i politicile
energetice ale statelor evolueaz, iar odat cu acestea i forma pe care o ia liberalizarea. În
esen, îns, liberalizarea pieelor de electricitate la nivel european se refer la:
(a) Separarea productorilor i furnizorilor de energie de reelele de transport i distribuie;
(b) Întrirea independenei reglementatorului pieei de energie;
(c) Separarea proprietii operatorului de transport i de sistem i independena sa de orice
interes de furnizare sau de producere a energie electrice
(d) Accesul reglementat al terelor pri la reelele de transport;
(e) Cooperarea transfrontalier dintre operatorii sistemelor de transmisie a electricitii;
(f) Creterea transparenei la nivelul vânzrilor de energie cu amânuntul în beneficiul
consumatorilor.
Prima parte a acestui studiu va examina aceste componente care sunt relevante i pentru
liberalizarea pieei de electricitate din Republica Moldova, explicând rolul fiecrei componente
i artând ce poate fi îmbuntit.
A. Separarea proprietii reelelor de transport
Separarea reelelor de transport de segmentele competitive ale producerii i furnizrii este
necesar deoarece se consider c meninerea lor într-o companie integrat vertical blocheaz
accesul altor productori i furnizori la reele. Acest blocaj este în detrimentul consumatorilor
pentru c împiedic penetrarea pieei de ctre ali juctori, care ar putea oferi servicii i preuri
mai bune. Forma segmentrii diferitor pri ale lanului industriei energetice de reea s-a
produs la început prin separarea conturilor contabile ale segmentelor competitive de cele
necompetitive, apoi prin separarea operaional, ajungându-se în final la opiunea separrii
juridice. Dei scopul declarat al celor trei valuri succesive de liberalizare a pieelor de
electricitate la nivel european (1996, 2003, 2009) a fost acelai, urmrindu-se separarea clar a
intereselor producerii i furnizrii de electricitate de cele de acces la reelele de transport, acest
scop nu a reuit în totalitate nici mcar cu cea de-a treia Directiva europeana din 2009. Acest
lucru s-a datorat presiunilor pe care le-au fcut în special Germania i Frana care au preferat s
menin marile lor companii naionale din sectorul energetic în structuri integrate vertical.
Astfel, Directiva 2009/72/CE pe lâng opiunea separrii în companii total distincte include alte
6
modele sunt urmtoarele1:
1. Modelul separrii complete a proprietii companiilor de reelele de transport de
proprietarii companiilor care produc sau furnizeaz electricitatea (”ownership
unbundling”);
2. Modelul Operatorului de Sistem Independent (ISO) prin care companiile implicate în
furnizare pot deine sistemul de transport al electricitii în timp ce operarea acestuia,
investiiile i mentenana reelelor sunt date spre gestiune unei alte companii
independente juridic;
3. Modelul Operatorului de Transport Independent (ITO) prin care companiile implicate în
activitatea de furnizare pot deine i opera reelele de transport a electricitii, dar
numai printr-o companie subsidiar, iar toate deciziile importante, inclusiv de investiii
sunt luate independent de compania mam.
Statul cunoscut pentru modelul separrii clasice complete este Regatul Unit al Marii Britanii.
Frana, Austria i Bulgaria au optat pentru modelul ITO, în timp ce România a optat pentru
modelul ISO.2 Despre planurile de liberalizare a pieei electroenergetice a Republicii Moldova s-
a vehiculat pentru prima dat în anul 1996 într-o Hotrâre de Guvernului condus de Andrei
Sangheli.3 Liberalizarea propriu zis nu a început îns decât odat cu Aderarea la Tratatul
Comunitii Energetice în Mai 2010, angajament întrit juridic i prin Acordul de Asociere la
Uniunea European pe care Moldova l-a semnat în iunie 2014.
În acest moment formal operatorul de sistem, Moldelectrica este separat din punct de vedere
juridic i contabil de activitile de producere i furnizare a electricitii, iar modelul ales pare a
fi cel al modelului separrii complete (ownership unbundling). Proiectul noii Legi cu privire la
electricitate din 2014 transpune criteriile legate de certificare a acestei companii conform
Directivei 2009-72-EC.4 Totui la nivel operaional aceast companie continu s fie
1 European Comission ”Market integration. Unbundling”, https://ec.europa.eu/energy/en/topics/markets-and-
consumers/market-legislation, accesat la 16 aprilie 2016 2 European Commission (2016) ”TSO Certifications”,
https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/certifications_decisions.pdf, accesat la 16 aprilie 2016 3 Valentin Arion, Strategii i politici energetice (Uniunea European i Republica Moldova). Chiinu, ed.
„Universul”, 2004, p. 399 4 Energy Community (2015) ”EnC Implementation Report 2015”, p.133, https://www.energy-
Publice este i acionarul celor dou CET-uri din cadrul Termoelectrica. Tot Ministerul
Economiei administreaz CET Nord i Centrala hidroelectric din Costeti. Toate aceste
companii sunt implicate în activiti de producere a electricitii. Ministerul Economiei este i
proprietarul RED Nord, RED Nord – Vest, Furnizare Energie Nord, Energocom, care sunt
operatori ai sistemului de distribuie, respectiv furnizori de electricitate. Astfel, separarea
producerii i furnizrii electricitii de activitatea transport nu este complet i nu corespunde
în totalitate cu cerinele normei europene. Prin urmare Moldova continu s aib un sector
energetic vertical integrat. Aceast constatare rmâne valabil chiar dac 70% din reelele de
distribuie aparin unei companii private, Gaz Union Fenosa, iar peste 70% din electricitatea
consumat pe malul drept al Nistrului este produs de Centrala de la Cuciurgan care de
asemenea este controlat de un investitor privat.5 În aceste condiii, soluia care rmâne la
îndemâna Guvernului pentru a se conforma Directivei 2009/72/EC este fie de a trece gestiunea
companiei de stat Moldelectrica ctre alt Minister, fie de a pstra gestiunea Moldelectrica în
gestiunea Ministerului Economiei i de a transfera companiile cu capital de stat implicate în
activiti de producere în gestionarea altor autoriti publice de stat.6
B. Reglementator independent
Apariia reglementatorului de pia este o necesitate în contextul liberalizrii pieelor de
energie. Misiunea sa principala este de a asigura un acces nediscriminatoriu, obiectiv i
transparent bazat pe tarife reglementate la reelele de electricitate constituite ca monopol
natural i de corecta ceea ce în mod convenional este perceput drept euare a pieei (market
failure) în alocarea eficient a resurselor. În cazul pieei de electricitate vorbim de un eec al
acestei industrii. Reglementatorul vine s corecteze eecul pieei, s supravegheze funcionarea
eficient a acesteia i s edifice o pia energetic concurenial.
Independena reglementatorului trebuie vzut în raport cu toate prile interesate: în raport
cu Parlamentul, Guvernul, companiile energetice i consumatori. Aceste elemente sunt
prevzute în Directiva 2009/72/CE i Regulamentul (CE) nr. 714/2009. În acest scop
reglementatorul trebuie s fie o entitate separat, cu propriul su buget, iar Parlamentul s îi
ofere suficiente resurse i mai ales independen decizional pentru a-i îndeplini misiunea.
Deciziile reglementatorului sunt obligatorii pentru companii, având dreptul s le sancioneze
5 Trebuie amintit îns c statutul juridic al acestei Centrale rmîne incert, deoarece rezultatul privatizrii acesteia nu este
recunoscut de Guvernul de la Chiinu. Prin urmare, juridic, Centrala de la Cuciurgan rmâne proprietate a Guvernului Republicii Moldova i implicit a Ministerului Economiei care gestioneaz portofoliul energetic al rii, chiar dac Guvernul nu controleaz activitatea acestei centrale. 6 Ministerul Econmiei din Republica Moldova “ANALIZA PRELIMINAR A IMPACTULUI DE REGLEMENTARE (AIR) referitor la
transpunerea în legislaia ce reglementeaz sectorul electroenergetic a Directivei nr. 2009/72/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaa intern a energiei electrice”, p. 22, http://mec.gov.md/sites/default/files/document/attachments/ep-_air_lg_ee_final_cu_legea.doc
prin penaliti în cazul în care companiile nu le respect. Toi participanii pieei energetice
(productori de electricitate, operatorii reelelor, traderii i furnizorii de electricitate,
consumatorii) trebuie s furnizeze informaii exacte ctre reglementator.7
În Republica Moldova Proiectul Legii cu privire la electricitate din 2014 indic sarcinile
reglementatorului printre care (1) eliberarea licenelor de generare, transport, distribuie i
furnizare a electricitii i supravegherea modului în care entitile care le-au primit îi
îndeplinesc atribuiile; (2) reglementarea preurilor i tarifelor; (3) monitorizarea schimburilor
transfrontaliere i a modului în care se aloc capacitile de interconectare; (4) separarea
conturilor contabile i monitorizarea termenilor i condiiilor pentru conectarea noilor
productori de energie electric (5) protecia consumatorilor finali. În plus Proiectul noii Legi
extinde aspecte din legislaia “pachetului energetic III” care sunt vag definite sau lipsesc în
Legea în vigoare din 2009, precum ar fi oferirea dreptului Ageniei de a propune judectoriilor
relevante din Moldova impunerea penalitilor actorilor din piaa energetic în cazul în care
acestea nu-i onoreaz obligaiile, dreptul de a iniia investigaii i de a impune msuri concrete
de promovare a competiiei.
Dincolo de atribuiile i drepturile pe care i le ofer actualul cadru legal, ANRE a fost suspus
unor presiuni politice crescute în ultimii ani. De exemplu Legea nr 1525 din 1998 cu privire la
energetic stabilete în articolul 4 (punctul 6, litera f) c Directorul ANRE poate fi demis în caz
de ”aflare în incompatibilitate”8 fr a preciza natura acestei incompatibiliti, fapt care poate
lsa loc pentru interpretri i presiuni politice asupra acestuia. Acest debueu legal a fost folosit
de Parlament în 2013 i 2014 pentru a vota demiterea Directorului General al Ageniei.
