Psihodiagnoza 1

8/19/2019 Psihodiagnoza 1

1/179

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de Psihologie

Departametul de !"# #m$t la dista #ț ț

MODU%&PSI'ODIA(NO)A I*

TUTOR: %ector ui"* dr* CORINA +O(DAN

,-./


2/179

CUPRINS

Uitatea .& Aspecte generale privind psihodiagnoza .......... 9Uitatea ,& Repere istorice privind psihodiagnoza ............. 20Uitatea 0& Măsurarea în psihodiagnoză ............................ 2Uitatea /& Testul

psihologic ...............................................

38

Uitatea 1& Proprietăţile psihometrice ale testelor

psihologice –

fdelitatea ........................................................

55

Uitatea 2& Proprietăţile psihometrice ale testelor

psihologice –

validitatea ......................................................

!"

Uitatea 3& #la$orarea %i construirea testelor psihologice ... &'Uitatea 4& (or)ele %i etalonarea testelor psihologice ...... !Uitatea 5& Ta*ono)ia %i )ăsurarea aptitudinilor .............. +0,

Uitatea .-& Măsurarea inteligen-ei .................................. +,+Uitatea ..& calele /echsler de inteligen-ă ..................... +"0Uitatea .,& Matrici progresive Raven ............................... +!+

6 , 6


3/179

INTRODUCERE

.* Scopul 7i o8iecti"ele discipliei

Materialul de studiu este adresat studen-ilor din anul de studiu ce ur)ează

cursurile 1 ale acultă-ii de 3sihologie.

copul cursului este acela de a prezenta conceptele de $ază cu care

operează psihodiagnoza4 precu) %i pro$le)atica acesteia.

O8iecti"e geerale

.* or)area studen-ilor pentru construirea testelor psihologice

,* Aplicarea %i interpretarea psihodiagnostică a testelor psihologice5

0* 6unoa%terea tipurilor de pro$e psihologice.

O8iecti"e speci9ice

1. 6unoa%terea teoriilor care per)it interpretarea di7eritelor teste de aptitudini4

2. 6unoa%terea tehnicilor de construire a testelor psihologice5

3. or)area capacită-ii de a utiliza %i construi un test psihologic prin aplicarea

cerin-elor privind calită-ile testelor 8calculul 7idelită-ii4 validită-ii4 nor)area %i

analiza de ite)5

4. 6apacitatea de a aplica %i interpreta teste de aptitudini.

5. Cunoaşterea, nţelegerea şi !ormarea a"ilităţilor şi

deprinderilor care permit practicarea activităţilor specifce

pentru testarea psihologică# tipuri de e$aminare psihologică%

deontologia pro!esională% cum se construieşte un test

psihologic şi care sunt cerinţele ştiinţifce care permit ca

re&ultatele şi interpretarea comportamentului persoanei să fe

valide% care sunt strategiile de testare psihologică a

intelectului% tipuri de teste şi tipuri de aplicaţii practice.

6 0 6


4/179

,* Ceri:e prelimiare

e i)pune ca studentul să%i 7i însu%it4 cel pu-in la nivel )ediu4 conceptele de

$ază ale disciplinelor 7unda)entele psihologiei4 psihologia personalită-ii4 psihologiee*peri)entală4 )etodologie4 istoria psihologiei4 concepte precu) procesele psihice4

structura psihicului4 aptitudini4 atitudini4 persoană4 personalitate.

0* Co:iutul materialului de studiu* Orgai;area pe uit#:i de

studiu

Materialul de studiu cuprinde in7or)a-ii re7eritoare la o$iectul de studiu al

disciplinei4 precu) %i despre te)ele principale ale psihodiagnozei.

Uitate de studiu .& ASPECTE (ENERA%E PRIVIND PSI'ODIA(NO)A

;n această pri)ă unitate de studiu se asigură o introducere generală în

pro$le)atica psihodiagnozei4 prezent


5/179

;n unitatea de studiu " se prezintă )ai )ulte de7ini-ii ale testului

psihologic pentru o în-elegere c


6/179

3articularită-ile în testarea individuală a inteligen-ei sunt prezentate în această

unitate4 7or)ele de inteligen-ă dezvoltate4 testul analitic de intelige-ă.

Uitate de studiu ..& SCA%E%E BEC'S%ER DE INTE%I(EN>A

;n această unitate se prezintă testele /AR4 /6 %i /33. copul este

de a 7a)iliariza studen-ii cu )odaliatatea de aplicare a testelor de inteligen-ă %i

caracteristicile acestora.

Uitate de studiu .,& MATRICI PRO(RESIVE RAVEN

;n unitatea de studiu +2 se a$ordează renu)itul test de inteligen-ă4 Matrici

3rogresive Raven %i se prezintă 7or)ele sale: Matrici 3rogresive 6olorate M36 %i

Matrici 3rogresive Avansate %i cele tandard4 precu) %i )odul în care se

ad)inistrează4 cotează %i interpretează calitativ %i cantitativ rezultatele o$-inute la

Matricile 3rogresive Raven.

/* Recomad#ri de studiu

e i)pune ca studentul să parcurgă 7iecare unitate de studiu respect


7/179

O+IECTIVE

CUNO TIN EȘ Ț

PRE%IMINARE

RESURSE

+I+%IO(RAFICE

DURATA MEDIE DE

PARCUR(ERE A UNIT< IIȚ

DE STUDIU

EPUNEREA TEORIEI

AFERENTE UNIT< IIȚ

RE)UMAT

CUVINTE C'EIE

TESTE DE

AUTOEVA%UARE

R


8/179

1* Recomad#ri de e"aluare

1upă parcurgerea 7iecărei unită-i de studiu se i)pune rezolvarea sarcinilor de

învă-are4 ce presupun studiu individual4 dar %i a celor de autoevaluare. Activită-ile

de evaluare condi-ionează nivelul de do$


9/179

CUPRINS

O$iective ........................................................................................................ 96uno tin e preli)inare ..................................................................................ș ț +0Resurse necesare i reco)andări de studiu .....................................................ș +01urata )edie de parcurgere a unită ii de studiu .............................................ț +0+.+. 3sihodiagnostic %i psihodiagnoză ??????????????... +++.2. Testarea %i evaluarea psihologică ............................................................. +2+.,. unc-iile psihodiagnozei .......................................................................... +,+.". 6odul deontologic al psihologului @ e*tras ............................................ +"Rezu)at .......................................................................................................... +6uvinte cheie .................................................................................................. +Teste de autoevaluare ...................................................................................... +6oncluzii .......................................................................................................... +9

O8iecti"e

a s7


10/179

Metodologie

tatistică %i in7or)atică psihologică

Resurse ecesare i recomad#ri de studiu*ș

Resurse $i$liogra7ice o$ligatorii:

Ur$ina4 usana4 20094 Testarea Psihologică4 #d.Trei4 Bucure%ti

Minulescu4 M.4 200,4 Teorie şi practică în psihodiagnoză4 #d.

unda-iei Ro)


11/179

persoane. ;n sens restr


12/179

Testarea psihologic# este o procedură standardizată 7olosită în procesul de

evaluare. #a reprezintă procesul de ad)inistrare4 scorare %i interpretare a testelor

psihologice destinat o$-inerii unui e%antion de co)porta)ent 8apud JregorI4 +9924

cit. în Al$u4 p.+,. Testarea psihologică sau examenul psihologic Gsta$ile%te prin

)iCloace speci7ice4 riguros %tiin-i7ic4 rezervele de aptitudini poten-iale %i active ale

su$iec-ilor4 precu) %i trăsăturile de personalitate ale acestoraH 8apud Radu4 200!4

p.++. Eamiarea psihologic# este utilizată pentru realizarea unei cunoa%teri

e7iciente4 străină de criterii su$iective 8apud Radu4 200!4 p.+,.

#. =lad a7ir)ă despre evaluare ca proces că Gi)plică opera-ii de co)para-ie

apro*i)areesti)areH4 indică o apro*i)are cantitativă %i calitativă %i rar o posi$ilitate

de )ăsurare e*actă. 8=lad4 20004 p.9&. M. Minulescu 8200, )en-ionează că

e"aluarea psihologic# este Gun set de proceduri utilizate de o persoană pentru

dezvoltarea unor i)agini4 pentru a lua decizii %i a veri7ica )odelele de caracteristici

ale unei alte persoane4 K...L carei deter)ină acesteia co)porta)entul în interac-iune

cu )ediulH 8p.9. #valuarea în sine este un do)eniu )etodologic %i aplicativ al

psihologiei %tiin-i7ice4 ce se ocupă cu Ge*plorarea4 apreciererea4 )ăsurarea unor

eveni)ente psihologiceH 8ernndezBallesteros4 +99,4 cit. în Al$u4 +994 p.''.

6on7or) M. Al$u4 scopul evaluării psihologice este Gaprecierea individului în

legătură cu una sau )ai )ulte pro$le)e speci7ice ca: 7unc-iunile intelectuale4

trăsăturile de personalitate4 co)portarea %colară4 diverse varia$ile e)o-ionale %i

socialeH 8Al$u4 +994 p.''.

