Upload
others
View
8
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Aspecte privind relatia politica fiscal-bugetara - crestere economica
Ionut Dumitru* Presedinte Consiliul Fiscal, Profesor ASE Bucuresti si Economist-sef Raiffeisen Bank
*Parerile exprimate sunt pareri personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat
Rolul politicii fiscal-bugetare*
Functii ale politicii fiscale (Musgrave, 1959): 1. stabilizarea ciclului economic (politica fiscala contraciclica) 2. stimularea cresterii economice pe termen lung (engl. “growth friendly fiscal policy”) 3. redistributie si sustinerea unei cresteri economice incluzive.
* politica fiscal-bugetara = politica fiscala
• Stabilizarea ciclului economic prin politici discretionare si stabilizatori automati.
• Politica fiscala discretionara are un rol mai puternic cand politica monetara are constrangeri, sectorul financiar este slab si economia este in recesiune adanca si prelungita (Christiano, Eichenbaum, and Rebelo, 2011, Woodford, 2011, Jorda and Taylor, 2016).
• In faza ascendenta, stabilizatorii automati ar trebui sa fie suficienti. Masurile discretionare ar trebui utilizate doar in situatii speciale.
• Interventia este conditionata de existenta spatiului fiscal: capacitatea Guvernului de a implementa stimuli fiscali (reduceri de taxe si/sau cresteri de cheltuieli) in conditiile pastrarii accesului la pietele financiare si prezervarii sustenabilitatii datoriei publice (IMF, 2017).
1. Rolul politicii fiscale in stabilizarea ciclului economic
Caz particular 1 – politica fiscala prociclica in faza ascendenta a ciclului economic
• nu au fost create “buffere” suficiente in vremurile bune si spatiul fiscal a fost epuizat atunci.
• implementarea unor politici prociclice in faza ascendenta nu lasa optiunea unei politici contraciclice in faza descendenta.
• accentueaza recesiunea.
Caz particular 2 – politica fiscala prociclica in faza descendenta a ciclului economic
• Stimulul fiscal discretionar este mentinut desi trebuia retras. • Se utilizeaza inutil spatiul fiscal disponibil si apar dezechilibre macroeconomice. • Accentueaza faza de boom economic.
2 situatii particulare relevante pentru Romania
Amplitudine foarte mare a ciclului economic in Romania
-10
-5
0
5
10
15
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Zona euro Ungaria
Polonia Romania
Output gap (deviatia PIB de la potential, % din PIB potential)
Sursa: Estimari ale autorului Output gap-ul este determinat pe baza unui filtru Hodrick-Prescott
Politica fiscala discretionara exacerbeaza fluctuatiile ciclului economic
Sursa: Estimari ale autorului
-5
-4
-3
-2
-1
0
1
2
3
4
5
-14
-10
-6
-2
2
6
10
1419
96
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Impuls fiscal primar (cresterea deficitului structural primar, % din PIB, axa dindreapta)Output gap (% din PIB potential)
Politica fiscala prociclica cvasi-permanenta
1999
2000
2001 2002
2003 2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016 2017
-5.0
-4.0
-3.0
-2.0
-1.0
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
-10.0 -5.0 0.0 5.0 10.0 15.0
I. Politica prociclica, output gap pozitiv, impuls fiscal primar pozitiv
II. Politica anticiclica, output gap negativ, impuls fiscal primar pozitiv
III. Politica prociclica, output gap negativ, impuls fiscal primar negativ
IV. Politica anticiclica, output gap pozitiv, impuls fiscal primar negativ
Output gap (% din PIB potential)
Impu
ls fi
scal
prim
ar (m
odifi
care
a de
ficitu
lui s
truc
tura
l prim
ar (%
din
PIB
)
Sursa: Estimari ale autorului
Politica fiscala anticiclica stimuleaza cresterea economica, iar politica fiscala prociclica inhiba cresterea economica pe termen lung (Aghion and Marinescu, 2007; Aghion, Hemous, and Kharroubi, 2009), in special in tarile cu intermediere financiara scazuta.
