Embed Size (px)
Citation preview
3
CAPITOLUL 1.
CONCEPTE TEORETICE PRIVIND GUVERNANŢA CORPORATIVĂ
1.1. Necesitatea sistemului de guvernare a întreprinderii
Necesitatea sistemului de guvernare a întreprinderii este justificată din două motive: O stare de conflict permanent între partenerii entităţii privind împărţirea resurselor
şi profitului acesteia; Imposibiltatea de a prevedea conflictele ce pot să apară în viitor, şi deci de a
propune soluţii.
1.2.Conflicte posibile între acţionari manageri şi creanţieri. Rezolvarea acestora
Dintre stakeholders, cinci grupuri ar putea fi identificate: manageri, acţionari, creanţieri, salariaţi si alţi stakeholders. Această alegere se explică prin faptul că este posibil a asocia fiecăruia dintre aceste grupuri poziţii specifice în cadrul întreprinderii.
1.2.1.Rezolvarea conflictului acţionari - manageri
Separarea funcţiilor de proprietate şi de decizie cauzează o indoială permanentă cu privire la comportamentul managerilor. Rezolvarea unor astfel de conflicte se realizează motivând managerii să acţioneze exclusiv în interesul acţionarilor.
Fama Jensen (1983) considera fundamental ca puterile de decizie şi de control sa nu fie executate de aceleaşi persoane, idee ce presupune existenţa unor administrator externi independenţi (consiliul de administraţie).
O ameninţare pentru managerii incompetenţi o reprezintă ofertele publice de cumpărare. Astfel, dacă o societate nu este corespunzător gestionată, anumiţi investitori vor fi tentaţi să preia controlul, desemnând o echipă manageriala care va promova o nouă politică.
O sursă reală de motivaţie pentru manageri o reprezintă indatorarea. Aceştia sunt obligaţi să asigure calitatea procesului decizional pentru a rambursa datoria şi a evita falimentul.
1.2.2. Rezolvarea conflictului acţionari -creanţieri
S-au identificat numeroase modalităţi pentru a rezolva acest gen de conflicte, cum ar fi clauzele de protecţie (garanţie). Acestea se referă la:
4
politica de finanţare- se stipulează că in caz de faliment datoria va avea acelaşi rang ca şi celelalte datorii prezente sau viitoare consimţite de întreprindere;
politica de investiţii – pot impune limite referitoare la utilizarea activelor, confirmând menţinerea unei anumite structuri de active;
clauze privind publicarea informaţiilor- furnizarea de către societate a situaţiilor financiare şi fiscale auditate de un cabinet specializat independent;
clauze de rambursare anticipate – în cazul în care angajamentele prevăzute în contract nu sunt respectate, creanţierii pot cere rambursarea creanţei înainte de scadenţă.
1.3. Principalele recomandări privind guvernarea întreprinderii
Datorită falimentului marilor companii engleze din anii optzeci, guvernul a început să se preocupe de mecanismele de control existente în cadrul acestora. În acest scop a creat mai multe comitete astfel:
Comitetul Cadbury
A publicat in 1992 Cartea Alba (code of best practice).Conform acesteia, prezenţa administratorilor şi a gestionarilor era obligatorie la reuniuni, secretul profesional trebuia respectat, iar acţionarii trebuiau informaţi.
Principala normă stabilită este necesitatea separării responsabilităţilor în marile societăţi şi reechilibrarea structurilor de autoritate. Astfel, pot fi constituite mai multe comitete: comitetul de audit, de remunerare şi de selecţie a administratorilor.
Raportul prevede minim doi administrator independenţi în consiliu. Se consideră a fi “independent” administratorul fără nicio relaţie cu întreprinderea (client, furnizor, acţionar, bancă, concurent ş.a.). O altă concluie importantă este necesitatea transparenţei informaţiei înante de a fi transmisă pe piaţă. Bursa londoneză a obligat întreprinderile cotate sa publice o notă prin care să specifice dacă respectă recomandările raportului Cadbury.
Comitetul Greenbury
Elaborat in 1995, raportul Greenbury se referă în general la regulile reunerărilor managerilor. Societăţile cotate la bursa trebuie să publice liste cu remuneraţii şi să le transmită acţionarilor. Neîndeplinind condiţia, respectivele întrerinderi risca sa nu mai fie acceptate la cotare. De asemenea, remuneraţiile care angajează societatea pe o perioadă mai mare de un an, trebuie supuse avizării asociaţilor.
Recomandările comitetelor franceze:
Comitetul Peberau
Recomandările acestuia se referă la necesitatea limitării numărului de mandate ale administratorilor, nevoia unei informaţii mai transparente cu privire la mecanismele de control şi
5
constituirea de comitete având ca responsabilitate pregătirea deliberărilor consiliului de administraţie.
Comitetul Arthuis
Raportul Arthuis insistă în special asupra necesităţii eliberării direcţiilor întreprinderii publice de sub tutela politică şi alinierea la practicile din întreprinderile sectorului privat.
Raportul Marini
Acest raport face propuneri cu privire la renumirea administratorilor independenţi sau nu în consiliul de administraţie, anularea limitărilor la drepturile de vot (măsură luată pentru a plafona numărul de voturi de care dispun acţionarii majoritari), precum şi posibilitatea convocării consiliului de administraţie.
1.4. Modelul Marii Britanii de guvernare aîntreprinderii
Marea Britanie poate fi considerată o prezenţă particulară în Europa prin importanţa pieţei financiare de la Londra, unde numărul de întreprinderi naţionale cotate este foarte ridicat. Aici, băncile nu joacăun rol major in structurile de guvernare, întreprinderile neţinând relaţii strânse cu băncile, ci considerându le simpli furnizori de credite.
1.5. Modelul german de guvernare aîntreprinderii
Una dintre particularităţile sistemului german de guvernare este implicarea salariaţilor in mod real în procesul de decizie. Este dezvoltată o puternică cultură internă, iar mulţumirile salariaţilor sunt urmărite la toate nivelurile ierarhice. Această particularitate are ca şi dezavantaj întârzierea procesului decisional şi astfel pierderea flexibilităţii întreprinderii.
Relaţiile dintre bănci şi societăţi se bazează pe unsistem continuu de informare şi supraveghere numit Hausbank. Băncile nemţeşti oferă aceleaşi produseşi servicii întreprinderilor în care ele sunt acţionari ca şi celor în care nu sunt acţionari.
1.6. Modelul japonez de guvernare aîntreprinderii
Acest model este caracterizat de specificitatea organizării sale industriale şi prin controlul exercitat de bănci asupra întreprinderii. În Japonia, fiecare salariat dispune de o capacitate reală de a lua decizii. Pieţele interne a muncii limitează posibilităţile ca un angajat să plece în exteriorul companiei, astfel că mulţi salariaţi îşi efectuează cariera la aceiaşi companie.
Keiretsu este forma cea mai sofisticată de asociere între capitalurile bancare şi industriale, fiind constituită din participaţii încrucişate între întreprinderi, o bancă principală şi alte instituţii financiare. Băncile au asigurat în Japonia stabilitatea capitalurilor marilor
6
întreprinderi şi le-au protejat de operaţiuni ostile, chiar dacă nu intervin decât foarte rar în procesul de fuziune-achiziţie.
Spre deosebire de Germania, controlul exercitat de băncile japoneze asupra întreprinderilor s-a realizat prin intermediul creditului, deoarece instituţiile bancare nu deţineau un procent ridicat de acţiuni.