În acest context trebuie amintit c Articolul 7 (punctul 2) al Legii cu privire la electricitate din
2009 stabilete c ”Agenia…are statut de persoan juridic i nu se subordoneaz nici unei alte
autoriti publice sau private, cu excepia cazurilor stipulate în lege”, text care este trecut i în
proiectul noii Legi a electricitii din 2014 prin art. 6 (punctul 2). În plus proiectul de Lege din
2014 stabilete prin art. 6 (punctul 4) c ”Directorii Consiliului de administraie i personalul
Ageniei la îndeplinirea atribuiilor de reglementare acioneaz în mod independent de orice
interes de pia, nu solicit i nu accept instruciuni directe din partea Guvernului, a organelor
centrale de specialitate ale administraiei publice sau din partea altor autoriti”. Exact acest
punct a fost înclcat i de Consiliul Suprem de Securitate din Moldova i Confederaia Naional
a Sindicatelor în august 2015 când au cerut suspendarea deciziei ANRE de majorare a tarifelor
7 European Comission (2010)”INTERPRETATIVE NOTE ON DIRECTIVE 2009/72/EC CONCERNING COMMON RULES FOR THE
INTERNAL MARKET IN ELECTRICITY AND DIRECTIVE 2009/73/EC CONCERNING COMMON RULES FOR THE INTERNAL MARKET IN NATURAL GAS”, COMMISSION STAFF WORKING PAPER, Brussels, 22 January 2010, https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/2010_01_21_the_regulatory_authorities.pdf 8 LEGEA Nr. 1525 din 19.02.1998 cu privire la energetic, http://lex.justice.md/md/311606/
de distribuie i furnizare, având ca motiv ”situaia economico-financiar i social-politic din
ar”9, dar fr a ine cont de pierderile pe care le-au suferit distribuitorii i furnizorii de
electricitate ca urmare a devalorizrii leului moldovenesc în raport cu dolarul american. Toate
aceste presiuni trebuiesc înlturate pentru a i se permite ANRE s-i exercite mandatul de
arbitru imparial într-o pia liberalizat.
Pe lâng acestea ANRE admite deliberat carene în transparena lurii deciziilor. Cele mai
recente se refer la eliberarea în timp record a unei licene de furnizare a electricitii în
segmentul engros unei companii abia înregistrate (Energocapital) la Chiinu, cu acionari
necunoscui i fr nici o experien anterioar în comercializarea energiei.10 Ulterior,
devalorizarea leului a fcut imperativ ajustarea tarifelor de ctre ANRE pentru a nu pune
distribuitorii i furnizorii finali în situaia incapacitii de plat. Chestiunea revizuirii tarifelor a
fost i continu s fie de interes public major în condiiile în care srcia energetic afecteaz
pân la 80% din populaia rii. Modul în care s-a fcut îns recalcularea tarifelor în data de 18
iulie 2015 a înclcat ”Regulamentul cu privire la procedurile de asigurare a transparenei în
procesul de elaborare i adoptare a deciziilor”, din 16.02.2010. Regulamentul obliga Agenia s
plaseze pe pagina sa electronica proiectul de decizie a revizuirii tarifelor cu includerea
propunerilor aprute în urma unor consultri publice. În acest sens un anun privind
organizarea consultrilor publice trebuia fcut cu cel puin 15 zile înainte de definitivarea
acestui proiect de decizie. Sinteza recomandrilor parvenite ca urmare a acestor consultri,
precum i notele informative care s justifice proiectul de decizie trebuiau publicate pe site-ul
Ageniei, prevederi care nu au fost respectate. 11
Msurile concrete prin care poate fi îmbuntit activitatea, sporit independena i
transparena ANRE in de: limitarea membrilor Consiliului de Administraie la un singur mandat,
nominalizarea unui comitet de experi neutri pentru preselecia candidailor Consiliului de
Administraie pentru a reduce impactul factorilor politici în procedura de nominalizare,
scoaterea din legislaie a termenului vag de ”incompatibilitate” ca motiv pentru a demitere a
directorilor ANRE care nu este clar definit i care las loc de interpretri, votarea la timp a
bugetului Ageniei, petrecerea consultrilor publice pentru ca toate prile interesate s se
9 HOTRÎREA Nr. 179 din 03.09.2015 privind suspendarea aplicrii Hotrîrii Consiliului de Administraie al ANRE nr.
152/2015 din 17 iulie 2015 privind tarifele pentru serviciul de transport al energiei electrice, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=360856
10 ”DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a SESIUNEA a II-a ORDINAR – IULIE 2015”.
edina din ziua de 2 iulie 2015. (STENOGRAMA) SUMAR. P.134 http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=KG09Lk9%2Flmw%3D&tabid=128&mid=506&language=ro-RO 11
A se vedea HOTRÎREA Nr. 96 din 16.02.2010 cu privire la aciunile de implementare a Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie
2008 privind transparena în procesul decizional, http://lex.justice.md/md/333789/
poat pronuna înainte de luarea unor decizii.12 Pe lâng acestea ar trebui amendate condiiile
de angajare, care s restricioneze acceptarea în funcii de Directori i efi de direcii ai ANRE a
persoanelor care au activat în companii energetice, iar cei care au fost deja acceptai s li se
interzic acest lucru dup ce le-a expirat mandatul pentru o perioad definit. Toate aceste
msuri ar trebui s sporeasc independena real în activitatea Ageniei.
C. Accesul la reele
Accesul la reele este un alt element cheie al liberalizrii pieei de energie. Într-o pia
concurenial nu este suficient doar restructurarea corporativ a companiilor vertical
integrate. Prin accesul la reelele de transport i distribuie a diferitor furnizori se stimuleaz
concurena atât pentru companiile care produc electricitatea, cât i pentru cele care o vând
consumatorului final. În acest fel consumatorii beneficiaz de mai multe opiuni, servicii mai
diversificate i preuri mai bune. Prima Directiv european de liberalizare a pieei de
electricitate a introdus conceptul de acces negociat i acces reglementat la reele. Începând cu
a doua Directiv de liberalizare a electricitii, îns, s-a înlturat posibilitatea accesului negociat
la reele pentru c acest regim nu era considerat suficient pentru a diminua cota de pia a
companiilor vertical integrate care deineau în continuare proprietatea liniilor de transport
electric. Acest regim va fi dezvoltat mai aprofundat în Directiva a treia de liberalizare a pieei
europene de electricitate, Directiva 2009/72/CE. Sunt dou elemente cheie care definesc
accesul la reea: a. tarifele care trebuiesc determinate de ctre reglementator conform unei
metodologii prestabilite i publicate; b. codurile de reea care stabilesc regulile de acces la
sistemul de transport.
În privina tarifelor, metodologia privind tarifele de transport a electricitii a fost revizuit în
Mai 2013 de ctre ANRE pentru a include pierderile de reea în costurile suportate de
companie. În iulie 2015 ANRE a adoptat un nou tarif de transport care s ia în calcul costurile
cauzate de energia cumprat pentru acoperirea pierderilor de transport a electricitii. De
asemenea tarifele de acces la reelele de distribuie cu diferite nivele de tensiune au fost
adoptate în iulie 2015 pentru toate RED-urile care activeaz în Moldova. Suspendarea acestor
tarife apoi revalidarea lor au semnalat c Moldova are dificulti în conformarea cu articolul 32
din Directiva 2009/72/CE.13
În privina codirilor de reea, Legea în vigoare cu privire la electricitate din 2009 nu le definete.
Acest gol pare a fi corectat în proiectul Legii din 2014 enumerând opt coduri de reea: de
12
Idem, p. 133
centralelor electrice; de asigurare a echilibrului în sistemul electroenergetic; de acces i
racordare la reelele electrice; de securitate operaional; de planificare operaional i
programare; de reglaj al frecvenei i rezervelor; de gestionare a situaiilor de urgen i
restabilire a livrrilor. Totui simpla lor enumerare în Lege nu înseamn ca aceste coduri vor fi
implementate automat. Aceste coduri pe lâng faptul ca sunt doar amintite în proiectul de lege
din 2014, deocamdat neadoptat, mai necesit a fi elaborate prin regulamente tehnice
separate. Traducerea i implementarea acestor coduri va cdea în sarcina sistemelor de
transport i distribuie, i cooperarea cu ANRE. Codul de alocare a capacitii i gestionarea
congestiilor a fost primul cod de reea al energiei electrice care a intrat în vigoare la 14 august
2015 în toate rile Uniunii Europene, iar din 17 Mai 2016 va intra în vigoare i codul de acces i
racordare la reelele electrice.
Codurile de reea vor fi obligatorii pentru toi participanii pieei i în totalitatea ariilor deservite
de acetia. Nici un document naional care va reglementa activitatea vreunui participant din
piaa de energie nu va putea pretinde c legalitatea acestui document nu va avea vreun impact
asupra participanilor din alte jurisdicii. Acest lucru deriv din scopul crerii unei singure piee
de energie la nivel european în care fiecare factor care influeneaz asupra formrii preurilor
va avea impact asupra întregii piee unice de electricitate.14 Indiferent de modul de cuplare la
piaa european a electricitii pentru care va opta Guvernul Republicii Moldova,sincron sau
asincron, aceste coduri de reea vor trebui implementate i în Moldova. Din acest motiv, pân
la cuplarea propriu zis Republica Moldova ar putea crea o pia comun de energie cu Ucraina,
existând toate premisele pentru acest lucru: interconexiuni suficiente, exces de capacitate în
Ucraina, asisten din partea Comunitii Energetice i ali donatori internaionali. O pia de
energie ar presupune existena câtorva sub-piee cum ar fi o pia intra-zilnic, o pia pentru
ziua urmtoare, o pia de balansare a electricitii, o pia privind contractele bilaterale. O
astfel de pia exist între cele trei state baltice, care l-a fel ca i Republica Moldova i Ucraina
sunt conectate la sistemul unificat de electricitate al CSI, dar au i conectri asincrone cu
sistemul european de electricitate i pot arbitra între cele dou piee.