0.65 0.62
0.61 0.60 0.59 0.59 0.58 0.57 0.55 0.54 0.54 0.53 0.52 0.52
0.51 0.50 0.49 0.48 0.48 0.48 0.47 0.46 0.45 0.44 0.43 0.41
0.39 0.38
0.34 0.31
0.2
0.25
0.3
0.35
0.4
0.45
0.5
0.55
0.6
0.65
0.7
Ola
nda
Dan
emar
ca
Belg
ia
Fran
ta UK
Sued
ia
Aust
ria
Finl
anda
Ger
man
ia
Span
ia
Italia
Irlan
da
Cipr
u
Polo
nia
Port
ugal
ia UE
Ung
aria
Zona
eur
o
Gre
cia
Slov
enia
Croa
tia
Mal
ta
Luxe
mbu
rg
Esto
nia
Cehi
a
Litu
ania
Slov
acia
Leto
nia
Rom
ania
Bulg
aria
Romania are stabilizatori automati slabi
Sursa: Mourre, G., Astarita, C. and Princen, S., 2014. Adjusting the budget balance for the business cycle: the EU methodology
Semielasticitatea deficitului bugetar la output-gap
• Capacitate redusa de stabilizare automata a ciclului economic; • Utilizarea politicilor discretionare pentru stabilizarea ciclului economic este necesara, dar
trebuie sa existe spatiu fiscal.
Prociclicitatea politicii fiscale conduce la volatilitate mare in cresterea economica
Sursa: estimari ale autorului Date pentru perioada 1995-2017
• Romania a avut in perioada 1995-2017 una dintre cele mai prociclice politici fiscale la nivel european, anuland astfel actiunea benefica a stabilizatorilor automati si exacerband fluctuatia ciclului economic (volatilitate mare in cresterea economica).
BE
BG
CZ
DK DE
EE IE
GR
ES
FR
HR
IT
CY
LV
LT
LU
HU
MT
NL
AT PL
PT
RO
SI SK FI
SE
UK
1
2
3
4
5
6
7
-0.1 0.0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8
Corelatia dintre impulsul fiscal primar si output gap (prociclicitate politica fiscala)
Dev
iatia
stan
dard
a c
rest
erii
econ
omic
e
Prociclicitatea politicii fiscale are impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung
Sursa: Estimari ale autorului
• Deficitele mari nu reprezinta o solutie panaceu pentru cresterea economica pe termen lung.
• Prociclicitatea politicii fiscale creeaza volatilitate mare in cresterea economica si nu ajuta procesul de convergenta reala pe termen lung (Badinger, 2012) – multiplicatorii fiscali sunt mai puternici in faza descendenta a ciclului economic.
Perioada 1995-2017 Romania Bulgaria Polonia Ungaria Zona euro UEMedie deficit structural primar (% din PIB) -1.26 2.17 -1.26 -0.12 0.44 0.19Medie deficit structural (% din PIB) -3.31 -0.97 -4.09 -5.05 -2.85 -2.90Medie crestere economica (%) 3.10 2.99 4.01 2.35 1.53 1.76Volatilitate crestere economica (Deviatia standard) 4.11 3.55 1.64 2.66 1.75 1.69Crestere economica standardizata cu dev. standard 0.75 0.84 2.45 0.88 0.87 1.04Prociclicitate primara (coef. de corelatie impuls fiscal primar - output gap) 0.59 0.18 0.14 0.16 0.41 0.33
Perioada 2000-2017 Romania Bulgaria Polonia Ungaria Zona euro UEMedie deficit structural primar (% din PIB) -1.51 1.15 -1.66 -0.79 0.17 -0.14Medie deficit structural (% din PIB) -3.21 -0.33 -4.07 -4.88 -2.73 -2.85Medie crestere economica (%) 3.97 3.69 3.69 2.28 1.31 1.55Volatilitate crestere economica (Deviatia standard) 3.75 2.93 1.59 2.85 1.85 1.79Crestere economica standardizata cu dev. standard 1.06 1.26 2.31 0.80 0.70 0.86Prociclicitate primara (coef. de corelatie impuls fiscal primar - output gap) 0.63 0.16 0.21 0.15 0.37 0.26
2. Rolul politicii fiscale in stimularea cresterii economice
• Stabilitatea macroeconomica (inclusiv cea fiscala) este o preconditie
obligatorie pentru cresterea economica sustenabila pe termen lung.
