Reeditare electronică cu acceptul direct al autoruli Nicu Doftoreanu şi al Bibliotecii Cronopedia, realizată de Ioan Muntean

Reproducerea - integrală sau parţială - a lucrării şi difuzarea ei pe cale electronică sunt

autorizate pentru folosul privat al cititorului şi pentru scopuri necomerciale.

NICU DOFTOREANU *

TANGOURI DE IERI, TANGOURI DE AZI

Fişa biografică

Nicu Doftoreanu, pe numele lui adevărat Nicolae Doftoreanu, s-a născut în anul 1951, în Bucureşti, la maternitatea Giuleşti.

Tatăl, George Doftoreanu, maistru CFR-ist şi mama, Aneta Alexe, casnică. Este căsătorit cu Valeria Ilea, din anul 1974 şi are doi băieţi – Gabriel Doftoreanu, de 38 de ani şi Mihai Corneliu Doftoreanu, de 29 de ani, actualmente amândoi căsătoriţi. Are două nepoate de la băiatul cel mare, stabilit în Canada, din 2005: Denisa, născută la 21 octombrie 2003 şi Briana, născută la 29 noiembrie 2007.

În cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, unde a absolvit facultatea TCM – secţia Maşini Unelte şi Scule, devenind inginer, a cochetat cu revista Ing, dar adevăratul debut a fost în revista „6.20.77”, care apărea în cadrul Întreprinderii Tehnometal Bucureşti, amplasată în Bucureştii Noi, la capătul tramvaielor 6 şi 20, precum şi la capătul maşinii 77 – de unde şi numele revistei – unde, între 1977 şi 1978, a publicat mai multe poezii: Mândrie, Tangoul ochilor albaştri, Arborele Genealogic şi Tangoul Curiozităţii.

A fost membru activ al Cenaclului „Fântâna Mioriţei”, iniţiat de scriitorului Emanoil Cobzalău, ce şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Întreprinderii Mecanică Fină, în perioada 1980-1982, care edita şi revista cu acelaşi nume, unde a publicat poezia Tangoul Vârstelor.

În anul 1990 şi, respectiv, 1991, au mai apărut în ziarul Adevărul poezia „Mândrie”, iar în Suplimentul Literar Artistic al ziarului Tineretul Liber, în numerele din 4.08.1990 şi 4.09.1991, poeziile: „Tangoul Vârstelor” şi, respectiv, „Tangoul meu” şi „Rugă pentru un fluture”.

A mai colaborat la ziarul Gând Românesc, din Alba Iulia, unde a publicat, în anul 1990, poeziile Mândrie şi Rugăciune.

Din anul 1997, a început să participe la şedinţele lunare ale cenacluluiliterar-artistic „Destine”, din cadrul Societăţii Culturale „Destine”, condus de scriitorul, editorul şi omul de cultură Victor Gh. Stan, ce editează ziarul cu acelaşi nume, unde i-au fost publicate mai mult poezii.

În anul 1998, a luat Premiul I la Concursul Naţional de Poezie – Ediţia a VI-a 1998 – la concursul „Cititorul punctează poetul”, organizat de Societatea Culturală „Destine”, cu poezia „Rugăciune”, publicată în nr. 80 din 1998 a ziarului Destine (rezultatul jurizării cititorilor publicat în nr. 81/1999). A mai luat premiul III în 2001 şi premiul II în 2002 la acelaşi concurs.

A fost publicat în volum prima oară în Aprilie 2000 în Antologia Copacul cu Frunze albe, a laureaţilor concursului „Cititorul punctează poetul”.

A publicat volumele de poezii: Tangouri, apărut în 2002, Tangoul, mereu Tangoul, apărut în 2004, Sub semnul Tangoului, apărut în 2005, Tangouri Altfel şi Tangoul mereu Tânăr, apărut în 2010, toate la editura Destine.

A publicat constant şi în ziarul ştirilor de Cluj, ce apare pe internet, în site ziar: http://cluj-am.ro mai multe poezii.

NICU DOFTOREANU

TANGOURI DE IERI, TANGOURI DE AZI

Prefaţă de ing. Camelia Vasiliu

Arefeana Bucureşti – 2012

EDITURA AREFEANA Str. Pazon Marin, nr. 1, Bucureşti

Tel. 021 639 27 31, G.S.M. 0721 985 683 e-mail: arefeana@gmail.com

Editor: Ion C. Ştefan Culegerea textului: Nicu Doftoreanu

Coperta şi tehnoredactarea: Dan Amza

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DOFTOREANU, NICU Tangouri de ieri, tangouri de azi / Nicu Doftoreanu ; pref.: Camelia Vasiliu ; postf.: Artemiu Vanca. - Bucureşti : Editura Arefeana, 2012 ISBN 978-606-8143-24-8

I. Vasiliu, Camelia (pref.) II. Vanca, Artemiu (postf.)

821.135.1-1

Tiparul executat la Semne, tel. 021.667.08.20

Prefaţă

În Dicţionarul Cultural Destine (editura Destine, 2007), autorul, scriitorul Victor Gh. Stan, îl aminteşte şi pe Nicu Doftoreanu – poet, „poet al ritmului şi muzicii”, cum îl numeşte prof. Ion C. Ştefan, poet al Tangoului, pe care îl slujeşte cu o constantă devoţiune încă din tinereţe, după cum continuă şi în acest al şaselea volum publicat.

Între lira zeului Apollo, acompaniind textele poetice ale începuturilor culturii universale şi tangoul poetului Nicu Doftoreanu, marcând ritmuri noi în limbajul poetic, întâlnim mereu poezia, de data aceasta fiind „necesar să redescoperim poezia din lumea în care trăim, chiar dacă secole la rând rostul ei a fost acela de a ne propulsa spre alte lumi. E un sfat pe măsura timpului nostru.” (Marjorie Perloff)

Nevoia de exprimare, de a transmite mesaje cu miez adânc, de a vibra fericit sau tragic alături de natura purificatoare de suflete sau de a protesta şi contrabalansa teribilismul unei lumi încrâncenate şi confuze, sunt motive pentru care Nicu Doftoreanu se alătură poeţilor moderni. Ei „îşi propun să atace realitatea frontal, încercând s-o transforme într-o imagine plauzibilă, deşi îşi asumă o condiţie deosebit de inconfortabilă şi de riscantă.” (Gheorghe Crăciun – Aisbergul poeziei moderne)

Aşadar, în aceste timpuri de schimbări fundamentale, într-o societate contemporană plină de contradicţii, inegală din punct de vedere social şi cultural, asistăm la receptivitatea tot mai diferită la artă în general şi cu predilecţie la modificarea felului de a înţelege poezia. Într-o pledoarie privind nevoia de artă, Nichita Stănescu spunea că „una dintre pricinile pentru care se scrie poezie este şi aceea de a comunica esenţial uman, poezia exprimând conţinutul cel mai specific uman cu putinţă… În cadrul poeziei romaneşti contemporane, accentul alunecă de pe cuvântul poetic către tensiunea poetică. Se poate remarca din ce în ce mai accentuat folosirea cuvântului, nu ca pe un scop, ci ca pe un mijloc, deshermetizarea complexului lingvistic şi mutarea rafinamentului de frază către rafinamentul de tensiune a sentimentelor… Nu cred că literatura ca forţă de expresie variază în mod vizibil. Au evoluat şi s-au diferenţiat aproape exploziv sentimentele. Captarea noilor sentimente şi retransmiterea lor mi se pare a fi sensul capital al poeziei contempo-rane”. (Nichita Stănescu)

Literatura, reflectând raporturile individului cu societatea, conţine şi tipul de poezie epică, aflată deseori în interferenţă cu liricul, atât în

5

antichitate, cât si în timpurile moderne. Poezia actuală redescoperă deci lirismul narativ şi acordă libertate modalităţilor de expresie ale creatorului.

Nicu Doftoreanu parcurge cu stăruinţă calea sa în poezia modernă, eliberat de constrângerile formale ale regulilor, subliniind ideea, sensul, motivaţia, trăirea, emoţia, meditaţia, prin versul liber şi ritmul interior sau combinaţii de cuvinte şi rime, care se materializează într-o formă specifică, proprie creaţiei sale, transmiţând cititorului stări şi sentimente diverse, în care să se regăsească sau să se refugieze.

Tematica propusă de autor parcurge şi în acest volum drumul de la eul lăuntric la esenţele gândului, împărtăşind cititorului din tainele sufletului său: despre iubire şi durere, copilărie şi senectute, bucurie şi tristeţe, dezamăgire şi extaz, admiraţie şi meditaţie, patriotism şi renegare, posibil şi imposibil, dorinţă si împlinire, singurătate şi credinţă, viaţă şi moarte. Mai mult ca oricând, am remarcat poziţia militantă, energică a poetului, vis-à-vis de societate şi tarele ei, demascându-le nemilos, chiar asumându-şi-le autocritic şi cerând iertare pentru ele.

Iată câteva exemplificări semnificative din construcţiile poetice ale lui Nicu Doftoreanu, regăsite în acest volum:

Reflectarea conflictului între vechi şi nou, alb şi negru, bine şi rău, dezamăgire şi speranţă: „Ne cam plictisesc bătrânii/ Cu poveşti de vieţi trăite/ Care nu prea sunt dorite/ În a fi repovestite” („Tangou degeaba”); „Visul nu-i doar alb şi negru, câştigat de cel integru/ Toate clipele ne-arată: Lumea asta-i colorată!/ Şi fierbinte… prin cuvinte,/ Locuri sacre-ascunse-n minte!” („Tangou psihologic”); „Când se opresc ideile-n baraje de-aroganţă/ Clădite-n stânca inimilor goale, pline de prestanţă” („Tangou despre erorile iubirii”); „Ton de gri cu glas molcom, ce repovestesc de… om/ … fără pată de culoare… false doruri de-alinare” („Tangoul lumii”);

Critica societăţii, a lumii actuale: „visându-ne democraţi… ne-am făcut cu hoţii fraţi” („Tangou politic fără perdea”);

„Mărite Doamne, iartă îndrăzneala/ Unui supus pe care îndoiala îl calcă des…/ Şi te întreb, Părinte: Ce lucru nu se vinde?” („Tangoul vârstelor”);

„Ştiu că speranţa-nseamnă credite din plin/ Iar disperarea plata lor peşin” („Tangoul doinei de jale”); („Tangou civilizat”, „Tangoul antidrog”);

Copilăria: „…doar copiii/ ei, zglobii/ scutură din când în când/ aerul şi-n pod… când râd!” („Tangou de jelanie după copilul din noi”);

Iubirea, sentimentul suprem, străbătută de fiorul dintre agonie şi extaz: „când inimile noastre nu se mai ating…/ hotărâţi şi încrezători în nou/ am pus atunci, demult, la început,/ chiar capăt depărtării… prin

6

Tangou/ …Când nu ne mai simţim iubirea, nemărginirea zace la pământ” („Tangou de descarcerare a iubirii”);

„… punând iubirea-ntr-un cadou”; „Dacă vrei să desfaci cadoul fericirii e suficient să tragi de panglica iubirii” („Tangou pentru Moş Crăciun”); „Am întins mâna spre inima ta/ unde am pus un grăunte de stea/ …/ Am întins mâna spre inima ta de petale/ Încercând să mângâi agale/ Nemângâierea ta/ …/ Am sărutat lacrima iubirii tale şi ne-am împăcat.” („Tangoul iubirii?”);

Întoarcerea la Divinitate: „Lucrurile nu merg bine când rămân singur cu mine…/ Nu mă mai lăsa, prea sfinte/ Să stau singur doar cu mine… fără Tine” („Tangoul de alungare a singurătăţii”);

Cuprinderea întrebărilor existenţiale, misterul vieţii: „O! De-am putea trăi din toate şi nu aşa… pe apucate!/ O! Dacă am putea reţine din clipele când ne e bine/ …/ Desigur c-am putea să luăm iar urma tinereţii/ Şi ocolind capcanele tristeţii,/ Să redirecţionăm… Misterul vieţii” („Tangou despre misterele vieţii”);

Trecerea timpului: „S-a făcut târziu în mine/ Tot umblând pe căi străine…/ O să-i rog să-mi dea la schimb/ Doar un om cu ceva… timp/ …/ Dând perspective vârstelor pierdute/” („Tangoul vârstelor”); „Totul e aleatoriu în viaţa ce ne-a rămas/ Imens loc de provizoriu/ Aici fiind doar un… popas” („Tangou aleatoriu”); „Nu simţi că nu te mai cuprind fiorii tine-reţii/ Sau iar te minţi că vântu-ţi ţine partea…” („Tangoul doinei de jale”);

Atitudinea de constatare, mustrare, iertare, concluzionarea experien-ţelor şi neobositelor căutări: „şi-mi îngrop speranţele/ măsurând distanţele” („Tangou politic fără perdea”); „Degeaba spui din pragul vieţii că ai avântul tinereţii/ Când nu ai dat de cap tristeţii/ …”(„Tangoul sentimentelor”); „Nu-i nici viaţă şi nici moarte în teama de-a ne desparte/ Nu-i nici seară şi nici zi în dorinţa de-a trăi/ Nu-i nimic de regretat/ În tot ce am încercat” („Tangoul iubirii divizate”); „Dar cea mai mare libertate cu putinţă/ E de departe… propria ta voinţă” („Tangou desuet”);

Remarcăm multe combinaţii inedite şi jocuri de cuvinte: „Să-ţi întrebi culisele ce-ţi face cu visele/ Din ce-s visele făcute de sunt aşa de tăcute…” („Tangoul de alungare a singurătăţii”); „…În care dorul darului trimis este… proscris”; „Acceptă un colind cu vis promis de tinereţe” („Tangou pentru Moş Crăciun”); „Cum mai adie adevărul prin părul a cărui creangă pustie învie/ fiorul din dorul drumului alb.” („Tangou copilăresc”);

Transmiterea sentimentului patriotic, aflarea rădăcinilor, aparte-nenţa la glia strămoşească, evocarea înaintaşilor, sunt preocupări constante în opera poetului: („Tangou românesc”, „Tangoul răbufnirii”);

Titlurile poeziilor, pecetluite fără abatere de cuvântul Tangou, ne surprind prin şocanta revelaţie a unui mesaj adeseori brut, adeseori

7

subtil, conţinând cuvinte meşteşugit împletite, aceleaşi cuvinte care într-un alt context ni s-ar părea fireşti.

În poezia lui Nicu Doftoreanu, eul liric se dedublează, fiind când spectator când părtaş la trăirile sale, eliberându-se de tumult şi încărcătură prin fiorul transfigurărilor artistice. Cuvintele de apreciere ale doamnei prof. Floarea Necşoiu din postfaţa volumului Tangoul mereu tânăr, pot elogia în aceeaşi măsură şi actualul volum al poetului Nicu Doftoreanu: „Remarcabil este că fiecare creaţie, de certă particularitate şi originalitate, are un miez, o judecată, un sens, o maximă, o cugetare, un avertisment, o speranţă… În fiecare tangou este…o stare complexă, analizată în toate meandrele ei, din care răzbate beatitudinea împlinirii sau disperarea de a fi trecut totul odată cu clipa.” (Prof. Floarea Necşoiu – Tangoul… specie lirică a poetului Nicu Doftoreanu).

Vrednic de a fi poet în ţara sa, Nicu Doftoreanu îşi etalează poeziile una câte una şi tangou după tangou, pe drumul desăvârşirii creaţiei şi personalităţii sale artistice.

ing. Camelia Vasiliu

8

TANGOU POVAŢĂ

Motto 1: Şi pata vieţii tale/ Mai fierbinte decât sângele pe zăpadă.

Marian Dumitru, „Peisaj”, vol. Cântec din vremea eclipsei, 1999 Motto 2:

Oricât ne-am amăgit cu celelalte timpuri/ Acum ne-a fost cel mai bine. Camelia Vasiliu, „Acum”, vol. Duios îmi cântă Mozart Lăcrimoasa

În limba gândului natal, spun toţi părinţii în zadar: Mă!… Dacă vreţi să reuşiţi, Trebuie să fiţi mai pregătiţi! Nu vă pripiţi! Mai aşteptaţi! Fiţi mai cuminţi, nu zvăpăiaţi! Însă... povaţa n-a schimbat nimic din ceea ce-a urmat, Fiindcă deloc n-am aşteptat şi am făcut-o pe-ndrăzneţii: Am luat chiar şaua dimineţii Şi am sărit în cârca vieţii Plini de dorinţa declarată... de-a o trăi deodată toată! Dar până să învăţ s-o mân… Constat că sunt mult prea bătrân! Aşa că spun iar, bătrâneşte: Mă!… Pune mâna şi trăieşte! Şi nu te mai foi prosteşte Tot aşteptând după un sfat! Doar… Preţuieşte ce ţi-e dat! Nu e nimic de regretat,… de iei iar viaţa ca atare. Şi…, fără nici o supărare: Să crezi că pui tu şaua vieţii… e doar în visul tinereţii! Hai! Pune mâna şi învaţă fiindcă de fapt… viaţa-i o hoaţă Ce nu se lasă-mblânzită pentru-a putea fi călărită! Nu poate fi decât dorită şi nicidecum fi… păcălită.