Testul este un instru)ent speci7ic )etodei e*peri)entale4 7olosit de o$icei în

investiga-iile cu caracter aplicativ ale psihologiei 8testul psihologic4 pedagogiei

8testul pedagogic4 testul %colar4 sociologiei 8testul socio)etric %i $iologiei 8testul

7iziologic. Testul psihologic este Go sursă de in7or)are utilizată pentru evaluarea

co)porta)entului u)an %i a proceselor )intale 8Al$u4 +994 p.+,4 este o procedurăsau un instru)ent utilizat pentru a )ăsura varia$ile psihologice. ;n ceea ce prive%te

scopul testării, testarea psihologică se 7ace atunci c


13/179

evaluării4 să evite invadarea vie-ii private a su$iectului e*a)inat %i să di)inueze pe

c


14/179

Caracteristicile persoaelor testate constituie un alt aspect relevant.

A)inti) c


15/179

Codi:ii de utili;are a istrumetelor

2. 3sihologii vor utiliza 8ad)inistra4 scora4 interpreta )etodele %i tehnicile

de evaluare în strictă con7or)itate cu nor)ele instituite în acest sens de 6olegiu.

Ast7el psihologii vor 7olosi nu)ai instru)ente de evaluare ale căror caracteristici

tehnice 8validitate %i 7idelitate au 7ost sta$ilite4 care de-in etalon pentru )e)$rii

popula-iei vizate %i sunt înso-ite de )anualul acestuia. ;n ur)a oricărei evaluări4

psihologii vor preciza $ene7iciarului li)itele rezultatelor %i interpretărilor. 3sihologii

vor 7olosi )etode de evaluare adecvate nivelului educa-ional al indivizilor4 în a7ara

cazului în care 7olosirea unui li)$aC so7isticat sau a unei alte li)$i este relevantă

pentru scopul evaluării. 3sihologii vor respecta de ase)enea legisla-ia în vigoare cu

privire la drepturile de autor %i de proprietate intelectuală pentru instru)entele de

evaluare 7olosite4 pro)ov


16/179

declara-iile %i co)porta)entul clientului în ti)pul unei e*a)inări. 3sihologii vor

o7eri datele o$-inute4 su$ 7or)ă de rezultate clientului %i4 dacă e cazul4 unor ter-i

nu)ai cu consi)-ă)


17/179

nu corespund nor)elor de avizare ale )etodelor %i tehnicilor de evaluare %i asisten-ă

psihologică sta$ilite de 6olegiu.

Resposa8ilitatea admiistr#rii istrumetelor

9. 3sihologii care o7eră servicii psihologice de evaluare altor pro7esioni%ti vor

prezenta cu acurate-e scopul4 nor)ele4 validitatea4 7idelitatea %i aplicarea 7iecărei

proceduri4 precu) %i orice altă calitate a acestora. 3sihologii î%i vor )en-ine

responsa$ilitatea pentru aplicarea4 interpretarea %i 7olosirea adecvată a instru)entelor

de evaluare4 indi7erent dacă vor interpreta rezultatele ei în%i%i sau vor 7olosi o

interpretare co)puterizată sau de altă natură.

Pre;etarea re;ultatelor petru cei e"alua:i

+0. ndi7erent dacă cotarea %i interpretarea sunt 7ăcute de psihologi4 angaCa-i

ai acestora sau asisten-i sau prin )odalită-i auto)ateNco)puterizate4 psihologii vor

o7eri persoanei evaluate sau reprezentantului acesteia e*plica-iile necesare în-elegerii

rezultatelor4 e*cep-ie 7ăc


18/179

Testarea psihologică este 7olosită în procesul de evaluare %i reprezintă

procesul de ad)inistrare4 scorare %i interpretare a testelor psihologice destinat

o$-inerii unui e%antion de co)porta)ent. #a sta$ile%te rezervele de aptitudini

poten-iale %i active ale su$iec-ilor4 precu) %i trăsăturile de personalitate ale acestora.

Cu"ite cheie

psihodiagnostic

psihodiagnoză

testare psihologică

evaluare psihologică

test psihologic

e*a)inator

Teste de autoe"aluare

1e7ini-i psihodiagnosticul.

3rezenta-i trăsăturile psihologului e*a)inator.

6are sunt condi-iile de utilizare ale instru)entelor

Coclu;ii

3sihodiagnoza4 prin )ultitudinea de tehnici de testare %i interpretare4 este

deose$it de i)portantă pentru în-elegerea %i evaluarea personalită-ii individului4

capacită-ilor sale intelectuale4 a dezvoltării e)o-ionale4 în ansa)$lul vie-ii sale:

%coală4 pro7esie4 7a)ilie4 organiza-ie.

6 .4 6


19/179

UNITATEA ,

REPERE ISTORICE PRIVIND PSI'ODIA(NO)A

CUPRINS

6 .5 6


20/179

O$iective ........................................................................................................ 206uno tin e preli)inare ..................................................................................ș ț 2+Resurse necesare i reco)andări de studiu .....................................................ș 2+

1urata )edie de parcurgere a unită ii de studiu .............................................ț 2+2.+. Repere istorice privind testele de per7or)an-ă ?????????... 222.2. Repere istorice privind testele de personalitate ....................................... 2"Rezu)at .......................................................................................................... 2!6uvinte cheie .................................................................................................. 2!Teste de autoevaluare ...................................................................................... 2!6oncluzii .......................................................................................................... 2&

O8iecti"e

a s7


21/179




unda-iei Ro)


22/179

aptitudinile u)ane sunt distri$uite con7or) cur$ei lui Jauss %i4 deci4 indivizii pot 7i

clasi7ica-i în 7unc-ie de proprietă-ile cunoscute ale legii distri$u-iei nor)ale.

,*.* Repere istorice pri"id testele de per9orma:#

Testarea psihologică a evoluat ini-ial în zona educa-ională %i clinică. Testele

psihologice erau îndeose$i 7olosite pentru a di7eren-ia copiii cu handicap )ental de

cei cu un intelect nor)al. ;n +9,4 psihiatrul 7rancez Qeantienne 1o)iniSue

#sSuirol 8+&&2+"0 era preocupat de a 7ace distinc-ia între ne$unie %i retardul

)ental. (e$unia4 în sensul clasic al ter)enului4 i)plică o 7or)ă de dezorganizare

)entală cu i)pact asupra )ai )ultor planuri de e*isten-ă. 3e de altă parte4 retardul

)ental i)plică un de7icit de nivel intelectual4 respectiv o înt


23/179

o$serva-ii a constastat că atunci c


24/179

ulterioară a testelor de inteligen-ă. Ar)I Alpha este co)pus din opt su$teste: +.

ur)ărirea unor instruc-iuni ver$ale5 2. ra-iona)ent arit)etic5 ,. Cudecă-i practice5 ".

perechi de sinoni)eantoni)e5 '. propozi-ii a)estecate5 !. co)pletarea de %iruri de

nu)ere5 &. analogii5 . cuno%tin-e generale. Ar)I Beta este un test nonver$al cu

ad)inistrare de grup4 proiectat pentru anal7a$e-i %i recru-i care nu cunosc engleza. Un

su$test se )ai 7olose%te %i astăzi4 Gcu$urile DerEesH4 test ce vizează reprezentarea

spa-ială.

Odată ce pro$ele de inteligen-ă sau răsp


25/179

8tipologia 7iind derivată din cea a lui Qung. 1e e*e)plu4 dacă la ro%u su$iectul dă

răspunsuri $izare4 însea)nă că sti)ulul a declan%at un raspuns a7ectiv puternic.

Testul este utilizat %i astăzi în psihologia clinică %i psihopatologie pentru identi7icarea

tul$urărilor psihice.

;n +9+"4 Ro$ert essions /ood>orth 8+!9+9!2 a pus la punct pri)ul

chestionar de personalitate4 /ood>orth 3ersonal 1ata urveI 8/31 3ersonal 1ata

heet4 în scopul de a standardiza interviurile psihiatrice. Acest chestionar viza tot

do)eniul )ilitar4 el 7iind destinat detectării recru-ilor suscepti$ili de $oli psihiatrice.

6hestionarul lui /ood>orth constă din ++! ite)i la care su$iec-ii răspund cu W1AH sau

W(UH. Autorul a creat acest chestionar în ti)pul pri)ului răz$oi )ondial4 în

încercarea de a standardiza interviul psihiatric. O$iectivul testului era

psihodiagnosticarea capacită-ii solda-ilor de a se adapta satis7ăcor la 7actorii de stres

%i la constr


26/179

Cu"ite cheie

Testele de personalitate

Testele de per7or)an-ă

Q.M. 6atell

6.J.Qung


+. 6are este cea )ai i)portantă contri$u-ie alui raepelin în do)eniul

psihologiei

2. 6ine a inventat testul )ental în accep-iunea )odernă

,. 6are sunt caracteristicile testelor de per7or)an-ă

". 6e aspecte vizează testele de personalitate

'. #nu)era-i , teste de personalitate %i autorul lor.

Coclu;ii

Testarea conte)porană este4 în general4 )ai so7isticată din punct de vedere

)etodologic %i )ai $ine in7or)ată dec


27/179

UNITATEA 0

M


28/179

Rezu)at .......................................................................................................... ,!6uvinte cheie .................................................................................................. ,!Teste de autoevaluare ...................................................................................... ,&6oncluzii .......................................................................................................... ,&

O8iecti"e

a s7


29/179

Anastasi4 A.4 +94 Psychological Testing, MacMillan 3u$lishing 6o.4

nc4 (e> DorE.