Nu este clar în ce msur participanii pieei de electricitate din Republica Moldova particip
sau sunt inclui în elaborarea codurilor de reea. În orice caz pentru a facilita aceast sarcin,
experi ai Moldelectrica, distribuitorilor locali i ANRE ar putea fi delegai în grupurile de lucru
ale ACER (Agenia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei) care lucreaz la
elaborarea codurilor de reea i în care sunt deja prezeni reprezentani ai participanilor
14
Andreas Pointvogl ”A New Dimmenssion in the Legitimacy Debate. Network Codes in the Energy Community” în Dirk Buschle and Kim Talus ed. The Energy Community. A New Energy Governance System. Intersentia 2015, p. 176, nota 40
12
pieelor de electricitate din rile membre ale Comunitii Energetice din partea Balcanilor de
Vest i Uniunii Europene. Aceste coduri de reea ar putea fi aplicate i de actorii pieei
energetice din Ucraina i Moldova în cazul în care se va ajunge la o pia comun între cele
dou state. În acest fel, cuplarea ulterioar a Republicii Moldova la piaa european s va face
mai uor indiferent de modalitatea de cuplare aleas. În plus vor fi consolidate i capacitile
instituionale ale Moldelectrica, ale RED-urilor i ANRE.
D. Cooperarea transfrontalier
Cooperarea transfrontalier între operatorii sistemelor de transport a electricitii este
necesar pentru a se asigura c electricitatea este transportat în mod eficient prin
reele. ”Pachetul energetic III” specific c acest lucru se face prin platforma Reelei Europene a
Operatorilor de Transport i Sistem de Energie (ENTSO-E).15 În prezent toate prile
contractante ale Comunitii Energetice sunt membre ENTSO-E, cu excepia Ucrainei i
Moldovei care rmân deocamdat pri ale Sistemului Energetic Integrat al CSI. Conform
Strategiei Energetice a Republicii Moldova din 2013 aderarea Moldovei la ENTSO-E ar trebui s
se produc pân în 2030. Avantajele acestei integrri constau în accesul la o pia mai larg,
mai lichid, mai transparent i cu reguli de joc bazate pe mecanisme de pia, nu pe
interferene politice. Deocamdat Moldova nu îndeplinete dou criterii de baz care formeaz
aa numitul principiu ”generation adequacy” pentru a se altura ENTSO-E. 16 Conform primului
criteriu ara candidat trebuie s fie în stare s îi acopere cererea de vârf a consumului de
electricitate din propriile capaciti de producere. În condiiile în care Moldova nu controleaz
Centrala de la Cuciurgan, iar celelalte uniti de generare acoper doar între patra i a cincea
parte din consumul de electricitate din partea dreapt a Nistrului aceast condiie nu este
15
Reeaua are un Secretariat permanent în Bruxelles i a fost mandatat de ctre Comisia European cu dou sarcini principale. Prima este s dezvolte propuneri pentru reglementri europene obligatorii denumite i coduri de reea în domeniile comerului cu electricitate, siguranei reelelor i conectrii diferitor sisteme naionale de transport a energiei electrice. A doua sarcin a ENTSO-E este s coordoneze planificarea noilor investiii în reele i s monitorizeze dezvoltarea noilor capaciti de transport al electricitii. Aceast sarcin include publicarea Planurilor de Investiii pe 10 ani, iar la fiecare doi ani se face o reactualizare a acestor planuri pentru a se identifica deficitul de investiii în infrastructura energetic. 16
Criteriile formale pe care le cere integrarea tehnic la sistemul ENTSO-E i majoritatea crora nu sunt îndeplinite de Moldelectrica, sunt urmtoarele: a) candidatul este o persoan juridic constituit în conformitate cu legile din ara sa de origine; b) candidatul este desemnat ca Operator al Sistemului de Transport în conformitate cu Regulamentul sau a Directiva în vigoare privind normele comune pentru Piaa Intern de Energie (PIE) a UE; c) candidatul este singurul responsabil pentru controlul frecvenelor i pentru meninerea schimbul de putere la valoarea programat într-o anumit zon ( "Zon de control"), care se afl în interiorul Uniunii Europene sau într-o ar care a încheiat un acord cu Uniunea European, care reglementeaz relaia sa cu PIE; d) candidatul aparine unei ri sau unei ”Zone de Control” al spaiului relevant pentru PIE a UE în ceea ce privete condiiile de pia i/sau în ceea ce privete realitile fizice ale interconexiunilor sale de transport; e) candidatul dispune sau are acces la mijloacele financiare necesare pentru a-i îndeplini obligaiile care decurg în mod direct sau indirect, din calitatea sa de membru al Asociaiei; i f) candidatul îndeplinete criteriile i standardele zonei tehnice la care este sau va fi conectat, pentru a garanta stabilitatea i calitatea operaiunilor din acea zon sincron. A se vedea ”Articles on Association” ENTSO-E, Edition 30.09.2014, p. 8, https://www.entsoe.eu/Documents/General%20ENTSO- E%20documents/General%20ENTSO-E%20documents/140930_Articles_of_Association.pdf
întrunit. Conform celei de-a doua condiii, ara candidat trebuie s aib suficiente capacitai
(linii electrice) de import/export dintr-o ar membr a ENTSO-E care s-i acopere deplin
cererea intern de consum. Nici aceast condiie nu este îndeplinit de Republica Moldova din
cauza frecvenelor diferite de cele ale sistemului românesc i legturilor transfrontaliere
limitate cu Transelectrica.
Aderarea la ENTSO-E poate fi fcut în mod sincron i asincron. Cuplarea sincron este
problematic în acest moment. Teoretic o astfel de sincronizare este posibil de fcut fr
Ucraina. Acest lucru ar necesita separarea câtorva blocuri ale Centralei de la Cuciurgan i astfel
i de restul sistemului energetic al Ucrainei care folosete nodul electric de la Cuciurgan pentru
consumul su intern. 17 Blocurile rmase ale acestei centrale energetice ar permite utilizarea în
continuare de ctre Ucraina a unei pri din liniile sistemului electric moldovenesc în scopuri de
tranzit pentru consumul su propriu. Aceast operaiune îns ar implica acceptul deintorului
Centralei de la Cuciurgan. Energia pentru echilibrare i serviciile de sistem ar trebui contractate
în acest caz fie de la productorii din România, fie de la Centrala de la Cuciurgan. Acest scenariu
d putere de negociere semnificativ prii transnistrene, care ar cere i nite mecanisme de
compensare, deoarece dumpingul pe care îl practic aceast Central ar fi imediat sancionat
de Comsia European/Secretariatul Comunitii Energetice, iar producerea electricitii la
costuri de pia nu ar face competitiv electricitatea acestei uniti pe piaa Europei de Est i
Sud Est în acest moment.
Alternativ, cuplarea cu piaa de electricitate a Uniunii Europene poate fi fcut sincron
împreun cu Ucraina. Acest lucru diminueaz semnificativ din puterea de negociere a Centralei
de la Cuciurgan, fiind pus în faa faptului împlinit i riscând s nu aib pia de desfacere
pentru electricitatea sa dac nu accept un astfel de scenariu. Aderarea la ENTSO-E în acelai
timp cu Ucraina, îns, este anevoioas i va lua timp. Estimrile preliminare fcute în 2008
indicau un cost combinat de 4,4 miliarde Euro pentru ca Moldova i Ucraina pentru a se conecta
sincron la ENTSO-E.18 Pentru estimarea exact a costurilor sunt necesare studii suplimentare. În
acelai timp conectarea asincron uureaz negocierea cu Ucraina i reduce poziia Centralei de
la Cuciurgan. Aceast cale, îns, va avea costuri financiare de aproximativ 500 milioane de
dolari de partea Republicii Moldova pentru a achiziiona tehnologia necesar, construi linii
electrice noi i pentru a le întri pe cele interne existente. În orice caz o cooperare mai strâns a
Moldovei cu Ucraina ar trebui focusat în acest moment pe cel puin dou dimensiuni.
17
UCTE Annual Report 2008, p. 36, https://www.entsoe.eu/fileadmin/user_upload/_library/publications/ce/report_2008.pdf
În privina primei dimensiuni Moldova ar trebui s-i clarifice situaia cu energia necesar în
scopuri de echilibrare. Pân la întreruperea importului din Ucraina reglajul sistemului din
Moldova se fcea in baza energiei furnizate din Ucraina. Moldova avea un contract de import
din aceast ar cu posibilitatea unei benzi de variaie de 100 MW (+50/-50) fr prevederi
privind echilibrarea. Practic în acest caz Moldova funcioneaz ca o parte a sistemului
ucrainean, fiind echilibrat de Ukrenergo. Nu cunoatem ce baza contractual a avut acest reglaj
pentru anii 2015 i 2016, i daca el mai exist astzi. Statistica energetic a Ucrainei indic, îns,
pentru anii 2015 i 2016 exporturi de electricitate în Republica Moldova în cantiti limitate, de
unde deducem c aceste exporturi reprezint baza de echilibrare a sistemului electric
moldovenesc. Acest lucru poate fi dedus i din faptul c licena de producie pe care periodic
ANRE o d centralei de la Cuciurgan nu presupune obligaii de echilibrare. Nu cunoatem dac
detaliile contractului actual cu Centrala de la Cuciurgan are prevederi i pentru echilibrare. Cert
este c în Republica Moldova nu exista o pia a serviciilor de echilibrare i de sistem. Aceste
servicii nu pot fi realizate de CET-urile din Chiinu i Bli, Centrala de la Cuciurgan nu are
obligaii prin licen, iar hidrocentralele de la Costeti i Dubsari nu au capabiliti pentru a
oferi asemenea servicii. În acest sens chiar i în cazul interconectrii asincrone cu Romania,
interconectarea cu Ucraina prin linia de înalt tensiune Novodnestrovsk – Bli – Streni –
Chiinu rmâne eseniala pentru Moldova în scopuri de echilibrare.