03.02.2012, Vlădeni – 06.02.2012, Bucureşti (Publicat pe site-ul Cluj-AM.ro/Caleidoscop, la 7 februarie 2012)

9

TANGOUL MISTERULUI

Motto 1: Iubite, noi trăim în constelaţii De-ndepărtări: ni-e sufletul jertfit, Iar uneori, părem că suntem alţii…

Ion C. Ştefan, „Dialog poetic”, romanul Întâlnirea de la Muzeu, 2011

Motto 2: Cerneala Veacului nu are pace, încă: Războaie, două – o deseagă adâncă… Marian Dumitru, „În textele secretelor de stat”,

vol. Ochiul Zimbrului, 2005

Când înaltul cerului Dă drumul misterului, Vin nemărginirile Ce refac iubirile,… care-ating uimirile Şi ne-mping să ne-ntrebăm: Putem viaţa s-o schimbăm?! Dar răspunsul căutat Se ascunde ne-ncetat Pe sub dealul nepăsării… lângă urmele uitării, Unde se nasc detractorii, La-ntrebarea ce revine Din speranţa de mai bine: „Viaţa noastră unde e?!… Viaţa noastră ce-aţi făcut cu ea?!” Răspunsul e dat în parte, Fiindcă altfel nu se poate! Viaţa noastră rău… se zbate Să intre-n actualitate, Până când secretu-n cer Dă iar liber la… mister.

29.01.2012

10

TANGOU DESUET

Motto: E frumos să fii bun, dar trebuie să fii şi bun la ceva.

Filosofie glumeaţă de cafenea şi nu prea Când văd profilul omului „DE BINE” Care susţine, în ce îl priveşte, Că, de când a gustat din măr,… REŢINE! a devenit uşor mai „EVOLUAT” ca în vechime, MOR! Tot ce făceau tradiţional şi manierat strămoşii noştri ieri E dintr-o dată opţional, Considerat ca depăşit şi învechit… de „NOUL PROMOTOR” Tot ceea ce făceau cândva bunicii, Nu sunt acum decât vestigii! Tot ce părea cândva deştept şi de efect, azi pare DESUET! Fireşte, c-asta nu se potriveşte Aşa perfect pe-ntreg ansamblu, Deoarece, dacă priveşti mai amplu, Se dovedeşte NEREAL! Şi totuşi totul e banal de simplu, Dacă prinzi de veste, Dar asta e… ALTĂ POVESTE Ce câteodată se şi dovedeşte neadevărată! Fiindcă de fapt constat … că-n om nimic nu s-a schimbat: Doreşte-n mod constant, deliberat de a deţine el puterea! De-a controla precum i-e vrerea!

11

Dar vezi că-n asta stă misterul: Nu vrea să fie-aşa nici cerul! Ce drept dovadă ne-a lăsat , Eu cred că-n mod intenţionat, CU LIBERUL ARBITRU NEŞUNTAT! El ne-a lăsat,… o mare libertate în dorinţă! Dar cea mai mare libertate cu putinţă E de departe… PROPRIA TA VOINŢĂ De-a fi în rândul oamenilor buni sau răi, Având în faţă mii de căi… ce-ascund Momentu-n care sentimentele pătrund La gândul cel dintâi, …cel mai profund. Atunci…începem să ne învăţăm iar lecţia Şi să ne plângem c-am pierdut direcţia. De mii şi mii de ani suntem la fel: Aceiaşi oameni de culise, Fără de ţel în fiinţă, Plini de nevoi şi vise, dar… fără de credinţă, Ce uită tot mereu că… din pământ ne tragem şi-n final acolo ne retragem pentru bal Când ne-ndreptăm spre partea vieţii viitoare Goi, …fără BUNURI MATERIALE

14.11.2011-12.12.2011

12

TANGOU POLITIC FĂRĂ PERDEA

Motto: O idee bine clocită trebuie să facă adepţi, nu pui.

Tudor Muşatescu (1903-1970)

Când o fi… Şi-o fi… Şi-o fi… Şi s-o duce şi-o muri Singurul statornic gând, ce ne-a adus pe pământ, Lăsând să preia controlul URA ce alungă dorul, Nimic n-o să mai conteze. Sufletul o să migreze! Şi-atunci nimeni nu va cere decât să aibă putere Să reconecteze timpul, ce direcţionează schimbul, Ce tratează, dar uzează, tot ce se redecorează! Străbătând lumea ca-ntreg, Constat că n-am ce s-aleg! Şi-mi îngrop speranţele Măsurând distanţele. Uitând REGULA DE BAZĂ: Cât stă puterea de pază pe ea… cine o veghează!? Tot aceiaşi bravi „moşi tineri”, plin de vise şi… reţineri, Cum am fost cândva şi noi,… care azi suntem chiar voi?! E frumos ca să fii bun, Dar trebuie să fii nebun, Să te-aştepţi la laude, Dup-atâtea fraude! Visându-ne democraţi… ne-am făcut cu hoţii fraţi, Crezând că pe veşnicie Vom scăpa… Ce mai prostie!!

14.11.2011

13

TANGOU ROMÂNESC

Motto: În general, arta de a guverna constă în capaci-tatea de a lua cât mai mulţi bani de la o parte de cetăţeni, pentru a o da altora.

Voltaire (François-Marie Arouet) (1694-1778)

Nu mă prea simt confortabil când văd cum mă minţi amabil! S-au schimbat desigur hunii, …dar nu s-au schimbat GORUNII; Avram Iancu a rămas, lângă HOREA, cel mai treaz, Dând din glorie în necaz! Fiindc-acest popor român l-au făcut mai toţi oricum: Că e mincinos şi laş, Fără talent de ostaş, Fără generali vestiţi,

Cu eroi desţeleniţi… Uitând că cei Corvineşti, printr-un… Iancu îi găseşti. La o cercetare-adâncă, Oriunde sapi… dai de stâncă, De stânca dinspre Carpaţi unde toţi români-s fraţi! DA! Români-s răbdători, Chiar de-s vai de mama lor! Rămân-un mister total, că mai sunt încă pe val. Ce nu place la români?! Că s-au vrut pe ei stăpâni?! I-au lăsat pe toţi în pace chiar când au avut ce face. Prea micuţi sau mult prea mari, nu contează la… husari! Eminescu nu rezistă! Ştefan nu e cap de listă, iar restul… nici nu există – Ne vorbesc toţi pe din dos,

14

Pân-ajung aicea jos Şi se miră de ce văd l-acest aşa zis „NOROD”… Niciodată nu-i ascult când spun de român că-i cult, Prin cultură înţelegând, că am drept doar… la un gând! GÂND COMUN,… că nu m-ascund! Dar el ştie mult mai mult, Fiind om simplu, cu bun simţ, Ce n-arată că e PRINŢ, Şi nu îşi neagă strămoşii, Ca cei ce fac pe gomoşii! Aşa că lăsaţi minciuna: ROMÂNIA-I NUMAI UNA! Lucrurile nu se schimbă… orişicât aţi da din limbă, Şi vă simţiţi confortabil …Noi fiind un POPOR AMABIL!

10.10.2000-11.11.2011

15

TANGOU DE DESCARCERARE A IUBIRII

Motto: Dragostea e ca duelul: Dacă te atinge, te răneşte.

Tristan (Édouard-Joachim) Corbièere (1845-1875) Când inimile noastre nu se mai ating Şi ne împing… să nu ne mai iubim, Redevenim străini plini de VENIN!… Atunci, Chiar dacă ne certăm,… ţipând acut spre fericire, Tot nu ne auzim şi ne minţim din plin, Că… alţii ne împing spre despărţire! Vin tăvălug iar peste noi,… TOT VIN!! Noi pasiuni ce mincinoase ne ofer-acces la chin! Noi le simţim numai atunci… când ne ating, Dar nu le auzim… Şi pierdem chiar momentu-n care ne împing spre locul… unde azi se sting, Într-o sutime de minut, toţi sorii întâmplării de demult, Care ne-au dăruit încântătorii şi surprinzătorii paşi de dans, Prin care hotărâţi şi-ncrezători în nou am pus atunci, demult, la-nceput, chiar capăt depărtării… prin TANGOU! Când nu ne mai simţim deloc IUBIREA, nemărginirea zace la pământ. Făcând ca revenirea prin cuvânt să-şi piardă din menire şi avânt, Şi să aducă iar chemarea-n acel loc: „În care nu-i hotar deloc, sau gând spre-a-nţelege… Şi ochiu-ncearcă în zadar… să vadă ce se-alege!” Atunci ne scapă înţelesul încadrării,

…pe scara definiţi-a suportării La cote maxime, pe treptele durerii, Fiind iar asimilaţi cu-aceiaşi frunză-n vânt Ce cade-nspre sfârşitul verii spre pământ… acoperind Mizerii!

1.11.2011-08.12.2011

16

TANGOU DE DESCIFRARE A GREŞELILOR IUBIRII

Motto 1: O femeie m-a determinat să mă apuc de băut, iar eu nici măcar nu am avut bunul simţ să-i mulţumesc.

W.C. Fields (William Claude Dukenfield) (1880-1946) Motto 2:

În dragoste, unii fac, alţii vorbesc. Mai bine tac şi eu. Pierre Desproges (1939-1988)

Degeaba încercăm la rece să înţelegem azi ce se petrece! Nu este-acum nimic de descifrat în peşteri, Pe locul unde-au scrijelit picturi rupestre mii de meşteri! Chiar descântate şi asemănate, peste ani, cu heroglifele-ncrustate-n poartă de ţărani, Tot nu-şi dezvăluie adevărata faţă depravată Chiar dacă iar revine moda de’altădată! Sofisticate semne retro, reînviate-n artă, De cei ce azi pe val par… GATA!, iar stăpâni pe... SOARTĂ. Greşelile nu duc neapărat Spre începuturile pline de păcat, Când VEŞNICIA TINEREŢII tocmai le-a călcat! Deoarece de-acolo clipa a plecat ...şi nu mai regăsim acum decât rebuturi sure ...bune de-aruncat în drum, Şi,... chiar de pare un nou loc, ca parte a urzelii,

17

Nu trebuie uitat deloc, că-i predispus greşelii Deoarece chiar sentimentul e, probabil, ...cel mai uzat produs: FIIND PERISABIL! ŞI… prea expus durerii! De’ndată ce-a trecut SE ŞTIE! Este pierdut şi neutilizabil pe vecie! Degeaba-i căutăm din nou FIORUL, Cu gândul de a-i face semnul de ETERN cu dorul! Odată ce-a gustat din inocenţa fructelor de cer... EL poate doar să o apuce Pe drumul care are doar un ţel: S-ajungă-n locul MARELUI MISTER.

17 XI. 2011

18

TANGOUL DE ALUNGARE A SINGURĂTĂŢII

Motto: Nu faceţi aceeaşi prostie de două ori; …sunt atât de multe prostii noi de făcut!…

Filosofie glumeaţă de cafenea Lucrurile nu merg bine când rămân singur cu mine! Nu mă prea simt confortabil, Când viaţa se dă-n spectacol şi nu se poartă amabil! Doamne sfinte, fii cu mine, Când fac rău, Nu când fac bine, şi sunt prea sigur pe mine! Ştiu că nu-i de bun augur să-ţi cer putere să-ndur, Dar nimic n-am rezolvat şi nici nu prea m-am schimbat – De-am apucat şi-am păşit

pe terenul lui „GREŞIT”, Însă asta nu contează când viaţa-mi rămâne trează! Oare viaţa-i doar trecut?! Preţuim doar ce-am pierdut?! Să-ţi întrebi culisele ce îţi fac cu visele! Din ce-s visele făcute de sunt aşa de tăcute?! Ştiu că-ntr-un anume fel, uităm tot ce-i din eter, Dar se pare că-i altfel, când sunt trimise de… cer. Dumnezeu bate la fel când trimite drept coşmar Dorul de-a spera-n zadar, Aşa că te rog fierbinte:

Nu mă mai lăsa, prea sfinte, Să stau singur doar cu mine… FĂRĂ TINE!!

02.11.2011

19

TANGOU DESPRE ERORILE IUBIRII

Motto: N-am cerut vieţii nimic. Tot ce am avut, i-am smuls. Şi tot ce n-am avut, mi-a furat.

Tudor Muşatescu (1903-1970)

NELINIŞTIT, fiind încă bântuit cu disperare, De ceea ce a fost cândva FANTOMA FERICIRII TRECĂTOARE

…ce mai doare, REGRETUL nu-şi dezvăluie, mai niciodată, Adevărata faţă depravată, Chiar dacă datorită lui revine moda de’altădată, reînviată-n artă! Rămân de nepătruns pentru profani

Semnalele,… banale peste ani, Transmise prin limbaje nonverbale, de iubire, Ce depăşesc în forţă,… fiind subtile, Mesaje scrise-n fraze uzuale… pe mii şi mii de file. Când se opresc ideile-n baraje de-aroganţă Clădite-n… stânca inimilor goale, pline de… prestanţă, Simţim adevărate provocări Ce ne aruncă măştii de speranţă falsă-n faţă! Când oare-o să-nvăţăm… că dacă regretăm Nu-i sigur ca vom smulge semne de-ndurare,

De la-nceputul vieţii viitoare?! Este greşit s-aştepţi doar regretând!! Deoarece atunci… constaţi plin de stupoare Cât de profund e timpul tinereţii care tocmai a clacat şi… moare – Fiindcă… „NIMICUL” nu e chiar ceea ce pare Când, bunăoară, încă încercăm, …A câta oară?! Să descifrăm erorile iubirii de odinioară!

5 Noiembrie 2011

20

TANGOUL OMULUI FĂRĂ TIMP

Motto: Foaie verde de prin stele, Unde-s dragostele mele Să îmi pun la pălărie O iubire şi mai vie?

Constantin Mironescu, „Foaie verde de prin stele”, Hoinar prin Ţara Gândului Bun

S-a făcut târziu în mine tot umblând pe căi străine! M-a ajuns din urmă timpul, cerându-mi să-i fiu eu schimbul, Dar nu pot pentru că dorul a dat vieţii cu piciorul Şi-a fugit pe străzi de frică, …şi-o să-i poarte noaptea pică. Aşa că n-am mai plecat! Am rămas şi m-am uitat, precum CABOTINUL BEAT, Lung la ce urma să fiu. Doamne! Cât e de târziu. Când se vor trezi arcaşii, care mi-au ucis vrăjmaşii, O să-i rog să-mi dea la schimb, Doar un om cu ceva… timp, Şi-o să cer cuvintelor, Răbdarea prea sfintelor. S-a făcut târziu de tot şi nu ştiu dacă mai pot Să rezist şi să nu pier, precum îngerii din cer, Ce nu se mai simt întregi dacă-n vreme o să pleci, Pentru că tot ce mai vine Va găsi târziu în tine.

19.11.2011

21

TANGOUL ANTIDROG

Motto: Nu sunt sensibil la frig. Chiar şi gerul mă lasă rece.

Tudor Muşatescu (1903-1970) Nemaigândind şi-mbătrânind din… DELĂSARE, Ne prinde-aşa, … un fel de NEPĂSARE Care ne obturează drumul natural, Ducându-ne pe-acela anormal Care-i mai scurt pe jos, Dar mai periculos, se pare, Deoarece a fost numit… şi nu întâmplător, OROARE!, Pentru că după el… E NUMAI DETAŞARE SOLO! De-ai apucat şi ai plecat de-acolo… Şi-ai revenit… nevătămat, Probabil n-ai uitat cum e să fii amabil Şi să nu te mai crezi… INDISPENSABIL. Dar vezi că-n fapt nimic nu mai contează, Atunci când viaţa te… încondeiază! Decât ca mintea să-ţi rămână trează… Şi să-ţi aşeze visul în uitare Pentru o evitare-a realităţii virtuale, În fond, dacă te-ai dus şi te-ai întors de-acolo-n viaţă Revii cu o povaţă: Să nu te laşi redepăşit de drog pe faţă! Odată stors de informaţii şi tentaţii, Devii în stare să îţi vinzi şi fraţii, Aşa că lasă-n catacombele ororii din durere …şi-ntoarce-te cu-n gând pe treptele stinghere de-nceput Când le cereai, cu mult avânt, …să-ţi dea statutul de ADULT Fiind un rebel plin de pretenţii Ce tot băteai cu pumnu-n pieptul tinereţii!