Bogdan4 6.4 2004 Elemente de psihodiagnoză4 #d. Farvia4 Tulcea

Jheorghiu4 1.4 200"4 'tatistică pentru psihologi, #d. Trei4 Bucure%ti.

Durata medie de parcurgere a uit# ii de studiuț

Este de două ore*

0*.* Statistica ! psihodiago;#

;n psihologie4 )ăsurarea cantitativă include , tipuri de statistici( descriptive,

in#erenţiale şi multivariate. 3rin statistică se testează un lot sau un e%antion de

popula-ie4 considerate a 7i reprezentative pentru întregul ei.

Statisticile descripti"e includ gra7icele4 )odul de prezentare %i )odul de

)anipulare si)plă a datelor 8)edia arit)etică4 )ediana4 7recven-a.

Statisticile i9ere:iale per)it concluzii re7eritoare la unul sau )ai )ul-i

indivizi4 $az


30/179

puncte pe o scală. G0 8zero a$solutH apare doar în situa-ia în care este posi$il să se

)ăsoare lipsa de e*isten-ă. 3unctul G0H 8zero a$solut N natural Geste doar un punct de

re7erin-ă ar$itrar care re7lectă a$sen-a caracteristicii )ăsurateH 8Jheorghiu4 200"4

p.20. 3entru a deter)ina tipul de )ăsurare tre$uie de7init înt


31/179

Ni"elul procetual indică procentul scorurilor a7late dedesu$tul unui anu)it

scor.

Ragul indică procentul de scoruri de dedesu$tul scorului avut în vedere4

î)păr-it la nu)ărul total de scoruri. Rangul percentilei unui scor reprezintă procentul

de cazuri care au un scor )ai )ic sau egal cu scorul dat.

Percetilele indică locul pe scală unde apare un scor particular.

0*,* Elemete ese:iale implicate ! m#surarea psihologic#

#le)entele esen-iale i)plicate în )ăsurarea psihologică sunt: constructul,

domeniul de conţinut, grupele contrastante, varia"ila moderatoare, procedeul

statistic, criteriul.

Costructul este Go idee XconstruităY de e*per-i K...L pentru a rezu)a un grup

de 7eno)ene sau o$iecte %i a 7i utilizată întrun cadru %tiin-i7ic 8teoretic4 )etodologic

%iNsau aplicativH 8Al$u4 +994 p. 2!. MurphI %i 1avidsho7er 8+99+ a7ir)ă despre

construct că Geste o a$stractizare a unor regularită-i din naturăH %i că Gnu este

o$serva$il direct4 dar poate 7i conectat cu eveni)ente concrete4 o$serva$ileH

8MurphI4 1avidsho7er4+99+4 cit. în Al$u4 +99 p. 2!.

Costructul psihologic poate 7i eviden-iat direct sau indirect de

co)porta)ent4 sau în ur)a conducerii unor e*peri)ente dedicate )ăsurătorilor.

1upă Q.. Bining %i J.=. Barett4 un construct psihologic este Go etichetă aplicată unei

grupări de co)porta)ente care covariazăH 8Bining4 Barett4 apud ilva4 +99,4 cit. în

Al$u4 +994 p. 2!. iecare construct psihologic este 7unda)entat pe o teorie care

per)ite descrierea %i predic-ia co)porta)entelor legate de el4 în situa-ii speci7ice.

Domeiul de co:iut al unui test reprezintă G)ul-i)ea tuturor

co)porta)entelor care pot 7i utilizate pentru a )ăsura atri$utul speci7ic sau

caracteristica la care se re7eră testulH 8MurphI4 1avidsho7er4 +99+.

1e7inirea do)eniului de con-inut este ase)ănătoare de7inirii constructului.

Autorul testului4 pe $aza unei idei pe care %ia 7or)ato despre ceea ce vrea să

6 0. 6


32/179

)ăsoare4 re-ine acele co)porta)ente care se presupune că ar 7i )ani7estări ale

constructului respectiv4 în cazul do)eniului de con-inut.

(rupele cotrastate sau grupele e*tre)e reprezintă două loturi de su$iec-i

care au valori di7erite4 e*tre)e. Modul de 7or)are al grupelor contrastante este

dependent de nu)ărul de varia$ile alese %i de scala pe care acestea sunt )ăsurate.

Varia8ila moderatoare Geste o varia$ilă calitativă 8se*ul4 rasa4 clasa socială

sau cantitativă 8v


33/179

i)portant ca în criteriu să 7ie înglo$ate principalele aspecte care

sunt avute în vedere la aprecierea per7or)an-ei sau a )ări)ii

caracteristicii )ăsurate.

să 7ie e*pri)at în acelea%i unită-i sau în unită-i co)para$ile pentru

toate persoanele testate. 1e e*e)plu4 dacă valorile varia$ilei

criteriu sunt dependente de v


34/179

&. )rupele contrastante. Gunt un criteriu )ultidi)ensional care cuprinde

aspecte diverse din via-a zilnică. 1e e*e)plu4 pentru un test de inteligen-ă grupurile

contrastante pot 7i constituite dintro clasă de copii proveni-i dintro %coală de de$ili

)intali %i o clasă de elevi de aceea%i v


35/179

nu)erele atri$uite di7eritelor nivele sunt egale4 calcule )ate)atice 8adunare4

scădere4 în)ul-ire sau î)păr-ire.

Scalele de raport pornesc de la cuanti7icarea 7oarte precisă a punctului de

plecare4 punctul 0 8zero. Aceste )ăsurători sunt rare în %tiin-ele co)porta)entale.

(e pute) $aza pe G0 a$solutH nu)ai în )ăsura în care pute) constata a$sen-a

a$solută a unei caracteristici.

Ta$el +. 6aracteristicile scalelor de )ăsură

Re;umat

;n psihologie4 )ăsurarea cantitativă include , tipuri de statistici( descriptive,

in#erenţiale şi multivariate. 3rin statistică se testează un lot sau un e%antion de

popula-ie4 considerate a 7i reprezentative pentru întregul ei.

#le)entele esen-iale i)plicate în )ăsurarea psihologică sunt: constructul,

domeniul de conţinut, grupele contrastante, varia"ila moderatoare, procedeul statistic, criteriul.

6 01 6

Scale Opera:ii Descriere

Nomial# #galitate

6ategorii )utuale e*clusive5 o$iectele

sau eveni)entele cad nu)ai întro

clasă5 to-i )e)$rii aceleia%i clase suntconsidera-i egali5 categoriile di7eră

calitativ4 nu cantitativ.

Ordial##galitate

erarhizare

deea de ordonare a intrărilor5 o$iectul

este )ai )are sau )ai )ic ori egal cu

altul5 orice trans7or)are crescătoare

este per)isă.

De iter"al

#galitate

erarhizare

Unită-i egale

Aditivitate5 se pot 7i*a distan-e

echivalente dea lungul scalei5 este

per)isă orice trans7or)are liniar

crescătoare.

De raport

#galitate

erarhizare

Unită-i egale

Zero a$solut

#ste de7init un punct de zero a$solut5

poate 7i deter)inat raportul )ăsurilor a

două o$iecte.


36/179

Anne Anastasi 8+9'" enu)eră c


37/179

proprietă-i ale cantită-ii. ntervalele egale sunt corelate distan-elor egale dintre două

puncte pe o scală. 3entru a deter)ina tipul de )ăsurare tre$uie de7init înt


38/179

O8iecti"ea s7


39/179


Este de două ore*

/*.* De9ii:ii ale testului psihologic

Testul psihologic este o inven-ie a societă-ilor industrializate de tip ur$an %i a

apărut din necesitatea de a econo)isi ti)p %i e7ort în cunoa%terea personalită-ii

individului. Testul psihologic Geste o )ăsurătoare o$iectivă %i standardizată a unui

e%antion de co)porta)enteH 8Anastasi4 +9&!4 cit. în Al$u4 200!4 p.+,4 a anu)itor

caracteristici ale o)ului4 relevante pentru societate sau pentru el însu%i. M. Ro%ca

a7ir)ă că testul psihologic Gconstă întro serie de pro$e construite în scopul sta$ilirii

prezen-ei sau a$sen-ei unui aspect psihic4 a particularită-ilor de co)portare sau a

gradului de dezvoltare psihicăH 8apud M. Ro%ca4 +9&24 cit. în Al$u4 +994 p. +,.

Anne Anastasi 8+9!" consideră că testul psihologic este în )od esen-ial o

)ăsură o$iectivă %i standardizată a unui e%antion de co)porta)ente. Autoarea a7ir)ă

că Gvaloarea psihodiagnostică %i predictivă a testului psihologic depinde de gradul în

care serve%te ca indicator al unei arii largi %i se)ni7icative a co)porta)entelorH.

.J. 6ron$ach4 8+9!! consideră testul psihologic ca 7iind Go procedură siste)atică

de a co)para co)porta)entul a două sau )ai )ulte persoaneH.

Testele psihologice servesc la )ăsurarea unor atri$ute psihice sau la predic-ia

unor co)porta)ente %i sunt 7or)ate din una sau )ai )ulte pro$e4 7iecare pro$ă

deter)in


40/179

predic-ii re7eritoare la su$iec-i %i pentru a lua decizii asupra persoanelorH 8Al$u4

+994 p. +. A. Anastasi 8+9&!4 a7ir)ă că Gtoate testele psihologice sunt e%antioane

de co)porta)ent pe $aza cărora se pot 7ace predic-ii asupra altor co)porta)enteH

8Anastasi4 +9&!4 cit. în Al$u4 +994 p.+.