A doua dimensiune ine de accesul la interconectrile moldo-ucrainene. Chiar dac reforma
pieei ucrainene s-a accelerat începând cu 2014, chiar i la începutul anului 2016 Ucraina nu
permitea accesul la interconexiunile sale nu doar Moldovei, ci i altor furnizori i traderi strini
la capacitile cu celelalte ri vecine. La fel ca i pân în 2011 când monopolul de export a fost
deinut de Ukrinterenergo, capacitatea de export a Ucrainei a fost alocat dup 2011
subsidiarelor unei singure companii ucrainene, DTEK. Capacitile de export alocate altor
companii ucrainene precum Zakarpattiaoblenergo, Donbasenergo, Ukrinterenergo, TEK LLC sau
ERU Trading sunt de doar pân la câteva zeci de megawai.19 De obicei în cadrul licitaiilor
petrecute de operatorul pieei de transport al Ucrainei, Ukrenergo, nu mai mult de 2-3
companii achiziioneaz capaciti minime de export, permiând astfel DTEK s dein monopol
de export electricitii ucrainene. În februarie 2015 Ucraina a adoptat o procedur cu privire la
alocarea electronic a capacitilor transfrontaliere în baza orarelor zilnice, lunare i anuale,
care ar trebui s permit coordonarea comun a alocrilor cu sistemele de transport i de
sistem a statelor vecine. În acest fel sub presiunile Comunitii Energetice i donatorilor
internaionali se urmrea creterea transparenei datelor i eficienei alocrilor în ambele
direcii de import-export la hotarele Ucrainei. Aceast procedur îns nu a fost pus în aplicare
19
prioritar la interconexiuni, participri la licitaii limitate doar furnizorilor, dependena de
electricitatea achiziionat de la furnizorii angro i altele.20 Toate acestea încalc
Regulamentului 714/2009 al Uniunii Europene pe care Ucraina trebuie îl aplice în legislaia sa.
Noua Lege cu privire la electricitatea Ucrainei care este preconizat s fie votat în lectur
final în 2016 ar trebui s înlture aceste deficiene.
Pentru a grbi deschiderea pieei ucrainene, furnizorii i traderii din Moldova ar putea cere
ANRE s aprobe Regulamentul de alocare a capacitilor transfrontaliere conform
Regulamentului (CE) 714/2009, iar companiei Moldelectrica s-l pun în aplicare cooperînd cu
Ukrenergo. În acelai timp ANRE i Moldelectrica ar trebui s atenioneze instituiile
Secretariatul Comunitii Energetice în cazul în care reglementatorul ucrainean NERC i/sau
operatorul sistemului de transport Ukrenergo refuz sau nu sunt suficient de cooperani în
armonizarea procedurilor de alocri a accesului la frontiera moldo-ucrainean. Un demers
comun sau separat de ANRE ctre Comunitatea Energetic ar putea face traderii i furnizorii din
Republica Moldova care doresc s aib acces la interconexiunile moldo-ucrainene pentru a
importa direct electricitate din Ucraina. Odat ajuns pe agenda Consiliului Ministerial al
Comunitii Energetice sau pe masa Grupului Permanent de Nivel Înalt procesul de deschidere a
pieei electrice ucrainene ar putea fi grbit. În plus Comunitatea Energetic ar putea în baza
propriei experiene, odat cu lansarea în 2014 a Oficiului pentru Licitaii Coordonate a
electricitii la nivel transfrontalier între rile Balcanilor de Vest, s faciliteze deschiderea unui
oficiu similar între Moldova i Ucraina.
În prezent Comunitatea Energetic trece ea însei printr-un proces de reform. Dac în acest
moment sanciunile pe care le poate aplica aceasta organizaie prilor contractante pot
culmina cu excluderea dreptului de vot din organele sale, apoi în viitor apariia unei Curi de
Justiie a Comunitii Energetice, dup modelul Curii de Justiie a Uniunii Europene, va putea
impune penaliti financiare care în mod sigur vor face mai cooperante guvernele i operatorii
sistemelor de transport. Chiar i fr o Curte de Justiie proprie, Secretariatul are un cuvânt
greu de spus atât în deblocarea fondurilor europene pentru investiiile în infrastructura
energetic din regiune, dar i asupra poziiei pe care o ia Comisia European în raport cu fiecare
ar membr a Comunitii Energetice. Participanii pieei electrice moldoveneti ar trebui s
profite de acest lucru.
20
Efectul separrii reelelor electrice de activitile de furnizare i producere este minim, daca
furnizarea i producerea nu sunt liberalizate. Altfel spus consumatorii trebuie s caute în pia
i s aleag singuri furnizorii i s-i schimbe oricând. Rezistena fa de deschiderea pieei în
segmentul vânzrii electricitii cu amnuntul este caracteristic i statelor UE chiar i dup trei
valuri de liberalizare a pieei interne de electricitate a UE. Aceast reticen este explicat de
temeri legate de consumatorii slabi, în special gospodriile casnice i întreprinderi mici, care au
opiuni reale limitate la alegerea furnizorului i control limitat asupra tarifelor energiei electrice
pe acetia o oferteaz.21 Indicatorii cheie ai competiiei pe pia în acest segment sunt
frecvena schimbrii furnizorilor de ctre consumator i numrul de furnizori activi pe pia.
Datele din rile Uniunii Europene pentru 2013 arat c rile în care legislaia cu privire la
liberalizare nu a fost implementat în mod adecvat au i cel mai mic nivel al competiiei în
segmentul pieei cu amnuntul. Statele în care tarifele la electricitatea cu amnuntul sunt
reglementate au de obicei un numr mai mic de consumatori care îi schimb furnizorul (3,5%)
i mai puini furnizori activi pe pia (în medie 23), în timp ce rile în care piaa este total
liberalizat au indicatori mai buni, cu o rat a schimbrii furnizorului de 8,75% i în medie 27 de
furnizori.22 (Vezi Figura 1) Figura 1 Legtura dintre numrul de furnizori i frecvena schimbrii lor de ctre consumatori
Sursa: Energypost, 2015
21
”COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE, THE COMMITTEE OF THE REGIONS AND THE EUROPEAN INVESTMENT BANK A Framework Strategy for a Resilient Energy Union with a Forward-Looking Climate Change Policy”, European Comission, COM/2015/080 final, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM%3A2015%3A80%3AFIN 22
”Failure to liberalise energy retail markets jeopardizes Energy Union”, Energypost, 16 ianuarie 2015, http://www.energypost.eu/failure-liberalise-energy-retail-markets-jeopardizes-energy-union/
În ultimii ani în ri ca Letonia, România, Polonia i Estonia s-au înregistrat intrri i ieiri
semnificative pe piaa furnizorilor de electricitate la nivelul consumatorilor casnici, în timp ce în
Bulgaria, Cipru, Estonia, Malta numrul furnizorilor naionali activi în segmentul consumatorilor
casnici a rmas acelai, fapt legat de gradul de deschidere a pieelor.23 De asemenea este
interesant de remarcat c oraele rilor în care liberalizarea a atins un grad de maturitate mai
mare i care au în rezultat mai multe oferte (ex. Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia) arat
c diferena de preuri la componenta energetic este mai mare, în timp ce în rile în care co-
exist preurile liberalizate cu cele reglementate diferena de pre a componentei energetice
din tarif este mai mic i grupat în jurul preului reglementat.24
În Republica Moldova, dei liberalizarea pieei energiei energetice a fost anunat înc din
199625 nici în 2016 liberalizarea efectiv pe partea de furnizare i producere nu s-a produs.
Conform calendarului de liberalizare pe care Moldova l-a semnat cu Comunitatea Energetic
pân la 1 ianuarie 2013 piaa urma a fi liberalizat pentru consumatorii non-casnici, iar
începând cu 1 ianuarie 2015 i pentru consumatorii casnici. În realitate la nivelul vânzrilor cu
amnuntul ambele categorii rmân în continuare captive furnizorilor existeni. Parial acest
lucru se datoreaz i unor stipulri ale Legii cu privire la energia electric din 2009. În prezent
cei doi furnizori de electricitate care au licen pentru a furniza electricitate la preuri
reglementate - Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie i Furnizarea Energiei Electrice Nord -
acoper întreg teritoriul Republicii Moldova (fr regiunea Transnistrean), dar acoper arii
geografice diferite. Aceste companii nu au, îns, posibilitatea de a oferi servicii de furnizare pe
teritoriul celuilalt. Legea in vigoare a energiei electrice cere licene separate pentru a furniza
electricitate la pre nereglementat. Acest lucru care ar permite acestor furnizori s penetreze
aria geografic a celuilalt reprezint o barier în deschiderea efectiv a pieei.26
La nivelul achiziiilor de energie cu ridicata, Legea din 2009 face trimitere la un model de pia
bazat pe contracte bilaterale între productori i furnizori. Deci cel puin din punct de vedere
legal toi furnizorii din Moldova pot importa i exporta electricitate. În ultimii ani a existat doar
un singur consumator non-casnic, Fabrica de Ciment Lafarge, care a beneficiat de consum de
electricitate la tarife nereglementate prin contracte cu Energocom. Celelalte câteva companii
23
Idem, p. 58 25
HG nr 478 din 02.09.1996 cu privire la msurile suplimentare de asanare a finanelor întreprinderilor complexului energetic al Republicii Moldova 26
Energy Community Implementation Report (2015), p.133
eligibile care au semnat contracte cu furnizori privai în condiii de pia au revenit în scurt timp
la tarife reglementate, nefiind vreo opiune real de a cumpra energie de la ali furnizori de pe
piaa liber.27 Dup cum se cunoate ENERGOCOM are rolul de cumprtor unic al electricitii
achiziionate din Ucraina. Chiar i în aceste condiii de monopsonie a ENERGOCOM, piaa
moldoveneasc i consumatorii acesteia ar fi avut de câtigat dac Ministerul Economiei ar fi
acceptat ofertele fcute de trei furnizori ucraineni pentru capacitatea de 210 MW care le-a fost
alocat de Ukrenergo la începutul lui 2016 pentru exporturi în Republica Moldova.28 Refuzul
Energocomului (Ministerului Economiei) de a contracta electricitate din Ucraina este alogic în
condiiile în care se dorete stimularea competiiei pe piaa de electricitate. Chiar dac
capacitile de export a electricitii oferite de companiile ucrainene ar fi acoperit doar a patra
parte din cererea total pieei moldoveneti, acceptâdu-le oferta, Energocomul ar fi forat
companiile ucrainene s concureze prin pre atât între ele cât i cu furnizorul din Transnistria.