1.7. Modelul francez de guvernare a întreprinderii
Dezvoltarea pieţelor financiare prin emisiunea de titluri a întreprinderilor a înregistrat o creştere semnificativă în ultimul deceniu. După autofinanţare, societăţile preferă în prezent finanţările de pe piaţa financiară în defavoarea creditelor bancare. Într-un context în care firmele se internaţionalizează pot fi sesizate oportunităţi privind capacitatea acestora de a obţine fonduri importante într-o perioadă foarte scurtă.
Băncile franţuzeşti caută în prezent să rentabilizeze investiţiile lor pe termen scurt, bazându-se pe activităţile lor de bază. Acţionarii privaţi nu vor investi în bănci decât în situaţia în care acestea sunt capabile să asigure satisfacerea exigenţelor de rentabilitate.
1.8. Bazele implementării guvernanţei corporative in România
Guvernanţa corporativă trebuie să asigure cadrul pentru protecţia drepturilor acţionarilor, acestea fiind:
Asigurarea metodologiei pentru înregistrarea proprietăţii; Transferul sau înstrăinarea acţiunilor; Obţinerea informaţiilor relevante, la timp si pe baza reglementărilor; Participarea si votul în adunările generale ale acţionarilor; Alegerea membrilor consiliului de conducere; Cota parte din profiturile firmei ş.a.
Cadrul creat prin guvernanţa corporativă trebuie să asigure tratamentul echitabil a tuturor acţionarilor, inclusiv al celor minoritari sau străini Este important ca investitorii să poată obţine informaţii asupra drepturilor de vot cuvenite tuturor categoriilor de acţiuni (înainte de cumpărare, orice modificare a drepturilor de vot trebuie să facă obiectul votului acţionarilor).
Cadrul pentru guvernanţă corporativă asigură conformitatea cu legea aplicabilă şi ia în considerare interesele acţionarilor majoritari, îndeplinind următoarele funcţii cheie:
Analiza şi orientarea strategiei societăţii, a planurilor de acţiune majore, politicile de risc, stabilirea obiectivelor de performanţă;
Selectarea, recompensarea, monitorizarea si înlocuirea, la nevoie, a personalului executive cheie
Monitorizarea si controlul asupra conflictelor de interese potenţiale;
7
Asigurarea integrităţii sistemelor de raportare financiară si contabilă a societăţii, incluzând auditul independent si sistemele adecvate de control;
Monitorizarea eficacităţii practicilor de conducere în cadrul cărora operează; Examinarea procesului de deschidere (transparenţă) si a comunicaţiilor.
1.9. Implementarea principiilor de guvernanţă corporativă în România
Preocupările mediului de afaceri din România, ale Camerei de Comerţ si Industrie şi a Municipiului Bucureşti s-au concrtizat într-un proiect iniţiat de Alianţa Strategcă a Asociaţiilor de Afaceri, denumit “Guvernanţa corporativă - un instrument eficient pentru companiile din România”. Ca punct de pornire al proiectului, s-a dorit informarea mediilor de afaceri din ţara noastră in ceea ce priveşte principiile şi experienţa ţărilor membre ale Organizaţiei pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică în domeniul guvernanţei corporative, precum şi elaborarea unui cod de conducere a afacerilor.
Concluziile desprinse din dezbaterile organizate în cadrul proiectului au fost:
Nevoia de administratori independenţi, care sa fie aleşi pentru a reprezenta interesele acţionarilor
Norme de guvernanţă corporativă necesare pentru întreprinderile de stat şi facultative pentru cele private;
Necesitatea înfiinţării unor organisme care să supravegheze respectarea Codului de guvernanţă corporativă;
Întărirea răspunderii consiliilor de administraţie şi îmbunătăţirea legislaţii privind numirea şi activitatea lor.
Guvernarea corporativă este utilă ca un concept care poate sta la baza restructurări economiei româneşti, dar ea va avea un impact real numai în condiţiile în care societăţile cu capital rivat vor decide să devina societăţi deschise, pentru a se adresa pieţei de capital în a-şi procura fondurile necesare dezvoltării.
Consiliul de administraţie trebuie să fie un garant al onestităţii societăţii în raport cu acţionarii, el asigurând stabilitatea si evoluţia pozitivă pe termen lung a acesteia.
Controlul intern al respectării prevederilor legale este efectuat de persone autorizate de către CNVM, în condiţii stabilite prin reglementări emise de acestea.
1.10. Modelul guvernanţei corporative în întreprinderile din România
8
În sistemul de guvernanţă corporativă din România există o serie de disfuncţionalităţi. Comparativ cu tările occidentale în care exista trei modele, în România nu există decât modelul traditional. În general, problemele din sistemul de guvernare din România apar ca urmare a lipsei unui management participativ şi al exercitării slabe a funcţiei de control.
Procesul de implementare şi de perfecţionare a guvernării corporative în România este urgent, următoarele probleme necesitând o soluţionare cât mai rapidă: conflictele de interese, structurile economico-sociale (politicieni,acţionari, manageri salariaţi ş.a.), reducerea abuzurilor si a corupţiei, politici si mecanisme aficiente, eliminarea tuturor discriminărilor.
Pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri din România se impune regândirea politicilor economice, fiscale, monetare si valutare, pentru eliminarea caracterului lor blocant şi distructiv şi imprimarea unui conţinut simulator activ, constructiv. Codul guvernanţei corporative va deveni util şi va da rezultatele scontate numai într-un mediu normal de afaceri.
CAPITOLUL 2
S.C. BRAICONF S.A
9
2.1 Prezentarea firmei
SC BRAICONF SA este una dintre cele mai cunoscute firme producătoare de confecţii uşoare din România. Aceasta are o traditie de peste 60 de ani, operând în industria îmbrăcămintii, respectiv a cămăsilor pentru bărbati si copii si a confectiilor pentru femei.
Produsele proprii sunt comercializate sub mărcile înregistrate "BRAICONF" şi "SERGIO", având mai multe linii comerciale diferenţiate pe segmente de cumpărători. Aceste confecţii sunt oferite într-o varietate extrem de mare de materiale, culori şi modele. Fiecare sezon aduce modele şi ţesături noi într-o paletă coloristică diversificată si în acord cu tendintele modei. Imaginea societătii Braiconf este una pozitivă, performantele sale fiind tot mai cunoscute, dovada fiind interesul unor firme puternice, producătoare de brand-uri recunoscute, pentru a realiza raporturi comerciale.
Piața externă care absoarbe cel mai mult din producția Braiconf este cea a Uniunii Europene. Sistemul de lucru majoritar este lohnul, acesta fiind unul din motivele pentru care
evoluția profitului nu a urmat în aceeași măsură evoluția cifrei de afaceri. Creșterea volumului
de export este unul din motivele pentru care cifra de afaceri și veniturile au avut o creștere
dinamică permanentă. Creșterea progresivă a volumului de servicii prestate clienților externi a
avut implicații directe asupra creșterii cifrei de afaceri din export, cu efecte benefice asupra profitului net, datorită cotei mai mici de impozitare (12%) a profiturilor aferente exporturilor.
Printre principalii clienţi ai societătii se numără firmele italiene, cu o pondere de 55% (Agattex, Benetton, Stefanel, Marella), firmele germane, cu o pondere de 14% (Seidensticker, Bodoni) şi firmele olandeze, cu o pondere de 10% (W.E.) din totalul vânzărilor la export. Societatea BRAICONF S.A. produce pentru mari brand-uri ca Givenchy, Kenzo, Rocha, Scherer, Versace Sport, Sisley, Peter Hadley, Cerutti, Gianfranco Ferre, Valentino.