Testul psihologic este Go pro$ă standardizată care per)ite o evaluare

o$iectivă a unui co)porta)ent sau a unui grup de co)porta)ente psihologice ale

unui individ4 evalu


41/179

rezultatelor o$-inute la test4

con7or) regulilor presta$ilite.

reprezintă rezultatele o$-inute

la test.

3entru a evalua rezultatele

o$-inute la test este necesar să

ave) standarde $azate pe datee)pirice.

Tre$uie să e*iste o cale de a

aplica rezultatelor o$-inute la

test o unitate de )ăsurăo$i%nuită sau un criteriu.

tandardele utilizate pentru a

evalua rezultatele o$-inute la

test conduc la se)ni7ica-ia

unică pe care o au acele

rezultate.ursa: Ur$ina .4 20094 Testarea psihologică. Jhid pentru utilizarea co)petentă a testelor4 p.94 #d. Trei4 Bucure%ti

/*,* Calit#:ile testului

douard 6lapar[de 8+&,+9"0 la începutul secolului a descris + calită-i ale

unui test psihologic ca 7iind ele)entele 7unda)entale4 cerin-e4 pentru a 7i utilizat.

.* S# 9ie iteresat4 adică să 7ie atractiv ca cerin-ă %i sarcină4 ast7el înc


42/179

de tendin-ele su$iectului4 un test tre$uie să le evite4 ast7el înc


43/179

grad )ediu de di7icultate4 cunoscut ca 7iind accesi$il categoriei de popula-ie %i de

pregătire la care se aplică pro$a. Ulti)ii ite)i4 7inali4 prezintă un grad de di7icultate

ce depă%e%te nivelul )ediu al popula-iei respective4 ast7el înc


44/179

corespunzătoare lui. Această sti)ulare este datorată tendin-ei de ra-ionalizare a

răspunsurilor %i de construc-ie spontană a unui răspuns care săl pună pe su$iect într

o lu)ină )ai 7avora$ilă4 sau care să 7ie con7or)ă cu e*pecta-iile psihologului sau cu

cerin-ele sociale. 1in punct de vedere psihologic se consideră că pri)ul răspuns dat

de su$iect este %i cel )ai sincer4 ulterior intervenind ra-ionalizarea răspunsurilor. 1e

aceea )ulte pro$e cuprind în instruc-iuni cerin-a de a da pri)ul răspuns %i de a nu

re7lecta prea )ult la 7iecare ite)4 incluz


45/179

.,* S# 9ie iedit4 să ai$ă un caracter de noutate pentru su$iect4 ast7el înc


46/179

e*erci-iului de testare pe care la realizat. Atunci c


47/179

necesare pentru a per)ite o retestare la un interval )ai redus de ti)p4 evit


48/179

unt prezentate de )aCoritatea autorilor în lucrările lor diverse ta*ono)ii

privind testele psihologice.

I. 1upă o$iectivul ur)ărit testele se clasi7ică în:

a teste de e7icien-ă4 din care 7ac parte:

testele de inteligen-ă

testele aptitudini

testele de cuno%tin-e

$ teste de personalitate.

II. 1upă 7or)a de ad)inistrare testele se î)part:

+. ;n 7unc-ie de )odul de lucru al su$iectului:

a teste individuale5

$ teste colective sau de grup.

2. ;n 7unc-ie de ti)pul de lucru:

a testul cu ti)p i)pus5

$ testul 7ără ti)p i)pus.

III* 1upă tipul de )aterial ad)inistrat testele se clasi7ică în:

a testele creionh


49/179

c teste glo$ale 8teste al căror rezultat glo$al derivă din interac-iunea

speci7ică a unor 7actori psihici independen-i4 cu di7erite niveluri de

dezvoltare.

VI* ;n interiorul di7eritelor categorii de teste de aptitudini pute) avea alte clasi7icări

care se nu)esc clasi7icări speciale. ;n cadrul acestora ave):

a testele de inteligen-ă care cuprind:

testele de inteligen-ă generală5

testele de inteligen-ă tehnică5

testele de inteligen-ă a$stractă 8ra-iona)ent a$stract5

testele de inteligen-ă socială.

$ testele de aten-ie4 care cuprind4 în 7unc-ie de speci7icul calită-ii ur)ărite:

testele de aten-ie distri$utivă5

testele de aten-ie concentrată.

c testele de aptitudini care cuprind:

testele de aptitudini tehnice5

testele de aptitudini artistice5

testele de aptitudini ver$ale5 testele de aptitudini organizatorice5

testele de aptitudini pedagogice etc.

/*/* Valoarea practic# a testului psihologic 7i 9actorii implica:i

actorii care deter)ină valoarea practică a testului psihologic sunt: utilitatea4

accepta$ilitatea4 sensi$ilitatea4 caracterul direct4 nonreactivitatea4 adecvarea generală.

-tilitatea este )ăsura avantaCului practic în utilizarea unui anu)e instru)ent.

6hestionarele4 diversele pro$e4 teste4 etc. sunt considerate instru)ente. 1e e*e)plu4

în practica clinică instru)entul este utilizat în plani7icarea interven-iei %i 7urnizează

un 7eed$acE privind e7ecien-a acestei plani7icări. Aspectele utilită-ii includ: scopul

testului4 lungi)ea lui4 a$ilitatea de a scora4 u%urin-a de a realiza interpretări.

ccepta"ilitatea arată c


50/179

ă nu se utilizeze un li)$aC so7isticat sau un nivel de lectură prea elevat 8pentru că

su$iec-ii pot să nu în-eleagă ce li se cere. 6el ce testează tre$uie să dispună de

a$ilitatea de a discri)ina între anu)ite stări e)o-ionale iar persoanele testate tre$uie

să perceapă instru)entul ca accepta$il.

'ensi"ilitatea este capacitatea testului de a sesiza schi)$ările în ti)p. 1e

e*e)plu4 dacă se ad)inistrează testul la , luni după pri)a testare sau după terapie4

să se poată sesiza schi)$ările produse între testare %i retestare.

Caracterul direct arată capacitatea testului de a re7lecta co)porta)entul real4

g


51/179

aplicat4 în schi)$ testul MM3 are ''0 între$ări4 deci nu este 7oarte atractiv

pentru su$iect. Tot la această ru$rică se precizează %i cu) se scorează ite)ii4 a%a

nu)ita cheie sau gril# de scorare. Tot aici se precizează ce 9ormare sau

cali9icare suplimetar# este cerută pentru acel test. 1e e*e)plu testul

6ali7ornia4 testul 63 sau testul /A 8test de inteligen-ă a)erican necesită o

cali7icare %i un training special în a7ara progra)ei de învă-ă)


52/179

inteligen-a su$iectului. au MM3 @ are di7erite scale4 de

e*e)plu4 schizo7renia: dacă un su$iect o$-ine la scala de

schizo7renie un scor peste )edie nu po-i a7ir)a că are

te)peratură.

să %tii că pentru a interpreta un test ai nevoie %i de alte

in7or)a-ii despre su$iect întruc


53/179

Cu"ite cheie

testul psihologic

tipuri de teste

calită-ile testelor psihologice


1e7ini-i testul psihologic în concep-ia . Ur$ina.

6are sunt ele)entele 7unda)entale ale de7ini-iei testului psihologic

6lasi7icarea tipurilor de teste.

6are sunt 7actorii care deter)ină valoarea practică a testului

psihologic

Coclu;ii

Testarea psihologică este de )ulte ori o 7or)ă intruzivă de a o$-ine in7or)a-ii

despre personalitatea o)ului. #ste intruzivă în pri)ul r


54/179

UNITATEA 1

PROPRIETI%E PSI'OMETRICE A%E

TESTE%OR PSI'O%O(ICE ? FIDE%ITATEA

CUPRINS

O$iective ........................................................................................................ '!6uno tin e preli)inare ..................................................................................ș ț '!Resurse necesare i reco)andări de studiu .....................................................ș '!1urata )edie de parcurgere a unită ii de studiu .............................................ț '&

'.+. idelitatea ???????????????................................... '&'.+.+. 1e7inirea 7idelită-ii testelor ................................................................... '&'.+.2. 6erin-e pentru ca un test psihologic să 7ie 7idel .................................... ''.+.,. Tipuri de coe7icien-i ............................................................................. '9'.+.". or)e de 7idelitate ............................................................................... !0'.+.".+. idelitatea testretest 7idelitatea deter)inată prin )etoda testretest !0'.+.".2. idelitatea deter)inată prin utilizarea unor 7or)e paralele

alternative Metoda 7or)elor paralele ............................................................ !+'.+.".,. idelitatea deter)inată prin cazul particular al )etodei 7or)elor

paralele alternative Metoda înCu)ătă-irii 8plit Fal7 .................................. !+

'.+.".". idelitatea uderRichardson @ idelitatea deter)inată princoe7icientul de consisten-ă internă al lui uderRichardson ........................... !+'.+.'. nterpretarea coe7icien-ilor de 7idelitate ............................................... !2Rezu)at .......................................................................................................... !26uvinte cheie .................................................................................................. !,Teste de autoevaluare ...................................................................................... !,6oncluzii .......................................................................................................... !,

6 1/ 6


55/179

O8iecti"e

a s7


56/179


Este de două ore*

3roprietă-ile psiho)etrice ale testelor psihologice sunt: #idelitatea,

validitatea, standardizarea.