Moldova nu duce lips de furnizori. ANRE a eliberat în ultimii ani 12 licene pentru companii
care pot furniza electricitate la preuri nereglementate, îns cota de pia a acestor furnizori
este neglijabil. Deschiderea pieei en-gros a Ucrainei i conectarea asincron la cea european
ar permite ca proiectul noii Legi atunci când va fi votat s aib impact real, deschizând cu
adevrat piaa moldoveneasc furnizorilor europeni i ucraineni, i apariiei mai multor oferte
pentru consumatorii din Moldova. În acest context trebuie subliniat c chiar i în rile
Europene unde numrul furnizorilor este mic, iar gradul de concentrare al pieei înalt, pieele
oricum pot deveni competitive dac exist suficient rivalitate între furnizori, precum i
”pericolul” apariiei unor noi companii pe pia. În aceste cazuri consumatorii au la alegere
câiva furnizori care concureaz între ei i care pot fi schimbai în cazul unor preuri majorate de
furnizorii care domin piaa.29 Deschiderea pieei de electricitate din Republica Moldova ar mai
stimula furnizorii inovativi s lrgeasc posibilitile de achitare a facturilor. De la achitrile
lunare cum se obinuiete in prezent la achitri trimestriale, anuale sau chiar pli în avans.
Acest lucru ar trebui s fie accesibil pentru toi consumatorii, cu sau fr conturi bancare, cu
sau fr acces la internet.
De asemenea articolul 3(7) al Directivei 2009/72/CE cere definirea categoriei de consumator
vulnerabil. În mod normal în aceast categorie s-ar încadra persoanele cu dezabiliti,
27
” : -”, Newsmaker, 3 martie
2016, http://newsmaker.md/rus/novosti/shemy-radi-moldova-prodolzhit-zakupat-elektroenergiyu-cherez-firmu-prokladku-
22946
29
in veniturile familiei. Legea Republicii Moldova cu privire la electricitate din 2009 nu definete
consumatorul vulnerabil. Acesta este definit în schimb noul proiect de Lege. Definirea
consumatorului vulnerabil este important în contextul în care srcia energetic30 a rii
afecteaz pân la 80% din populaia Moldovei.31 Ponderea cheltuielilor energetice într-o
gospodrie casnic era în medie de 17% pân la majorarea tarifelor la gaze naturale i
electricitate din iulie 2015. Majorarea acestor tarife va crete cu siguran i cheltuielile
familiilor dedicate consumului de energie. În acest moment doar gazul natural se taxeaz diferit
pentru consumatorii casnici în dependen de volumul consumat (pân la 30 m cubi lunar)32
îns acest plafon nu ine cont de venituri.
Pentru consumul de electricitate prima soluie ar fi ca Guvernul (Ministerul Muncii i Proteciei
Sociale, i Ministerul Finanelor) s elaboreze un program prin care s se elimine subveniile la
electricitate (de care beneficiaz cei care consum un volum ridicat de electricitate) i s
suplimenteze din Fondul Social costul pentru energie atât pentru înclzire cât i electricitate. A
doua soluie ar fi taxarea volumului de electricitate pentru a se preveni consumul exagerat i
încuraja msurile de eficien energetic.
30
Atunci când peste 10% din cheltuielile lunare sunt direcionate spre achitarea energiei. 31
”Studiul tarifelor la energia termic i electric i analiza suportabilitii” Banca Mondial, 2015, p. 5 http://pubdocs.worldbank.org/pubdocs/publicdoc/2015/11/345481446482838320/Studi-Tarife-si-Suportabilitate-2015-10-30- FINAL-RO.pdf 32
AGENIA NAIONAL PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETIC, HOTRÎREA Nr. 19 din 26.01.2016 privind tarifele la gazele
naturale, http://lex.justice.md/md/362878/
III. LIBERALIZAREA PIEELOR DE ELECTRICITATE ÎN RILE BALTICE. LECII PENTRU MOLDOVA
Liberalizarea pieelor energie în cele trei ri Baltice s-a petrecut cu mai mult succes în sectorul
electricitii comparativ cu piaa gazelor naturale. Estonia i-a liberalizat piaa de electricitate
pentru toi consumatorii începând cu 2013. La fel a fcut i Lituania, cu excepia consumatorilor
casnici pentru care piaa va fi liberalizat începând cu 2017.33 În 2015 i Letonia i-a încheiat
procesul de liberalizare a pieei de electricitate pentru toi consumatorii.34
A. Impactul liberalizrii
Transparen în facturi. Liberalizarea a obligat furnizorii s indice în factur cheltuielile care
indic în mod separat preul electricitii. O structur aproximativ a preului din factura lunar
de electricitate este ilustrat în Fig. 2 i include: tariful de distribuie, taxele pentru
electricitatea regenerabil i cea pentru co-generare, taxa privind valoarea adugat. În acest
fel consumatorul poate vedea exact componentele din preul final al facturii i eventual s le
conteste.
Figura 2 Formarea preului la electricitate în rile Baltice, gospodarii casnice, Euro/kwh
Not: Adaptat dup Enefit.lv, 2015. Preuri valabile în iulie 2015
33
A. Grigas, A. Kasekamp, K. Maslauskaite, L.Zorgenfreija, “The Baltic states in the EU: yesterday, today and tomorrow”, Studies & Reports No 98, Notre Europe – Jacques Delors Institute, July 2013
34 “The Baltic electricity market – a small but highly diverse region”, Enefit, July 2015, https://www.enefit.lv/en/blogs/-
În acest moment facturile de electricitate din Republica Moldova nu conin o asemenea
detalizare a componentelor de pre. Spre exemplu chiar dac impactul regenerabilelor sau
cogenerarrii de eficien înalt este practic nul asupra preului final din simplu motiv c astfel
de tehnologii înc nu au penetrat piaa moldoveneasca, exist nite componente de baz care
formeaz tariful final. În mod normal legislaia secundar care ar trebui s fie aprobat prin
hotrâri de guvern va trebui s oblige furnizorii s indice în factur aceste componente de pre
astfel încât consumatorii s cunoasc exact modul în care se formeaz preul, iar temerile de
formare frauduloas a acestuia sa fie eliminate.
Bursa de energie. Liberalizarea a fcut ca un volum tot mai mare de electricitate sa fie
achiziionat în mod centralizat prin bursele de energie. Cele trei ri baltice s-au alturat Nord
Pool, cea mai lichid burs energetic din Europa, între anii 2010 – 2013. Principiul unei burse
de energie este ca preul la electricitate sa fie stabilit în mod liber de cerere i ofert. Bursa este
un mijloc de creare a transparenei i lichiditii, adic de a aduce în pia cât mai multe
companii care cumpr i vând electricitate. În acest fel se urmrete ca energia s ajung în
timp util acolo unde este necesar, astfel asigurându-se securitatea energetic a tuturor rilor
participante.35 Cruciale pentru funcionarea unei burse rmân a fi îns interconexiunile dintre
rile i regiunile participante.
O pia bine interconectat produce i o convergen a preurilor. În acest moment Nord Pool
este împrit în câteva zone astfel încât i preurile difer în funcie de aceste zone. Letonia,
Lituania i Estonia fac parte din aceeai zon cu Finlanda, deci preurile la nivel en-gros ar trebui
s fie foarte apropiate. Relevana interconexiunilor pentru convergena preurilor din aceast
zon este ilustrat de urmtoarele doua exemple: (1) Darea în exploatare în anul 2014 a
EastLink 2, cea de-a doua interconexiune electric dintre Estonia i Finlanda, a ridicat
capacitatea de transport a electricitii dintre cele doua ri la 1000 MW. În aa fel preurile
dintre aceste dou state au ajuns s fie practic identice. Cu toate acestea în luna Mai 2015 timp
de aproape optsprezece zile aceast interconexiune a devenit nefuncionala din cauza unor
defeciuni tehnice. În aceast perioad Estonia a fost practic tiat de piaa european. Drept
urmare pierderile din diferena de pre pentru consumatorii estonieni a fost estimat la 3,6
milioane Euro.36 (2) Un accident similar a scos din funcie ambele interconectoare care leag
Estonia de Finlanda, EastLink1 i EastLink2, pentru o perioada de patru zile in octombrie 2014.
Euarea interconexiunilor s-a produs ca urmare a cderii sistemelor de control, defeciunilor
sistemelor de rcire, dar i a unor defeciuni la conectrile cablului de curent direct din staiile
35
”Energy markets in the Baltics”, Ceelegalmatters, 2 Septembrie 2015. http://ceelegalmatters.com/index.php/analysis/market-spotlight/market-spotlight-baltics/177-market-insight-baltics/3035- energy-markets-in-the-baltics
fost nefuncional difer semnificativ.
Tabelul 1 Preurile medii la electricitate afiate de NordPool pentru Finlanda, Estonia, Letonia i Lituania
Sursa: Republic of Estonia Competition Authority, 2014
Pe lâng cele dou interconectri din Estonia, msurile recente luate de cele trei state baltice cu
sprijinul Uniunii Europene prin darea în exploatare la sfâritul anului 2015 a dou interconectri
suplimentare cu Polonia i Suedia, dar i lansarea pe termen mediu a unei a treia linii de
interconexiune dintre Letonia i Estonia ar trebui s diminueze din riscurile de infrastructur i
preuri, i s apropie i mai mult rile Baltice de piaa european a energiei.