Forma juridică a societăţii este societatea comercială pe acţiuni, cu capital privat, persoană juridică română, care îşi desfăşoară activitatea conform legilor române ale statutului de societate şi ale contractului de societate.
Societatea comercială “Braiconf S.A.” este o societate deschisă în sensul şi incidenţa Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. Scopul societăţii este producerea şi comercializarea de produse, promovarea şi punerea în aplicare a iniţiativelor de interes naţional în domeniul confecţiilor, domeniilor conexe şi realizare a profitului.
2.2. Scurt istoric
10
1950 - marchează începuturile activităţii companiei cu un număr de 280 de angajaţi
1961 - se realizează primele produse pentru export
1971 - se realizează prima dezvoltare de proportii, numărul salariatilor atinge 2086, iar capacitătile de productie sunt dublate
1977 - are loc a doua dezvoltare masivă a fabricii, având la acel moment 3600 de angajaţi
1990 - produsele sunt comercializate în străinătate sub eticheta unor giganti din industria modei, precum “Versace”, “Armani” sau “Kenzo
1996 - are loc privatizarea firmei
2003 - societatea numără 3500 de salariati si are o capacitate de productie de 4,4 milioane de bucăti. Acestea sunt realizate în sistemul Lohn sau în cel de furnizare a confecţiei complete şi destinate clienţilor din Uniunea Europeană si România
2004 - se realizează investiţii importante în tehnologie şi utilaje noi pentru a fi în măsură ca furnizarea de produse care să îndeplinească cerintele clientilor. În această perioadă compania dezvoltă o reţea de 17 magazine proprii în Bucuresti si în alte mari orase ale României
2008 - societatea obţine din partea renumitei Bureau Veritas certificarea sistemului de management al calităţii integrat cu sistemul de management de mediu si de sănătatea şi siguranta ocupatională în conformitate cu cerintele standardului SR EN ISO 9001:2001, ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2007
2.3. Evoluţia firmei
Dupa ce in anii 2001-2004 societatea a avut un trend ascendent al cifrei de afaceri şi al profitului, la inceputul anului 2005, pe fondul inavaziei produselor chinezesti mai ieftine, a lipsei personalului calificat şi a aprecierii leului, aceasta a fost serios afectată, mai ales in domeniul exporturilor. Acest lucru a condus la declinul societăţii, care la sfârşitul anului 2006 a raportat pierderi insemnate (880.000 RON). În 2007, firma incepe să acopere pierderile suferite în anii precedenţi şi reuşeşte să finalizeze anul cu un profit de 385.000 RON si cu o cifră de afaceri de 46,89 milioane RON. În perioada urmatoare, Braiconf îşi majoreaza profitul cu 66% , datorită afacerilor sporite cu 7%, dar aceasta creştere economica nu durează mult, deoarece criza financiară de la sfârşitul anului 2008 afectează din nou sectorul textilelor, societatea afişând în
11
primele 9 luni ale anului curent pierderi de peste 2,12 milioane de lei. De asemenea, cifra de afaceri a scăzut cu 20%, aceasta fiind de 29,3 milioane lei.
20012002
20032004
20052006
20072008
0102030405060
cifra de afaceri
cifra de afaceri
20012002
20032004
20052006
20072008
-5
0
5
10profit
profit
2.4 Obiectul de activitate
Industria de textile, confecţii este o industrie cu tradiţie îndelungată, unele societăţi funcţionând de peste 100 ani. Astăzi există 2659 agenţi economici în sectorul textile şi 3199 în sectorul confecţii.
Datorită costurilor de capital mai reduse în sectoarele finale, în special în confecţii, s - a reuşit cu investiţii minime, retehnologizarea şi dezvoltarea corespunzătoare într - o pondere mult mai mare decât în sectoarele primare (filaturi, ţesătorii, finisaje, tăbăcării ).
12
Rezultatul a fost că industria de confecţii s - a reabilitat rapid, având condiţii de adaptare a structurii sortimentale la piaţa vestică şi la nivelul de competitivitate specifică acesteia. În schimb, costurile mari de capital în sectoarele primare au condus la o rămânere în urmă a restructurării şi retehnologizării, cu consecinţă în creşterea prelucrărilor în regim de lohn în confecţii şi textile. Industria de confecţii este una din puţinele subramuri industriale care, după 1989, a reuşit să se adapteze noilor condiţii de piaţă. Privatizată în întregime, astăzi realizează, în preţuri comparabile 112,2% faţă de producţia anului 1998.
Puţine dintre cele 5800 de firme care activează în sectorul confecţii - textile au o identitate proprie. Ele sunt de fapt firme mici şi mijlocii, subcontractori ai unor firme străine, după ale căror colecţii lucrează. Dacă principalii furnizori de contracte în lohn nu ar mai lucra deodată cu firmele româneşti, atunci aproape nici una dintre întreprinderile româneşti nu ar mai exporta nimic. Aceasta deoarece firmele noastre nu au mărci şi colecţii proprii şi nici pieţe de desfacere pe care să se conteze.
2.5 Misiune si viziunea firmei
Misiunea societăţii comerciale " Braiconf S. A. " este reprezentată de: menţinerea volumului vânzărilor efectuate în Uniunea Europeană, mărirea ponderii vânzărilor pe piaţa nord - americană în totalul exporturilor, precum şi lărgirea cotei de piaţă absolute Braiconf în cadrul pieţei interne (în prezent această cotă este de 31%).
Societatea îşi va putea realiza şi dezvolta obiectul de activitate, în condiţiile respectării prevederilor legale, astfel:
direct şi prin intermediul unor agenţi economici precum şi prin participarea la
societăţi existente sau în curs de constituire atît în ţară cît şi în străinătate;
în calitate de intermediar, comisionar, agent consignator sau reprezentant al
partenerilor din ţară şi străinătate;
prin asociere sau fuzionare cu alte societăţi sau persoane fizice, inclusiv pentru
înfiinţare de noi societăţi atît în ţară cît şi în străinătate;
prin cumpărarea, construirea, concesionarea, sau închirierea de terenuri şi clădiri
necesare în acest sens.
prin efectuarea a oricărei operaţiuni productive, financiare, mobiliare sau
imobiliare necesare în acest sens.
Braiconf doreşte să facă studierea produsului într-o viziune globală referitoare la calitatea firmei, luată în considerare ca o entitate în continua evoluţie şi perfecţionare. Acest obiectiv va determina concentrarea atenţiei asupra următoarelor aspecte:
13
evaluarea unui produs din punct de vedere al calităţii (definirea conceptelor de
calitate realizabilă şi calitate dezirabilă);
controlul de calitate al produsului ca expresie a calităţii organizării companiei;
costuri ale calităţii şi costuri ale non – calităţii;
calitatea ca instrument strategic pentru victoria în afaceri;
certificatul de calitate.
2.6 Structura organizatorică
Structura organizatorică cuprinde un set de compartimente ce grupează sarcini stabilite alocate pe subcompartimente şi persoane şi printr-o reţea de legături de comandă şi raportare între aceste elemente. Se consideră că structura organizatorică reprezintă un factor major în asigurarea performantţei organizaţiei.