• Politica fiscala poate influenta si cresterea economica potentiala pe termen lung si nu doar fluctuatiile ciclice (Tanzi and Zee, 1997, Barbiero and Cournede, 2013) – engl. “growth friendly fiscal policy”
• Impact direct asupra cresterii economice – prin impactul asupra productivitatii si investitiilor (Gemmel and all, 2016);
• Impact indirect asupra cresterii economice - stimul fiscal temporar care sa amplifice impactul pozitiv al reformelor structurale si sa diminueze costul pe termen scurt al acestora (Banerji and all, 2017). Stimulul fiscal este conditionat insa de credibilitatea angajamentului pentru reforme structurale si de prudenta fiscala.
Sustenabilitatea finantelor publice este o preconditie pentru cresterea economica sustenabila
Deficitele bugetare mari si politicile prociclice pot conduce la inflatie, dobanzi mari si deteriorarea balantei de plati, cu efecte negative asupra cresterii economice (Fatas and Mihov, 2012). Un nivel ridicat (peste un anumit prag) al datoriei publice are un impact negativ asupra cresterii economice (Krugman, 1988):
– Ceccheti and all (2011) determina acest prag la 85% din PIB pentru tarile OECD – Rogoff and Reinhart (2010) determina un prag de 90% din PIB pentru tarile
dezvoltate. – Pentru tarile emergente, acest prag este mult mai mic.
– Pattilo and all (2011), determina aces prag mediu la 35-40% din PIB. – Chudik and all (2017), estimeaza pragul intre 30-60% din PIB.
– Pragul critic estimat de catre BNR (2015) este intre 40% si 45% din PIB (depasirea acestuia determina o crestere a probabilitatii de recesiune la peste 50%).
Datoria publica (1)
Sursa: BNR, Ministerul de Finante * Este calculată ca datoria brută a administraţiilor publice, consolidată, la valoare nominală, la sfârșitul anului, conform Regulamentului CE 479/2009, cu modificările ulterioare. ** Metodologia naţională include integral garanţiile de stat și ale unităţilor administrativ teritoriale, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007, precum și împrumuturile din disponibilităţile Trezoreriei statului.
6.6
10.6
14.9 16.7
21.6 22.4
25.7 24.8
21.3
18.6
15.7
12.3 12.7 13.2
23.2
29.9
34.2
37.3 37.8 39.4
37.9 37.6 35.2
31.1
28.6 28.7
25.8
22.4 20.3
18.3 19.7
20.9
28.9
36.4
39.5 40.5 41.9
44.3 44.3 44.5
43
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Datoria publica bruta* (% din PIB, ESA2010, Maastricht)
Datoria publica bruta** (% din PIB, metodologia nationala)
Datoria publica (2)
22.3
0
5
10
15
20
25
30
Hun
gary
Rom
ania
Pola
nd
Croa
tia
Italy
Slov
enia
Port
ugal
Slov
akia
Spai
n
Bulg
aria
Belg
ium
Gre
ece
Czec
h Re
publ
ic
Aust
ria
Ger
man
y
Lith
uani
a
Fran
ce
Cypr
us
Net
herla
nds
Finl
and
Mal
ta
Latv
ia
Swed
en
Den
mar
k
Esto
nia
Uni
ted
King
dom
Irela
nd
Luxe
mbo
urg
Sursa: ECB
Sursa: BNR, Eurostat
Ponderea expunerii bancilor fata de sectorul guvernamental (% din total active bancare, Dec 2017)
Sold cont Trezoreria Statului la BNR (% din PIB, sfarsitul perioadei)
2.1%
1.4%
2.8%
2.0%
0.3%
2.6% 2.4% 2.4%
4.2%
4.9%
6.2%
5.3%
6.2%
4.8%
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
7%
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Romania are astazi deficit bugetar mare…
Sursa: Estimari ale autorului Pentru 2018-2019 au fost utilizate proiectiile CNP de crestere economica pentru a estima deficitele structurale
• Un deficit bugetar de 3% din PIB este mult prea mare pentru faza ciclului economic in care ne aflam si ne vulnerabilizeaza (prin epuizarea spatiului fiscal) la o viitoare faza descendenta a ciclului economic.