Liberalizare – juctori noi pe pia. Chiar daca de-reglementarea i separarea activitilor din
lanul pieei electrice s-a petrecut deja în aceasta regiune, totui toate aceste 3 ri au meninut
aa numiii campioni naionali, atât la nivel de generare, cat si la nivel de transport al
electricitii. În acest fel s-a urmrit meninerea unor piee naionale de electricitate din raiuni
politice precum securitatea naional i preuri acceptate social. În acelai timp s-a dorit
excluderea ptrunderii masive a capitalului i investiiilor din Rusia în acest sector strategic.38
Juctorii dominani pe aceste piee rmân a fi Eesti Energia care domin piaa cu ridicata i cu
amânuntul din Estonia, Latvenergo care domin piaa Letoniei i Lietuvos Energija deine
activele celor mai mari generatori de electricitate din Lituania. De asemenea Litgrid controleaz
transportul i distribuia electricitii de pe piaa lituanian.
În 2011, anul în care a intrat in vigoare ”pachetul energetic III” la nivelul Uniunii Europene, pe
piaa de electricitate a Lituaniei se produceau schimbri semnificative comparativ cu anul
precedent. Aceste schimbri se refer la creterea numrului de juctori aprui pe pia i
reducerea cotei de pia a juctorilor deja existeni. Astfel în 2011 au fost eliberate 15 licene
37
Republic of Estonia Competition Authority ”Annual Report 2014”, p. 21, http://www.konkurentsiamet.ee/public/Aastaraamat/Annual_Report_2014.pdf 38
Tomas Malmlof ”Baltic Energy Markets: the case of electricity”, ISN ETH Zurich, Septembrie 2011, http://www.isn.ethz.ch/Digital-Library/Publications/Detail/?id=132980
noi pentru furnizori independeni, iar numrul companiilor liceniate a ajuns pân la 65 spre
sfâritul anului. Furnizorii independeni au furnizat 47% din volumul total al electricitii
consumatorilor conectai la reeaua de distribuie. 39 Cu toate acestea piaa rmânea dominat
la nivelul vânzrilor electricitii de ctre INTER RAO Lietuva UAB (44%), iar la nivel de
achiziiilor de electricitate de ctre Lietuvos Energija AB (45%). Alte schimbri notabile in de
cota de pia a energiei cu amnuntul vândut de ctre furnizorii independeni care a crescut
cu 12% în 2011, iar cea a furnizorului public LESTO AB s-a diminuat de la 66% în 2010 la 55% în
201140. LESTO AB a pierdut din pia i în anii urmtori ajungând pân la 35,7% în 2014.41 Aceti
indicatori semnalizeaz c o dat cu deschiderea pieei s-a înteit i lupta pentru clieni.
Preuri. Ateptrile legate de liberalizarea pieelor de energie produc în mod normal i ateptri
sociale asociate cu diminuarea preurilor la electricitate. Dei sunt percepute ca fcând parte
din aceeai pia regionala de electricitate, preurile cu amnuntul (ctre consumatorul final) în
fiecare din cele 3 ri difer. (Vezi Tabelul 2).
Tabelul 2 Preuri gospodarii casnice, Euro/kwh, 2011 - 2015
ara 2011 2012 2013 2014 2015
Media UE 0,1796 0,1880 0,1997 0,2033 0,2078
Estonia 0,0973 0,1096 0,1351 0,1307 0,1302
Letonia 0,1168 0,1382 0,1378 0,1365 0,1635
Lituania 0,1214 0,1260 0,1370 0,1330 0,1256 Sursa: Eurostat
Acesta diferen se explic prin condiiile diferite de operare ale fiecrei dintre cele trei piee, a
volumului de electricitate generat i a fluxurilor transfrontaliere de electricitate. De exemplu
pân la sfâritul anului 2015 interconexiunile electrice dintre Estonia i Letonia erau
insuficiente. În acest fel, Letonia i Lituania nu aveau acces deplin la electricitatea ieftina
generata de hidrocentralele din regiunea Scandinav. În acelai timp preul mai redus al
electricitii din Lituania comparativ cu cea din Estonia i Letonia este explicat de pstrarea
reglementarii preurilor energiei din Lituania. Acest pre va fi meninut pana în 2017 din cauza
deficitului de generare intern. Daca reglementarea ar fi anulata preurile din Lituania ar putea
39
National Control Commission for Prices and Energy ”Annual Report on Electricity and Natural Gas Markets of the Republic of Lithuania to the European Commission”, Vilnius 2012, p.15, http://www.regula.lt/en/SiteAssets/ncc-reports/NCC-report- 2011.pdf 40
Idem 41
National Commission for Energy Control and Prices ”Annual Report on Electricity and Natural Gas Markets of the Republic of Lithuania to the European Commission”, Vilnius 2015, p.14, http://www.regula.lt/SiteAssets/naujienu-medziaga/2015- rugsejis/GALUTINIS%20METINE_ATASKAITA_EK_2015_EN.pdf
Liberalizarea – inovaii. Liberalizarea pieei energetice a produs în mod cert inovaii. Marea lor
majoritate s-au focusat pe consumator prin aa numitul rspuns al cererii (demand response
management). Una dintre aceste inovaii se refer la contorizarea inteligent (smart metering).
La nivelul Uniunii Europene exist obiectivul ca pân în anul 2020 procentajul consumatorilor
casnici conectai la contorizare inteligent s ajung la 80%.43 Estonia i-a asumat atingerea
acestui angajament pân în 2017.44 Avantajul contorizrii inteligente este c permite citirea
datelor de la deprtare. Alt avantaj este c consumatorii pot afla care este cel mai bun pre din
pia în timp real i s-l compare cu preul curent pltit de ei, astfel schimbând furnizorul care
are cea mai bun ofert ori de câte ori doresc. În plus consumatorii au informaii în timp real
pentru a-i adapta consumul în orele în care energia este mai ieftin ( ex. splatul rufelor sau
veselei în timpul orelor de noapte). Un contor inteligent mai elibereaz de obligaia raportri
datelor de consum lunar de electricitate. Facturile sunt trimise în baza datelor curente, iar
problemele legate de estimrile din facturi a consumului dispar. În acelai timp pentru
companiile de utiliti contorizarea inteligent anuleaz grija consumatorului de a raporta
problemele de voltaj sau întreruperi ale aprovizionrii cu curent electric deoarece operatorii de
sistem sunt automat notificai despre apariia acestor probleme, fapt care permite remedierea
mai rapid a acestora. Cu alte cuvinte intr-o pia deschis aceast inovaie aduce avantaje
msurabile atât consumatorilor cât i companiilor.
B. Asemnri i deosebiri cu sistemul moldovenesc
La fel ca i în cazul Republicii Moldova care face parte din sistemul de electricitate al Ucrainei,
cele trei ri Baltice sunt sincronizate i în prezent la sistemul electric al Federaiei Ruse i
Republicii Belarus. Chiar i cu acesta vulnerabilitate, sistemul electric al Letoniei, Estoniei si
Lituaniei are avantaje clare fata de cel moldovenesc. Spre deosebire de Moldova, care îi
acoper cu capacitate de generare proprie doar 20% - 25% din consumul anual de electricitate,
în aceste trei state sarcina de baz (adic cererea minima de electricitate) este produs
preponderent la nivel naional. Letonia îi acoper 50% din necesarul de electricitate prin trei
hidrocentrale locale i înc o treime prin dou centrale termice care funcioneaz în baza
gazului natural importat. Estonia îi genereaz 90% din consumul local de electricitate prin
extragerea i conversia în electricitate a kerogenului45 care exista din abunden în aceast ar.
42
European Comission ”Smart grids and smart metters”, https://ec.europa.eu/energy/en/topics/markets-and- consumers/smart-grids-and-meters 44
Republic of Estonia Competition Authority ”Annual Report 2014”, p.27, http://www.konkurentsiamet.ee/index.php?id=27635 45
Roc format dintr-o mixtur de compui chimici organici (în special carbon) din care se pot produce hidrocarburi lichide.
25
Lituania îi acoper la fel ca i Moldova doar 20-25% din consumul intern prin centrale proprii.
În schimb are un portofoliu mai diversificat de importuri decât Moldova. Odat cu închiderea
Centralei Nucleare Ignalina în anul 2009, Lituania s-a transformat dintr-un exportator net într-
un importator net de electricitate.
rile Baltice la fel ca i Moldova sunt prea mici pentru a opera eficient în sisteme electrice
separate una fa de alta pentru a-i asigura securitatea energetic. Sincronizarea cu sistemul
unic european de electricitate al ENTSO-E va diminua aceste riscuri. Costul financiar al
desincronizrii acestora de sistemul energetic al Rusiei i Republicii Belorus se ridica la 800
milioane de Euro. Sincronizarea deplin cu sistemul ENTSO-E Uniunii Europene este planificat
pentru 2024, deoarece o astfel de aciune implic numeroase adaptri legale, inginereti,
tehnologice i procedurale.46 Costurile conectrii sincrone a Moldovei la ENTSO-E vor fi
cunoscute nu mai degrab de 2016, iar conectarea propriu zis în mod sincron nu va avea loc
mai degrab de 10 ani. În plus în cazul Moldovei va trebui sa se ia în considerare i poziia
Ucrainei care este interconectat cu sistemul moldovenesc, dar i de “soarta” de mai departe a
Centralei de la Cuciurgan.
În acest context ar trebui de reamintit ca Lituania, Estonia i Letonia au luat msuri de
conectare asincrona la sistemul electric european mai înainte i cu mai multa hotrâre decât
Republica Moldova. În decembrie 2015 Lituania s-a conectat prin linii de tensiune înalta la dou
ri diferite membre ale ENTSO-E. Cu Polonia s-a conectat prin dou linii care ridic capacitatea
fluxurilor transfrontaliere la 500 MW. Aceast capacitate se va dubla ajungând la 1000 MW din
2020.47 Cu Suedia conectarea s-a produs prin cabluri submarine cu o capacitate de 700 MW.48
Alte doua linii, despre care am amintit i mai sus, exist de mai muli ani între Estonia de
Finlanda. Capacitata de transport a acestora se ridic la 1000 MW(Vezi Figura 3). Pe lâng
acestea din 2000 exista i o linie de interconexiune între Polonia i Suedia, iar Planul Baltic de
Interconectare a Pieei Energetice prevede i interconectri suplimentare pe direciile Suedia-
Finlanda i Polonia – Germania.49 În acest fel chiar i fr conectarea sincron la sistemul
electric european Lituania, Estonia i Letonia i-au creat suficiente debuee pentru a iei din
dependena furnizrilor i a sistemului electric controlat de Federaia Rus.