În structura organizatorică a Braiconf se găsesc 15 nivele ierarhice, număr normal dacă se ţine cont de numărul angajaţilor şi de complexitatea şi amploarea activităţilor desfăşurate de această firmă.
Organigrama societăţii se încadrează în cerinţele unei organigrame caracteristice unei firme de asemenea dimensiuni, neavând greşeli din acest punct de vedere. Ea este o organigramă de tip piramidal, ordonată de sus în jos, în care în partea superioară sunt trecute organele şi posturile manageriale de nivel superior, dimensiunea competenţei şi responsabilităţii subdiviziunilor organizatorice diminuându - se pe măsură ce se apropie de baza piramidei. Din punct de vedere al realizării grafice, ea corespunde în ceea ce priveşte mărimea patrulaterelor şi a grosimii liniilor, căsuţele fiind simetrice şi din ce în ce mai mici spre baza piramidei, plasarea pe planşă a căsuţelor şi liniilor reflectă raporturile de subordonare existente în societate, iar pentru fiecare subdiviziune organizatorică este specificat numărul personalului, din care şefi şi subordonaţi.
2.7 Organigrama SC. Braiconf SA.
14
2.8 Structuri de guvernanţă corporativă
Structura organizatorică a guvernatei companiei S. C. BRAICONF S. A. este o structură organizatorică de tip ierarhic – funcţională care poate fi reprezentată grafic cu ajutorul unei organigrame.( vezi anexa ). Este o structură ierarhic - funcţională deoarece este alcătuită atât din compartimente operaţionale, cât şi funcţionale şi pentru că executanţii primesc decizii şi răspund numai în raport cu şeful ierarhic nemijlocit, respectându - se principiul unităţii de decizie şi de acţiune.
Fiind reprezentarea grafică a structurii organizatorice cu ajutorul anumitor simboluri şi pe baza unor reguli specifice, organigrama are un dublu rol: pasiv, de vizualizare a structurii şi activ, ca instrument de analiză a modului de organizare sau proiectare. Aşa cum reiese din organigrama S.C. Braiconf S. A. organul suprem de conducere al societăţii îl reprezintă Adunarea Generală a Acţionarilor (A.G.A.), societatea comecială Braiconf fiind o societate pe acţiuni.
Adunarea Generală a Acţionarilor se întruneşte o dată la 1 an (ca eveniment ordinar) sau ori de căte ori există anumite situaţii urgente (ca eveniment extraordinar) şi ea analizează şi aprobă datele de bilanţ economice - financiare şi încheierea exerciţiului financiar. Adunarea Generală a Acţionarilor dă drepturile sale unui Consiliu de Administraţie (C.A.) care este alcătuit din 6 membrii: preşedinte şi alţi cinci membrii. Consiliul de Administraţie are o răspundere colectivă şi solidară. Forma de conducere prin care se exercită conducerea societăţii este Administratorul Unic (Directorul General).
Consiliul de Adminstraţie are în vedere următoarele probleme:
problemele strategice ale societăţii;
15
stabileşte strategia generală a S. C. " Braiconf S. A. ";
are sarcini împărţite pe activităţi tehnice, de producţie, comerciale şi economico -
financiare;
privatizare, postprivatizare, acţionariat.
În subordinea directă a Directorului General (D.G.) se află următoarele compartimente:
Serviciul de Planificare şi Dezvoltare Resurse (S.P.D.R.);
Biroul de Control Tehnic şi Asigurare a Calităţii (B.C.T.A.C.);
Oficiul Juridic (O.J.);
Biroul de Control Financiar Intern (B.C.F.I.);
Atelier de Creaţie (A.C.);
Departament de Relaţii cu Publicul (D.R.P.).
Consiliul de Administraţie a transferat o parte din atribuţiile sale unui Comitet de Direcţie care este format din cinci Directori Adjuncţi (D.A.) care se află în subordinea directă a Directorului General:
Director Adjunct Tehnic (D.A.Th.);
Director Adjunct de Producţie (D.A.P.);
Director Adjunct Comercial (D.A.Com.);
Director Adjunct Economic (D.A.Ec.);
Director Adjunct Resurse Umane - Administrativ (D.A.R.A.).
Directorul Adjunct Tehnic conduce direct în cadrul societăţii Departamentul Tehnic, având în subordinea sa:
Compartimentul de Organizare şi Retehnologizare (C.O.R);
Atelierul Tehnic (A.Th.);
Atelierul Serie Zero (A.S.O.);
Atelierul de Proiectare Tehnologică (A.P.Th.);
Atelierul Mecano - Energetic (A.M.E.) care la, rîndul lui, este compus din :
Atelierul de Întreţinere Mecanică (A.I.M.); Depozitul de Piese de Schimb - Utilităţi (D.P.S.U.); Atelierul de Întreţinere Electrică (A.I.E.).
Biroul Mecano - Energetic - Investiţii (B.M.E.I.).
16
Directorul Adjunct de Producţie răspunde direct în cadrul societăţii comeciale de Departamentul de Producţie, având în subordinea sa:
Biroul de Programare, Pregătire şi Urmărire a Producţiei (B.P.P.U.P.);
7 Secţii de Producţie (S.P.);
1 Atelier de Brodat - Ştanţat (A.B.S.).
Directorul Adjunct Comercializare în subordine directă Departamentului Comercial, departament care este compus din:
Compartimetul de Aprovizionare (C.Apr.) care, la rândul lui, cuprinde:
Magazie Materii Prime (M.M.P.); 2 Magazii Materiale Auxiliare (M.M.A.); Depozit de Materii Prime (D.M.P.).
Compartiment de Expediţie - Transporturi (C.E.T.), care mai are în subordine:
Depozit de Produse Finite pentru Piaţa Internă (D.P.F.P.I.); Magazin de Prezentare şi Desfacere (M.P.D.); Depozit de Produse Finite pentru Export (D.P.F.E.).
Biroul Marketing - Vânzări (B.M.V.).;
Biroul de Comerţ Exterior (Import - Export ) ( B.C.E.I.E.) .
Directorul Adjunct Economic conduce Departamentul Economic, departament care are în subordine directă:
Biroul Contabilitate (B.C.);
Biroul Financiar - Salarizare (B.F.C.);
Biroul Analize Economice - Preţuri (B.A.E.P);
Oficiul de Calcul (O.C.).
Directorul Adjunct Resurse Umane - Administrativ are în subordine directă Departamentul Resurse Umane - Administrativ, departament care este compus din:
Compartimentul de Resurse Umane (C.R.U.);
Compartimentul Administrativ (C.Ad.);
Biroul Apărare Civilă şi Protocol (B.A.P.);
Biroul de Protecţia Muncii (B.P.M.);
Serviciul de Pompieri Civili (S.P.C.);
Biroul Acţionariat (B. Ac.);
17
Dispensarul Medical (D. M.).
Numărul de personal din cadrul S. C. " Braiconf " este de 3721 din care:
total număr muncitori - 3214 din care:
muncitori direct productivi - 2696; muncitori indirect productivi - 518;
personal T.E.S.A. - 507.
Societatea Comercială Braiconf S.A. Brăila are următoarele nivele ierarhice:
NIVELUL NR. 1 îl reprezintă Adunarea Generală a Acţionarilor.
NIVELUL NR.2 îl formează Consiliul de Administraţie.