22.11.2011

22

TANGOUL RĂBUFNIRII

Motto: Până şi canibalii s-au săturat de oameni.

Filosofie glumeaţă de cafenea E păcat că-n ţara mea nu-s străin venit să ia …cu tupeu la întrebări pe bravii conducători! Să-i întreb: De ce-i păcat că sunt om întreg la cap …fără pic de handicap?! Spune! Cu ce am greşit, că n-am fost un „ÎNVÂRTIT”? Ce e rău că sunt român …şi c-aşa vreau să rămân!? Că nu sunt minoritar… să mă bat pentru Ardeal? Oare de ce mă tot cheamă…fără nici un fel de teamă Să dau liber fanteziei… de trădare-a României? De-o fi una, de-o fi alta, Tot ne mai rămâne barda. În ea ştiu că se ascunde… LIGA FORMELOR ROTUNDE, În perioadele profunde când lucrăm pe unde scurte …chemându-i pe cei cu vină Să scoată capu-n lumină! Dar acum este păcat c-am ajuns handicapat, Şi te las să-mi faci morală C-am pus coadă la topor Nici nu e mare scofală dacă mă duc la şcoală Şi învăţ cât e de bine …fără mine, CA POPOR!

08.11.2011

23

TANGOUL SCHIMBULUI NATURAL

Motto: Cel mai eficace tratament naturist este o soţie devotată.

Kin (Frank McKinney) Hubbard (1868-1930) Privind la al naturii Nimb, constat că-n viaţă totu-i SCHIMB: Conjunctural, pentru isteţi, Sau interior, pentru cei drepţi! Schimb exterior, făcut pe bani, Schimb interior condus de ani! Schimb de iubire, Schimb de ţel, Schimb de priviri… puţin altfel, Schimb de fluide… la pornire, sau… Schimb de stări în fericire, Dar niciodată de… DUŞMANI, Care-s la fel de mii de ani.

Duşmani au fost, Duşmani sunt încă Aceleaşi patimi fără rost, Ce te-au făcut mereu anost. Aceleaşi neplăcute-adâncuri Ce-am zis-o în atâtea rânduri Că… le-am eradicat din gânduri.

Doar ele-ndeamnă la păcat! Fiindcă nimic nu s-a schimbat, Chiar dacă crezi c-am evoluat! Poţi ca să fii numit drept OM,

…Doar c-ai gustat un măr din pom?!

24

N-am rezolvat nimic cu forţa Chiar de-am aprins atomi ca… torţa, De fapt e totul cunoscut …din clipa-n care te-ai născut! În viaţă totul pare schimb:

Schimb de prieteni… în duşmani, Schimb de priviri… la schimb de bani,

Sau…, Schimb de stări în fericire, Când este vorba de… IUBIRE!

Aceste-au fost… şi mai sunt încă, Aceleaşi patimi fără rost Ce nu te lasă să ţii post! Aceleaşi patimi ne conduc

Din ce în ce mai spre adânc. Nu le opresc nici bolovanii Pe drumul veşnicei pierzanii, Unde-n zadar ţi se duc anii?!

Aceleaşi noi metehne vechi, Ne fac din oameni… NEPERECHI. Aşa o fi?!

…Nu sunt prea sigur! Chiar dac-am fost cuminţi, desigur, Tot ne-am împoticnit la zbor, Când am pornit strigând în cor Că suntem pregătiţi DE VIAŢĂ,

Uitând că ce avem în faţă Nu-i decât schimbul NATURAL

Care-i un simplu fapt banal!

02.11.2011

25

TANGOUL MARELUI GATSBY

Motto 1: Să nu uitaţi că eu am primit mai multe de la alcool, decât a primit alcoolul de la mine.

Winston Churchill (1874-1965) Motto 2:

Un dezavantaj al vinului este că face omul să încurce cuvintele cu gândurile.

Samuel Johnson (1709-1784)

Speriaţi uşor de viitor, fără să ştim nici când, nici cum, Am devenit încrezătorii începători, Cobai perfecţi de drum, cu capu-n nori, Mai popular ei ne tot spun: CARNE DE TUN! Aşa speriaţi-am fost de viaţă, că ne va lua la rost pe faţă, C-am început să bem din greu şi tot mereu, …cam fără rost. Trăim cu frică de ce-am fost! Trăim cu frică de ce-om fi! Trăim cu frică mai tot timpul… Fără să ştim când vine schimbul, Sau cui îi vine rândul mâine …de-a face iar rabat la stat Şi de-a intra din nou în pâine! Nu am de povestit de fapt, NIMIC! …căci totul-i… AI AFLAT?! De mâine… COMPUTERIZAT! NIMIC nu-i nou în ce-am iubit,

26

doar…regăsit necontenit în sentimentul amorţit, Recuperat din infinit …precum un val, pe care un colecţionar L-a ridicat când a-ncercat, să ţină ca-n vechim-un bal Dansat pe mal, …printre urmaşi, Ce nu l-au înţeles, pizmaşi, Atunci când a-ncercat trufaş să facă surf printre cei laşi, şi a mizat că va răzbi uitând povestea lui Gatsby.

18.11.2011

27

TANGOU REQUIEM PENTRU FLUTURI

IUBEŞTE-MĂ, te rog, aşa,… fierbinte, Cum se iubesc copii când nu ştiu a vorbi. MÂNGÂIE-MĂ te rog, aşa, … cuminte, Cum se mângâie ei când nu ştiu a sorbi… Şi-ţi voi preda cuminte, lumina uitatelor priviri, Iubiri ascunse sub cuvinte. PRIVEŞTE-MĂ, te rog, aşa… cu dor

Precum privesc copii la strălucirile promise-n viitor, Ameţitoare vise de vitrină: PĂPUŞI, SPERANŢE, JUCĂRII, DORINŢE! DOREŞTE-MĂ, te rog, aşa,… din suflet!

Să nu-ţi treacă! Să nu fiu obligat să-ţi spun iar:

PLEACĂ! PLEACĂ! Nu mă strica prea iute! Din nimic… se strică jucăria copilului prea mic! AŞTEAPTĂ-MĂ, te rog, aşa,… curat Şi-ajută-mă să regăsesc iar locul ce cunoaşte Norocul suspendat în timp,

În care răsuflarea renaşte… din cenuşă Amestecând infernul cu sublim…

Şi dând culoare… DOAMNE CE CULOARE! Legendelor la margine de floare, Când… MURIM!

13.11.1991

28

TANGOUL LEGII TĂCERII (Omerta)

Motto: Când am citit despre lucrurile rele cauzate de băutură, m-am lăsat de citit.

Henry Youngman (1906-1998) Să nu uiţi: Dacă renunţi! La cei care nu mai văd, La cei ce nu mai aud Sau la cei ce nu vorbesc, Considerând implicit că aplici neobosit legea dată prin iubit, Dintr-odată o să vezi că… te-ai cam pripit să crezi! Omenirea niciodată Nu s-a arătat dispusă să îi arunce pe uşă P-acei ce-au găsit menirea… alegând la schimb iubirea! Pentru că cei care mint, că n-o simt… Ne cam înşeală! Cei ce se prefac tot timpul, Bând… c-o-ncrâncenare rară, Că… Nu văd, N-aud, Nu spun! Eu le pun o întrebare spre… schimbare: Gândiţi-vă: Chiar doriţi să fiţi printre… neiubiţi – De-o fi vă dea bineţe… prea frumoasa… TINEREŢE?

26.11.2011-12.12.2011

29

TANGOUL DEZRĂDĂCINĂRII

Motto: Când ţi-e dor de cineva să nu închizi ochii. O să-ţi fie şi mai dor.

Tudor Muşatescu (1903-1970) Am rămas şi m-am uitat lung în urma a ce ştiu… Uitând de ce am plecat lăsând totul cam PUSTIU! Nu e rău, dar nu-i nici bine când plecăm în ţări străine! Pe vremuri, cei exilaţi erau foarte supăraţi Fiindcă a pleca de-acasă era o mare pedeapsă! Timpurile s-au schimbat: Nimeni nu s-a supărat Când a fost gonit din ţară fiindcă… ţară-i şi afară – Cine ieri a protestat, Azi e cel ce-a câştigat… Toţi presăm în cartea vieţii Din aroma tinereţii uitând de cea a… TRISTEŢII, Fiindcă-n fapt cui protestează Dumnezeu îi dă pedeapsă: Să simtă de dor că-i pasă… Numai când e prea târziu…. Pentru orice fel de FIU!

29.11.2011

30

TANGOUL CELOR 7 ZILE (Facerea lumii mele)

Motto: La maratonul sufletului tău S-alergi prin basme, e obligatoriu: Vei fi atlet în amintiri, notoriu Pe curcubeu zorind ca un flăcău.

„Maratonul Sufletului”, Marian Dumitru, volumul de poezii Eleganţii atomi ai frumosului

La început DORINŢA a avut doar REGRETELE şi IMAGINEA; DORINŢA era pustie şi goală. Peste faţa adâncului de suflet era tăcere! Umbra IMAGINAŢIEI plutea absorbind PRESIMŢIRILE, şi presărând cu suflul nehotărârilor eternul ce se mişca pe deasupra sufletului Până când, Oglindind seninul adâncului în lumina ochilor tăi, Oare la indemnul cui zămisliţi şi azvârliţi sub semnul timpului? Am zis: Să fie frumos!

Şi aşa a fost! Văzând FRUMOSUL că era bun, am despărţit frumosul de urât şi am numit: FRUMOSUL – FERICIRE şi URÎTUL – TRISTEŢE. Astfel a fost o DEZAMĂGIRE şi apoi o ÎMPLINIRE!

ACEASTA A FOST ZIUA ÎNTÂI! Apoi am zis: Să fie o întindere care să despartă vârstele

Şi aşa a fost! Întinderea a despărţit: Vârstele care sunt dedesubtul sufletului de cele care sunt deasupra lui.

31

Astfel a fost o COPILĂRIE şi apoi o ADOLESCENŢĂ! ACEASTA A FOST ZIUA A DOUA!

Trecând de ea am zis: Să se strângă la un loc anii care sunt deasupra REGRETELOR şi să se arate ZĂDĂRNICIA

Şi aşa a fost! Am numit ZĂDĂRNICIA – UITARE, iar grămada de ANI – VÂRSTĂ! Să de vârsta înţelepciune, vorbe cu sămânţă, Gesturi care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ele germenele viitorului!

Şi aşa a fost! Şi s-a văzut că lucrul acesta e bun. Astfel a fost o ADOLESCENŢĂ si apoi o TINEREŢE!

ACEASTA A FOST ZIUA A TREIA!

Am pornit-o apoi spre al şaptelea cer dar m-am rătăcit şi am zis : Să fie nişte stăpâni ai orelor care să despartă FERICIREA de TRISTEŢE! Ei să fie nişte semne care să arate faţa nevăzută a clipelor Şi să slujească de luminători în întinderea regretelor!!

Şi aşa a fost! Când seminţele nopţii stăteau să se coacă am făcut AMINTIRILE şi anume: AMINTIRILE FRUMOASE să stăpânească; AMINTIRILE URÂTE să fie stăpânite! Le-am separat şi am văzut că lucrul acesta era bun! Astfel a fost o DESPĂRŢIRE şi-apoi o REGĂSIRE!

ACEASTA A FOST ZIUA A PATRA. Dar totul ar fi fost zadarnic dacă nu mi-aş fi populat vârstele rămase cu o mână de sentimente Cărora le-am zis: Creşteţi şi înmulţiţi-vă, pentru a umple pustiul şi golul!

Şi aşa a fost! Simţind că mi-e dragoste şi nu îndrăznesc să strig,

32

IMAGINEA a căpătat formă şi substanţă. Astfel a fost o TINEREŢE şi apoi o MATURITATE!

ACEASTA A FOST ZIUA A CINCEA.

În cele din urmă am luat în mâini realitatea şi-am zis: Să se însemne toate crâmpeiele de viaţă pe zdrenţuitele margini de moarte!

Şi aşa a fost! Denumind toată această operaţie SOARTĂ am văzut că era deja trecută Astfel a fost un VIS Şi apoi a fost o BĂTRÂNEŢE!

ACEASTA A FOST ZIUA A ŞASEA. ÎN ZIUA A ŞAPTEA, m-am odihnit de toată lucrarea care o făcusem – Apoi, Recapitulând, M-am uitat la toate câte le sfârşisem Şi iată că m-am întristat: Păsări mari de-întuneric se reped spre capul lăsat pe spate al zilei Ciugulindu-i şi ultimele picături de soare. Am luat atunci în mâini amestecul de: FERICIRE, TRISTEŢE, UITARE, VÂRSTĂ, AMINTIRI, SOARTĂ Şi am suflat peste el praf auriu de frumos Dând naştere DORINŢEI!

La început DORINŢA a avut…

12.07.1985-12.12.1995 – 2011 (Publicat în volumul Tangouri, în anul 2002)

33

TANGOUL VÂRSTELOR

Motto:

MU D AŞŞŞŞDC MAEDPCCDDDDC MS

A avea conştiinţa curată înseamnă a avea memorie proastă. Filosofie glumeaţă de cafenea

ărite Doamne, iartă îndrăzneala nui supus pe care îndoiala…

îl calcă des, ar, de cum vine seara,

Încerc iar oboseala aducerii aminte… şa că nu-s cuminte i iar te-ntreb PĂRINTE: Ce lucru nu se vinde? tiu: Nu se vinde Vântul, Dorinţa, Depărtarea, tiu: Nu se vinde Gândul, Speranţa, Remuşcarea, tiu: Nu se vinde Dorul, Durerea sau Uitarea, ar spune-mi tu, … PĂRINTE: ând CHARON trece STIXUL… ce-ncearcă a ne vinde!?

ărite Doamne, că desfac urzeala din locul unde umezeala -ntipărit chiar forma vorbelor trecute, rău! ar o desfac, PĂRINTE! entru că, mai-nainte de-a mă lovi, voi şti um să citesc rupestrul rid al vieţii ând îmi va fi adusă „Mustrarea Tinereţii” la întrebarea pusă. a! Ştiu: Nu vindem Cerul, Pământul sau Dreptatea, a! Ştiu: Nu vindem Gândul, Speranţa, Demnitatea, a! Ştiu: Nu vindem Cinstea, Durerea, Libertatea, ar spune-mi tu… PĂRINTE, că nu-mi aduc aminte, ând mi-ai dat viaţa… Oare… ştiai că nu se vinde!?

ărite Doamne, poate că-s nedrept, au, poate, nu ştiu eu s-aştept,

34

Dar mă cuprinde-amărăciunea când constat C-aproapele departe ni l-ai dat! Sau, Poate, Poate-s vinovat PĂRINTE! Da! Poate-s vinovat, Dar n-am putut răbda şi n-am răbdat! Să mă despart de zborul care ne-a-nălţat, Cuprins în gândul cel dintâi, necenzurat, Şi-am căutat cuvântul: Strigat, Gândit, Sau modelat cu viaţa De cei lăsaţi apărători la poarta Europei! Uitându-se că tot eu voi fi fost… Şi cel ce-aproapele… departe-a căutat, Şi cel ce-a reuşit şi-nvinsul: PAHARNIC, VISTIERNIC LOGOFĂT, sau… DOMN Vândut ades, Dar niciodată cumpărat de-ai mei Da! Ştiu: Nu vindem Dorul, Durerea sau Dreptatea , Da! Ştiu: Nu vindem Gândul, Speranţa, Demnitatea, Da! Ştiu: Nu vindem Cinstea, Durerea, Libertatea , Dar spune-mi tu, PĂRINTE, ce o să mi se-ntâmple Când n-o să fiu cuminte Şi o să-mi vină-n minte Să-ncerc chiar eu să cumpăr lucru care nu se vinde? Şi dacă nu poţi să-mi răspunzi, Prea Sfinte, Mă iartă dinainte! Fiindc-o să-ncep să fac iar lucruri nefăcute, Dând perspectivă vârstelor pierdute!!

1977-1996. Revizuit – 2012 Suplimentul Literar al Tineretului Liber, Nr. 31/4 August 1990

Antologia Copacul cu frunze albe, apărută în anul 2000 Volumul Tangouri, publicat în 2002

35

TANGOUL NORILOR

Motto: Uneori te uiţi fără să vezi.

RCSMDRSÎLŞIN FMD

Alteori, vezi fără să te uiţi. Tudor Muşatescu (1903-1970)

ăsucind distanţa, ondensată-n caierul cerului, puma soarelui ângâie aerul,

ând ghemotocului de nori FARMEC – oua lui, tropind marginile cerului, ngândură privirea uminând locul unde albastrul a-nmugurit tulburător i-n urma căruia maginea moare, ăscând

IMAGINAŢIA. orma zborului, odelând dorinţa, ă senzaţia odihnei…

Când, Simţindu-se atinşi în nemişcarea lor Se destramă!… Presărând deasupra gândului ce rămâne NOSTALGIA DEPĂRTĂRII!

