proiect evaluare echilibru

7/26/2019 proiect evaluare echilibru

1/17

a) Testul Romberg clasic, cu inchiderea ochilor 20-30 sec, picioarele lipite. Se

apreciaza gradul de leganare. Variante: cu asezarea picioarelor unul inaintea

altuia;

1. Testul Romberg clasic este cel mai cunoscut test prin care se apreciaza echilibrul

individului, respectiv gradul de leganare (leganare ecesiva, pierderea echilibrului, pasirea!

"acientul a#at in pozitie ortostatica cu picioarele lipite si ochii deschisi, incearca mentinerea

pozitiei 20-30 secunde, dupa care trece la mentinerea aceleiasi pozitii dar cu ochii inchisi.


2/17

Testul Romberg sesibilizat

Se apreciaza echilibrul pacientului a#at in ortostatism, cu un picior a#at in $ata celuilalt,

antebratele #ectate si incrucisate lipite de toracele anterior, ochii inchisi.

Se incearca mentinerea pozitiei %0 secunde.

&nterpretarea este aceeasi cu a testului 'omberg clasic:

-echilibru balans 0 ) pacientul necesita suport maim pentru mentinerea echilibrului;

-echilibru balans minim ) pacientul necesita suport pentru mentinerea echilibrului;

-echilibru balans insu*cient ) pacientul este capabil sa mentina echilibrul $ara suport, dar nu

se poate echilibra la schimbarile de pozitie, cand isi modi*ca +g;

-echilibru balans bun ) pacientul este capabil sa mentina echilibrul $ara suport, se poate

echilibra limitat la schimbarile moderate de pozitie si cand isi modi*ca +g;

-echilibru balans normal ) pacientul este capabil sa mentina echilibrul $ara suport, se poate

echilibra la orice schimbare de pozitie si cand isi modi*ca +g, indi$erent directia.

&n urma aplicarii testului 'omberg, raspunsurile din partea pacientului au condus la

urmatoarele situatii patologice:

nu mentine pozitia cu ochii inchisi ('omberg pozitiv!

leziuni ale cailor sensibilitatii pro$unde constiente;

leziuni vestibulare;

mentine pozitia cu ochii deschisi, dar la inchiderea ochilor, pacientul oscileaza si cade

brusc

sindrom tabetic;

mentine pozitia cu ochii deschisi, dar la inchiderea ochilor bolnavul tinde sa cada lent departea leziunii, cadere in#uentata de modi*carile pozitiei capului

sindrom vestibular stang;

mentine pozitia cu ochii deschisi, dar la inchiderea lor pacientul tinde sa cada lent sitardiv, nu neaparat de partea leziunii, sensul caderii ne*ind in#uentat de modi*carile pozitiei

capului

sindrom vestibular central


3/17

b) Testul "branciului' se eecuta in doua moduri:

- din ortostatism ca la 'omberg aplicam scurte impingeri neanuntate pacientului la

nivelul sternului, in spate, pe bazin, din lateral si apreciem stabilitatea;

- la $el, dar cerem pacientului sa se opuna, sa nu se lase impins.

c) Testul unipodal, intr-un picior cu bratele incrucisate pe piept, se cronometreaza

cat isi poate tine echilibrul (30-0 sec!. Se poate creste gradul de compleitate #ectand

genunchiul.

d) Testul stressuluipostural - o chinga legata de talie si avand inspate un inel

de care este prinsa o coarda care trece peste un scripete. acapatul coardei se atarna niste

greutati care reprezinta ,/; 3/; ,2/ din greutatea corpului. a nivelul calcaielor este

trasa o linie. Se cronometreaza catrezista si nu balanseaza inainte bratele, nu apleaca

trunchiul, nu $ace pasul sau pasi inapoi sau daca este gata sa cada.