0idelitatea unui test se re7eră la consistenţa rezultatelor o"ţinute de către

acela%i su$iect4 e*a)inat la retestarea cu o pro$ă identică4 sau o 7or)ă paralelă.

*aliditatea unui test se re7eră la gradul în care testul )ăsoară ceea ce î%i

propune să )ăsoare.

'tandardizarea se re7eră la posi$ilitatea de a o$iectiva rezultatele unui

su$iect4 prin raportarea acestor rezultate la per7or)an-ele o$-inute la acela%i test4 în

acelea%i condi-ii de ad)inistrare4 de către un e%antion reprezentativ de su$iec-i.

3entru a interpreta rezultatele4 testul tre$uie etalonat. Etalonarea unui test însea)nă

sta$ilirea unei scale care să per)ită reperarea per7or)an-elor unui su$iect în grupul

per7or)an-elor e%antionului.

1*.* Fidelitatea

1*.*.* De9iirea 9idelit#:ii testelor

0idelitatea se re7eră la )ăsurarea lipsită de erori. #a re7lectă acurate-ea %i

sta$ilitatea scorurilor la test %i poate 7i )ăsurată statistic prin utilizarea coe7icientului

de corela-ie. idelitatea reprezintă tradi-ional Gprecizia4 consisten-a %i sta$ilitatea

)ăsurării realizate de testH 8tandards 7or #ducational and 3sIchological Tests4

+9'"N +9!!5 Al$u4 +99. Ter)enii 1consistenţă2 %i 1sta"ilitate2 8în ti)p %i a

6 12 6


57/179

rezultatelor continuă să 7ie utiliza-i %i în prezent în legatură cu 7idelitatea testului4

av


58/179

1*.*0* Tipuri de coe9icie:i

Coe#icienţii de sta"ilitate. Ge calculează prin )etoda test @ retest4 corel


59/179

scorurilor testului4 %i anu)e: cu c


60/179

1*.*/*,* Fidelitatea determiat# pri utili;area uor 9orme paralele alterati"e ?

Metoda 9ormelor paralele

!e#iniţie( 0idelitatea determinată prin utilizarea unor #orme paralele

alternative utilizează de o$icei două 7or)e di7erite ale aceluia%i test. A)$ele 7or)e

sunt date tuturor su$iec-ilor4 în cadrul aceleia%i %edin-e4 chiar în aceea%i zi. Ave) o

ad)inistrare ca pri) test 87or)a GaH %i o ad)inistrare secundară 87or)a G$H. 1acă

nu sunt date în aceea%i zi se nu)esc #orme alternative înt+rziate.

$etoda #ormelor paralele constă în ad)inistrarea a două teste care reprezintă

instru)ente de )ăsură paralele la )o)ente 7oarte apropiate unul de altul %i

deter)ină coe7icientul de corela-ie liniară între scorurile o$servate al celor două

7or)e. =aloarea calculată se nu)e%te coe#icient de echivalenţă. 1acă cele două

teste sunt paralele %i dacă pentru 7iecare persoană erorile de )ăsură la cele două

ad)inistrări sunt varia$ile aleatoare independente4 atunci coe7icientul de echivalen-ă

coincide cu coe7icientul de 7idelitate al 7iecarui test.

1*.*/*0* Fidelitatea determiat# pri ca;ul particular al metodei 9ormelor

paralele alterati"e ? Metoda !um#t#:irii HSplit 'al9

Un caz particular al )etodei 7or)elor paralele îl constituie metoda

inumătăţirii 3'plit 8al#4. ;n literatura de specialitate aceasta este inclusă în cadrul

analizei consisten-ei interneH 8Al$u4 +994 p.+'". Metoda 7or)elor paralele este

potrivită în cazul în care se ur)ăre%te )ăsurarea unor caracteristici generale ale

persoanelor.

3rocedură: se ad)inistrează testul unui lot de persoane5 se î)parte testul în

două păr-i c


61/179

:; care realizează acela%i lucru pentru acele teste unde ter)enii sunt dihoto)ici.

Coe#icientul de consisteţă internă indică )ăsura în care ite)ii testului se re7eră la

acela%i lucru. Coe#icienţii 9uder7ichardson,


62/179

lipsit de erori de )ăsură4 deci este precis5 orice persoană o$-ine scoruri egale la test

%i la o 7or)ă paralelă a acesteia4 în situa-ia c


63/179

UNITATEA 2

PROPRIETI%E PSI'OMETRICE A%E

TESTE%OR PSI'O%O(ICE K VA%IDITATEA

CUPRINS

O$iective ........................................................................................................ !'6uno tin e preli)inare ..................................................................................ș ț !'Resurse necesare i reco)andări de studiu .....................................................ș !'1urata )edie de parcurgere a unită ii de studiu .............................................ț !'!.+. 1e7inirea validită-ii................................................................................... !!!.2. Tipuri de validitate................................................................................... !&!.2.+. =aliditatea de aspect sau de 7a-adă ...................................................... !&!.2.2. =aliditatea de criteriu sau legată de criterii ........................................... !&!.2.,. =aliditatea în raport cu criteriul. 3roiectarea predictivă ...................... !!.2.". =aliditatea de con-inut ......................................................................... !9!.2.'.=aliditatea de construct sau validitatea coceptuală ............................... &0

!.,. 6riterii sau proceduri 7olosite pentru validare ......................................... &+!.,.+. =


64/179

Cuo ti e prelimiareș ț unda)entele psihologiei

3sihologia personalită-ii

3sihologie e*peri)entală

Metodologie





Al$u4 M.4 +994 Construirea şi utilizarea testelor psihologice, #d.

6lusiu)4 6luC(apoca.


unda-iei Ro)


65/179

*alidarea unui test Geste procesul prin care se investighează gradul în care

testul )ăsoară ceea ce%i propune să )ăsoare. G *alidarea Gnu se )ai re7eră at


66/179

2*,*.* Validitatea de aspect sau de 9a:ad#

*aliditatea de aspect sau de #aţadă nu este de 7apt o )ăsură reală a validită-ii4

în sens tehnic. e re7eră la aprecierea pe care o 7ac cei care constituie o$iectul testării

cu o anu)ită pro$ă4 legat de adecvarea acestuia4 respectiv categoriei respective de

su$iec-i 8Jut)an ^ hIe4 în (evo. 1e e*e)plu4 unui inginer căruia întrun test de

voca$ular i se introduc cuvinte ca GunicornH4 GsinapsăH4 poate să i se pară nepotrivit

testul. ;n acest caz4 testul nu are validitate de aspect.

=aliditatea de aspect asigură o atitudine pozitivă at


67/179

coe7icientului de corela-ie. O$iectivitatea testului este direct propor-ională cu

se)ni7ica-ia coe7icientului de corela-ie dintre test %i criteriul practic 8Al$u4 +994 p.

+&,5 illa)I4 20004 p.,,!. Un test căruia nui cunoa%te) validitatea4 constituie o

si)plă ipoteză

*aliditatea concurentă arată că Grezultatele o$-inute de un grup de su$iec-i la

un test au un indice de corela-ie înalt 8]04N]049 cu datele o$-inute de acela%i grup4

la un test si)ilar 8care evaluează acela%i atri$utH 8ungu4 200+4 pp.,24,,. 1e

e*e)plu4 scala de inteligen-ă Bineti)on a 7ost utilizată în calitate de criteriu la

construirea altor teste. *aliditatea concurentă se re7eră la Gcerin-a de a valida doar

acei ite)i %i acele teste care condensează în )odul cel )ai pregnant4 criteriul

considerat. e )ai nu)e%te %i validitate #uncţionalăH 8U. _chiopu4 +9&94 p."92.

*aliditatea concurentă Gse aplică îndeose$i pentru testele utilizate la o$-inerea unor

diplo)e sau licen-e4 care )ăsoară cuno%tin-ele sau deprinderile persoanelor4 %i pentru

testele care servesc la sta$ilirea unui diagnostic clinic. e cercetează validitatea

concurentă atunci c


68/179

=aloarea coe7icientului de validitate eviden-iază gradul în care randa)entul la

test corelează cu rezultatele la criteriu. 8Al$u4 +994 p. +&'.