-4.4 -4.6
-3.4
-1.9 -1.4 -1.1 -0.8
-2.1 -2.8
-5.5
-9.5
-6.9
-5.4
-3.7
-2.1 -1.4
-0.8
-3.0 -3.0 -3.0 -3.0
-2.1 -2.1 -1.6
-0.6 -0.5
-1.5 -1.2
-3.7
-5.4
-9.6 -10.6
-6.1
-4.4
-2.3
-1.0 -0.4 -0.2
-3.0
-4.3
-5.2 -5.8
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p2019p
Deficit bugetar efectiv (% din PIB, ESA2010)
Deficit bugetar structural (% din PIB)
Criteriul de la Maastricht
Obiectivul pe tremen mediu (engl MTO)
…insotit de o crestere a inflatiei…
-4
-2
0
2
4
6
8
Feb-12 Feb-13 Feb-14 Feb-15 Feb-16 Feb-17 Feb-18
Masura inflatiei de baza CORE 3 (% an-la-an)
Rata anuala a inflatiei (%, an-la-an)
Tinta centrala de inflatie a BNR (%, an-la-an)
-4
-2
0
2
4
6
8
Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17 Dec-18
Rata anuala a inflatiei
Polonia Ungaria Romania
Sursa: INS, BNR, site-urile Institutelor nationale de statistica
… si de o crestere a deficitului extern (deficite gemene)
-3.4
-7
-5
-3
-1
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Sold comert exterior, bunuri si servicii (% dinPIB)Soldul contului curent (% din PIB)
-4
-2
0
2
4
6
8
2
4
6
8
10
12
14
2001
2003
2005
2007
2009
2011
2013
2015
2017
Exporturile si importurile de bunuri de consum
Sold comert cu bunuri de consum (% din PIB)
Exporturi bunuri de consum (% din PIB)
Importuri bunuri de consum (% din PIB)
Sursa: INS, BNR
• Venituri bugetare: – Accent mai mare pe impozite indirecte (TVA, accize), impozit pe
proprietate/avere/venit si taxe de mediu; – Accent mai redus pe impozit pe profit si contributii sociale; – Imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare; – Largirea bazei de impozitare, eliminarea exceptiilor si a regimurilor preferentiale; – Imbunatatirea administrarii veniturilor bugetare, reducerea poverii administrative.
• Cheltuieli bugetare:
– Rationalizarea facturii de salarii si a cheltuielilor cu bunurile si serviciile; – Tintire mai buna a asistentei sociale si reducerea subventiilor; – Cresterea eficientei cheltuirii banilor publici; – Reforma companiilor de stat ineficiente; – Generalizarea principiului contributivitatii in materie de pensii si asigurarea
sustenabilitatii acestora; – Alocarea resurselor catre cheltuieli care sa stimuleze cele 3 motoare ale cresterii
economice pe termen lung: capitalul fizic si uman, forta de munca si productivitatea. – Cresterea investitiilor publice (inclusiv imbunatatirea eficientei acestora). – Stimularea demografiei si a ratei de angajare a fortei de munca, imbunatatirea
accesului la sanatate si educatie. – Stimularea inovatiei/cercetarii dezvoltarii.
Cum ar trebui sa arate o politica fiscala “prietenoasa” cu cresterea economica pe termen lung?
Impactul unei cresteri de venituri/cheltuieli bugetare asupra cresterii economice pe termen lung
Sursa: Regional Economic Issues, IMF, 2015, Central, Eastern, and Southeastern Europe - Reconciling Fiscal Consolidation and Growth
• O crestere a incasarilor din impozit pe profit (CIT) si contributii la asigurarile sociale are un impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a incasarilor din taxe pe consum, taxe pe proprietate si impozit pe venit (PIT) are un impact nesemnificiativ asupra cresterii economice pe termen lung.