10.01.1980 (Publicat în volumul Tangouri, în 2002)

36

TANGOUL ADORAŢIEI

Motto: Şi raiul este trist dacă-i pustiu, Iar îngerii din cer o ştiu – Şi grija lor spre oameni se îndreaptă La cuget şi la faptă înţeleaptă.

„Raiul Trist”, Vasile Groza (volumul 101 Poeme) De ce când vii,… De-ar fi azi iar, Îmi dai fiori…?! Iar uneori, De ce când pleci,… De-ar fi mai rar, Un gust amar îmi laşi şi… TRECI!? De ce iubire… HAI! N-alergi! Să o cuprinzi!?

Fiindcă aş vrea să fim la fel şi EU şi EA! De ce îţi spun atunci… Să-ţi spun ce-n vorbe pun? N-o să te-amuze? Ce-ţi spun? Că ale tale buze din cupa fiecărei flori, Din roşul trandafirilor, Au adunat a primăverii proaspete culori. Ţi s-a vărsat tot focul firii în braţe! În strânsoarea lor, Simt dăruirea!… Patima iubirii se vede-n ochii tăi curaţi, În noapte luminaţi De degetele lungi, trandafirii, A nepalpabilelor raze-ale iubirii. Ei m-au convins că n-am greşit, Când te-am privit şi mi-am dorit Destăinuirea că… TE-ADOR!!

15.05.1971 (Publicat în volumul Tangouri, în 2002)

37

TANGOUL LUMII

Motto: Singura modalitate de a scăpa de ispită este să-i cedezi.

Oscar Wilde (1854-1900) Fugi de tentaţii, dar încet, ca să te poată ajunge.

Filosofie glumeaţă de cafenea Tot ce vine de la lume merită să aibă nume?! Lumea-i plină de contraste care cresc în spaţii vaste Ce apar, cred, la-ntâmplare când nu e… COMUNICARE! Lumea luată ca un tot nu mai seamănă deloc Cu cea la care-ai visat când erai doar un băiat! Nu închide gura lumii… nici blândeţea şi nici Hunii Nu poţi spune lumii TACI! Nici când ai motiv s-o faci. Privind lumea ca întreg, constat că n-am ce s-aleg, Fiindcă lumea, ca ansamblu, nu are nimica tandru, Dar privind-o ca momente, o simţi c-are sentimente, Prinse-n minţi proeminente ca… imprevizibile momente, Ascunse-n diverse zvonuri, cu migală prinse-n… tonuri. Ton de gri cu glas molcom, ce repovestesc de… OM! Oferi lumii fapte reci, fără pată de culoare False doruri de-alinare,… şi crezi hopul c-o să-l treci?! Nu o să cred asta-n veci! Lumea-i caldă în exces… când nu te simte pervers, Când nu te mai laşi pătat… şi-ţi păstrezi visul curat! Aşa că… primind LUMINA, nu-i mai căuta iar… vina! Privind lumea doar prin prismă, Descoperi chiar… MAREA SCHISMĂ. Ce… te-a-ndepărtat constant de ce-n viaţă ai negat Când… instant te-ai camuflat Declamând chiar cu emfază, când credeai că eşti pe fază: Tot ce vine de la lume… Nu merită s-aibă nume!

18.04.2011-01.12.2011 (Publicat pe site-ul Cluj-AM.ro/Caleidoscop, la 15 februarie 2012)

38

TANGOUL SENTIMENTELOR

Motto: Soţia mea este nepreţuită, dar pe mine mă costă al naibii de mult...

Sacha (Alexandre Georges-Pierre) Guitry, 1885-1957 Când sentimentele pătrund spre teritoriul din adânc, Ajung profund să ne domine Şi nu se mai ascund de nimeni! De le-am forţa barbar să plece, Doar în speranţa că vor trece, Ar însemna doar amânare, Şi nicidecum o rezolvare. Degeaba spui din pragul vieţii că ai avântul TINEREŢII, Când nu ai dat de cap tristeţii. De cum vezi lumea prima oară pe nevăzute te-nconjoară Şi nici nu ştii cum se strecoară Cum se ascund până mai cresc Şi cum anume reuşesc …de te răzbesc. Când sentimentele atacă În loc să stai afară …PLEACĂ! Nu aştepta,… sperând să-ţi treacă. Degeaba-ncerci să le ignori… În veci nu poţi să le dobori! Aşa încât îţi spun: FEREŞTE! Vei fi damnat de te răneşte. Când rana sentimentelor e dură, eşti protejat doar de NATURĂ! Doar ea va scoate la iveală Durerea urmei de-ndoială! Te rog, nu face pe deşteptul, crezând c-o să le strici efectul, De nu le mai acorzi respectul pe care-aspectul îl reclamă,

39

Pentru c-atunci… ajungi, de teamă, Să vrei numai… să te fereşti Şi uite că aici …GREŞEŞTI Fiindcă o nouă împăcare, e calea ta spre… vindecare!!

Când sentimentele te cheamă cu susur tainic, plin de teamă, Ascunde-ţi repede mirarea Şi urmăreşte-le chemarea. Evită locul cu gând sur, Şi scapi de cel mai rău cusur Cel ce ascunde chiar… RUŞINEA, De-a le atribui lor vina. Pe-aceia care-au renunţat şi ulterior… nu le-au iertat, O să-ţi spun drept: I-am admirat!, iar uneori le-am declarat Că sunt din nou de respectat …deşi nu sincer, din păcate, Fiindc-au rămas singuri în toate…

DA! Sentimentele n-au vină! Din minte trebuie să vină Dorinţa care să ne-ndemne Să căutăm iar după semne Pe drumul larg şi luminos Din ţara… MARELUI FRUMOS.

01.12.2011

40

TANGOUL IUBIRII DIVIZATE

Motto: Când mi-a murit primul câine, l-am plâns ca pe un prieten. Şi când mi-a murit primul prieten, am urlat ca un câine.

Tudor Muşatescu (1903-1970) Singurul statornic gând ce ne-a adus pe pământ, Fără a mai sta la rând, e iubirea-mpărtăşită …ce n-a putut fi oprită! Nu-i nici viaţă şi nici moarte în teama de-a ne desparte, Nu-i nici seară şi nici zi în dorinţa de trăi, Nu-i nimic de regretat În tot ce am încercat. Asta pentru c-am uitat… Cum e să trăim cu frică – Fiindcă poate moare-o clipă, când totu-i făcut în PRIPĂ. Parte-avem câte puţin, fiecare de venin! Doar de-al şarpelui din RAI, Să nu-ţi faci probleme: N-AI! Când ani mulţi buni ai în faţă Nu te-ntrebi cine-i înhaţă?! Cochetezi iar ca la Vâlcea: când cu steaua, când cu crucea, Făr’să ştii pe cine prinde DRAGOSTEA când se divide! O simţi doar cum se desprinde De calea înspre RUTINĂ, sau de cea înspre… RUINĂ, Funcţie de cine-i de VINĂ.

09.12.2011

41

TANGOUL REGRETELOR

Motto: Toate anotimpurile/ Tu mi le-ai schimbat Şi iată cireşele vorbelor mele/ Arzând către tine.

Florin Grigoriu, volumul FLO RAR, 2011 Când răutatea se adună, oare pe cine se răzbună… Oprind din faşă vorba bună!? Ce mai contează c-ai dreptate, Când viaţa-ţi se sistează-n toate? Cui fără rost mai protestează, crezându-se mare deştept, Aştept să-l văd cât e de drept, Când vede cum se pregăteşte Anihilarea-i pe muteşte… de cel pe care îl serveşte! La o adică ca-n trecut: Exemplul MAFIEI de demult! Odată dat el copleşeşte …cu răutate,… ce-ntâlneşte! Dar dacă-i trează vigilenţa şi nu s-a instalat demenţa, Rămâne-ndemnul de final: De-a evita GESTUL FATAL Şi a rămâne lângă mal. Acolo unde funcţionează, chiar LEGEA care sancţionează, Pe cei ce n-au pe nimeni drag… fiindc-au ieşit prea mult în larg! Dar oare asta chiar contează?! Pe salvamari… cine-l salvează?! Nu cred! Şi sincer nici nu-mi pasă! Azi,… reprivind la MAREA DIVĂ, las gândurile-mi în derivă, Pentru că-n fond nemulţumirea, e doar că şi-au pierdut menirea! Ei vor de fapt doar ce se poate Sărind,… HĂT… dincolo de moarte: Să simtă iar că-şi mai doresc să mai iubească-aşa,… firesc, Fără tristeţe, La fel… ca-n PRIMA TINEREŢE.

25.10.2011-15.12.2011

42

TANGOU CU MOŞ CRĂCIUN

Motto: Rugăciunile spre cer Drumurile luminii Panglică spre cer

Victor Gh. Stan, Haiku 43 În ţara-n care nu există MOŞ CRĂCIUN, E totul scrum, lipsit de puritate, Deoarece de-acolo nu se poate scoate, Decât cu foarte mare greutate, O împlinire a dorinţelor secrete,… care-s mii, Şoptite moşului pe îndelete de copii Adică, după cum socoate şi cel mic, De-a dreptul spus: E LIBERTATE-N… MAI NIMIC! E mult prea multă rezistenţă-n toate, Da-n primul rând… în RĂUTATE! De vieţuieşti… În ţara-n care nu mai vine MOŞ CRĂCIUN, Rişti să renunţi să mai trăieşti, Sperând că-n tine-s toate de… OM BUN! Copiii poate reuşeşti să-i creşti, …dar fără ei, …fără poveşti, Ei sunt din ce în ce mai trişti, când află că de fapt… EXIŞTI! Cum să rezişti şi să eviţi uşor privirea lor, În care DORUL DARULUI promis este… PROSCRIS?! Să vezi ce-ar fi dac-ai veni! S-ar primeni în spirit şi-n idei şi s-ar înveseli. Aşa că voi, părinţi, să le-o permiteţi fără ezitare Să deveniţi chiar ajutoare de… întâmpinare. Te rog să nu eziţi gândind că poţi greşi …punând iubirea-ntr-un cadou… când minţi! Cu asta rişti să-i pierzi din nou. Să ştii că… dacă nu te mişti spre ei, Nu mai rezişti cum vrei!

43

Laşi locul gol în inima copiilor! Iar ei… te vor da lipsă la apel uşor.

ATENŢIE! Chiar dacă ei nu au nici pretenţie, Doar din dorinţa lor revine aroma stărilor de bine, care te face să exişti… În fine! Aşa că-ncearcă să rezişti şi să-nţelegi Tu singur trebuie s-alergi spre dor! Dacă copiii-s necăjiţi acum, Orice ai face… mai târziu Eu ştiu că nu vor face pace-n viitor! Aşa că, hai cu mine În ţara-n care MOŞ CRĂCIUN… revine. În ţara-n care MOŞ CRĂCIUN apare plin de viaţă, Triumfătoare se înalţă-n faţă …RUGĂCIUNEA, Ea-i împrumută darului MINUNEA, Ce-i dă puterea de-a atinge-alt plan, În care eşti plin sincer de elan. Acolo,… dacă vrei să îţi desfaci CADOUL FERICIRII, …la un rând Considerând, … vezi bine, Că se cam cuvine să şi dai bineţe Acceptă un colind cu vis promis de tinereţe! El face sărbătoarea asta ca un basm, Care dispare, spre-a apare iar, în orizontul fiecărui an! Şi-n loc să-ţi manifeşti uimirea CREDE! EŞTI ÎN STARE…? FĂ-O! Descoperă-ţi menirea! La fel precum se vede a cam făcut cu noi, copii ei,… DUMNEZEIREA.

24.12.2007-12.12.2011

44

TANGOU DEGEABA

Motto: În fiecare din noi doarme un geniu. Şi cu fiecare zi tot mai adânc şi mai adânc. Când moare, nu face testament în favoarea nimănui.

Filosofie glumeaţă de cafenea

Dac-ar fi să fim cinstiţi: PATRIOŢII-S NEDORIŢI! Ne cam plictisesc bătrânii Când se-avântă ca nebunii Cu poveşti de vieţi trăite, Care nu prea sunt dorite… în a fi repovestite, Cu obuze, tancuri, gloanţe… avioane sau… „romanţuri” Care nimicesc orbeşte Tot ce-n… inimă-ntâlnesc Pe tineri îi plictiseşte, Preferând „monotonia”… barului cu gălăgia Aventurilor din filme, care povestesc mai bine! Fiindcă în telenovele spusele n-au… ghilimele, Sunt trăite mai artistic şi nu sting focul cel de mistic Pun accentul pe cinism …şi nu pe patriotism! Sunt multe de pomenit despre cei ce le-au trăit… Dar degeaba-s aşa multe că n-are cin’ să le-asculte! Tinerii cu ale lor, găsesc că-i plictisitor să vorbeşti despre eroi, Ce-au făcut cândva hăi, hăi! Ia mai uraţi, măi flăcăi!! Poate pentru noi vor face… alţii multe-acum e… PACE! Când vom fi cândva ca ei… vom vedea… Dar pân-atunci… Lasă-i în pace pe prunci!

12.12.2011

45

TANGOUL DORULUI (Seasons in the Sun)

Motto: Fericirea se trăieşte numai de la o clipă la alta. Între ele bagă intrigi viaţa. Astea sunt bătăi de inimă pentru dureri de cap.

Filosofie glumeaţă de cafenea

Nu te-am chemat, nu te-am dorit! Şi totuşi clipă nu m-ai ocolit Şi-n calea noastră ai venit. N-ai simţit cât am dorit să rămânem doar noi doi! NOI DOI şi-o umbră de regret, Cuprinsă-n urma unui trist: AŞTEPT! Ne umple sufletele-ncet Fiindcă voi pleca departe, Zile lungi ne vor desparte! Va veni într-o zi clipa revederilor, Într-o zi nu vom mai şti ce-nseamnă cuvântul DOR! Tu nici nu ştii în câte nopţi M-a încercat senzaţia c-ai venit, Că visul mi s-a-ndeplinit, Că te-am strâns la pieptul meu Uitând cât a fost de greu! Dar gândul mi-a fost în zadar Trecutul vis nu pot să îl repar, Depărtările să şterg, Înspre tine să alerg! Va veni într-o zi clipa revederilor, Într-o zi nu vom mai şti ce-nseamnă cuvântul DOR!

Mai 1976, în armată

(Publicat în volumul Tangouri, în 2002)

46

TANGOUL OCHILOR ALBAŞTRI

Motto: Peste ochii ei O binecuvântare Floarea Vântului

Victor Gh. Stan, Haiku 993, 2010

La marginea Pământului m-am întâlnit cu… ZÂNA NORILOR, Care-şi căuta umbra, Dar umbra, Aruncată din pragul zorilor, Căzuse deja spartă Pe mozaicul de tristeţe al gândului… Şi-atunci, Acolo… La marginea Pământului, Am văzut cum FIICA VÂNTULUI… Îngenuncheată-n faţa ei Culegea pulberea cerului care-i acoperea ochii… La marginea Pământului Am simţit cum STĂPÂNUL ORELOR, Măturând clipele-nceputului Rămăşiţe fluturânde în jurul fugarei amintiri, Lumina adâncurile acoperite de ZÂNA NORILOR Colorându-i adâncul privirii cu …PICĂTURI DE CER.

Iulie 1976 - Iulie 2011 (Publicat în revista 6.20.77, în 1977

şi în volumul Tangouri, în 2002)

47

TANGOUL OCHILOR TĂI

TU MINŢI! O ştiu!, Dar minţi frumos… Şi lacrimi mari de suflet… Le simţi? Îmi deformează visul Ce-l răspândeşte-n mine Privirea ta când… CHEAMĂ.

Riscând a pierde totul… câştigând, Amân cu-n gând destăinuirea,… Iar TU… pleci. TU PLECI! De ce?! Dar eu rămân…, Rămân uitat în mine lipind fâşii de suflet Pe marginile cutelor de DOR, Dorinţe-amestecate cu regrete răsfrânte-n ochii tăi. TU TACI! Te-ascunzi! Dar simt cum pot să fii, fiindcă-mi vorbesc EI… OCHII, Obsesie dezarmantă de văpăi, Promisiuni topite-n mângâieri stelare…, Aşa că risc: HAI! VINO! Chiar de-ai în gând să minţi… TU MINŢI FRUMOS! O ŞTIU

Octombrie 1986 (Antologia Copacul cu frunze albe, 2000,

volumul Tangouri, 2002)

48

TANGOU DE JELANIE DUPĂ COPILUL DIN NOI (Tangoul plictiselii)

Motto: Plictiseala lungeşte ziua şi scurtează viaţa.