*aliditatea predictivă se re7eră la Gdi7eren-ierea co)parativă a criteriilor cu

%anse de rezisten-ă în ti)p 7a-ă de acelea ce nu au rezisten-ă )areH 8_chiopu4 +9&94

p."92. *aliditatea predictivă se aplică atunci c


69/179

2*,*1* Validitatea de costruct sau "aliditatea coceptual#

*aliditatea de construct sau validitatea construcţiei arată că Gtestul respectă

teoria în $aza căreia a 7ost ela$oratH 8ungu4 +994 p. ,,. *aliditatea de construct a

unui test de inteligen-ă este în esen-ă un răspuns la între$area: GAcest grupaC de

opera-ii4 adică testul4 )ăsoară în realitate acel GcevaH construit ipotetic sau a$stract

pe care noi îl etichetă) ca Ginteligen-ăHH 1e 7apt aceasta este cea )ai teoretică

de7ini-ie a validită-ii4 întruc


70/179

Testele de inteligen-ă )ai sunt nu)ite %i Gteste de )ăsurare a dezvoltării

intelectuale generaleH 8Ro%ca4 +9&24 cit in Al$u4 +994 p. &2 %i pleacă de la ideea că

inteligen-a copiilor evoluează în ti)p4 cel pu-in p


71/179

Consistenţa internă este o )etodă de asigurare a validită-ii de construct5 se

re7eră la o)ogenitatea unui test4 adică la tendin-a ite)ilor de a corela între ei sau cu

scorul total al su$iec-ilor 8Al$u4 +994 p. +'05 ungu4 200+4 p. ,2. Ast7el4 pa%ii sunt:

se aplică testul unui lot de su$iec-i5 se selectează dintre ei două grupuri e*tre)e în

7unc-ie de scop 8grupul $un %i grupul sla$5 se analizează 7iecare ite) al testului %i se

eli)ină4 se revizuiesc ite)ii care nu corelează în aceea%i direc-ie cu per7or)an-a

celor două grupuri 8Al$u4 +994 pp. +!'+!&.

2*0*1* Validarea co"erget# 7i discrimiati"#

Metoda pleacă de la ideea că un test are o $ună validitate de construct nu

nu)ai dacă corelează )ult cu ceea ce ar tre$ui să coreleze4 ci %i dacă nu corelează cu

anu)ite varia$ile cu care chiar nu tre$uie să coreleze. 3ri)ul aspect 8un test are o

$ună validitate de construct dacă corelează )ult cu ceea ce ar tre$ui să coreleze este

validitatea convergentă. Al doilea aspect 8un test are o $ună validitate de construct

dacă nu corelează cu anu)ite varia$ile cu care chiar nu tre$uie să coreleze este

validitatea discriminativă. Un test de a$ilită-i nu)erice are o $ună validitate

convergentă dacă corelează )ult cu notele la )ate)atică %i are o $ună validitate

discri)inativă dacă nu corelează se)ni7icativ cu un test de voca$ular. *aliditatea

discriminativă se calculează în special pentru testele de personalitate 8Al$u4 +994

pp. +!&+!9. 1e e*e)plu un test de an*ietate nu ar tre$ui să coreleze )ult cu

inteligen-a.

2*0*2* Metoda eperimetal#

3entru a valida un test care pretinde că )ăsoară o anu)ită varia$ilă pute)

provoca experimental acea varia$ilă utiliz


72/179

Re;umat

=aliditatea este de7inită în ter)eni opera-ionali ca %i corela-ia dintre predictor

%i per7or)an-ele pro7esionale ale unui e%antion. Rezultatul este cunoscut ca %i

coe7icientul de validitate. Un test poate avea )ai )ul-i coe7icien-i de validitate4 în

7unc-ie de nu)ărul de di)ensiuni ur)ărite4 care corelează între ele. #*istă )ai )ulte

tipuri de validitate %i se cunosc )ai )ulte criterii sau proceduri 7olosite pentru

validare4 printre care: v


73/179

;n concluzie4 validitatea nu însea)nă un si)plu scor de corela-ie între valorile

la test. =aliditatea este %i o eviden-ă a consecin-elor reale %i poten-iale ale interpretării

scorurilor testului %i de utilizare a in7or)a-iilor o$-inute.

UNITATEA 3

6 30 6


74/179

E%A+ORAREA @I CONSTRUIREA

TESTE%OR PSI'O%O(ICE

CUPRINS

O$iective ........................................................................................................ &'6uno tin e preli)inare ..................................................................................ș ț &!Resurse necesare i reco)andări de studiu .....................................................ș &!1urata )edie de parcurgere a unită ii de studiu .............................................ț &!&.+. 1escrierea etapelor de construire a testelor psihologice........................... &&.2. Analiza de ite)i........................................................................................ &9

&.2.+. Modalită-i %i algorit)i de analiză a ite)ilor ........................................ &9&.2.2. 1i7icultatea ite)ilor ............................................................................. +&.2.,. 1iscri)inarea ite)ilor .......................................................................... 2Rezu)at .......................................................................................................... ,6uvinte cheie .................................................................................................. "Teste de autoevaluare ...................................................................................... "6oncluzii .......................................................................................................... '

O8iecti"e

a s7


75/179







unda-iei Ro)


76/179

="iectivitatea testul deplin o$iectiv este cel în care orice

utilizator ia cuno%tin-ă de o per7or)an-ă la test %i va aCunge la

aceea%i evaluare.

3entru a ela$ora %i a construi un test psihologic este necesar să -ine) cont de

ur)ătoarele aspecte:

O$iectivul testului: ce va )ăsura testul construit 8de e*e)plu4

agresivitatea

AvantaCele testului: ce avantaCe se o$-in din utilizarea lui 8de

e*e)plu4 o )ai $ună cunoa%tere a 7eno)enului

3opula-ia -intă a testului: 3entru cine este construit 8de

e*e)plu4 de-inu-i

6on-inutul testului: ce anu)e aspect psihologic va acoperi

testul 8de e*e)plu4 agresiunea 7izică

tilul de ad)inistrare: cu) va 7i ad)inistrat 8individual4

creionh


77/179

care se )ani7estă alte constructe psihologice evaluate prin testele e*istenteH 8Al$u4

+994 pp. 2&4 25 Minulescu4 200,4 pp. &!&.

ursa: Monica Al$u4 +994 6onstruirea %i utilizarea testelor psihologice4 p.+994 #ditura 6lusiu)

3*.* Descrierea etapelor de costruire a testelor psihologice

3ri)a etapă a proiectării testului începe cu de7inirea conceptului care se

dore%te a 7i )ăsurat. Acest lucru poartă denu)irea de conceptualizarea testului.Ur)ează apoi procesul de construirea a ite)ilor care intră poten-ial în

structura de con-inut a testului %i despre care se crede că ar de7ini cel )ai $ine

conceptul studiat. ;n acest )od se 7ace construc-ia $azei de ite)i.

1upă construirea $azei de ite)i se structurează o pri)ă 7or)ă ipotetică a

testului care va 7i ad)inistrată unui lot de su$iec-i nu)it studiul pilot 8ad)inistrarea.

1atele rezultate în ur)a studiului pilot vor 7i analizate4 realiz


78/179

;n ur)a acestui de)ers4 unii ite)i vor 7i revizui-i4 al-ii respin%i %i al-ii

)en-inu-i în test sau chestiuonar. 3rocesul de analiză de ite)i poate include %i studiul

consisten-ei interne a pro$ei4 validitatea4 capacitatea lor discri)inativă %i nivelul de

di7icultate a ite)ilor. 3e $aza analizei de ite)i4 testul va 7i restructurat %i ad)inistrat

unui lot reprezentativ de su$iec-i. 3rocedura de revizuire a testului va 7i repetată

periodic din di7erite ra-iuni legate )ai )ult de peri)area în ti)p a versiunii ini-iale a

pro$ei.

3*,* Aali;a de itemi

3*,*.* Modalit#:i 7i algoritmi de aali;# a itemilor

naliza itemilor se realizează în două )odalită-i:

+ Priveşte gradul de di#icultate la 7iecare din ite)i se calculează

propor-ia @ cei care au reu%it 8la to-i su$iec-ii.

2 >mplică discriminarea itemilor )ăsoară )odul cu) corelează

ite)ii individuali cu întregul test în cadrul unei popula-ii.

naliza de itemi are ca o$iective esen-iale Gdesci7rarea )ecanis)elor

cognitive aplicate de su$iec-i pentru 7or)ularea răspunsurilor la ite)i %i veri7icarea

calită-ii ite)ilor ca instru)ente de )ăsură sau de predic-ieH 8Al$u4 +994 p.2+2. 3e

$aza analizei de ite)i se o$-in in7or)a-ii care per)it selectarea ite)ilor care intră în

co)ponen-a testului.

6on7or) M. Minulescu 8200,4 ite)ii pot 7i analiza-i printro du$lă

perspectivă: cantitativă %i calitativă.

a naliza cantitativă @ Gse re7eră la proprietă-ile statistice ale ite)ilor %i este

7ocalizată în principal pe clari7icarea pro$le)elor privind di7icultatea %i capacitatea

de discri)inare a ite)ilorH5

$ naliza calitativă @ se re7eră Gla aspecte de con-inut %i de 7or)ă incluz


79/179

naliza de itemi poate 7i rezu)ată prin ur)ătorii algoritmi(

+. 6alculul indicelui de di7icultate pentru to-i ite)ii %i eli)inarea celor care sunt

rezolva-i de to-i su$iec-ii %i eli)inarea celor nerezolva-i de to-i5

2. 1epistarea cauzelor pentru care unii indici de di7icultate sunt 7oarte )ari sau

7oarte )ici %i eli)inarea ite)ilor cu gre%eli5

,. ;n situa-ia ite)ilor cu răspunsuri la alegere se analizează răspunsurile incorecte

%i se eli)ină aceia în care unele răspunsuri gre%ite au 7ost alese de 7oarte )ul-i

sau 7oarte pu-ini su$iec-i5

". Aplicarea uneia din procedurile analizei de ite)i în 7unc-ie de condi-iile pe

care tre$uie să le îndeplinească testul ce se construie%te4 %i anu)e:

dacă testul tre$uie să discri)ineze între două grupe

contrastante4 respectiv să per)ită scoruri care di7eră )ult de

la o grupă la opusul ei4 se va calcula pentru 7iecare ite)

indicele de discri)inare eli)in


80/179

!i#icultatea itemului este de#inită Gîn 7unc-ie de procentul de persoane care

răspunde corect la el în procesul de construire a unui test. Ge consideră că un test

este di7icil dacă un nu)ăr )are de persoane o$-in scoruri )ici4 este u%or dacă

)aCoritatea scorurilor realizate sun )ari %i este potrivit lotului dacă scorurile sunt

repartizate pe un interval de valori destul de )are4 de o$icei 7iind grupate în Curul

)edieiH 8Al$u4 +994 p.+,.