Ortostatism activ

Testul intinderii membrului superior$oarte utilizat mai ales la varstnici, in

ortostatism lipit cu umarul de un zid, picioarele paralele. 1ratul ante#ectat la 0 (cot

intins! lipit de zid. Se incepe aplecarea inainte cu avansarea membrului superior maim posibil,

$ara pierdere de echilibru. Se noteaza pe zid nivelul atins de var$ul degetelor. Se masoara

distanta de la nivelul initial al var$ului degetelor pana la cel *nal.

Bilanturi functionale

Sunt $recvent utilizate in serviciile de specialitate aducand in$ormatii complee caci

pacientul este pus sa indeplineasca o serie de actiuni care cer oarecare abilitati. 4upa modul de

eecutie, se pot aprecia de*citele $unctionale:

a! Scala echilibrului Bergreprezinta o lista de actiuni pe care pacientul trebuie

sa le eecute .4upa modul cum sunt eecutate *ecare se codi*ca cu 0--2-3- (0 ) incapabil

sa eecute, iar ) eecuta $ara nici o di*cultate!. 5ceste actiuni sunt: sezand nespri6init,

stand cu ochii inchisi, stand cu picioarele lipite, , stand cu un picior in $ata celuilalt, stand in

unipodal, rotatia trunchiului din stand, culege un obiect de pe sol, intoarcere la 3%0 o, picior

pe scaunel, intinderea inainte din stand.

Scala Berg pentru evaluarea echilibrului

(citata de Shumway-Cook A., Woollacott M., 1995)


4/17

1.Asezat (pozitia din care se va ridica in ortostatism)

Comanda adresata acientului- !"e ro# ridica-te$ incearca sa nu te sri%ini e maini&

Cotatia' acientul a marca cate#oria minima coresunatoare statusului sau reent.

* + caacitatea de ridicare, ara sri%in e maini, cu mentinerea echilirului$

+ caacitatea de ridicare, mentinerea echilirului rin sri%in e maini$

/ + caacitatea de ridicare, dua mai multe incercari, cu sri%in la nielul mainilor$

1 + necesita o asistenta minima entru ridicarea si mentinerea echilirului$

0 + necesita asistenta moderatama2ima entru asistarea ridicarii in ortostatism.

Ortostatismul fara sprijin

Comanda 3 !"e ro# mentine oitia doua minute, ara a%utor .&


* + mentine ortostatismul, in si#uranta, / min.$

+ mentine ortostatismul, cu surae#here, / min.$

/ + mentine ortostatismul, ara sa cada, 0 sec.$

1 + mentine ortostatismul, ara sustinere, 0 sec., dua mai multe incercari$

0 + mentine ortostatismul, cu sustinere, 0 sec.

444 aca cotatia este *, se a trece de la al *-lea element al scalei, cu acordarea directa a cotatiei

ma2ime entru al -lea element.


5/17


6/17

Asezat nesprijinit (fara sprijinul picioarelor pe sol)

Comanda 3 !"e ro# mentine oitia doua minute, cu mainile incrucisate.&


* + mentine oitia, in si#uranta, / min.$

+ mentine oitia, cu surae#here, / min.$

/ + mentine oitia, ara sa cada, 0 sec.$

1 + mentine oitia, ara sa cada, 10 sec.$

0 + metine oitia, cu sustinere, 10 sec.

Asezat in ortostatism

Comanda 3 !"e ro# aseaa-te (ia loc)&


* + aseaa-te cu sri%in mimin la nielul mainilor, in conditii de si#uranta$

+ controleaa asearea rin olosirea mainilor$

/ + oloseste sri%inul cu iciorul osterior la scaun entru controlul asearii$

1 + sta indeendent dar nu controleaa miscarea de aseare$

0 + necesita asistenta entru mentinerea oitiei aseat.


7/17


8/17

5. Transferurile

Comanda 3 !"e ro# muta-te de e un scaun in at si inaoi, o data ara a%utorul memrelor suerioare si


* + oate realia transerul, in si#uranta, cu olosirea minima a mainilor$

+ oate realia transerul, in si#uranta, cu olosirea mainilor$

/ + oate realia transerul, iind diri%at eral sisau sueriat$

1 + necesita o ersoana entru realiarea transerului$

0 + necesita doua ersoane entru realiarea in si#uranta a transerului.