NIVELUL NR. 3 ( 6 persoane )reprezentat de:
Director General;
Şef Serviciu de Planificare şi Dezvoltare Resurse;
Şef Birou de Control Tehnic şi Asigurarea Calităţii;
Şef Oficiu Juridic;
Şef Birou de Control Financiar Intern;
Şef Atelier de Creaţie;
Şef Departament pentru Relaţii cu Publicul;
NIVELUL NR. 4 ( 5 persoane ) alcătuit din:
Director Adjunct Tehnic;
Director Adjunct de Producţie;
Director Adjunct Comercial;
Director Adjunct Economic;
Director Adjunct Resurse Umane - Administrativ;
NIVELUL NR. 5 ( 15 persoane ) compus din:
Şef Compartiment de Organizare şi Retehnologizare;
Şef Atelier Tehnic;
Şef Atelier Serie Zero;
Şef Atelier Proiectare Tehnologică;
Şef Atelier Mecano - Energetic;
Şef Birou Mecano - Energetic - Investiţii;
18
Şef Birou de Programare, Pregătire şi Urmărire a Producţiei;
Şef Compartiment de Aprovizionare;
Şef Compartiment de Expediţie - Transporturi;
Şef Birou de Marketing - Vânzări;
Şef Birou de Comerţ Exterior ( Import - Export );
Şef Birou de Contabilitate;
Şef Birou Financiar - Salarizare;
Şef Birou Analize Economice - Preţuri;
Şef Oficiu de Calcul;
Şef Compartiment Resurse Umane;
Şef Compartiment Administrativ;
Şef Birou Apărare Civilă şi Protocol;
Şef Birou Protecţia Muncii.
NIVELUL NR. 6 ( 158 persoane ) alcătuit din:
tehnicieni ( 42 );
experţi contabili ( 2 );
designeri ( 4 );
funcţionari economici ( 65 );
ingineri mecanici ( 2 );
subingineri ( 18 );
asistenţi de marketing ( 2 );
manageri de zonă ( 3 );
contabili ( 9 );
specialişti în calculatoare ( 3 );
specialişti resurse umane ( 8 ).
NIVELUL NR. 7 ( 256 persoane ) reprezentat de:
laboranţi ( 57 );
desenatori ( 26 );
tehnicieni ( 18 );
19
funcţionari economici ( 9 );
personal de aprovizionare ( 31 );
şoferi ( 10 );
primitori distribuitori (16 );
agenţi de vânzări ( 13 );
ajutori programatori ( 7 );
statisticieni ( 5 );
operatori calcul ( 14 );
personal administrativ ( 49 );
NIVELUL NR. 8 ( 17 persoane ) alcătuit din:
Şef magazie materii prime ( 2 );
Şefi magazie materiale auxiliare ( 3 );
Şef depozit produse finite pentru piaţa internă;
Şef magazin de prezentare şi desfacere;
Şef depozit de produse finite pentru export;
Şef serviciu de pompieri civili;
Şef serviciu de pază;
medici ( 2 );
1 jurist;
1 economist;
Şef atelier întreţinere mecanică;
Şef atelier de piese de schimb şi utilităţi;
Şef atelier întreţinere electrică.
NIVELUL NR. 9 ( 170 persoane ) reprezentat de:
mecanici ( 14 );
lăcătuşi mecanici ( 15 );
muncitori necalificaţi ( 13 );
muncitori calificaţi ( 51 );
personal de deservire în magazii ( 41 );
20
pompieri civili ( 5 );
paznici ( 28 );
asistenţi medicali ( 3 );
NIVELUL NR. 10 ( 21 persoane ) alcătuit din:
personal de conducere ale secţiilor de producţie.
NIVELUL NR. 11 ( 12 persoane ) reprezentat de:
conducerea executivă a secţiilor de producţie.
NIVELUL NR. 12 ( 118 persoane ) compus din:
merceologi ( 6 );
laboranţi ( 15 );
tehnicieni ( 97 );
NIVELUL NR. 13 ( 78 persoane ) format din:
ingineri ( 20 );
subingineri ( 10 );
maiştri ( 48 ).
NIVELUL NR. 14 ( 168 persoane ) alcătuit din:
personal indirect productiv.
NIVELUL NR. 15 reprezentat de:
2696 muncitori direct productivi.
În structura organizatorică a Braiconf se găsesc 15 nivele ierarhice, număr normal dacă se ţine cont de numărul angajaţilor şi de complexitatea şi amploarea activităţilor desfăşurate de această firmă.
2.9 Managementul Executiv
Echipa de manageri
Echipa de conducere a SC BRAICONF SA este următoarea: ANICA NISIOI – Director General; DRAGAN MĂDĂLINA – Director Coordonator; CORNELIA CUCIUREANU – Director Economic; MARIA BÂLBAE – Director Tehnic; MARIANA RĂDOI – Director Resurse Umane Administrativ; MARIANA POPA - Director Producţie; DAN SAVESCU – Director Comercial;
21
MIRICA ANA MARIA – Jurist.
2.10. Politici financare şi contabile utilizate
În cadrul Departamentului Economic condus de Directorul Adjunct Economic îşi desfăşoară activitatea Biroul Contabilitate, Biroului Financiar – Salarizare şi Biroul Analize Economice - Preţuri,. Activităţile desfăşurate în cadrul acestei funcţiuni se referă la activitatea financiară, contabilitatea şi controlul financiar de gestiune. Contabilitatea şi controlul financiar de gestiune se aplică la Biroul de Contabilitate, activitatea finaciară la Biroul Financiar - Salarizare şi Biroul Analize Economice - Preţuri.
Formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de evaluare, precum şi regulile de întocmire, aprobare, auditare şi publicare a situaţiilor financiare anuale sunt în concordanţă cu actele normative comunitare în domeniul contabilităţii transpuse în legislaţia naţională prin Reglementările contabile conforme cu directivele europene aprobate prin ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009. Situaţiile financiare anuale sunt întocmite pe baza costului istoric, cu excepţia imobilizărilor corporale la care se aplica tratamentul alternativ al determinării valorii juste. Compania realizează situaţii financiare anuale consolidate în conformitate şi respectând Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), emise de IASB („International Accounting Standards Board”). Compania realizează înregistrările contabile în moneda naţională, RON şi ţinând cont de reglementările contabile româneşti emise de către Ministerul Finanţelor Publice.
Atribuţiile Departamentului Economic sunt următoarele:
organizarea contabilităţii generale sau financiare, având la bază normele unitare privind organizarea şi conducerea acesteia, în scopul furnizării informaţiilor atât pentru necesităţile proprii, cât și în relaţiile cu alte persoane fizice şi juridice din afara societăţii;
organizarea, conducerea şi controlul contabilităţii de gestiune în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furnizării datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea unităţii patrimoniale;
instruirea comisiilor de inventariere, luarea unor măsuri necesare de desfăşurare în bune condiţiuni a acestei acţiuni şi a valorificării corectă a inventarelor;
adaptarea corespunzătoare a programelor informatice pentru prelucrarea datelor financiar - contabile;
la încheierea exerciţiului financiar, bilanţul contabil însoţit de contul de profit şi pierderi, anexele la bilanţ şi raportul de gestiune însoţit de raportul cenzorilor şi procesul verbal al adunării generale va fi difuzat destinaţiilor prevăzute de lege;
urmărirea în mod deosebit a datoriilor către bugetul de stat: impozite şi taxe; constituirea fondurilor proprii în limita prevederilor legale şi utilizarea acestora conform
destinaţiilor prevăzute de lege; efectuarea plăţilor în ordinea scadenţei având prevăzute plata drepturilor salariale; urmărirea şi controlul respectării cotei de adaos commercial aplicată asupra valorii
mărfurilor ce se vând prin magazinul propriu de desfacere cu amănuntul; urmărirea încasării valutei la timp şi utilizarea acesteia în modul cel mai eficient; întocmirea corespondenţei necesare cu furnizorii, clienţii pentru clarificarea unor
probleme majore.