• O crestere a cheltuielilor de investitii are un impact pozitiv asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a cheltuielilor de personal are un impact nesemnificativ asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a transferurilor (asistentei sociale) si a consumului public (bunuri si servicii) are un impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung.
Ajustarea facturii sociale din perioada crizei a fost reversata
22.0% 24.0% 24.2% 18.7% 19.6% 21.4% 22.3% 21.4% 23.6% 25.2%
28.0% 28.5% 33.0%
33.0% 32.2% 31.6% 31.5% 31.2% 33.8% 33.5%
17.8% 17.3% 14.6%
15.4% 16.6% 17.8% 17.5% 16.6% 16.9% 14.7%
20.0% 16.8% 18.3%
17.1% 16.4% 14.6% 14.5% 17.1% 12.2% 9.7%
4.0% 1.9% 3.1%
4.3% 5.2% 5.0% 4.5% 3.9% 4.1% 3.7%
0.0%
10.0%
20.0%
30.0%
40.0%
50.0%
60.0%
70.0%
80.0%
90.0%
100.0%
2004 2008 2009 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Alte cheltuieli
Dobanzi
Investitii totale
Bunuri si servicii
Asistenta sociala
Cheltuieli de personal
Structura cheltuielilor bugetare in Romania (% din total cheltuieli, metodologia nationala, cash)
Sursa: Ministerul de Finante
• Dinamica structurii cheltuielilor bugetare este una neprietenoasa cu cresterea economica pe termen lung - pondere mare si in crestere a cheltuielilor neproductive si scaderea puternica a cheltuielilor productive (investitii).
7.1%
7.4%
8.0% 7.9%
8.5%
8.9%
8.1%
6.8% 6.9%
7.3%
7.5%
7.3% 7.5%
8.1%
8.8%
8.5%
8.3%
5.5%
6.0%
6.5%
7.0%
7.5%
8.0%
8.5%
9.0%
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
p
2019
p
2020
p
Cheltuieli personalefective (% dinPIB)SFB2011-2013
SFB2012-2014
SFB2013-2015
SFB2014-2016
SFB2015-2017
SFB2016-2018
SFB2017-2019
SFB2018-2020
Anvelopa salariala va fi in 2018 la nivelul din 2009 (ca % din PIB)
Dinamica anvelopei salariale in sectorul public (% din PIB, metodologia nationala)
Sursa: Ministerul de Finante SFB = Strategia Fiscal-Bugetara
Ponderea facturii sociale in total cheltuieli bugetare este la maxime istorice
Sursa: Eurostat, AMECO, Proiectii ale Comisiei Europene
6.6 6.4 5.4 5.8
8.1 7.9 8.3 8.5 8.1 8.1 8.7 9.2 9.7 10.3 10.7 9.5
7.8 7.8 8.1 7.7 7.7 8.2 9.2 10.1 10.2
9.2 9 9.4
10.6
10.3 9.7 9.7 9.3
8.5 8.8 9 8.7
9.2 10.2
12.5 12.7
11.8 11.2 10.7 10.5 10.6
10.7
11.1 11.1 11.3
43%
48%
53%
58%
63%
68%
73%
78%
83%
88%
93%
0
5
10
15
20
25
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p 2019p
Asistenta sociala (% din PIB, ESA2010)Salarii (% din PIB, ESA2010)Cheltuieli sociale (% din cheltuielile totale, ESA2010, axa din dreapta)Cheltuieli sociale (% din veniturile fiscale, ESA2010, axa din dreapta)
Investitiile publice au atins minime istorice (ca % din PIB)
Dinamica investitiilor publice (% din PIB, metodologia nationala, cash)
Sursa: Ministerul de Finante SFB = Strategia Fiscal-Bugetara
Nota: Cheltuieli de investitii=cheltuieli de capital (surse proprii)+investitii din fonduri UE si din surse rambursabile.