6. Stand (in ortostatism) cu ochii inchisi

Comanda 3 !"e ro# inchide ochii si mai stai asa inca 10 sec.&


* + mentine oitia cu ochii inchisi, 10 sec., in si#uranta$

+ mentine oitia cu ochii inchisi, 10 sec., cu asistenta$


9/17

/ + mentine oitia cu ochii inchisi, sec., in delina si#uranta$

1 + nu oate mentine oitia cu ochii inchisi nici sec$

0 + nu mentine ortostatismul, aand neoie de a%utor entru a nu cadea.


10/17

7. Stand (in ortostatism) cu picioarele aduse (apropiate)

Comanda 3 !"e ro# aroie icioarele si stai asa ara a%utor.&


* + oitioneaa icioarele si mentine oitia, in si#uranta, 1 min.$

+ oitioneaa icioarele si mentine oitia, 1 min., cu surae#here$

/ + oitioneaa icioarele si mentine oitia, in si#uranta, 0 sec.$

1 + necesita a%utor entru oitionare, mentine oitia indeendent 15 sec.$

0 + necesita a%utor entru oitionare, nu oate mentine oitia 15 sec.

. !ntinderea (mem"relor superioare) inainte din ortostatism

Comanda adresata acientului alat in ortostatism 3 !"e ro# ridica memrele suerioare la 900, intinde d


* + acientul intinde mainile inainte e o distanta de /5 cm in si#uranta$

+ acientul intinde mainile inainte e o distanta de 1/-1 cm in si#uranta$

/ + acientul intinde mainile inainte e o distanta de 5 cm in si#uranta$

1 + acientul isi oate intinde mainile cu surae#here$

0 + acientul necesita a%utor entru a nu cadea.


11/17


12/17

#. $ule%erea (ridicarea) unui o"iect de pe sol

Comanda adresata acientului alat in ortostatism 3!"e ro# ridica antoul sau aucul alat inaintea ic


* + oate ridica cu usurinta, in delina si#uranta oiectul$

+ oate ridica in si#uranta oiectul, iind surae#heat$

/ + nu oate ridica dar a%un#e oarte aroae (/-5cm), cu echiliru$

1 + nu oate ridica si necesita surae#here entru a nu cadea$

0 + nu oate realia itemul, necesita asistenta entru reenirea caderii.

1&. 'otatia trunchiului din ortostatism

Comanda adresata acientului alat in ortostatism 3 !"e ro# intoarce caul si rieste este umarul dre


* + oate rii in amele arti, cu transerul si#ur al #reutatii si echilirul astrat$

+ oate rii intr-o arte, in cealalta arte, transerul #reutatii si echilirul iind diicil$

/ + se oate doar intoarce (ara riire) este umar cu mentinerea echilirului$

1 + necesita asistenta cand realieaa intoarcerea$

0 + necesita asistenta entru a nu cadea.


13/17


14/17

11. !ntoarcerea la 6&&

Comanda adresata acientului alat in ortostatism 3 !"e ro# intoarce-te comlet cu descrierea unui cerc


* + caail sa se intoarca la 600 in mai utin de * sec. de iecare data$

+ caail sa se intoarca la 600 in mai utin de * sec. o sin#ura data$

/ + caail sa se intoarca la 600 lent, in si#uranta$

1 + necesita surae#herea atenta sau diri%are erala$

0 + necesita asistenta entru a nu cadea.

1 lasarea si mentinerea unui picior pe un scaunel

Comanda adresata acientului alat in ortostatism 3 !"e ro# ridica si aseaa iecare icior eun scaunel, de cate atru ori entru iecare icior !