22
Activitatea departamentului economic este auditată de catre un auditor extern, opinia acestui auditor extern fiind prezentată apoi acționarilor.
2.11 Responsabilitatea socială
2.11.1. Protecția mediului
Activitatea societăţii nu are impact semnificativ asupra mediului, nu există şi nu se preconizează litigii cu privire la încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului, societatea primind viza anuală a autorizaţiei de mediu.
Pentru aceste motive, conducerea S.C. BRAICONF S.A. şi-a asumat un angajament privind:
conformarea cu legislaţia în vigoare şi cu reglementările de mediu aplicabile activităţilor desfăşurate
îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu prevenirea poluării şi dezvoltare durabila
Obiectivele generale de mediu sunt:
Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate din activităţile societăţii şi tratarea acestora în conformitate cu reglementările din legislaţia în vigoare
Minimizarea consumurilor de materii prime şi materiale utilizate în procesul de producţie
Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de sera
În domeniul protecţiei mediului şi aplicarea principiilor de prevenire a poluării şi dezvoltare durabilă, societatea are implementat şi certificat Sistemul de Management de Mediu în conformitate cu prevederile ESR EN ISO 14001/2005 .
În continuare există preocupare şi control pentru menţinerea şi funcţionarea sistemului implementat.
2.11.2. Parteneriate
SC BRAICONF SA in cadrul diverselor centre comerciale unde işi are amplasate magazinele, participă la evenimente care promovează sportul. Ultimul eveniment de acest gen la care a participat a fost inspirat de marea competiţie sportivă de la Londra, în cadrul Băneasa Shopping City. S-a recreeat în perioada 21.07.2012-31.08.2012 universul civilizaţiilor antice, aducând în prim-plan cele mai interesante concursuri desfăşurate de-a lungul timpului, promovându-se astfel sportul, pasionaţii de sport s-au putut întrece în cinci competiţii captivante.
CAPITOLUL 3
INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
23
3.1 BILANŢ CONTABIL
Indicatori31.12.2008
Lei31.12.200
9Lei
31.12.2010Lei
31.12.2011Lei
Imobilizări necorporale 117.374 94.230 82000 124.881
Imobilizări corporale 13.140.784 12.025.658
11.192.766 10.014.203
Imobilizări financiare 36.577 43.059 45.784 45.863
A. ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 13.294.735 12.162.947
11.320.550 10.184.947
Stocuri 8.404.759 8.244.548 6.479.272 5.656.322
Creanţe 8.111.441 5.058.821 5.252.912 4.546.346
Casa şi conturi la bănci 2.001.315 3.679.918 5.868.772 10.179.525
B. ACTIVE CIRCULANTE- TOTAL 18.517.515 16.983.287
17.600.956 20.382.193
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 396.368 342.299 282.067 162.536
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an
5.302.853 6.305.403 4.866.629 4.458.844
E. ACTIVE CIRCULANTE – DATORII
CURENTE NETE
13.611.030 11.018.498
13.016.394 16.085.885
F. TOTAL ACTIVE (minus datoriile curente)
26.905.765 23.181.445
24.336.944 26.270.832
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an
14.897 33.437 15.647 0
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 15.008 13.479 11.948 10418
I – Venituri în avans 39.479 1.685 23.446 15.429
CAPITAL ŞI REZERVE
I – Capital 4.481.550 4.481.550 4.481.550 4.481.550
III – Rezerve din reevaluare 8.800.151 5.593.920 5.045.523 4.752.228
IV – Rezerve 13.178.448 16.384.681
17.415.266 17.810.658
V – Rezultatul reportat -314.905 374.743 3.372.349 2.656.436
VI – Rezultatul exerciţiului 736.032 -3.731.827 728.792 1.959.082
TOTAL CAPITALURI PROPRII 26.836.381 23.103.067
24.285.903 26.244.985
TOTAL CAPITALURI 26.836.381 23.103.067
24.285.903 26.244.985
24
3.2 SITUAŢIA ACTIVELOR IMOBILIZATE LA 31.12.2011
Elemente de active
imobilizate
Valoarea brută
Ajustări de valoare
(amortizări şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare )
Sold la 01.01.2011
CreşteriReducer
iSold la
31.12.2011Sold la
01.01.2011Creşteri Reduceri
Sold la 31.12.2011
Imobilizări necorporale
196566 98059 53965 240660 114566 55178 53965 115779
Imobilizări corporale
22325087 262228 34988 22552327 11132321 1427605 21802 12538124
din care:
Terenuri 850620 0 0 850620 0 0 0 0
Construcţii 6354960 0 0 6354960 4612 343323 0 347935
Instalaţii tehnice şi
maşini14955609 81956 21802 15015763 11041856 1069725 21802 12089779
Mobilier, alte imobilizări
161813 3086 0 164899 85853 14557 0 100410
Imobilizări în curs şi
avansuri imobilizări
2085 177186 13186 166085 0 0 0 0
Imobilizări financiare
45784 79 0 45863 0 0 0 0
TOTAL 22567437 360366 88953 22838850 11246887 1482783 75767 12653903
25
3.3 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Denumire indicatorExerciţiul financiar
2008 2009 2010 2011
1. Venituri din exploatare - total 53.328.68
1
42.496.186 35.446.630 34.592.883
2. Cheltuieli din exploatare – total 52.733.58
2
46.617.591 34.706.785 32.558.709
3. Rezultatul din exploatare –
profit
595.099 -4.121.405 739.845 2.034.174
4. Venituri financiare - total 876.654 717.643 626.706 1.004.634
5. Cheltuieli financiare – total 539.973 313.398 604.943 698.569
6. Rezultatul financiar 336.681 404.245 21.763 306.65
7. Venituri totale 54.205.33
5
43.213.829 36.073.336 35.597.517
8. Cheltuieli totale 53.273.55
5
46.930.989 35.311.728 33.257.278
9. Rezultatul brut – profit 931.780 -3.717.160 761.608 2.340.239
10. Impozitul pe profit 195.748 14.667 32.816 381.157
11. Rezultatul net – profit 736.032 -3.731.827 728.792 1.959.082
VENITURILE
Veniturile totale realizate în exerciţiul financiar 2010 au înregistrat o valoare de
36.073.336 lei, adică 8.568.692 euro.
În structură veniturile au cunoscut următoarele valori :
veniturile din exploatare – au înregistrat o valoare de 35.446.630 lei şi reprezintă
98.26 % din veniturile totale.
veniturile financiare – au înregistrat o valoare de 626.706 lei.
Veniturile totale realizate în exerciţiul financiar 2011 au înregistrat o valoare de
35.597.517 lei, adică 8.240.738 euro.
În structura veniturile au cunoscut următoarele valori :
26
veniturile din exploatare – au înregistrat o valoare de 34.592.883 lei şi reprezintă
97,18 % din veniturile totale.
veniturile financiare – au înregistrat o valoare de 1.004.634 lei.