3.5%
3.0%
4.3% 4.6% 4.8%
4.2%
3.7% 4.0%
3.2% 2.8%
2.6% 2.5% 2.5% 2.3%
6.4%
5.1%
5.9%
6.2%
5.9%
6.7%
6.4%
6.3%
5.7%
5.0% 4.9%
5.8%
3.9%
3.1%
2.0%
3.0%
4.0%
5.0%
6.0%
7.0%
8.0%
9.0%20
04
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
p
2019
p
2020
p
Cheltuieli de capital(% din PIB)
Cheltuieli investitiiefective (% din PIB)
SFB2011-2013
SFB2012-2014
SFB2013-2015
SFB2014-2016
SFB2015-2017
SFB2016-2018
SFB2017-2019
SFB2018-2020
Structura veniturilor bugetare
22.8%
6.5%
35.2%
17.0%
6.1% 6.0% 6.4%
14.1%
8.6%
31.1%
25.0%
3.2%
9.0% 9.0%
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
30.0%
35.0%
40.0%
Impozit pe venit Impozit pe profit Contributii sociale TVA Impozite proprietate Impozite si taxe demediu
Alte taxe si impozite
Zona euro Romania
Structura veniturilor bugetare (% din veniturile totale, 2016)
Sursa: EUROSTAT
• Romania se bazeaza intr-o masura mai mare pe veniturile din TVA, impozit pe profit si taxe de mediu fata de media UE.
• Ponderea veniturilor din impozitul pe venit, contributii sociale si impozite pe proprietate este mai mica fata de mediile europene.
Sursa: Ministerul de Finante
Structura veniturilor bugetare a devenit in ultimii ani mai neprietenoasa cresterii economice pe termen lung
Nota: Taxe “neprietenoase” cresterii economice pe termen lung – impozit pe profit si contributii la asigurarile sociale; taxe “prietenoase” – impozit pe venit, impozite indirecte
(TVA, accize), impozite pe proprietate, taxe de mediu.
45.3% 44.4% 44.1% 44.2% 44.2% 44.5%
40.6% 40.1%
38.2% 38.9% 38.7%
37.2%
39.7% 40.8%
46.0% 46.3% 46.9% 47.4%
49.3% 49.4%
48.0%
52.1% 52.0% 52.3% 52.7% 52.3% 53.6%
51.4% 50.6%
45.6%
36%
38%
40%
42%
44%
46%
48%
50%
52%
54%
56%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p
Ponderea taxelor "neprietenoase" cresterii economicepe termen lung (pondere mare/mica=negativ/pozitiv)
Ponderea taxelor "prietenoase" cresterii economice petermen lung (pondere mare/mica=pozitiv/negativ)
Ponderea veniturilor fiscale prietenoase si neprietenoase cu cresterea economica pe termen lung (% din veniturile fiscale, metodologia nationala)
27.6
25.9 26.4
29.1
31.2 30.7
28.8 28.4
27.9 27.7 28.3
28.9 29.6
28.3
27.0 26.9
28.0 27.8 27.3 27.4
28.0
26.0 25.6
32.1
29.4
30
32.4
34.6
33.8
32.6 32.9
31.7 32.2
32.3
33.1
35.4
33.2
31.5
32.7
33.7 33.6
33.3 33.5
34.9
31 30.8
25
27
29
31
33
35
3719
95
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Venituri fiscale (% din PIB, ESA2010) Total venituri bugetare (% din PIB, ESA2010)
Veniturile fiscale sunt la minime istorice…
Sursa: AMECO
47.8 46.6 46.3
44 43.1 42.8 42.7 42 41.5 41.1 40.6 40.2 39.6 39.2 38.7
37.1 36.5 36 35.4 35.4 35.1 34.4 34 33.7 33.3 32.7 31.6
30.4 29.5
25.6 23.8
23
28
33
38
43
48
Fran
ce
Belg
ium
Den
mar
k
Swed
en
Finl
and
Italy
Aust
ria
Gre
ece
Euro
are
a
Euro
pean
Uni
on e
x U
K
Ger
man
y
Euro
pean
Uni
on
Net
herla
nds
Luxe
mbo
urg
Hun
gary
Port
ugal
Slov
enia
Croa
tia
Czec
h Re
publ
ic
Uni
ted
King
dom
Pola
nd
Spai
n
Cypr
us
Esto
nia
Mal
ta
Slov
akia
Latv
ia
Lith
uani
a
Bulg
aria
Rom
ania
Irela
nd
…si sunt foarte mici la nivel european