* + caail sa realiee ridicarea si asearea, de atru ori entru iecare icior, in /0 sec.(timul #loal), in delina si#uranta$


15/17

+ caail sa realiee ridicarea si asearea, de atru ori entru iecare icior, in mai mult de/0 sec. (timul #loal), in delina si#uranta$

/ + caail sa realiee ridicarea si asearea, de atru ori entru amele icioare in delina

si#uranta, ara a%utor, dar cu surae#here$

1 + caail sa realiee ridicarea si asearea, de mai mult de doua ori, cu asistenta minima$

0 + necesita asistenta entru reenirea caderii$ acientul nu oate realia miscarea.


16/17

1 Stand cu un picior in fata celuilalt

Comanda adresat acientului alat in ortostatism 3 !"e ro# aseaa un icior in ata celuilalt, e aceeasi l


* + caail sa asee icioarele in tandem si sa mentina oitia 0 sec.$

+ caail sa asee iciorul in ata celuilalt, indeendent si sa mentina 0 sec.$

/ + caail sa realiee un mic as si sa mentina 0 sec.$

1 + necesita a%utor sa realiee asul dar il oate mentine 15 sec.$

0 + se deechilireaa in timul eectuarii asului sau al mentinerii acestuia.

1 Stand intr*un picior

Comanda adresata acientului alat in ortostatism 3 !"e ro# stai intr-un icior cat oti tu de mult.&


* + caail sa adote oitia indeendent si sa o mentina mai mult de 10 sec.$

+ caail sa adote oitia indeendent si sa o mentina 5- 10 sec.$

/ + caail sa adote oitia indeendent si sa o mentina -5 sec.$

1 + incearca sa ridice iciorul$ nu oate sa mentina sec. dar sta in ortostatism in echiliru$

0 + nu oate incerca sa ridice iciorul ara sa cada, de aceea are neoie de a%utor.


17/17

b! Scala abilitatilor de miscare are 0 teste de mobilizare: sezand nespri6init,

ridicare din sezand, trans$eruri, stand in ortostatism nespri6init, culege un obiect de pe sol,

intinderea inainte din stand, mers, mers si apoi intoarcere, pas peste obstacole, urcat

scari. 7tilizeaza ca scor cuanti*carile 0--2 (0 ) incapabil; ) per$ormeaza cu di*cultate; 2 )

per$ormeaza $ara di*cultate!.

c! Testul "ridica-te si mergi' este $oarte $recvent utilizat la batrani, hemiplegiei etc.

Si acest test se poate cuanti*ca pe scala 0---2-3. "ractic, el se des$asoara ast$el: pacientul

sta pe scaun, i se comandasa se ridice in picioare ($ara spri6in!, sa mearga %-0 m; sa se

intoarca si sa se reaseze pe scaun. 4urata acestor actiuni se poate cronometra.

d! Testul de echilibru Tinetti cu 2 sau 3 grade de apreciere (0- sau 0--2! .

5preciaza urmatoarele actiuni: sezand nespri6init, ridicare din sezut, asezat din ortostatism,

stand in ortostatism nespri6init, stand cu ochi inchisi, intoarcere la 3%0 o, imbrancire strenala.

e! Testul de mers Tinetti este o analiza a catorva componente ale mersului care se poate

$ace la viteza obisnuita a pacientului sausi viteza crescuta. Si la acest test, gradele de

apreciere pot * 0- sau 0--2. Se analizeaza: initierea mersului, lungimea pasului,

continuitatea pasului, devierea traseului mersului, miscarea trunchiului, distanta dintre

calcaie in mers.

4eseori ambele teste 8inetti sunt asociate dand o mai buna apreciere.

$! Scala evaluarii mersului este ceva mai complea decat testul de mers 8inetti,

caci seintroduc o serie de miscari automate din mers ale articulatiilor membrelor in$erioare si

ale membrelor superioare. Scala de grade de apreciere este 0--2-3 in care insa 0 este

normalitatea si 3 aspectul cel mai grav.

9valuarea se realizeaza la varstnici mai ales pentru aprecierea pericolului de caderi.

Documents

proiect evaluare echilibru