$otivul analizei di#icultăţii este de Ga alege ite)ii care au un procent de

di7icultate adecvatH4 ast7el înc


81/179

1e e*e)plu4 Gdacă ave) , ite)i care sunt rezolva-i de ,0 b4 20 b %i +0 b

dintre su$iec-ii lotului4 pute) spune că pri)ul ite) este cel )ai u%or4 iar ite)ul al

treilea este cel )ai di7icil4 gradul de di7icultate cresc


82/179

Itemi U M %

ULML%

Di9icultatea

Notat# HP

U?%

Discrimiarea

Notat# HD. " + 0 1 "

, +0 9 ' 2" '0 9 +, ,0 ? // ++ ! 2' '1 +, +0 ,+ '2 +' " +0 29 '3 +' +' ++ /. "4 +2 +0 ,0 "5 +0 ! 2" "

.- +0 9 +0 29 -

!i#icultatea itemului reprezintă su)a de reu%ite la cele trei clase de su$iec-i4iar discriminarea este dată de di7eren-a dintre grupele e*tre)e. 1in aceasta rezultă că

e*istă " ite)i care prezintă pro$le)e 8 7ie din perspectiva di7icultă-ii4 ite)ii + %i &4

7ie a discri)inării4 ite)ii , %i +0. te)ul + are o di7icultate prea )are4 & este un ite)

prea u%or. Acest 7apt însea)nă că ite)ii tre$uiesc e*clu%i din testul propus. te)ii ,

%i +0 au discri)inare 7ie negativă 8ite)ul ,4 7ie nulă 8ite)ul +04 ceea ce însea)nă

că vor 7i e*clu%i %i ace%tia din test. ;n general clasele de su$iec-i cu aceea%i

di)ensiune4 ite)ii cu valoare de discri)inare scăzută sunt cei de la , puncte în Cos.

Re;umat

3ri)a etapă a proiectării testului începe cu de7inirea conceptului care se

dore%te a 7i )ăsurat. Acest lucru poartă denu)irea de conceptualizarea testului.Ur)ează apoi procesul de construirea a ite)ilor care intră poten-ial în structura de

con-inut a testului %i despre care se crede că ar de7ini cel )ai $ine conceptul studiat.

;n acest )od se 7ace construc-ia $azei de ite)i. 1upă construirea $azei de ite)i se

structurează o pri)ă 7or)ă ipotetică a testului care va 7i ad)inistrată unui lot de

su$iec-i nu)it studiul pilot 8ad)inistrarea. 1atele rezultate în ur)a studiului pilot

vor 7i analizate4 realiz


83/179

chestiuonar. 3rocesul de analiză de ite)i poate include %i studiul consisten-ei interne

a pro$ei4 validitatea4 capacitatea lor discri)inativă %i nivelul de di7icultate a ite)ilor.

3e $aza analizei de ite)i4 testul va 7i restructurat %i ad)inistrat unui lot reprezentativ

de su$iec-i. 3rocedura de revizuire a testului va 7i repetată periodic din di7erite

ra-iuni legate )ai )ult de peri)area în ti)p a versiunii ini-iale a pro$ei.

Cu"ite cheie

#tapele de construire a testelor

Modalită-i %i altgorit)i de analiză a ite)ilor

Analiza de ite)i

1i7icultatea ite)ilor

1iscri)inarea ite)ilor


#nu)era-i etapele de construire a testelor psihologice.

6e reprezintă analiza de ite)i

3rezenta-i analiza cantitativă a ite)ilor.

6e reprezintă di7icultatea ite)ilor

1e7ini-i discri)inarea ite)ilor.

Coclu;ii

;n concluzie4 în procesul de construire a unui test se consideră că un test este

di7icil dacă un nu)ăr )are de persoane o$-in scoruri )ici4 este u%or dacă )aCoritatea

scorurilor realizate sun )ari %i este potrivit lotului dacă scorurile sunt repartizate pe

6 40 6


84/179

un interval de valori destul de )are4 de o$icei 7iind grupate în Curul )ediei. Motivul

analizei di7icultă-ii este de a alege ite)ii care au un procent de di7icultate adecvat4

ast7el înc


85/179

CUPRINS

O$iective ........................................................................................................ &

6uno tin e preli)inare ..................................................................................ș ț &Resurse necesare i reco)andări de studiu .....................................................ș &1urata )edie de parcurgere a unită ii de studiu .............................................ț .+. azele procesulului de etalonare ............................................................ .2.Tipuri de trans7or)ări %i prezentări ale datelor........................................ 90.2.+. =


86/179

Metodologie







Minulescu4 M.4 200,4 Teorie şi practică în psihodiagnoză4 #d.unda-iei Ro)


87/179

su$iectului în 7unc-ie de ceilal-i su$iec-i din etalon. Ast7el4 etaloul este un reper

care ne arată unde se plasează per7or)an-ele unui individ în raport cu ceilal-i. e

poate o$-ine un scor su$ )edie4 peste )edie sau )ediu. 1e ase)eni4 etalonul unui

test ne aCută să co)pară) între ele rezultatele aceluia%i su$iect la teste di7erite. ;n

)anualul testului4 la etalonare, tre$uiesc descrise în detaliu:

+ 3opula-ia pentru care este vala$il5

2 6u) sa 7or)at e%antionul pe care sa etalonat testul5

, 6


88/179

e%antion reprezentativ după varia$ilele se* %i )ediu de rezisten-ă4 adică ur$an %i

rural4 %i ast7el vo) avea ur)ătoarele clase:

6ls. @ Băr$a-i4 )ediu ur$an4 2&0004 respectiv 2&b4

6ls. @ Băr$a-i4 )eiu rural4 220004 respectiv 22b46ls. @ e)ei4 )ediu ur$an4 2,0004 respectiv 2,b

6ls. = @ e)ei4 )ediu rural4 20004 respectiv 2b.

Trans7or)ă) procentele în 7recven-a relativă4 %i ave):

042&5 04225 042,5 042.

1in această popula-ie dacă alege) un e%antion de 2000 de persoane4 acest

e%antion tre$uie să respecte aceste propor-ii din popula-ia -intă.

=o) avea:6ls. @ '"0 su$iec-i4

6ls. @ ""0 su$iec-i4

6ls. @ "!0 su$iec-i4

6ls.= @ '!0 su$iec-i.

;n total 2000 persoane.

1e regulă4 în alegerea unui e%antion nu se 7olosesc )ulte varia$ile4 se

7olosesc cel )ult " deoarece cu c


89/179

Anne Asastasi @ Ge)eile tind să scoreze )ai înalt la testele de inteligen-ă dec


90/179

ca )aCoritatea copiilor de +2 ani4 atunci vo) spune că el are v


91/179

Atunci c


92/179

pri)e%te centila 994 cel cu scor )ediu @ centila '04 iar cel cu scorul cel )ai sla$ @

centila +H 8Jolu4 200!4 p. !9.

Percentilul se re7eră la Gprocentul de persoane dintrun e%antion standard

care se situează su$ un rezultat datH 8Minulescu4 200,4 p. +"2G adică arată procentaCul

de su$iec-i din e%antion care dau un scor )ai )ic dec


93/179

scorul , se va a7la în 394 deci în pri)ii 2b4 iar dacă vei avea un su$iect care î-i va

da scorul 24 el se va a7la în 3+ 8Minulescu4 M.4 200,4 p. +"2.

4*,*0*,* Clasele ormali;ate

GUn )otiv principal al acestei proceduri constă în 7aptul că cele )ai )ulte

distri$u-ii ale rezultatelor $rute4 )ai ales pentru testele de a$ilită-i4 sunt aproape de

cur$a nor)ală a lui JaussH 8Minulescu4 200,4 p. +",. ezultatele standard,

normalizate4 sunt Grezultatele standard e*pri)ate în ter)enii unei distri$u-ii ce a 7ost

trans7or)ată pentru a se potrivi cur$ei nor)ale de distri$u-ieH 8Minulescu4 200,4

p.+",.

#*istă di7erite modalităţi de a normaliza( în clase normalizateB în D clase

normalizateB în clase normalizate 8sau standard4 se nu)esc stanine @ standard ]

nine5 în FF clase normalizate. Gpa%ii procedurii includ: calcularea ta$elului de

7recven-e %i î)păr-irea lotului de su$iec-i în unită-i procentuale egale4 respectiv în

intervale între repere care sunt echidistanteH 8Minulescu4 200,4 p. +"".