Tudor Muşatescu (1903-1970) Când copilul din noi doarme, simţim mâncărimi în palme Profităm şi-aprindem focul căutându-ne norocul, Dar FOCUL SACRU din mituri… nu se aprinde cu chibrituri Plictiseala-n a trăi nu-i nici viaţă şi nici zi. Nu sunt încrezut,… dar cred că-n dorinţă ne preced… doar copiii, Ei zglobii, scutură din când în când, aerul şi-n pod… când râd! Acolo zac, dar nu tac VECHITURILE-AMINTIRII, Re-nvăţând tabla-nmulţirii, Când coboară-apoi pe scări …Simt un nod de remuşcări! Aşa că te sfătuiesc… şi nu prea cred că greşesc: Cu vremea să mergi în pas,… nu la pas să îi dai nas! Însă de speranţa-i trează, chiar dacă doru-ncetează, Provocând mişcări de masă Chiar unor femei de casă, ce nu-nşală… doar compară, Cum sunt normele pe-afară! Nu se pierde din desagă nici măcar o clipă-ntreagă! Când conştiinţa stă deoparte, simt lipsa iubirii-n toate Nu-i nici viaţă şi nici moarte, În frica ce ne desparte, Când trăim cu teamă-n toate, Nu-i trecut nici viitor Iar… prezentul nu-i cu uşor!

11.11.2011

49

TANGOU ALEATORIU

Motto: Nimeni nu e de neînlocuit, dar uneori este nevoie de mai multe persoane pentru a înlocui una singură.

Claire Martin (n. 1914) Ce răzbună altruismul? Timpu-n care parşivismul ne-a curtat?! E banală constatarea şi n-aduce dezlegarea ghicitorii-aleatorii! Intenţia din…iminenţa plictiselii, bate-n poarta rânduielii, Confirmând chiar bănuiala, Ce alimenta-ndoiala: Că… viaţa e doar un joc Aruncat în acest loc precum zarul: LA NOROC! Asta o constat instant, Când doresc ca Pesimismul Să îl schimb cu… Optimismul,… fără s-anunţ altruismul! Ăsta-i momentul fatidic, ce-a declanşat gândul critic Şi amar ce ne-a-ncercat când a fost la… înţărcat!? Totul pare c-are sens, doar de-ai profitat intens Şi-ai trăit timpul… pe faţă, când te-ai… racordat la viaţă! Recrutaţi în clipa care… ne-au şters pata de culoare, Dând dovezi copleşitoare despre… lipsa de valoare, Morgana ne-aşterne-n faţă… doar paloarea ei de ghiaţă! Şi totuşi… e uimitor, să vezi cum aleator vine DINSPRE IERI… iar DOR. Tu crezi că-ţi apare-n faţă, doar acolo unde-i ceaţă?! Visu-ţi cere să nu pleci… şi de viitor să treci Cât mai poţi să… mai alegi?! Eşti tu singur! Nu-nţelegi! La cine mai vrei s-alergi?! Totul e ALEATORIU în viaţa ce ne-a rămas… Imens loc de… PROVIZORIU… Aici fiind doar… un POPAS!

20.11.2011 - 28.12.2011

50

TANGOU PSIHIATRIC

Motto: Psihiatrii zic că una din 4 persoane are o deficienţă mintală. Dacă eşti cu 3 amici şi nu ai observat nimic ciudat, atunci nu te mai gândi la chestia asta!

Filosofie glumeaţă de cafenea Se spune că… Dragostea lui Dumnezeu este precum oceanul, Îi poţi vedea începutul dar nu-i poţi vedea sfârşitul. Se spune că… Dumnezeu a creat acolo lumea din nimic. Un pic din acest inamic se mai vede şi acum pe ici-colo. Speram să şteargă asta timpul care, după cum se ştie, Cu fiecare an ce trece ne vindecă, făcând să reînvie iar speranţa, Ce prostie bună de scris pe ziduri! Că iar vom arăta superb fără de riduri… Din păcate însă aflăm de la an la an Că… timpul nu e şi un bun chirurg plastician. Se spune că… Sănătate dacă ai, restul vine de la sine Dar dacă ceri un semn din rai nu vine mai nimic spre tine! Dă-mi liber, doamne, la dorinţe azi …şi voi trăi mai bine fiecare zi ca şi cum ar fi ultima. Apoi, într-o zi, aşa se va şi întâmpla. O! De-aş avea eu intuiţia feminină, Calitate divină …ce ajută femeia să contrazică înainte ca bărbatul să apuce să deschidă gura, aş elimina experienţa, ce are pretenţia că e acel lucru minunat care îţi permite neîncetat să recunoşti o greşeală, Atunci când o repeţi constant.

51

Se spune că… E mai uşor să obţii iertarea, decât permisiunea, Aşa că, doamne, acum mi-a rămas doar timp să mă rog: Nu mă duce pe mine în ispită, că găsesc drumul şi singur, Fiindcă dragostea e triumful imaginaţiei asupra inteligenţei, Fericirea e ceva ce nu se atinge niciodată, chiar dacă înţelegi să alergi toată viaţa în căutarea ei, Dacă vrei să fii fericit şi să ai o clipă dragă… răzbună-te, Dacă vrei să fii fericit o viaţă-ntreagă adună-te de-ndată şi… iartă tot deodată.

26.12.2011-07.01.2012

52

TANGOU NECRUŢĂTOR

Motto: De ce are nevoie ţara asta? Mai mulţi politicieni fără loc de muncă.

Edward Langley, Duke of York (1341-1402) Mă întreb: A cui e vina că ne-a părăsit lumina?! Oare ăsta este planul ?! Să dăm mâna cu duşmanul?! DOAMNE! Cât îmi e de frică… să mă uit cum se ridică cu pretenţii pretendenţii la capitolul… „HAI! STRICĂ!” Dar degeaba se-mbulzesc fiindcă tot ce reuşesc E să rupă din trecut doar bucăţi,… nimic mai mult! Şi-atunci, după cum se ştie, aruncau ŢARA-N PUSTIE Urma faptelor n-o ştergi nici cu generaţii-ntregi, Blestemul cade amar peste cei ce plâng sub val „Vinovaţii fără vină cer să se facă lumină” Fiindc-asupra lor azi vine suspinul ce în vechime Anunţa boală fatală Care n-are alinare …viaţa fiind NECRUŢĂTOARE. DOAMNE! Azi am constatat Cât de mult… NU NE-AM SCHIMBAT! Şi azi oamenii se mint când presimt câştig uşor Încurcându-se-n cuvânt, când simt că vin plin d-avânt să îi cert,… dar ulterior Constat totuşi este o schimbare: Mint mai tare şi blesteamă… fără teamă! Fiind chiar incitaţi pe faţă De cei… ne-narmaţi de viaţă, care ieri cerşeau cam tare… ÎNDURARE

10.10.2011-24.12.2011

53

TANGOUL CHEMĂRII

Hai!… Vino să te mângâi,

S APA HSCSES HSCCS THSP

Aşa cum nimeni în această lume N-a reuşit s-o facă spre-a-ţi cere să rămâi! Şi… de va fi să-ţi placă, O! de va fi să-ţi placă

ă nu-mi promiţi nimic, Să nu cumva să-ţi treacă,

şa cum e propune-ţi să se petreacă totul e margini de dorinţi: colo nu încape decât ceea ce simţi!

AI!… Vino mai aproape! ă simt înfiorarea e s-o-ntâmpla să-i scape Sărutului dintâi! ă îţi adulmec visul, liberat de-aroma dorinţei regăsite ub freamătul speranţei pe cale-a se forma.

AI!… Vino şi încearcă ă nu omori surâsul e-a aruncat mânuşa tenebrelor tristeţii, ăci risipind momentul ce ţi-a-ncercat destinul e cheamă că-i aproape… Sfârşitul Tinereţii!

e chem din nou: HAI… Vino! ai vino în speranţa că n-o avea timp viaţa ă ne izbească-n plin, entru c-atunci… chemarea va fi doar un suspin…

20.04.1992

Antologia Copacul cu frunze albe, 2000 şi Tangouri, 2002

54

TANGOU DESPRE MISTERELE VIEŢII

Motto: Când te-am zărit întâia oară, Spărgeam secundele cu piatra Şi aşteptai chiar să mă doară.

Constantin Rusu, „Amurg de Primăvară”, volumul Rânduri pentru Gânduri, 2011

MISTERUL VIEŢII n-a murit! Chiar azvârlit spre infinit… s-a dovedit de neoprit: A ocolit capcanele tristeţii Şi-a dat cu tifla celor care-au încercat constant Să-l facă s-aibă parte numai de decepţii! Dar asta pentru că nici noi nu n-am retras din rând …şi am riscat IUBIND, Dând de pământ cu bănuiala Care-i alimenta-ndoiala, Considerând că ea este spoiala serviciului de spionaj neprimenit Al celor ne-narmaţi pentru… trăit în lume Ce-au năvălit în ultima perioadă… alintaţi cu fel de fel de nume! Dar numele nu mai contează, Atunci când timpul care ne presează Sorteaz-aluziile ce-am presupus că au rămas fără răspuns! O! …De-am putea trăi din toate şi nu aşa… pe apucate! O! …Dacă am putea reţine din clipele când ne e bine, Şi de-a sări, mai pe tăcute, peste acelea mai urâte, Desigur c-am putea să luăm iar urma TINEREŢII Si ocolind capcanele tristeţii Să redirecţionăm… MISTERUL VIEŢII.

20.11.2011-20.12.2011

55

TANGOUL ÎNTREBĂRILOR

Motto: Eu nu sufăr de nebunie! Mă bucur de ea în fiecare minut.

Filosofie glumeaţă de cafenea

De ce avem privighetori şi trandafiri mirositori? DE CE?! Dacă nu ştim să îi privim surâzători Pe micii soli: Copii ai MARELUI FRUMOS! De ce avem povestitori şi basme cu nemuritori? DE CE?! Dacă nu ştim să ne gândim la VIITOR? Adeseori doar auzim ce poate chiar o să trăim. De ce avem prevestitori şi-o Lun-aşa bălai-n zori?! DE CE?! Dacã nu ştim în raza ei să ne iubim încrezători În micii soli: Copiii MARELUI FRUMOS! De ce avem învingători şi noi primejdii-n depărtări?! DE CE?! Dacă nu ştim să ne oprim… să învăţăm, să chibzuim Şi să nu ne mai chinuim: SUNTEM DOAR NIŞTE TRECĂTORI!!

1.10.1969-13.02.1991, revizuit 2012 (Destine, nr. 71/august 1997, Tangouri, 2002)

56

TANGOUL 2-NEI DE JALE (Tangoul doinei de jale)

Motto: Timpul nu trece, noi suntem trecători, Orele din clepsidră ne sunt comori.

Constantin Rusu, „Trec Revelioanele”, din volumul Rânduri pentru Gânduri, 2011

Nu simţi că nu te mai cuprind fiorii tinereţii? Sau iar te minţi că vântu-ţi ţine partea când răsfoieşte cartea vieţii, fără a se sfii să spulbere imaginea tristeţii!? Te-alinţi? Desigur, Dar… nu simţi?! Nu simţi Că egoismul este încă-n floare?! Că nu mai vine nimeni când te doare?! Că nu-i mai pasă nimănui de tine, De parcă, după ce s-au dus părinţii N-au mai putut nici sfinţii să ţină-n viaţă flacăra credinţii! Ştiu că speranţa-nseamnă credite din plin, Iar disperarea plata lor peşin Şi că ar trebui să ţin de ea cu dinţii, Dar, chiar de-aş vrea să fiu iar optimist şi „fresh”, Pentru c-altfel dezamăgirea îmi plăteşte „cash” , Iar dezolarea-n rate… cota parte, Presimt că nu se poate…, deoarece s-a dus Cam mult din parte-a dou-a vieţii… de supus din turmă Lăsînd uitată-n urmă „AROMA TINEREŢII”, Ce dacă ar fi să vie iar, aş vrea să fie plină de alt har, Care să facă viaţa rea pustie, un pic mai… rozalie.

Revizuit în 2012, apărut în volumul Tangouri, în 2002

57

TANGOU FALS

Motto: Şi cu cât în timp cobori Dai de sânge şi comori…

„Despre coborârea-urcarea în timp”, Florin Grigoriu, volumul FLO RAR, 2011

Să nu ne rupem de trecut Chiar dacă nu-i cum am fi vrut! Nimicul deseori se zbate, să-l dea la spate… Dar nu poate! Se pare că-l răzbeşte dorul, Ce-a strecurat în el fiorul Când bătea locul cu piciorul. N-avem puterea de-a-l relua Decât în vis, Dar… chiar şi-aşa, Ar trebui să fim atenţi Şi să nu fim impertinenţi… Crezându-ne independenţi! Nu-nveţi nimic din alte vieţi?! Dacă trecutul nu-l respecţi Şi-ncerci a-i dezlipi o zi, din amintiri, spre a minţi, Rişti să te rupi de ce va fi… Şi să constaţi că nici mărirea Nu mai răscumpără iubirea, Fals refăcută peste ani …Din amintirea de doi bani

13.01.2012

58

TANGOU PSIHOLOGIC

Motto 1: Cărţile mele-s ca apa. Cele ale marilor genii sunt ca vinul. Din fericire lumea bea apă.

Mark Twain (1835-1910) Motto 2:

O plantă care provoacă insomnii unora: Laurii altora. Tudor Muşatescu (1903-1970)

Când visul de armonie reprezintă doar… poezie, Poate nevinovăţia să-ţi calce împărăţia, Aşa… ca-n copilărie: PLINĂ DOAR DE VESELIE?! La această întrebare Simţi cum vine din uitare… ceva ce seamăn-a mirare!? E beţie sau iluzie?! Constaţi singur: E… CONFUZIE! Ea dă drumul bănuielii pe terenul îndoielii Unde-i liber la tocmeală din… prea multă plictiseală. Când visul de împăcare face cură de uitare, Prinde repede mânia ce-ţi călcă împărăţia… Şi fii ca-n adolescenţă: PLIN OCHI DE EFERVESCENŢĂ! Fiindc-atunci,… de ai noroc, poţi intra din nou în joc. Nu e cale de mijloc! Respectând acel Soroc, Ce zice că ne desparte Ori de viaţă, Ori de moarte, Funcţie de câţi au dreptate, Simţi că visu-i mai aparte Fiindcă îţi dă sentimentul c-ai văzut întreg momentul AMINTIRII… şi iubirii ca fiind împotriva firii!

59

Însă, …Atenţie la nuanţe că-n ele mai sunt speranţe! Visul nu-i doar alb şi negru, câştigat de cel integru. Toate clipele ne-arată: LUMEA ASTA-I COLORATĂ! Şi fierbinte… prin cuvinte, Locuri sacre-ascunse-n minte! Degeaba aştepţi! NU TRECE! Deştepţi doar polul cel rece Precum înspre bătrâneţe: Ne’narmat, gata să-ngheţe. Cine şi-a pierdut speranţa, Va simţi clar importanţa Clipei de vinovăţie care e gata să vie, Izbind realitatea zilei cu… irealitatea milei, Dovadă copleşitoare, lipsită de-orice valoare, Când din ceaţă o înhaţă iar… lipsa POFTEI DE VIAŢĂ, Ce te scoate din impas?! Serviciul de spionaj ce-ţi transmite-acest mesaj: Este timpul de-a-nţelege, Judecând visul la rece…,

Că de fapt doar… TIMPU-ALEGE!

20.11.2011-29.12.2011

60

TANGOU COPILĂRESC

Motto: Poţi să fii într-o ureche şi totuşi foarte serios la treabă: Dacă eşti AC.

Tudor Muşatescu (1903-1970) Doamne! Cum mai adie timpul adevărul prin părul, …a cărui creangă pustie învie, fiorul din dorul drumului alb. Prevestind schimbul total de final. Copiii omului banal pretind oral… prin flori de colind dalb Că ei surprind, când se-ntind, Chiar vântul total… al schimbării, Dar se mint! Nu se prind că minorii… sunt doar purtătorii! O simt Seniorii când dau atacul triumfal, Ce-n toamnă înseamnă, că vine alt val… de suspine! Doamne! Mai îngăduie-ne să mângâiem Pletele de un blond boem, …cu care-şi acoperă fetele inima. Oare acolo e şi locaşul sufletului ?! O ştie doar copilul din noi, care, însă, nu va vorbi, Pentru că s-a plictisit de a fi introvertit şi debil, Uitând intenţia cu care a venit, când a evadat în lumea reală, Ce nu i-a satisfăcut pretenţia şi l-a dezamăgit teribil, Deoarece i-a furat inocenţa imediat, Oferindu-i în schimb doar acel lucru copilăresc şi pur…, dar dur, Pe care, culmea, îl cerşesc toţi oamenii de bine, Dar pe care nu reuşesc să-l capete toţi cei dimprejur:

CUNOAŞTEREA DE SINE!