CHELTUIELILE
Cheltuielile totale realizate în exerciţiul financiar 2010 au înregistrat valoarea de
35.311.728 lei, respectiv 8.387.783 euro.
Cheltuielile de exploatare în valoare de 34.706.785 lei reprezintă 98,29 % din cheltuielile
totale.
Daca privim în structura cheltuielilor, constatam următoarele:
Cheltuieli cu personalul: au scăzut cu 7.981.242 lei fata de 2009, în condiţiile în care
numărul de salariaţi a scăzut cu 634 persoane în cursul anului. Contravaloarea
tichetelor de masa acordate salariatilor reprezinta 203.908 lei.
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială: au scăzut cu 1.371.151 lei
Cheltuielile cu energia şi apa: au scăzut cu 98.619 lei
Cheltuielile cu materii prime şi materiale consumabile: au scăzut cu 2.321.395 lei.
Cheltuielile totale realizate în exerciţiul financiar 2011 au înregistrat valoarea de
33.257.278 lei, respectiv 7.698.978 euro.
Cheltuielile de exploatare în valoare de 32.558.709 lei reprezintă 97,90 % din cheltuielile
totale.
Daca privim în structura cheltuielilor, constatăm următoarele:
Cheltuielile cu marfurile au fost mai mici cu 1.694.103 lei
Cheltuieli cu personalul: au scăzut cu 1.360.172 lei fata de 2010, în condiţiile în care
numărul de salariaţi a scăzut cu 130 persoane în cursul anului.
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială: au scăzut cu 474.014 lei
Cheltuielile cu energia şi apa: au scăzut cu 98.619 lei
Cheltuielile cu materii prime şi materiale consumabile: au scăzut cu 27.538 lei.
PROFITUL
27
În anul 2010 SC BRAICONF SA realizează un profit brut în suma de 761.608 lei, echivalent a 180.909 EUR.
Rezultatul din exploatare a înregistrat o valoare de 739.845 lei. Rezultatul financiar a
înregistrat o valoare de 21.763 lei.
În anul 2011 SC BRAICONF SA realizează un profit brut în suma de 2.340.239 lei, ceea ce arata ca performanţele financiare ale S.C. Braiconf S.A. s-au apreciat comparativ cu anul precedent.
Profitul din exploatare a crescut în condiţii de criza la suma de 2.340.239 lei .
Rezultatul financiar a înregistrat o valoare de 306.065 lei, fiind in creştere faţă de anul
trecut. Dobânzile încasate şi diferenţele de curs valutar au influienţat pozitiv aceast rezultat.
Capacitatea de generare a profitului a determinat o uşoara capitalizare.
3.4 LICHIDITATI
Denumire Formula de calcul
2009 2010
Variațiean precedent an curent
1. INDICATORI DE LICHIDITATE
Lichiditatea curentă
active curente2.69 3.62 0.93
datorii curente
Lichiditatea imediată active curente - stocuri 1.39 2.30 0.91
(Test acid) datorii curente
Indicatorul lichidităţii curente are o valoare de 3.62 si oferă garanţia acoperirii fără
probleme a datoriilor curente din activele curente.
La fel, indicatorul lichidităţii imediate are o valoare acceptabilă de 2.30, ceea ce conduce la
ideea că societatea poate suporta anumite datorii curente din active cu o lichiditate ridicată.
Ambii indicatori de lichiditate sunt în creştere raportat la situaţia înregistrată anul trecut.
28
Denumire Formula de calcul
2010 2011
Variaţiean precedent an curent
1. INDICATORI DE LICHIDITATE
Lichiditatea curentă
active curente3.62 4.57 0.953
datorii curente
Lichiditatea imediată active curente - stocuri 2.30 3.30 1.02
(Test acid) datorii curente
Indicatorul lichidităţii curente are o valoare de 4,57 si oferă garanţia acoperirii fără
probleme a datoriilor curente din activele curente.
La fel, indicatorul lichidităţii imediate are o valoare acceptabilă de 3,30, ceea ce conduce la
ideea că societatea poate suporta anumite datorii curente din active cu o lichiditate ridicată.
Ambii indicatori de lichiditate sunt în creştere raportat la situaţia înregistrată anul trecut.
3.5 EVOLUTIE CIFRA DE AFACERIINDICATOR 2008 2009 2010 2011CIFRA DE AFACERI DIN CARE:
50.056.040 38.318.919 35.002.064 33.123.548
VOLUMUL VANZARILOR EXTERNE
38.384.660 29.417.240 27.867.243 25.363.605
VOLUMUL VANZARILOR INTERNE
11.475.450 8.901.679 7.134.824 7.759.942
Cifra de afaceri raportată la finele anului 2010 este în valoare de 35.002.064 lei, adică
8.314.227 euro.
Cifra de afaceri realizată în 2011 reprezintă 90.17 % din veniturile din exploatare.
29
În cifra de afaceri vânzările la export deţin o pondere de 79,62 % iar vânzările în piaţa
internă reprezintă 20,38 % .
Cifra de afaceri raportata la finele anului 2011 este în valoare de 33.123.548 lei, adică
7.668.020 euro.
Cifra de afaceri realizata în 2011 reprezintă 95,75 % din veniturile din exploatare.
În cifra de afaceri vânzările la export deţin o pondere de 76,57 % iar vânzările în piaţa
internă reprezintă 23,43 % .
3.5 IMOBILIZARI FINANCIARE
2008 2009 2010 2011
Numerar şi alte disponibilitati lichide 2.001.315 3.679.918 5.868.772 10.179.525
Total active curente 18.517.515 16.983.287 11.732.184 20.382.193
Total pasive (datorii curente) 5.302.853 6.305.403 4.866.629 4.458.844
Se poate aprecia faptul că în ultimii patru ani s-a înregistrat o creştere a numerarului şi a disponibilitaăţilor lichide şi o scadere a datoriilor curente.
Elemente de bilanţ care reprezintă peste 10% din totalul activelor:
2008 2009 2010 2011
Stocurile 8.404.759 8.244.548 6.479.272 5.656.322
Creanţele 8.111.441 5.058.821 5.252.912 4.546.346
Datoriile 5.302.853 6.338.840 4.882.276 4.458.844
30
2008 2009 2010 20110
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
8000000
90000008404759 8244548
64792725656322
EVOLUTIA STOCURILOR
Stocurile
Stocurile au înregistrat o scădere generată în principal de o mai buna preocupare pentru
valorificare acestora.
2008 2009 2010 20110
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
8000000
9000000 8111441
5058821 52529124546346
EVOLUTIA CREANTELOR
Creanţele
Soldul creanţelor este mai mic. Pentru clienţii litigioşi s-au înregistrat deprecieri şi
ajustări.
31
2008 2009 2010 20110
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
5302853
6338840
48822764458844
EVOLUTIA DATORIILOR
Datoriile
În ceea ce priveşte datoriile, acestea au scăzut. În structură, datoriile exigibile într-o
perioadă sub 1 an se concretizează în principal ca datorii legate de salariile aferente lunii
decembrie, cheltuieli cu bugetul de stat si datorii către furnizori.