46
A se vedea pagina electronica a proiectului i pagina electronic a Operatorului Sistemului de Transport Litgrid http://www.litpol-link.com/about-the-project/technical-solution/, http://www.litgrid.eu/index.php?act=js/litpol&item=135 48
”Russia’s Power Grip Over Baltics Ending With Billion Euro-Cables” Bloomberg, 9 Decembrie 2015, http://www.bloomberg.com/news/articles/2015-12-08/russia-s-power-grip-over-baltics-ending-with-billion-euro-cables 49
European Commission ”Baltic Energy Interconnection Plan”, http://ec.europa.eu/energy/en/topics/infrastructure/baltic- energy-market-interconnection-plan
C. Lecii învate
1. Raportate la situaia curent a rilor Baltice limitrile Moldovei nu sunt doar evidente
ci mai ales greu de îneles. Interconectrile pe care le au acestea cu rile scandinave
trec prin bazinul Mrii Baltice. Cablul care leag Lituania de Suedia are o lungime de 453
km dintre care 400 km sunt prin Marea Baltic. De asemenea, Eastlink 1 care leag
Finlanda de Estonia are o lungime de 105 km dintre care 75km prin Golful Finlandei, iar
Eastink 2 are 171 km dintre care 145 km trecând la fel prin mare. Altfel spus
complexitatea tehnologic, costurile, distana i riscurile unor astfel de interconectri
sunt evident mai mari raportate la construcia unor interconectri cu Romania.
România este în vecintatea imediata a Moldovei, nefiind separat decât de o fâie
acvatic de câiva zeci de metri ai Prutului. Acest aspect esenial scade din costuri i
riscuri. Mai mult, piaa României are un exces de capacitate care ar putea cu uurin
acoperi o bun parte dac nu chiar toat cererea intern a Moldovei. În acest sens
interconectrile pieei de electricitate a RM cu cea a României ar trebui s devin
27
prioritatea naional absolut a oricrui Guvern în acest ciclu electoral i în urmtoarele
indiferent de culoarea lor politica.
2. Aa cum vom arta în partea a IV-a a acestui studiu, odat puse în funciune, staiile de
cuplare asincron la sistemul energetic românesc ne vor permite s accesm i alte
piee en-gros de electricitate aflate în vecintatea noastr (nu doar cea a României)
care ne ofer preuri competitive la electricitate comparativ cu Centrala de la Cuciurgan.
Infrastructura în sine îns nu este suficient. Pentru a atrage furnizori i traderi este
necesar crearea unei piee de energie. Acest lucru poate fi fcut prin liberalizarea
pieei de electricitate care trebuie continuat prin implementarea legislaiei secundare
(regulamente tehnice) care deriv din directivele i regulamentele ”pachetului energetic
III” al Uniunii Europene. Amânarea aplicrii acestora sau aplicarea lor selectiv va limita
creditarea Moldovei de ctre partenerii de dezvoltare internaionali, iar ara va rmâne
neglijat de ctre investitorii i companiile care vor s intre pe piaa local.
3. Obligarea furnizorilor de electricitate s indice fiecare component a preului în facturi
va aduce mai mult transparen în relaiile cu consumatorii, iar suspiciunile de taxare
exagerat vor descrete.
4. Inovaiile din sectorul energetic pot fi internalizate i în Republica Moldova. Un studiu
care s arate beneficiile i costurile contorizrii inteligente asupra consumatorilor i
companiilor de utiliti din Moldova ar trebui iniiat în cel mai scurt timp.
28
IV. CUPLAREA MOLDOVEI LA PIAA EUROPEAN A ELECTRICITII. ANALIZA PIEELOR
REGIONALE
Dei importurile de electricitate de pe piaa european în Republica Moldova în volume mari nu
sunt deocamdat posibile este important s artm ce a ratat Moldova i consumatorii si în
ultimii ani nefiind conectat la aceast pia, cum au evoluat pieele aflate în imediata
vecintate a Moldovei care au un exces de capacitate, dar mai ales cum ar putea beneficia de
aceste piee în viitor. În acelai timp reforma pieei din Ucraina care s-a accelerat din 2014 i de
care Moldova este legat printr-un sistem electric comun de asemenea este important i va fi
analizat în condiiile în care reprezint deocamdat unica surs alternativ de aprovizionare cu
electricitate celei oferite de furnizorii din stânga Nistrului, dar i în ideea în care se dorete cu
adevrat crearea unei piee comune liberalizate cu aceast ar.
A. BULGARIA
Din punct de vedre al securitii furnizrii de electricitate Bulgaria este o ar autosuficient i
se claseaz printre cei mai mari exportatori de electricitate din Europa de Sud-Est. Bulgaria are
o capacitate instalat de generare a electricitii de aproximativ 14000 MW. Electricitatea
generat (excluzând energia regenerabil) a atins la 31 Dec 2014, 10085 MW, iar sarcina de vârf
a ajuns la 7106 MW.50 Din aceste date se poate observa cu uurin c Bulgaria are un exces de
capacitate aproape dublu fa de consumul intern, iar producerea efectiv de electricitate
depete cu 20% - 30% necesitile pieei domestice. Bulgaria export deocamdat acest
exces în Turcia, Grecia, Macedonia, Serbia, România i Ungaria.
Structura i preurile electricitii pe piaa bulgar
Pân la sfâritul anului 2015 piaa de electricitate a Bulgariei a fost doar parial liberalizat.
Segmentul liberalizat vizeaz în special consumatorii non-casnici conectai la linii de tensiune
înalt care îi pot alege liber furnizorul. Piaa bulgar a fost astfel deschis doar în proporie de
30% începând cu 2012. Segmentul reglementat vizeaz consumatorii casnici i întreprinderile
mici. Aceast parte a pieei este controlat administrativ atât la nivel en-gros prin plafoane de
generare i preuri reglementate la producerea electricitii, cât i în comerul cu amnuntul
prin preuri reglementate pentru consumatorul final. Astfel preurile garantate acoper
50
Energy and Water Regulatory Commission (SEWRC) (2015) Annual Report to European Comission, p. 25 http://www.dker.bg/PDOCS/ann-rep-ec-2015-en.pdf
aproximativ 5000 MW din capacitatea anual de producere.51 Gradul sporit de fixare
administrativ a preurilor are câteva cauze. În primul rând energia regenerabil care a crescut
semnificativ în ultimii ani în Bulgaria are preuri garantate de stat de pân la 15 – 25 de ani. Este
în special cazul energiei fotovoltaice. În ultimii cinci ani reglementatorul bulgar SWERC a avut
câteva tentative de a revizui aceste tarife, îns aceste msuri au fost abandonate deoarece
riscau s atrag Bulgaria în arbitraje internaionale. În al doilea rând conform unei practici larg
rspândite în UE i încurajate de directivele europene tehnologia co-generrii de înalt eficien
are prioritate la dispecerizare în sistemul naional de transport al electricitii i beneficiaz ca
i în cazul regenerabilelor de preuri garantate. În al treilea rând reabilitarea Centralei Termice
Mariza Izotok 3 prin tehnologii de de-sulfurizare conforme cu standardele europene de
protecie a mediului, la fel ca i construcia unei centrale noi în cadrul compelxului Mariza
Izotok 1 au obligat statul bulgar s încheie contracte pe termen lung cu proprietarii acestor
centrale pentru a le achiziiona în mod prioritar electricitatea produs în sistemul naional. În
acest fel se vor recupera investiiile fcute prin furnizarea electricitii acestora consumatorilor
bulgari.52
Electricitatea destinat exportului este produs în mare parte din centrale care au rmas în
proprietatea statului: Centrala Nucleare Kozloduy (2000MW), Centrala Termoelectric Mariza
Izotok 2 (1600 MW) i electricitatea produs de NEK, compania care administreaz i opereaz
energia hidroelectric i stocarea pompat a Bulgariei (3567MW).53 Aceste companii sunt parte
a grupului Bulgarian Energy Holding (BEH). Toate aceste centrale sunt obligate s vând
electricitatea ctre ESO, operatorul sistemului de transport a electricitii din Bulgaria, care
prin alocarea ulterioar de capaciti la frontier vinde surplusul de electricitate al Bulgariei pe
pieele din regiune. Preurile joase la electricitatea generat de centralele bulgare cu capital de
stat i competitivitatea exporturilor lor sunt explicate de câiva factori. (1) Aa cum s-a explicat
mai sus pan la 70% din electricitatea consumat pe piaa bulgar are prioritate la dispecerizare
prin contracte pe termen lung i preuri fixate administrativ. Acest lucru înseamn c doar o
parte din capacitatea productorilor cu capital de stat este folosit pentru a acoperi diferena
rmas necesar consumului intern. Cealalt parte a electricitii acestor productori este 51
Atanas Georgev “Bulgaria – the Island of Non-Liberalization”, ICER Chronicle, August 2014, http://www.icer- regulators.net/portal/page/portal/ICER_HOME/publications_press/ICER_Chronicle/Art3_9a 52
Preul acestei electriciti, care este cel mai mic din Europa, este meninut artificial i are costuri ascunse deloc neglijabile. Bulgaria s-a confruntat cu o stagnare economic începând cu 2009. Acest fapt a accentuat srcirea grupurilor vulnerabile ale populaiei astfel încât creterea preurilor la electricitate a devenit din punct de vedere politic inacceptabil. În consecin majorrile tarifare necesare pentru recuperarea investiiilor fcute în energia regenerabil i tehnologii nepoluante de ardere a crbunelui au fost blocate. Deoarece preurile la electricitate au rmas îngheate doar pentru a fi social acceptabile, dezechilibrele financiare din sistemul energetic bulgar nu au disprut ci s-au mutat din bugetul public în bilanurile companiilor de stat, datorii care în ultim instan vor fi pltite tot de contribuabili prin tarife. A se vedea ”Energy Sector Governance and Energy (In)security in Bulgaria”, Center for the Study of Democracy, 2014, p. 13, http://www.csd.bg/artShow.php?id=16984 53
A se vedea datele publice ale Bulgarian Energy Holding http://www.bgenh.com/index.php/en/subsidiaries/electricity
destinat exportului. Diminuarea exporturilor ar duce la suspendarea funcionrii acestor
centrale deoarece nu ar avea unde vinde surplusul de electricitate. Acest lucru ar produce
efectul creterii enorme a costurilor pe care trebuie s le suporte NEK fiind obligat s plteasc
costurile acumulate din staionarea acestor centrale. Pe termen lung acest lucru duce la
închiderea total a acestor productori54ceea ce în mod evident statul bulgar dorete s
previn. (2) Electricitatea ieftin a Centralei Nucleare Kozloduy se datoreaz costurilor de
capital care deja au fost recuperate, iar activele depreciate. În acest fel consumatorii bulgari
pltesc doar costul de operare a centralei. Spre exemplu costul unui MWh ajuns la 13,4 EUR
pentru consumatorii domestici în 2014.55 Acest pre ieftin pentru consumatorii interni se
datoreaz exporturilor energiei nucleare la un pre aproape triplu de 36,7 EUR/MWh.56 Statul
bulgar ar trebui prin urmare s fie interesat de continuarea acestor exporturi. (3) O alt
companie cu capital de stat i cea mai mare termocentral din Bulgaria, Maritsa Izotok 2, are un
exces de capacitate pe care nu îl poate vinde la preuri reglementate i contracte garantate,
deoarece nu a primit aprobarea din partea reglementatorului bulgar. Investiiile masive în
tehnologii de decarbonizare care s-au fcut în aceast central nu vor putea fi recuperate prin
vinderea ei doar pe piaa reglementat i limitat a Bulgariei, fr a avea o pia extern de
desfacere pentru electricitatea produs. (4) Centralele hidroelectrice din Bulgaria reprezint o
alt surs important de electricitate ieftin care este competitiv pe pieele de export.