11.09.2011-30.12.2011

61

TANGOU GLUMEŢ

Motto: Este bine să laşi băutura. Mai rău este să uiţi unde ai lăsat-o.

Filosofie glumeaţă de cafenea

Când sfârşitul vieţii vine, Cu mulţi ani depuşi pe tine, Începi să devii cam trist, Cârcotaş şi egoist, Informând pe toţi, La Normă, Că nu prea te simţi în formă! Şi să fii nemulţumit, Că... nimeni nu te-a iubit! Iar de te-ntreabă COPILUL Ce-ţi lipseşte?!, Care-i şpilul? Sau mai bine zis mobilul, Acestei nemulţumiri, Ce ţi se vede-n priviri, Fiindcă el îţi dă de toate Din ce are, Din ce poate, Şi parcă-i făr’de folos! Tu-i răspunzi,... pe loc, ŢÂFNOS: — Uite-acuma nu mai tac: Bine-acum, cât trăieşti tu, Dar pe urmă, Ce mă fac?!

18.01.2012

62

TANGOU DE IUBIRE

Motto: Cel mai greu lucru de păstrat este echilibrul.

Jean Grenier (1898-1971) NESUPUS, Am întins mâna spre inima ta, unde am pus un grăunte de stea, Dorind nespus de mult să-ţi gonesc singurătatea Spre partea de timp, unde nu mai este cale de-ntors, Dar am simţit că locul fabulos, de folos fericirii, acolo de sus, Este aproape distrus! Atunci, Acolo… am greşit Şi-n nesimţirea mea ţi-am şoptit că… TE IUBESC, Am întins mâna spre inima ta de petale Încercând să mângâi agale Nemângâierea ta spre a-i simţi forma. Atunci am surprins privirile tale neîncrezătoare Îndreptate spre inima mea, Şi m-a cuprins teama că nu o să pot evita DECEPŢIILE Şi că… sorţile vor smulge porţile la deschiderea tinereţii, Rupând din petalele vieţii şi şoptind: Mă iubeşte, Nu mă iubeşte, Am sărutat lacrima iubirii tale şi ne-am împăcat! Ţi-am strigat atunci sacadat numele în limba fericirii şi ai jubilat! Am vrut să-ţi privesc din nou în suflet prin ferestrele ochilor, să văd cum înmuguresc şi cresc ele, sentimentele, Am încercat să te fac să simţi cu adevărat gustul curat de izvor, al… timpului nealterat, Dar tu n-ai crezut deloc în dor, Zicând că mint şi… m-ai făcut să-ţi promit NEMĂRGINIREA! Şi eu am acceptat instant, Uitând că rolul meu era Să te feresc de păcatul ceresc care-i IUBIREA.

20.11.2011-20.12.2011

63

TANGOU CIVILIZAT

Motto: Primul om care a preferat să înjure decât să dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizaţiei.

Sigmund Freud (1856-1939) Când timpul ne ia la rost, Nu mai suntem cine-am fost! Devenim civilizaţi şi deodată… mai bărbaţi! Punem mare-accent pe tot: Şi pe vorbă şi pe port! Devenim mai chibzuiţi, În fapt… mai nefericiţi! Şi percepem la-ntâmplare, motive de-ngrijorare: De cotaţii bursiere, de societăţi miniere …într-un cuvânt de avere. Începe, cum să vă spun, cu dorinţa de trai bun, Constatând într-un final că de fapt a fi pe val înseamnă a fi brutal, Că banii de Fericire nu cumpără şi Iubire – Renunţând la cam ce-ai vrea, îţi faci singur viaţa grea: Frumos rol făr-alinare, din păcate… de ratare Dar nu-i complet inutil! Fiindcă de-i servit cu stil de… exemplu negativ, Pentru alţii-i sugestiv. Atunci… cu adevărat bărbat eşti numit civilizat, Şi chiar de n-ai câştigat, asta nu e important – Dacă altul a pierdut. E perfect! Te bucuri mult!

20.11.2011-07.01.2012

64

TANGOUL DORINŢEI TOTALE

Motto:

Ştiind că pentru a descrie realitatea vieţii Destinul ne extrage brusc bucăţi de vâsc din suflet, Remodelându-le cu regula tristeţii, Ar trebui să fii atent, fiind prevenit... să nu te laşi expus Înspre uscare-n primăvara vieţii Şi să nu minţi necontenit că nu-ţi mai pasă de iubit!!

„Balada ursitoarelor”, Anonymus, Sec. X Parfumul dorinţei, Având nuanţa albastră a presimţirilor, Lăsate ca semn în priviri, înaintea plecării tale la drum, Precum copiilor inocenţa, pentru a putea regăsi drumul Şi a nu renunţa prea repede la vise şi noroc, Mă face să te vreau ACUM, PE LOC! Până ce pleci...! REPEDE!! Pentru că altfel... Descoperind umbrele îndoielilor din promisiunile revederilor, Mă va cuprinde nostalgia întrebărilor: Dacă stropii zorilor, Plutind în magia ascunsă dincolo de bolţile prevederii, Mă vor surprinde dând târcoale În lumina aromelor tari ale depărtărilor, Chiar în locul din care se desprind amintirile, Nu-mi vor lăsa gustul amar al zădărniciei rebele!? Deoarece, pot spune că… am obosit să îmi tot fie dor de tine şi doar în lumea visurilor să am necontenit iluzia c-ai venit, Nu mai aştept să surprind nici un semn Şi năvălesc din nou spre tine cu vârtejul gândurilor mele de îndemn,

65

Cele aşa zis fatale, crescute-n numele Dorinţelor Totale, Încercând să ridic praful uitării depus deasupra runelor, iniţial încrustate-n inimă. Privind… de-a lungul semnelor lăsate de trecerea prin pustiul nerăbdării, Vizibile încă pe dunele din lumea care cert ne animă. — OARE SĂ FIE VORBA DE DEŞERT? Constat că, din penumbra vârstelor, Comoditatea renunţării lasă încă urme-n pulberea depărtărilor... Şi-atunci... Ei bine,… Atunci, drept să-ţi spun, Chiar fiind prevenit de ursitoare că asta poate fi o greşeală, Totul mă-ndeamnă să nu mai aştept calea clasică şi să caut direct — CE?! Să adun promisiunile de viaţă ideală din soarta numărul trei, Acelea care… UNDEVA… CÂNDVA în varianta lor iniţială, REŢINE!! Au stabilit că dacă nu ajungi la timp la locul de-ntâlnire Al celor patru puncte cardinale nu mai rescriu destine, Nici chiar dac-ai venit lăsând în urmă timpul inimilor goale. Să fie rău că-s prea grăbit?! Că te doresc total necontenit?! Aroma clipelor fatale a murit?! Privind cum cad banalele petale pe locul cenuşiu din mine, la umbra fetelor în floare , Speranţele se regăsesc, cum n-aş fi vrut, Iar în cătarea timpului pierdut..., Nerefăcut nici chiar sub mângâierea adierii de sărut, De-aceea... poate..., Cu toate că nimic nu e întâmplător, Numai privind la urmele lăsate-n dar de dor, Când vine timpul să treci iar prin punctul de fior al fericirilor În baza cărora alegi dintr-o mişcare Constat că tot mi-e frică la plecare... Şi asta nu e bine!! DE CE?!

66

Pentru c-apoi mă simt făcut bucăţi! Ştii tu cum e să fii făcut bucăţi şi să nu poţi decât să speri că nimeni nu dă cu picioru-n tine, Fiind totuşi sfâşiat de dor în porţii mici infime? Aşa încât imediat speriat, te rog să facem troc: Adună-mă tu la un loc şi îţi voi dărui de-ndată Ce nimeni nu ţi-a dat într-adevăr vreodată: Iubire-adevărată! Descoperind umbra de-ndoială împăturită printre promisiunile revenirii, Mă cuprinde brusc dorinţa şi... TE VREAU !! O! Doamne, cum te vreau: TE VREAU TOTAL ŞI NECONDIŢIONAT Aşa precum în lume încă nu ţi s-a-ntâmplat, Aşa precum în lume încă nimeni nu te-a vrut ...chiar dacă te-a avut! Aşa reală precum ştiu că poţi să fii, Te vreau în viaţa mea mereu să vii la bine şi la greu. Să nu-ntârzii, aşa cum faci mereu! Şi... dac-ar fi să fie, precum am tot visat, Nimic din tot ce s-a-ntâmplat în celelalte vieţi nu-i de uitat, Pentru că nu e-ntâmplător când lângă tine simt altfel de dor. Nu crezi iubire în poveşti?! Ajunge doar să le doreşti, Cu tine însăţi să vorbeşti Şi doar atâta: Să iubeşti!! Te-aştept atât de mult să vii! E primăvar-afară, Iar locurile par pustii acolo unde-ntâia oară, Ne-am spus copilăreşte… tot felul de prostii E poarta de intrare spre ţara unui dor nestins, Spre altă lume care nu te are, dar care te doreşte-n vis, La o adică altă primăvară uimită va dori să-i spunem iară cum ne-a cuprins în mreje dorul, Reamintindu-ne-n răstimp cu disperare că se trece...

67

Că poate în alt anotimp să plece. Aşa încât te rog fă-mi o favoare: Şi fă-mă ca să simt… cum e să fii iubit dar nu un pic, un pic mai tare... sau mai mult, sau cum vrei tu ca la-nceput, Numai să fie tot mereu constant... cu disperare Şi să nu-mi dai cu linguriţa la-ntâmplare, Deoarece atunci mă simt pierdut şi părăsit din nou la poartă de-o dragoste banală, Fără să ştiu cum e să fii izbit de soartă cu o iubire-adevărată pe care o doresc TOTALĂ ...dar mai ales teribil de banală şi… CURATĂ.

20.08.1997, revizuit 2012, publicat în volumul Tangouri, în 2002

68

TANGOU AROGANT

Motto: Mers de tramvaie, Barza schimbă macazul, Vine un înger.

Sorin Şirineasa, Haiku 2005 Păi vezi cum eşti?!… Tânjeşti să epatezi! Îţi place să bravezi Că eşti complet, Că eşti abil, Şi-n minte tare şi agil… Nefiind atent la… SENTIMENT! Nu cred că-i bine… permanent să te tot crezi… de neatins! Eşti infailibil… mi-ai tot zis, Dar nu prevezi nimic… precis! Şi tot greşeşti… ca un copil

…Ce crede timpul imobil Când el e iute şi… fertil… şi cam nedrept, Fii mai deştept… cât eşti viril! Dă-te bărbat… dar nu aşa de AROGANT! În fapt, eu cred că nici nu ştii Cât de subtil ne schimbă viaţa Parfumul larmei de copii, Care absoarbe dimineaţa Din tainele ce cresc din doi: O nouă generaţie de eroi, Prin ele însele cu… graţie, Dar tainele… Ei, tainele… rămân mereu… mai tinere ca noi… Iluziile în schimb nu se opresc: Îmbătrânesc la greu, Chiar de te minţi că nu-i aşa, eu bănuiesc că… simţi deja efectul întâlnirii,

69

Când ai lăsat, de dragul fericirii momentane, Al nemuririi nimb… La schimb, Iluziilor spontane, recent descoperite, Uitând… că toţi am fost cândva Barbari la prima generaţie!!

…că toţi am fost cumva… la bal Cu măşti de… carnaval, doar zâmbete şi graţie! Desigur, am făcut senzaţie, Când am desprins din vechi hotar roman…

Orgoliile pe care impotenţa zeilor Îşi cam clădise aroganţa… zmeilor,

…de care azi n-ar trebui să ai habar, Tu lepădându-te de ea-n altar, DIVIN, Când naşa te-a făcut creştin!

Din fost barbar sentimental, cu… linişte-n speranţă, N-a mai rămas acum la schimb Decât un tip, recent pătruns timid de importanţă, Care va fi… învins decent… de timp Cu… propria-i aroganţă!

18.07.2008, Aleşd

70

TANGOU POMELNIC

Motto: Brâncovene Constantin, Boier vechi şi domn creştin… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Să ştiţi c-a murit creştin Brâncoveanu Constantin.

Balada lui Constantin Brâncoveanu

Ştefan, Nicolae, Mihai, Alexandru, Bogdan, Ştefan, Neagoe, Vlad , Mircea şi Dan, Ştefan, Dragoş, Petru, Ion şi Răzvan… Ştefan, Constantin, Dimitrie, Matei, Vasile… şi alţii ca EI! Renumele face s-adune încoace Pomelnicul nostru… ce duce spre crucea ce tace în pace! Desprinse din gânduri, Prenumele zace-ntre rânduri, Cuprinse în nume, Şi-adesea ne duce spre soare-apune. Deprinse de lume, Anume purtate, Ne spun, înainte de toate, …că nu se mai poate înspre-a fi uitate! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gândurile prinse-n nume Pot fi bune la zidire, La anume mânăstire Unde cred că se cuvine Să cinstim fără cinism Pe toţi cei pe care-i ştim, Înainte de-a fi… IMN, Deşteptaţi-vă ROMÂNI …pomeniţi-i pe străbuni! Fiindc-acuma sigur ştim: EI s-au deşteptat sublim! AU LUPTAT CU STOICISM… pentru noi, ce azi… cerşim!

71

Pomenim cum se cuvine pe toţi cei care-n vechime Cu mijloace-aşa puţine, Înainte de cuvinte, Ce-au fost straşnic potrivite, Au avut atâta minte De-au ţinut în frâu urgia Şi-au creat chiar ROMÂNIA??! Înainte de-a răspunde Se cuvin iar cunoscute Toate vechile metehne… ce-au ars ca un foc de lemne Când s-a ridicat vr-un vodă… care şi-a dorit o odă?! Nu! Nu cred că este cazul să rememorăm necazul! În pomelnic pomenim …numai ceea ce cinstim, fără să fim obligaţi, …doar pe-acei ce-i simţim fraţi! ………………………………………………………………. Ştefan, Nicolae, Vlad, Decebal, Carol şi Glad, Mihai, Mircea şi Bogdan, Alexandru, Dragoş, Dan, Tudor, Neagoe, Andrei Petru, Gheorghe şi Matei, Vlad, Grigore şi Ioan Dimitrie, Vasile, Şerban Constantin cu toţi ai lui Şi-alţii Doamne… CĂ-S DESTUI!

72

06.08.2008

TANGOU DESPRE LEGEA TĂCERII

Motto: Vinul este o poezie îmbuteliată.

Robert Stevenson (1850-1894) Vreau să ştiţi că nu-mi mai pasă Dac-o să primesc pedeapsă… că-mi las mintea să stea trează! Înclin să n-aprob prostia celor ce urăsc beţia! Pot chiar să vă povestesc ce metodă folosesc Când doresc să mă feresc, De cei… cu „PUTERE MULTĂ” de care lumea ascultă: Mă retrag să nu-i aud, sau să-i văd:

PRACTIC,… M-ASCUND! Stau! Dar nu le mai vorbesc, fiindcă vreau să dovedesc, Celor ce le dau dreptate, că prin tot ce pregătesc, Mimând… iz muncitoresc, În sens rău precum gândesc, Alungă norocu-n locul, …unde legea promovează Tot ce nu mai funcţionează! Ca s-arăt că nu-mi mai pasă n-o să stau cu ei la masă Şi-o să mă retrag cuminte, Strigându-le mai-nainte Că eu cred că au greşit Faţă de cei ce-au plătit mai tot timpul înzecit! Dac-ai şti cum funcţionează LEGEA ce ne procesează Pe toţi ca… orbi, surzi sau muţi, Veţi vedea că… SUNTEM MULŢI!!

26.11.2011-06.01.2012

73

TANGOU SIMPLU

Motto: Dacă ai impresia că educaţia e scumpă, atunci încearcă să vezi cum e ignoranţa.

Andy McIntyre, Toowoomba (Queensland) În viaţă lucrurile-s simple: Trăieşti sau mori …iar uneori, Indiferent de ce o să se-ntâmple, Chiar ai noroc şi-nveţi să… zbori! Când nu rămâne-n tine nici un pic de viaţă, Când până şi speranţele-ţi îngheaţă, Aş spune că exist-o lume Cu amintiri lăsate-n nume… Anume programate toate… pentru GLUMĂ, Spre-a ne reaminti că pân-la urmă Toţi facem parte din aceiaşi… turmă, Mânată de instinctele primare spre poarta fericirii viitoare! Aşa că… Hai! Să facem o-nvoială: Snobismului să-i dăm altă croială Şi să redevenim iar fraţi cinstiţi, Chiar dacă unii-s albi şi alţii-s mai pestriţi! De ai impresia că există lege, ajutătoare, spre a înţelege Te-nşeli! Nu ştiu pe nimeni să fi consemnat pe loc Aceste simple constatări… despre noroc. Decât când totu-a fost târziu, pentru boieri: Adică astăzi a fost… ieri!