3.7 POLITICA DE DIVIDEND
DIVIDENDE - RON
AnulDividend Persoane
Fizice
Dividend Persoane Juridice
Tip dividend
Data referinta AGA
Data AGA (dividend)
2005 0,0100 0,0100 net 23.03.2006 12.04.2006
2004 0,2700 0,2700 net 29.04.2005 12.05.2005
2003 0,3230 0,3060 net 10.03.2004 30.03.2004
2002 0,2470 0,2340 net 25.03.2003 09.04.2003
2001 0,2090 0,1980 net 29.03.2002 15.04.2002
2000 0,1512 0,1433 net 10.03.2001 31.03.2001
În perioada 2000-2005 au fost acordate dividende fiind distribuite prin mandat postal sau
direct în contul acţionarilor, atât pentru acţionarii persoane fizice cât şi pentru acţionari persoane
juridice.
În ultimii 8 ani, evoluţia dividendului pe acţiune este :
32
Indicator U.M. 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Nr. Acţiuni Număr 7.469.250 44.185.500 44.185.500 44.185.500 44.185.500 44.815.500 44.815.500 44.815.500
Valoarea nominală
Lei/acţiune 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
Pondere dividende în profitul net
% 38,46 37,00 - - - - - -
Dividend brut pe acţiune
Lei/acţiune 0,30 0,012 - - - - - -
Majorarea capitalului social şi acordarea cu titlu gratuit a 5 acţiuni pentru fiecare actiune
deţinuta în anul 2005, explica scaderea valorii dividendului brut pe acţiune în 2005, dar scăderea
semnificativă se datorează scăderii dramatice a profitului net realizat în 2005, iar pentru anul
2006 nu se acordă dividende, cauzele fiind prezentate anterior.
SC BRAICONF SA nu a achiziţionat propriile sale acţiuni, nu are filiale, nu a emis
obligaţiuni şi/sau alte titluri de creanţă.
Profitul net realizat în exerciţiul financiar 2008, în suma de 736.032 va fi repartizat astfel:- distribuirea sumei de 44.895 lei la fondul de rezerva, pentru constituirea nivelului
maxim admis, respectiv 20% din capitalul social.- distribuirea sumei de 480.971 lei pentru acoperirea pierderilor înregistrate în exercitiul
financiar 2006.- distribuirea sumei de 210.166 lei pentru surse de finanţare.Pentru anul 2009 societatea nu a acordat dividende datorită rezultatelor financiare, care
nu au permis acest lucru.
Pentru anul 2010 societatea nu a acordat dividende datorită rezultatelor financiare, care
nu au permis acest lucru.
Pentru anul 2011 societatea nu a acordat dividende datorită rezultatelor financiare, care
nu au permis acest lucru.
33
3.8 INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 30.09.2012
Nr.crt. Indicatori
Mod de calcul A/B A B Rezultat
1 Indicatorul lichidităţiii curente active curente/datorii curente 22.450.823 4.118.648 5,45
2 Idicatorul gradului de îndatorare
capital imprumutat*100/capital propriu 32.871 28.184.338 0,12
3 Viteza de rotaţie a debitelor clienti
sold mediu clienti/cifra de afaceri*90 zile 3.344.052 24.025.794 37,58
4 Viteza de rotaţie a activelor imobilizate
cifra de afaceri/active imobilizate 24.025.794 9.509.850 2,53
În conditiile unui mediu economic dificil, SC BRAICONF SA a gasit soluţii financiare potrivite pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii şi cresterea patrimoniului. Performanţele financiare ale SC BRAICONF SA în primele trei trimestre ale anului 2012 s-au apreciat comparativ cu aceeasi perioada a anului 2011.
34
CONCLUZII
În 1996, Braiconf se privatizează, cu un capital social de 7,46 miliarde de lei vechi, acţiunea fiind evaluată la 1.000 de lei.
Obiectul principal de activitate a fost, dintotdeauna, "fabricarea de articole de lenjerie de corp", însa firma are şi 59 de activitati secundare.
Piaţa externă este cea care absoarbe cel mai mult produsele Braiconf, respectiv piaţa Uniunii Europene.
În 2005, 45% din volumul exporturilor a fost cerut de piata engleză.
Pentru asigurarea cadrului necesar realizării obiectivelor şi angajamentelor asumate in domeniul calităţii, managementul BRAICONF S.A. a decis implementarea, certificarea , menținerea și dezvoltarea sistemului de management al calității în conformitate cu cerințele standardului SR EN ISO 9001:2008, integrat cu sistemul de management de mediu și de sănătatea și siguranță ocupaționala și descris în Manualul Calității, Mediului și Sănătății și Siguranței Ocupaționale.
Înca din anul 2008, societatea a fost certificată de către organismul internațional Bureau Veritas în domeniul Sistemului de Management Integrat Calitate - Mediu - Sanatate, în conformitate cu cerintele standardelor de referinta: SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2007.
Iar în anul 2011, SC Braiconf SA a obținut recertificarea Sistemului de Management Integrat Calitate - Mediu - Sănătate, tot de către Bureau Veritas, pentru o nouă perioadă de trei ani, ca o dovadă a implementării și îmbunătățirii continue a sistemului de management integrat în cadrul companiei.
În perioada 2000-2005 au fost acordate dividende fiind distribuite prin mandat poștal sau direct în contul acţionarilor, atât pentru acţionarii persoane fizice cât şi pentru acţionari persoane juridice.
Structura organizatorică a guvernaţei companiei S. C. BRAICONF S. A. este o structură organizatorică de tip ierarhic – funcţională, deoarece este alcătuită atât din compartimente operaţionale, cât şi funcţionale şi pentru că executanţii primesc decizii şi răspund numai în raport cu şeful ierarhic nemijlocit, respectându - se principiul unităţii de decizie şi de acţiune.
În anii 2001-2004 societatea a avut un trend ascendent al cifrei de afaceri şi al profitului, iar la inceputul anului 2005 aceasta a fost serios afectată, mai ales în domeniul exporturilor.
35
La sfârşitul anului 2006 a raportat pierderi însemnate, iar în 2007, firma începe să acopere pierderile suferite în anii precedenţi şi reuşeşte să finalizeze anul cu profit.
Partenerii Braiconf sunt actori de prima mână ai pieței internaționale de confecții, ce acționează în segmente de piață diferite că identitate culturală.
Nivelul de calitate pe care-l produce Braiconf îl consacră ca producător al mărcilor Kenzo, Givenchy, Scherrer, Versace Sport, Sisley, Marlboro Clasic, Dolce Gabana, Cerutti, Gianfranco Fere, Valentino".
Brainconf deține magazine deschise în Iași, București, Bacău, Galați, Brăila, Constanța, Cluj, Brașov, Ploiești, Oradea, Timișoara, Buzău, Pitești".
BRAICONF este permanent interesată de dezvoltarea de produse și servicii adaptate la cerințele și evoluția piețelor, care să permită societății noastre asigurarea unui viitor pe termen lung în industria de confecții din textile.
36
BIBLIOGRAFIE
1. Viorel Avram – „Managementul procesului de creare a valorii în contextul guvernării întreprinderii”, Editura Economică, Bucureşti, 2003
2. Ana MORARIU, Flavia STOIAN, Gheorghe SUCIU - „Audit Intern şi Guvernanţă Corporativă”, Editura Universitară, Bucureşti, 2008
3. Mihaela DRAGOTA – „Decizia de investire pe piaţa de capital”, Editura ASE, Bucureşti, 2006
4. Codul de Guvernanţă Corporativă
5. http://jurnalul.ro/bani-afaceri
6. http://www.1asig.ro/Accepta-provocarea-BRAICONF-Calitatea-Absoluta-articol- 2,3,100-44492.html
7. www.braiconf.ro
8. http://www.bvb.ro/