Sursa: AMECO
Ponderea veniturilor fiscale in PIB (ESA2010, 2017)
Bibliografie 1. Aghion, P., Hemous, D., & Kharroubi, E. (2009). Credit constraints, cyclical fiscal policy and industry growth (No. w15119). National
Bureau of Economic Research. 2. Aghion, P., Marinescu, I., (2007). Cyclical Budgetary Policy and Economic Growth: What Do We Learn from OECD Panel Data?. NBER
Macroeconomics annual, 22, 251-297. 3. Badinger, H. (2012). Cyclical expenditure policy, output volatility and economic growth. Applied Economics, 44(7), 835-851. 4. Banerji, A., Crispolti, M. V., Dabla-Norris, M. E., Ebeke, M. C. H., Furceri, D., Komatsuzaki, M. T., & Poghosyan, M. T. (2017). Labor and
Product Market Reforms in Advanced Economies: Fiscal Costs, Gains, and Support. International Monetary Fund. 5. Barbiero, O., & Cournède, B. (2013). New econometric estimates of long-term growth effects of different areas of public spending. 6. BNR, Raport de stabilitate financiara, 2015. 7. Cecchetti, S. G., Mohanty, M. S., & Zampolli, F. (2011). The real effects of debt. 8. Christiano, L., Eichenbaum, M., & Rebelo, S. (2011). When is the government spending multiplier large?. Journal of Political Economy,
119(1), 78-121. 9. Chudik, A., Mohaddes, K., Pesaran, M. H., & Raissi, M. (2017). Is there a debt-threshold effect on output growth?. Review of
Economics and Statistics, 99(1), 135-150. 10. Chudik, A., Mohaddes, K., Pesaran, M. H., & Raissi, M. (2017). Is there a debt-threshold effect on output growth?. Review of
Economics and Statistics, 99(1), 135-150. 11. Fatás, A., & Mihov, I. (2012). Fiscal policy as a stabilization tool. 12. Gemmell, N., Kneller, R., & Sanz, I. (2016). Does the Composition of Government Expenditure Matter for Long-Run GDP Levels?.
Oxford Bulletin of Economics and Statistics, 78(4), 522-547. 13. IMF Fiscal Monitor: Achieving More with Less, April 2017. 14. IMF, Regional Economic Issues, IMF, 2015, Central, Eastern, and Southeastern Europe - Reconciling Fiscal Consolidation and Growth 15. Jordà, Ò., & Taylor, A. M. (2016). The time for austerity: estimating the average treatment effect of fiscal policy. The Economic Journal,
126(590), 219-255. 16. Krugman, P. (1988). Financing vs. forgiving a debt overhang. Journal of development Economics, 29(3), 253-268. 17. Mourre, G., Astarita, C. and Princen, S., 2014. Adjusting the budget balance for the business cycle: the EU methodology (No. 536).
Directorate General Economic and Financial Affairs (DG ECFIN), European Commission. 18. Musgrave, R. A. (1959). Theory of public finance; a study in public economy. 19. Pattillo, C., & Ricci, L. A. (2011). External debt and growth. Review of Economics and Institutions, 2(3), 30. 20. Reinhart, C. M., & Rogoff, K. S. (2010). Growth in a Time of Debt. American Economic Review, 100(2), 573-78. 21. Tanzi, V., & Zee, H. H. (1997). Fiscal policy and long-run growth. Staff Papers, 44(2), 179-209. 22. Woodford, M. (2011). Simple analytics of the government expenditure multiplier. American Economic Journal: Macroeconomics, 3(1),
1-35.