20.01.2012

74

TANGOUL IUBIRILOR FATALE

Motto: De-ar fi să bei mereu, din laptele lunar Nu te-aş opri. E visul tău. Nimic nu-i în zadar.

Elisabeta Iosif, „De-ar fi…”, volumul Semnele Timpului, 2011

Ai simţit omeneşte cum te încolţeşte fatalitatea asta, Când nu nimereşte inima perechii plină de iubire? Cum se înfige ea cu o ultimă zvâcnire, în libertatea de rit vechi?! Ar fi trebuit… pentru că de-acolo, implicit, au răsărit limitele viitorului transpuse-n iluzii! Ce acum cresc din contuzii, Năpădindu-ne de tot cu rătăcirile lor. Chiar dacă reuşim să le scăpăm pentru o vreme, Devine evident că nu de tot… deoarece Ne trezim că încep să ne cheme-n promise destine… Uneori spre zori, împletind vise… mute, Alteori spre noapte, răspândind… tăcute şi proscrise şoapte Recunosc: Sunt iar perfect pregătit să iubesc! Voi da dorului ce e al dorului, Lăsându-mă la îndemâna lui! Oare voi fi în stare să mă las şi-n voia gândului… Atunci când voi simţi că se vor încălzi prea tare sentimentele, Ce separă momentele când constat că… toate elementele – Care alimentează Oboseala şi Lenea – au aceleaşi simptome, dacă le străbaţi debusolat?! Neapărat… neîncetat, să-ţi aminteşti că pentru ca să reuşeşti să treci de marea barieră de canalii

75

Trebuie, ca-n poveşti, să ştii uneori să înoţi, Şi nu numai să zbori prin vitralii! Aş spune că există o lume anume desemnată spre a fi mai bună Dar e mult prea scumpă şi nebună… peste ani, Aşa că, anunţând că… n-avem încă bani să ne cumpărăm un calup din fericirea asta, Renunţăm! Cu toate că… ultima mea amintire De regăsirea totală … E plină numai de iubire… Fatală, Lăsată ca fală în urmă… Cât să ne ajungă până azi, La ziua de gală, Ca rod al pomenirii cuprinse-n cartea… mântuirii. Care nu ţine cont de zvonul risipit, reispitit de inamic, Care-a repovestit din perspectiva amintirii… Uitând că numai cei care trăiesc… greşesc, Pentru că dacă o păsărică le-a şoptit ceva, ce nu cred că e mit, înseamnă că au înnebunit subit, deoarece… păsărelele nu vorbesc.

15.01.2012

76

TANGOUL CIMILITURILOR

Motto: Violenţa este ultimul refugiu al incompetenţei.

Isaac Asimov (1920-1992) Nu bea la volan! Te loveşti de ceva şi se varsă băutura... La care ai lucrat un an! De ce să bei şi să conduci, când poţi să fumezi şi să zbori? Se spune că înotul face bine la silueta... dură! O spun cei care n-au văzut încă balena. Dar nu disperaţi datorită conturului: Femeilor le plac bărbaţii plinuţi... în zona portofelului. Până la urmă ...Orice bărbat are nevoie de o femeie! Ca să-ţi faci o idee: Sunt o grămadă de lucruri de comentat, Pentru care nu poţi să faci guvernul vinovat. — Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului, Cât şi de duşmănia prietenului, spune dumnealui Care zâmbeşte, Chiar dacă lucrurile merg prosteşte – Fiindcă... s-a gândit deja pe cine să dea vina. De aceea spun dintr-odată: A avea conştiinţa curată înseamnă A avea memorie proastă, Deoarece... Cel ce se naşte sărac şi urât are mari şanse încă de la început, Ca, atunci când o să crească, să-şi întărească ambele calităţi. Cei cinstiţi sunt inadaptaţii societăţii. Peştele care luptă împotriva curentului... moare electrocutat. Nu este important să câştigi!

77

Este important să-l faci pe celalalt să piardă. A greşi este omeneşte... A da vina pe altul este şi mai omeneşte, până te nimereşte şi pe tine Cel mai important lucru nu este „să ştii”! Mai important este să ai telefonul celui care ştie. Alcoolul omoară încet-încet. Însă e drept că nu asta contează... Ce, te grăbeşti? Şi, dacă DA, ...UNDE???!!

20.11.2011-20.01.2012

78

TANGOU RETROSPECTIV

Motto: Viaţa e liniuţa dintre data naşterii şi data morţii.

Filosofie glumeaţă de cafenea Când timpul ne ia la rost nu mai suntem cine-am fost! Nici măcar nu semănăm cu ce ne imaginăm: Ne vedem tineri, …curaţi, Când de fapt suntem pătaţi …de boli şi de nicotină. Oare cine e de vină că viaţa ni se termină?! Care-i clipa decisivă… ce face viaţa parşivă? Ne săpăm groapa cu dinţii… şi-apoi înjurăm părinţii. Răzbunarea o fi dulce... şi nu are calorii, Dar departe nu ne duce. Ne-aduce frustrări în ring ce... pe nesimţite-nving! „Cine ne-aude râzând nu crede c-avem vreun un gând”, Când, de fapt, noi stăm la rând să plângem ce n-am avut, însă sigur am fi vrut. Devenim prea importanţi pentru a mai fi galanţi Cu cel ce-a îmbătrânit, dar s-ar vrea încă… iubit!! Trecerea prin timp înseamnă Că moartea dă de pomană… iubirii de astă toamnă?! Cu dragostea omori timpul... dar degeaba îţi ceri nimbul Fiindcă-n fond nu ne-am schimbat chiar dacă am evoluat, Aşa că, …de vrei iertare când te ia la rost prea tare Nu ai cale de scăpare decât dacă ai răbdare Iar dacă n-ai… N-am ce-ţi face: Fă-o în altă parte… DRACE!

15.02.2012, Bucureşti

79

POETUL DE PE SCARA MEA

Am avut, recent, surpriza să constat că vecinul meu de apartament, în acelaşi timp preşedintele asociaţiei noastre de proprietari, inginerul Nicolae Doftoreanu, este poet! Zilele trecute mi-a făcut cadou o carte de poezii, al cărei autor este, intitulată Tangoul mereu tânăr. Răsfoind-o, am aflat că nu este poet de ieri de alaltăieri, ci scrie versuri de vreo 30 de ani şi că a publicat, până acum, cinci volume de poezie, cea pe care mi-a donat-o fiind ultima dintre ele. Toate cărţile lui au în componenţa titlului cuvântul tangou: Tangouri altfel, Sub semnul tangoului, Tangouri, mereu tangouri, Tangouri, Tangoul mereu tânăr! Mai mult, toate poeziile din volumul primit sunt tangouri: Tangoul poeziei, Tangoul bătrâneţii, Tangoul de dominare a fricii, Tangou manifest, Tangou medical etc.! Nu degeaba Nicu Doftoreanu – aşa îşi semnează vecinul meu poeziile – este numit „poetul tangoului”! De ce se numesc toate tangouri? Probabil, pentru că ritmul lor este unul de tangou. Surprizele însă, nu s-au oprit aici. Majoritatea poeziilor au câte un motto haios, reprezentând un citat dintr-un autor, un personaj celebru sau împrumutat din… „filosofia glumeaţă de cafenea”!

Şi acum, pentru că ne-am mirat destul – o să vedeţi şi la poet excesul de semne ale mirării – e timpul să reproduc o poezie din volum:

„TANGOUL BĂTRÂNEŢII Moto 1: Deosebim două tipuri de pedepse: Cu moartea şi cu… viaţa. Moto 2: Dacă tinereţe ar şti… Dacă tinereţea ar putea…

Filosofie glumeaţă de cafenea

Când eşti bătrân devii obiect,/ Chiar de-ai trei inimi mari în piept! Şi… ca obiect… n-ai nici un drept!/ Chiar speri că nu vei deranja!? …E cam târziu spre-a mai spera./ Tot ce-ai avut de spus ai spus… În alte vremuri ce s-au dus!/ Şi chiar de vezi ce-a fost greşit, Nu poţi să-ndrepţi: Eşti depăşit!/ De vrei cumva a face schimbul/ Constaţi că nu-ţi ajunge timpul!/

81

Şi pasul tău spre tinereţe e luat în seamă… Ca bineţe!/ Te simţi privit impertinent şi fără nici un sentiment?!/ De fapt… le eşti indiferent – La tineri pari cam demodat dacă încerci să dai un sfat! Nu fi aşa de… tulburat!/ Nu fi pe viaţă supărat! Nu are rost să fii copil!/ Ce-a fost, a fost: Acu-i alt stil! Dar nu te face că nu ştii:/ Ce-a fost din nou… va reveni Chiar dacă tu nu vei mai fi!/ Toţi care vin din urmă, TOŢI!! Vor trece prin aceleaşi porţi!/ Nu iei în seamă acest aspect?! E treaba ta, dar să-ţi spun drept/Nu scapă nimeni de… subiect/ Oricâte… inimi are-n piept.”

Toate cărţile domnului Doftoreanu au apărut în Editura Destine. Există şi un cenaclu literar „Destine”, condus de poetul şi editorul Victor Gh. Stan.

Vreau să pun în evidenţă caracterul filosofic al poeziei lui Nicu Doftoreanu. Fiecare poezie a domniei sale are un motto, dar şi o morală plină de înţelepciune şi umor. Ele pot deveni, nu mă îndoiesc, motto-urile altor poezii, ale unor poeţi iubitori de tangou. Iată-le pe cele selectate de mine din primele 5 poezii:

1. Tot ce părea cândva deştept şi de efect, azi pare DESUET! 2. Cât stă puterea de pază, pe ea… cine o veghează!? 3. Români-s răbdători, Chiar de-s vai de mama lor! Rămân-un mister total, Că mai sunt încă pe val. 4. Când inimile noastre nu se mai ating Şi ne împing… să nu ne mai iubim, Redevenim străini plini de VENIN…! 5. Oare viaţa-i doar trecut?! Preţuim doar ce-am pierdut?! Sunt convins că puteţi selecta şi dumneavoastră, cei ce veţi savura

poeziile lui N.D., cel puţin câte un motto din fiecare poezie. Merită să încercaţi!

E cert că poezia-tango a fost inventată de Nicu Doftoreanu şi că ea trebuie, neapărat, să aibă un motto!

Artemiu Vanca Publicat pe blog de Artemiu Vanca: Ucenicie literară

82

DESPRE TANGOUL MEREU TÂNĂR (Tangoul forever young)

ALTFEL VORBIND DESPRE NICU DOFTOREANU ÎNTR-UN

„TANGOU ACROSTIH”

Nu ştiu ce alte jocuri populare sau de societate ştie a juca autorul, dar Iscusit se-arată a juca tangoul, fiind când pătimaş, surprinzător în declaraţii, Când tandru, tăcut, lipit de… puncte-puncte, când brusc vede că are trei inimi – Unde sălăşluiesc Nădejdea, Iubirea, Înţelepciunea, fiindcă ştie Să vadă, Să simtă Durerea personală şi durerea socială, dar mai ales durerea naţională, şi s-o scrie Oftând prin cuvinte, scrise în paşi de dans, COPIII MARELUI FĂT- FRUMOS vor reveni de unde au plecat şi vor semăna mereu grâul Timpului de dragoste. Poetul are încredere în viitor, deşi vede şi spune în Orele sale de dans de societate că-n jur sunt vampiri, delicvenţi, nesiguranţă, Râuri de tristeţe, codri de dureri şi-o mare de nefericire şi de sărăcie. El este angajat în jocul spunerii şi-n figurile sale reaminteşte de marii Actori-dansatori, poeţi, vizionari, oameni detaşaţi prin optimism, disciplină, Năzuinţe, corectitudine şi mai ales prin muncă, inclusiv întru apărarea muncii, ştiind Unde, cine, ce trebuie scris în Carte despre Vieţile Noastre, spre A FI ROMÂNI şi

PUNCT.

Florin Grigoriu, aprilie 2010

83

CĂRŢI DE ACELAŞI AUTOR

Tangouri

Editura Destine, 2002

Tangouri, mereu tangouri Editura Destine, 2004

Sub semnul tangoului Editura Destine, 2005

Tangouri altfel Editura Destine, 2008

Tangoul mereu tânăr Editura Destine, 2010

84

CUVÂNT DE MULŢUMIRE

Acum, mai mult ca oricând, la a şasea carte de poezii, mă simt dator să mulţumesc tuturor celor care mi-au fost alături cu gândul, cu vorba sau cu fapta, încurajându-mă să lupt în conti-nuare cu ceea ce se instalează în om dacă intervine lipsa de interacţiune cu iubirea care ne înconjoară, adică indiferenţa.

Am zis NU lipsei de romantism, lipsei de sete de viaţă, lipsei de implicare în marele frumos cotidian şi astfel a apărut acest proiect care s-a materializat într-o nouă carte de poezii.

Iniţial am vrut s-o numesc Tangouri uitate, Tangouri cenzurate, Tangouri exilate deoarece unele din aceste poezii se încadrau în acest profil, dar, pentru că astfel plagiam denumirea unei vechi rubrici de la Radio Europa Liberă, am numit-o... Tangouri de ieri, Tangouri de azi. Aceasta este cartea care se află acum în faţa ochilor dumneavoastră.

Trebuie să mulţumesc în mod deosebit familiei mele, care m-a suportat, dar şi unor persoane dragi, care nu s-au limitat la gând şi vorbă, trecând la fapte prin sponsorizări directe diverse, dându-mi astfel posibilitatea materială pentru editarea acestui nou volum de versuri.

Aceştia sunt cei cărora le mulţumesc şi pe care vi-i divulg şi dumneavoastră, dragi cititori:

1. Dl Emil Stănilă şi Dna Maria Vanghele – SC Frottierex SA Buc. 2. Dna Liliana Vlas – Farmacia Urgent 3. Dl Florin Nichita – SC ROMFIN GROUP SRL, 4. Dl Ion Manea – SC Euroconstruct SA 5. Dl Dan Luscalov – SC Odra Impex ’95 SRL 6. Dna Mariana Mototolea – SC MIM 2000 SRL Şi nu în ultimul rând, domnilor Ion C. Ştefan, Dan Amza şi

Victor Gh. Stan, oameni de cultură care mi-au fost alături în această temerară acţiune.

Cu deosebit respect, Autorul

85

CUPRINS

TPrefaţă, de ing. Camelia Vasiliu....................................................5TTTTTT TANGOU POVAŢĂ...................................................................................... 9 TANGOUL MISTERULUI............................................................................ 10 TANGOU DESUET..................................................................................... 11 TANGOU POLITIC FĂRĂ PERDEA.............................................................. 13 TANGOU ROMÂNESC .............................................................................. 14 TANGOU DE DESCARCERARE A IUBIRII.................................................... 16 TANGOU DE DESCIFRARE A GREŞELILOR IUBIRII ..................................... 17 TANGOUL DE ALUNGARE A SINGURĂTĂŢII ............................................. 19 TANGOU DESPRE ERORILE IUBIRII........................................................... 20 TANGOUL OMULUI FĂRĂ TIMP ............................................................... 21 TANGOUL ANTIDROG .............................................................................. 22 TANGOUL RĂBUFNIRII ............................................................................. 23 TANGOUL SCHIMBULUI NATURAL........................................................... 24 TANGOUL MARELUI GATSBY ................................................................... 26 TANGOU REQUIEM PENTRU FLUTURI ..................................................... 28 TANGOUL LEGII TĂCERII (Omerta).......................................................... 29 TANGOUL DEZRĂDĂCINĂRII .................................................................... 30 TANGOUL CELOR 7 ZILE (Facerea lumii mele) ........................................ 31 TANGOUL VÂRSTELOR............................................................................. 34 TANGOUL NORILOR................................................................................. 36 TANGOUL ADORAŢIEI .............................................................................. 37 TANGOUL LUMII ...................................................................................... 38 TANGOUL SENTIMENTELOR .................................................................... 39 TANGOUL IUBIRII DIVIZATE ..................................................................... 41 TANGOUL REGRETELOR........................................................................... 42 TANGOU CU MOŞ CRĂCIUN .................................................................... 43 TANGOU DEGEABA.................................................................................. 45 TANGOUL DORULUI (Seasons in the Sun) .............................................. 46 TANGOUL OCHILOR ALBAŞTRI................................................................. 47 TANGOUL OCHILOR TĂI........................................................................... 48 TANGOU DE JELANIE DUPĂ COPILUL DIN NOI (Tangoul plictiselii) ........ 49 TANGOU ALEATORIU............................................................................... 50 TANGOU PSIHIATRIC ............................................................................... 51 TANGOU NECRUŢĂTOR ........................................................................... 53 TANGOUL CHEMĂRII ............................................................................... 54

TANGOU DESPRE MISTERELE VIEŢII ........................................................ 55 TANGOUL ÎNTREBĂRILOR........................................................................ 56 TANGOUL 2-NEI DE JALE (Tangoul doinei de jale) .................................. 57 TANGOU FALS.......................................................................................... 58 TANGOU PSIHOLOGIC ............................................................................. 59 TANGOU COPILĂRESC ............................................................................. 61 TANGOU GLUMEŢ ................................................................................... 62 TANGOU DE IUBIRE ................................................................................. 63 TANGOU CIVILIZAT .................................................................................. 64 TANGOUL DORINŢEI TOTALE................................................................... 65 TANGOU AROGANT................................................................................. 69 TANGOU POMELNIC................................................................................ 71 TANGOU DESPRE LEGEA TĂCERII ............................................................ 73 TANGOU SIMPLU..................................................................................... 74 TANGOUL IUBIRILOR FATALE .................................................................. 75 TANGOUL CIMILITURILOR ....................................................................... 77 TANGOU RETROSPECTIV ......................................................................... 78 POETUL DE PE SCARA MEA, de Artemiu Vanca ....................................... 81 DESPRE TANGOUL MEREU TÂNĂR, de Florin Grigoriu ............................ 83 CĂRŢI DE ACELAŞI AUTOR ....................................................................... 84 CUVÂNT DE MULŢUMIRE ........................................................................ 85

DE CINCISPREZECE ANI ÎMPREUNĂ

Înfiinţată în anul 1997, Editura Arefeană a avut sediul pe strada Turda,

nr. 118, sectorul 1 (cod fiscal 9072728; D.G.F.C.F.S. 127084). În condiţiile în care existau în ţară numeroase edituri, dintre care o bună

parte deficitare economic, iar mai târziu falimentare, editura noastră şi-a asigurat continuitatea şi eficienţa economică, tipărind, până în prezent, peste 200 de titluri, cu un tiraj de aproape 150.000 de exemplare.