Oportuniti de import în Republica Moldova În acest moment importurile în Republica Moldova de pe piaa bulgar nu sunt posibile din
cauza sistemelor energetice ale Moldovei i Bulgariei care nu sunt sincronizate. Moldova a
exportat electricitate în aceast ar în perioada sovietic atunci când sistemul bulgar ca i cel
românesc funcionau pe aceleai frecvene ca i cel sovietic i de care s-au desprins în anii '90.
O staie de cuplare back-to-back instalat la Vulcneti în sudul rii ar putea rezolva aceast
problem. Atât în România, cât i în Bulgaria i-au crescut semnificativ capacitile de energie
eolian în ultimii cinci ani (peste 800 MW în Bulgaria i peste 3000 MW în România). Datorit
acestei creteri de energie intermitent atât conexiunile interne ale acestor dou ri cât i
interconexiunile dintre ele necesit a fi întrite pentru a preveni congestiile de reea i pentru a
nu pune în pericol sigurana sistemelor electrice. În ultimii ani capacitatea alocat de
54
” ? , ”, Kapital.bg, 25 aprilie 2015, http://www.capital.bg/politika_i_ikonomika/bulgaria/2015/04/24/2519764_gubi_li_bulgariia_ot_iznosa_na_tok/ 55
”Energy Sector Governance and Energy (In)security in Bulgaria”, p. 69, 96. 56
” ? , ”, Kapital.bg, 25 aprilie 2015, http://www.capital.bg/politika_i_ikonomika/bulgaria/2015/04/24/2519764_gubi_li_bulgariia_ot_iznosa_na_tok/
import/export a electricitii la hotarul româno-bulgar a fost de pân la 200MW. Capacitatea
schimburilor în ambele direcii era îns tripl pân la închiderea unor blocuri ale Centralei
Nucleare de la Kozlodui în 2007. Pentru anul 2015 capacitatea net de transfer a electricitii
dintr-un sistem în altul era fixat la 400 MW.57 Aceste diferene enorme dintre capacitile
alocate i cele care sunt tehnic posibile mai arat c pe ambele piee exist exces de capacitate
i nu exist în acest moment interes pentru tranzacii majore de electricitate dintr-un sistem în
altul. De asemenea diferenele de pre care ar fi putut încuraja tranzaciile de electricitate în
volume mari au fost anihilate atât prin taxe de accesare a sistemului bulgar cât i prin taxe de
export impuse la exportul de electricitate din Bulgaria in 2012 i care au fcut preul acesteia
prea mare pentru celelalte piee din regiune. Analiza preurilor de export a electricitii de pe
piaa bulgar arat c în cazul în care tehnic ar fi fost posibil importul de electricitate în
Republica Moldova în volume mari din Bulgaria, apoi preul electricitii produse în aceast ar
i adus la hotarul moldo-român în perioada 2010 – 2015 (cu tot cu taxele de alocare la frontiera
româno-bulgar i taxele de tranzit pe teritoriul României) ar fi fost aproape aceleai ca i preul
electricitii care a fost vândut de Centrala de la Cuciurgan pentru anii 2010, 2011 i 2012.Mai
mult ca atât acest pre ar fi fost chiar mai mic pentru anii 2014 i 2015, cu 13,75% respectiv
9,54% decât oferta furnizorului din stânga Nistrului. În calcul nu a fost inclus taxa de alocare a
capacitilor la hotarul moldo-român. O astfel de tax a fost zero în ultimii ani. (Vezi Tabelele 3
i 4).
Tabelul 3 Preul electricitii importate din Bulgaria la hotarul moldo-român între 2010 – 2015, EUR/MWh
Tabelul 4 Preul electricitii furnizate de Centrala de la Cuciurgan Moldovei, 2010 – 2015, EUR/MWh
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Institutului
Naional de Statistica a Bulgariei, SWERC, ESO EAD i ratelor
de schimb Euro/Dolar american ale Bncii Central Europene
pentru anii de referin.
Not: Preurile indicate în Euro au fost calculate în baza
ratei medii anuale de schimb Euro/Dolar american fixat
de Banca Central European pentru anii de referin.
În cazul Moldovei preul acestei electriciti ar fi putut fi i mai mic deoarece el reprezint o
medie care ia în consideraie preurile electricitii exportate de Bulgaria pe toate pieele din
regiune, ri ca Turcia, Grecia i Ungaria oferind cele mai înalte preuri exporturilor bulgare.
Importurile din Bulgaria ar mai avea un plus dac se ia în calcul costul ascuns a importurilor de
electricitate din regiunea transnistrean. Importând electricitate din aceast regiune crete i
datoria Moldovei fa de Federaia Rus pentru gazul consumat de aceast central i neachitat
Gazpromului. Argumentul precum c aceste datorii sunt ale unei entiti comerciale (ale
MoldovaGaz care nu îi poate recupera datoriile de la o alt entitate comercial
Tiraspoltransgaz) i nu ale Guvernului Republicii Moldova ni se pare iluzoriu. Nimeni nu poate
garanta c în cazul în care se va ajunge la o soluie definitiv de reintegrare a regiunii
transnistrene în câmpul legal al Republicii Moldova, o astfel de decizie nu va fi condiionat de
Federaia Rus de recunoaterea acestei datorii de ctre Guvernul Moldovei ca fiind o datorie a
statului reîntregit. Din acest motiv, preferabil ar fi importul electricitii dintr-o ar precum
Bulgaria care nu implic costuri i riscuri ascunse pentru securitatea energetic a Moldovei i a
securitii naionale în ansamblu.
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Preul electricitii importate din Bulgaria la hotarul moldo român 2010 - 2015 EUR/MWh
EUR/MWh
Preul electricitii vândut Energocom
33
Ar mai trebui s menionm c Bulgaria a fost constrâns de Comisia European s-i deschid
o burs energetic pentru a-i face transparen în sectorul su energetic, astfel obligând statul
bulgar s fac publice tranzaciile cu energie. Tranzacionarea prin bursa electricitii reprezint
i un ultim pas înaintea liberalizrii complete a pieei energetice bulgare. Aceast burs va oferi
semnale de pre i va facilita crearea unei piee competitive. IBEX este pentru început o pia
pentru ziua urmtoare i a devenit operaional în ianuarie 2016. În acest moment volumele de
energie tranzacionate pe aceast burs sunt nesemnificative, piaa fiind abia la început, din
acest motiv nu ar trebui luate ca puncte de referin pentru preul electricitii bulgare.
Volumele tranzacionate pe burs îns vor crete, iar piaa bulgar va deveni i mai lichid. De
regul creterea lichiditii unei piee trage în jos i preurile la electricitate.
Primele companii care s-au înregistrat la bursa bulgar au fost anume cele cu capital de stat,
NEK, Maritza Izotok 2 i Centrala de la Kozlodui care au exces de electricitate ce nu poate fi
vândut la preuri reglementate pe piaa intern. Aceste companii cel mai probabil vor continua
s menin un pre sczut pentru a exista cerere pentru electricitatea lor în rile din
vecintate. În acelai timp contractele pe termen lung privind volumele de electricitate pe care
le are statul bulgar cu AES i Contour Global (proprietarii Maritza Izotok 1 i Maritza Izotok 3)
expir tocmai în 2027 i 2024, chiar dac preurile de achiziie garantat a electricitii produse
de aceste companii pentru piaa bulgar a fost renegociat. Asta ar însemna c cota din piaa
intern a Bulgariei nu se va mri pentru urmtorii 8 – 11 ani pentru productorii cu capital de
stat. Mai mult, chiar i în condiiile în care interconexiunile cu România vor fi întrite s-ar putea
ca productorii români s pun presiune i pe cota de pia rmas liber dac ofer un pre
mai bun consumatorilor bulgari, sau s mreasc exporturile spre Grecia i Turcia, care sunt
piee principale de export a electricitii bulgare.58 În aceste condiii Bulgaria ar putea furniza cu
uurin 200 MW de electricitate Moldovei cu condiia ca infrastructura necesar p