Ne-am bucurat de colaborarea unor distinşi academicieni: Gheorghe Păun, Gabriel Ţepelea, G. Mihăilă, D. Vatamaniuc, Marin Voiculescu; am tipărit cărţile unor cadre didactice universitare: Gheorghe Bulgăr, Victor Stoleru, Gh. Constantinescu-Dobridor, Marcel Crihană, Gheorghe Vrabie, Titi Gheorghe Ciulbea; am dat la iveală lucrările de doctorat ale Cristinei Ştefan şi Dorinei Donea; am promovat profesori din învăţământul liceal: Floarea Necşoiu, Nicolae Tudor, Constantin Voiculescu, Octavian Păun, Ioana Deaconu, Otilia Zaharia, Valentina Hacerian, Cornel Negrea, Eugen Cojocaru, Ionel Bădără, Valentina Ristea – care au avut prilejul să-şi valorifice talentul literar ori să tipărească volume de specialitate, în sprijinul elevilor din învăţământul preuniversitar.

Dar întâietatea a fost acordată unor lucrări de beletristică, de reală valoare, semnate de: George Şovu, Gheorghe Marin, Vilia Banţa, Geo Călugăru, Elena Bădescu-Aref, Gh. Popescu-Ger, Gh. Duţă-Micloşanu, Elisaveta Nica, George Tuţă Cătălin, Coriolan Gheţie, Ilie Cârstea, Geo Dobrin, Valentina Neofitos, Magdalena Pena, Ioana Stuparu, Doru Popovici, Dumitru Dumitrică, Cezar Bădescu, Stanciu Stănculescu şi Ion Stănciulescu, Nicuşor Constantinescu, Mihai Bârdici, Florica Gh. Ceapoiu, George Peagu, Constantin Voiculescu, Patricia Avganţi-Buican, Gh. Doroş, Vasile Toma, Bucur Popescu, Caterina Scarlet, Maria Marin, Geo Dobrin, Nicolae Buzoiu-Arefu şi alţii.

Începând cu anul 2005, sediul nostru a fost mutat în sectorul 3, Strada Pazon Marin, nr. 1 (Cod Unic de Înregistrare: 17446203) şi, datorită omonimiei şi a reorganizării administrative, denumirea a devenit Editura Arefeana, menţinându-ne continuitatea şi colaboratorii.

De-a lungul timpului, am tipărit şi volume ale unor autori de peste hotare: Dorina Donea, din Franţa, Elisaveta Nica şi Ion Nica, din Canada, Valentina Neofitos, din Grecia, Ana-Maria Oros-Peusquens şi Georgeta Gorun, din Germania.

Două dintre volumele editate au fost solicitate în cadrul unor schimburi culturale în străinătate: George Şovu – „Misterele din vila părăsită” – în Anglia şi Gheorghe Duţă-Micloşanu – „Cer vegetal” –, pentru biblioteca de pe lângă Congresul American.

Cu sprijinul Bibliotecii Naţionale, continuăm schimbul de tipărituri cu cele mai prestigioase biblioteci pe plan mondial.

Aşteptăm noi oferte, cu garanţia unor servicii editoriale cât mai bune.

Consiliul de administraţie

Cărţi tipărite la Editura Arefeana: Elena Bădescu-Aref – La Ostrov, povestiri Ion C. Ştefan – Supravieţuirea prin cuvânt, maxime şi cugetări Ion Nica – Spre naşterea din nou, versuri Gh. Duţă Micloşanu – Întoarcerea lui Tarzan, povestiri Ion C. Ştefan – Comentarii şi sinteze literare Gh. Duţă-Micloşanu – Cer vegetal, versuri Dorina Donea – Convergences thématiques dans la légende de maistre Manole Ion C. Ştefan – Ora de dirigenţie a vieţii, povestiri George Şovu – Dragoste şi moarte, roman Cătălin Tuţă George – Cântece pentru mileniul trei, versuri Ion C. Ştefan – Literatura română în liceu Ioana Diaconu – Limba şi literatura română, texte comentate Dorina Donea – Les fonctions des objets dans les nouvelles de Guy de

Maupassant Ion C. Ştefan – Dialog la timpul viitor, maxime şi cugetări Marcel Crihană – Lingvişti şi filologi Cristina Ştefan – Datoria de existenţă, aspecte privind maternitatea Ioana Diaconu – Limba şi literatura română, bacalaureat 2000 Gh. Bulgăr – Carnet francez (Paris, 1965-1967) George Şovu – Misterele din vila părăsită, roman Dorina Donea – La légende de Maistre Manole – universalité et spécificité Ion C. Ştefan – Observator în banca din spate, roman Victor Stoleru – Remember, studii critice Monica Pericleanu-Grigore – Ieşirea din turnul de fildeş, versuri Maria Marin – Între răsărit şi apus, versuri Gheorghe Vrabie – Introducere în etnografie Gh. Duţă-Micloşanu – Anotimpul genezei, versuri Vilia Banţa – Geometrie glisantă, versuri Ion C. Ştefan – Gânduri la răscruce de milenii, maxime, cugetări, expresii rare Otilia Zaharia – Exil interior, versuri Cristina Popa, Diana Arfir, Florina Mindu – Florile adolescenţei, versuri Gh. Bulgăr – Carnet francez II (Lyon, 1978-1980; Bordeaux, 1988-1990) Cristina Ştefan – Familia monoparentală, eseu Otilia Zaharia – Ineditele destine, povestiri Ion C. Ştefan – Ceremonii solare, versuri Nicolae Tudor – Iubirea ca salvare de timp, eseuri Coriolan Gheţie – În dialog cu istoria, articole Ion C. Ştefan – Femeile din oglinda retrovizoare, povestiri Ilie Cârstea, colonel – Viaţă de zburător, memorii Victor Stoleru – Ipostaze de istorie literară, eseuri Valentina Neofitos – Imagini şi gândiri, versuri Nicolae Tudor – Vremelnicie şi permanenţă, eseuri Liviu Bulgăr şi Ion C. Ştefan – Un om pentru eternitate, evocări Omara Costinescu – Povestirile Teodorinei, roman Ion C. Ştefan – Alfabetul învăţăturilor, maxime, cugetări, expresii rare Eugenia Glie – Pe drumurile vieţii, versuri Otilia Zaharia – Galeria de antichităţi, roman Elisaveta Nica – Semănători de lumină, povestiri Ion C. Ştefan – Concepte operaţionale, teorie literară Constanţa Cristescu – Cântările vecerniei, studiu muzical Dumitru Dumitrică – Icoane din trecut, versuri Valentina Neofitos – Repoetizări din lirica germană, versuri

Nicolae Tudor – Creanga de măslin, versuri Gh. Popescu-Ger – Pe cărările gândului, versuri Ion C. Ştefan – Femeia necunoscută, roman Bucur Popescu – Poezii pentru toţi românii, versuri Otilia Zaharia – Recviem pentru Euridice, versuri Mihaela Dumitru – Istoria aventuroasă a cuvintelor Magdalena Pena – Liana, roman Cristina Ştefan – Familia monoparentală. O abordare politică Maria Marin – Soarele răsare pentru toţi, versuri Valentina Neofitos – Spicuiri din viaţă şi natură, versuri Gh. Popescu-Ger – Psalmii păpădiei, versuri Floarea Necşoiu – Fructe… flori… frunze…, roman Maria Marin – Întotdeauna, în acelaşi loc, versuri Ion C. Ştefan şi Cătălina Soare – Contribuţia lui I.L. Caragiale la dezvoltarea

limbii române literare Nicolae Tudor – Iubirea, un nimb primit prea târziu, critică literară Victor Stoleru – Fragmente de istorie literară, studii literare Otilia Zaharia – Cursa vieţii, proză Geo Dobrin – Povestiri din Luminiş de Soare Octavian Păun – Stau pe ţărmu-albastru, versuri Radu Gheorghe Zaharia – Vreau să-mi trăiesc viaţa, teatru Gheorghe Marin – Escapada, roman Eugenia Glie – A răsărit steaua, versuri Valentina Hacerian – Timp pentru vecernii, versuri Valentina Neofitos – Spiritul elenic în poezia lirică greacă, versuri Bucur Popescu – Poezii Cornel Negrea – Talpa iadului, roman Magdalena Pena – Cântecele inimii, versuri Ion C. Ştefan – Lumina din oglindă, roman Floarea Necşoiu – Cioburi şi aşchii, roman Cornel Roman Rotaru – Esenieni, roman Nicolae Tudor – Drum printre scrieri, critică literară Ionel Bădără-Brăileanu – Acelaşi vals, teatru Stanciu St. Stănciulescu, Ion St. Stănciulescu – Aref. Monografia satului Cezar Bădescu – Răsăriţi în Luminiş de Soare, evocări Nicuşor Constantinescu – Amprenta sufletească, versuri Magdalena Pena – Iubirea cea mare, roman Valentina Neofitos – Unicitate, versuri Nicolae Tudor – Drumul iubirii, critică literară Victor Stoleru – Reliefuri dispărute, evocări Cristina Ştefan (editor) – Conspiraţia tăcerii, eseuri Mihai Bârdici – Scrisori din labirint, versuri Bucur Popescu – Cântece pentru neamul românesc, versuri Maria Marin – Minuni cu ochi căprui, versuri Cornel Negrea – Eu, zăbăucul, nepotul lui Bachus, versuri Ana-Maria Oros-Peusquens – Timpul, versuri Victor Stoleru – Recenzii de istorie literară Nicolae Tudor – Drum bun printre scrieri, critică literară Ilie Cârstea – Din amintirile unui pilot de încercare, memorii Bucur Popescu – Cuvinte de lumină pentru poporul meu, versuri Ion C. Ştefan – Eseu despre existenţa umană Magdalena Pena – Lacrimi şi dor, versuri Gheorghe Duţă-Micloşanu – Liturghii crepusculare, versuri Valentina Hacerian – Lumina copilăriei, versuri pentru copii Georgeta Gorun – Cifrul exploziei, versuri

Victor Stoleru – Eseuri de literatură comparată Eugen Cojocaru – Baladele apoftegmatice, versuri Valentina Hacerian – Săbii de paradă, roman Geo Dobrin – Legende din satul soarelui Ion C. Ştefan – Corabia cu amintiri. Prietenii mei scriitori, evocări literare Maria Marin – Credinţă, nădejde, dragoste, versuri Florica Gh. Ceapoiu – Printre crini şi albe turnuri, versuri George Peagu – relaţia interstelară, catrene Nicolae Tudor – Iubirea, un nimb primit prea târziu Eugen Cojocaru – Însemnări despre scriitorul Doru Popovici Bucur Popescu – Destăinuiri, versuri Magdalena Pena – Drum spre apus, roman Cristina Elena Bîrliga, Eugen Cojocaru – Nasul lui Pinocchio şi Niscaiva

vocabule cu façon de fabule, versuri Vilia Banţa – Dresorul de umbre, versuri Doru Popovici – Nu mai am viitor, ci doar trecut…, versuri şi proză Geo Călugăru – Centenarul insomniilor, versuri Ionel Bădără-Brăileanu – Scrâşnetul saboţilor, povestiri şi nuvele Cezar Bădescu – Chipul dragei noastre în oglinda amintirilor, evocări Patricia Avganţi-Buican – Preţul tăcerii, roman Gh.C. Doroş – La poarta luminii, versuri şi proză Gheorghe Păun – Lumea văzută de un matematician, proză Eugen Cojocaru – Katharsis – Antologie a Salonului literar-muzical

„Katharsis” – I, II Otilia Zaharia – Amurg medieval, versuri Constantin Voiculescu – articole, eseuri, recenzii Vasile Toma – leacul de fiecare zi, versuri Gh. Duţă-Micloşanu – In memoriam Ilie Cârstea – Noua generaţie Nicolae Buzoiu-Arefu – Plantaţia de măceşi Valentina Ristea – Tenebrele dragostei, roman Victor Stoleru – Eseuri de istorie literară Titi Gheorghe Ciulbea – Tratat de doctrine economice Caterina Scarlet – Treceri fără oprire, roman Gh.C. Doroş – În dialog cu trecutul Ioana Stuparu – Miniona, teatru Valentina Ristea – Poem pe calea luminii, versuri Caterina Scarlet – Grădinile lui Augustin, versuri Elena Ionescu-Colcigeanni – A doua şansă, roman Gheorghe Ciulbea – Căpăţâneni – Pământeni şi Ungureni, monografie Ion C. Ştefan – Întâlnirea de la muzeu, roman Ion Boştinaru, Gheorghe Ciulbea – Ion Arsenescu din Berindeşti – un cărturar

de neuitat, monografie

Preţul de vânzare conţine 2%, reprezentând valoarea timbrului literar ce se virează în contul Uniunii Scriitorilor din România deschis la

B.C.R. Unirea, Bucureşti cu nr. RO65 RNCB 0082 0005 0872 0001

http://lenusa.ning.com/group/bibliotecacronopedia

În Biblioteca Cronopedia au apărut: Chronos - Penița de Aur, anul II, nr. 13-14-15, mar-apr-mai, 2014 Nicolae Vasile - Taxa Lui Caron Elisabeta Brănoiu ~ Iesiţi din ea poporul meu Gabriela Mimi Boroianu - Cântând iubirea Agafia Drăgan - Nevoia de fericire Lenuş Lungu ~ La pas prin visele mele Marin Voican Ghioroiu – Cununi de flori pentru eroi - Flower crouns for the heroes Aurora Luchian - În papuceii copilariei Nicu Doftoreanu - Tangouri... sub acoperire Marin Voican Ghioroiu - Doina de jale - Gheorghe Zamfir preamărind pe Eminescu Viaţa, nevoinţele şi pătimirea Sfântului, slăvitului şi întru tot lăudatului Apostol Petru Viaţa Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul (26 noiembrie) Lenuş Lungu - să ne iubim în toamnă Amprente temporale ~ volumul 2 ~ Amprente temporale ~ volumul 3 ~ Toma – origine nume, semnificaţie, istoric, variante Constantin Brâncovanul – baladă În curs de apariţie la Biblioteca Cronopedia: Antologia de poezie „Cuvinte sculptate” Antologia literară „Zborul frunzelor din ceruri” Antologia bilingvă româno-franceză „Cuvinte pe aripi de gând” Marin Voican Ghioroiu – Maria Tănase spune Colecţiile Bibliotecii Cronopedia: Vieţile sfinţilor Tradiţii Gastro&Literatura Mirific Povestiri cu tâlc Folclor internistic Călătorii virtuale Originea numelor Gânduri altfel Revista „Chronos – peniţa de aur – izvor de cultură” Contact editura Biblioteca Cronopedia: mail: fabulatortemporis@gmail.com, izvordecultura@yahoo.com tel: 0771647750, 0763450054