Etalonul construit din clase nor)alizate sau scala cu ' clase are ca procente:

!4&b4 2"42b4 ,42bb4 2"42b4 !4&b din su$iec-ii lotului de re7erin-ă 8Al$u4 +994 p.

2'!5 Minulescu4 200,4 p. +"".

;n distri$u-ie4 procentele se iau ca ci7ră întreagă după cu) ur)ează:

#talonulNscala din ' clase nor)alizate3rocent su$iec-i &b 2"b ,b 2"b &b6lasa = =

Etalonul construit din D clase nor)alizate sau scala cu & clase are ca procente:

"4b4 ++4+b4 2+42b4 2'4b4 2+42b4 ++4+b4 "4b din su$iec-ii lotului de re7erin-ă.

;n distri$u-ie4 procentele se iau ca ci7ră întreagă:

#talonulNscala din & clase nor)alizate3rocent su$iec-i 'b ++b 2+b 2!b 2+b ++b 'b6lasa = = = =

6 50 6


94/179

Etalonul construit din clase nor)alizate 8stanine sau scala cu 9 clase are ca

procente: "b4 !4!b4 +24+b4 +&4'b4 +94!b4 +&4'b4 +24+b4 !4!b4 "b4 din su$iec-ii

lotului de re7erin-ă 8Al$u4 +994 p. 2'!5 Minulescu4 200,4 p. +"".

;n distri$u-ie4 procentele se iau ca ci7ră întreagă ast7el:

#talonulNscala din 9 clase nor)alizate 8stanine3rocente

u$iec-i"b &b +2b +&b 20b +&b +2b &b "b

6lase = = = = =

Etalonul construit din FF clase normalizate sau scala cu ++ clase are ca

procente: ,4!b4 "4'b4 &4&b4 ++4!b4 +"4!b4 +!b4 +"4!b4 ++4!b4 &4&b4 "4'b4

,4!b4din su$iec-ii lotului de re7erin-ă 8Minulescu4 200,4 p. +"".

;n distri$u-ie4 procentele se iau ca ci7ră întreagă ast7el:

#talonulNscala din ++ clase nor)alizate3rocente

u$iec-i

,4!

b

"4'

b

&4&

b

++4!

b

+"4!

b+!b

+"4!

b

++4!

b

&4&

b

"4'

b,4!b

6lase = = = = =

e 7olosesc de o$icei pentru testele de personalitate.

lte distri"uţii mai sunt( Guartile distri$u-ia este divizată în " păr-i egaleN

s7erturi. GCuartilele sunt valori care î)part o )ul-i)e ordonată de scoruri în patru

păr-i egale. ;n practică4 ter)enul cuartilă se 7olose%te adesea pentru re7erire la unul

din aceste s7erturiH 8Jheorghiu4 200"4 p. !"5 decile distri$u-ia este divizată în +0

păr-i5 stanine de la + la 94 ) '04 f 25 clase divizate în F6.

Redă) în continuare ta"elul comparaţiilor a di#erite tipuri scoruri la test 4

după M. Minulescu 8200,.

Scor A"ata Dea"ataScorul

8rut

1ă un nu)ăr decis de puncte

o$-inute la test.

(u poate 7i interpretat sau

co)parat.Rag 7i

percetil

#ste )ai u%or de în-eles de

utilizatori. (u cere statistici

so7isticate. ndică o pozi-ie

relativă a scorurilor în percetile.

#ste )ai adecvat pentru

Utilizează unită-i de )ăsurare

ordinale5 utilizează deci unită-i

inegale de )ăsurare. (u per)ite o

tendin-ă centrală. (u poate 7i

co)parat dacă grupele nu sunt

6 5/ 6


95/179


96/179

7cb se calculează ast7el: 7cb 7c * +00N200

Reprezentarea gra7ică

Etapa 2:

;n continuare vo) reprezenta gra7ic 7recven-ele cu)ulate calculate în b4 prin

punctele M8i4Di4 cu) se e*pri)ă în procente prin punctele Mi cu a$cisele i4 Di4

unde i va lua valori de la + la +04 deoarece4 ave) +0 tipuri de scoruri4 adică i este

de la +0 la 2,.

Ur)ărind ta$elul4 coordonatele punctului M+ sunt: + +05 D+ '. 3e scurt:

M+ 8+05 '. nterpretarea acestor coordonate este: 'b din întregul e%antion de

su$iec-i testa-i au o$-inut scoruri de p( DIB

Clasa >>( :JIB Clasa >>>( 6KIB Clasa >*( :JIB Clasa *( DI

6 52 6


97/179

Aplică) ecuaţia dreptei ca să vede) unde sunt pe gra7ic. 1reapta A+ cu

a$scisele a+$+ %i A2 cu a$scisele a2$2 este:

Aplică) ecua-ia ca să vede) de e*e)plu unde anu)e &b din clasa este pe

dreaptă.

Etapa 3:

=o) deter)ina pri)a clasă din cele ' nor)alizate.

Prima clas# HCls*I33ri)a clasă tre$uie să cuprindă &b din su$iec-i %i vo) căuta unde este este

punctul & pe ordonată %i vo) scrie seg)entul unde se găse%te. eg)entul trece prin

punctele M+ %i M2. _ti) că LMD 8adică în pri)a clasă.

3entru 6ls.: &b LMD N D este în ta$el pe linia 7cb între ' %i +'4 deci4

între M+ %i M2.

este valoarea )a*i)ă a scorurilor incluse în pri)a clasă.

Rezultă că intervalul Clasei > este OF;,:.

A doua clas# HCls*II,/

A doua clasă tre$uie să cuprindă 2"b din su$iec-i %i vo) căuta unde este este

punctul 2" pe ordonată %i vo) scrie seg)entul unde se găse%te. 3entru 6ls.: 2"b

&b]2"b,+b LM6FN 6F este în ta$el pe linia 7cb între 2' %i "04 deci4 între M,

%i M". 86ăută) în ta$el unde este ,+ la 7cb sau pe linia 7cb8Di %i vede) unde este

,+4 între care M %i M4 %i găsi) că ,+ este între M, %i M".

6 53 6


98/179

Rezultă că intervalul Clasei >> este între F;,: şi F:,K.

Petru clasa a treia HCls*III04&

A treia clasă tre$uie să cuprindă ,b din su$iec-i %i vo) căuta unde este este

punctul , pe ordonată %i vo) scrie seg)entul unde se găse%te. 3entru 6ls.:

,b &b]2"b],b!9b LMN este în ta$el pe linia 7cb între !' %i 04

deci4 între M! %i M&. 86ăută) în ta$el unde este !9 la 7cb sau pe linia 7cb8Di %i

vede) unde este !94 între care M %i M4 %i găsi) că !9 este între M! %i M&.

Rezultă că intervalul Clasei >>> este între F:,K şi F,.

Petru clasa a patra HCls*IV,/&

A patra clasă tre$uie să cuprindă 2"b din su$iec-i %i vo) căuta unde este este

punctul 2" pe ordonată %i vo) scrie seg)entul unde se găse%te. 3entru 6ls. =: 2"b

&b]2"b],b]2"b9,b LM6N 6 este în ta$el pe linia 7cb între 90 %i

9'4 adică4 între M %i M9. 6ăută) în ta$el unde este 9, la 7cb sau pe linia 7cb 8Di

%i vede) unde este 9,4 între care M %i M4 %i găsi) că 9, este între M %i M9.

Rezultă că intervalul 6lasei = este între +!4' %i 2+4!.

6 54 6


99/179

Petru clasa cici HCls*V3

6lasa cinci tre$uie să cuprindă &b din su$iec-i %i vo) căuta unde este este

punctul & pe ordonată %i vo) scrie seg)entul unde se găse%te. 3entru 6ls.=: &b

&b]2"b],b]2"b]&b+00b D+00+00 este în ta$el pe linia 7cb între

9' %i +004 deci4 între M9 %i M+0. 86ăută) în ta$el unde este +00 la 7cb sau pe linia

7cb8Di %i vede) unde este +004 între care M %i M4 %i găsi) că +00 este între M9 %i

M+0 8Al$u4 +994 pp. 2'!2!+.

Rezultă că intervalul 6lasei = este între 2+4! %i 2,.

Repre;etarea gra9ic#

6 55 6


100/179


101/179

Coclu;ii

Rezultatele standard4 nor)alizate4 sunt rezultatele standard e*pri)ate în

ter)enii unei distri$u-ii ce a 7ost trans7or)ată pentru a se potrivi cur$ei nor)ale de

distri$u-ie. a ales această procedură pentru că cele )ai )ulte distri$u-ii ale

rezultatelor $rute4 )ai ales pentru testele de a$ilită-i4 sunt aproape de cur$a nor)ală a

lui Jauss. #*istă di7erite )odalită-i de a nor)aliza: în ' clase nor)alizate5 în & clase

nor)alizate5 în 9 clase nor)alizate 8sau standard4 se nu)esc stanine @ standard ]

nine5 în ++ clase nor)alizate4 iar pa%ii procedurii includ: calcularea ta$elului de

7recven-e %i î)păr-irea lotului de su$iec-i în unită-i procentuale egale4 respectiv în

intervale între repere care sunt echidistante.

UNITATEA 5

TAONOMIA @I M


102/179

O8iecti"e

a s7in leish)an4

teste de aten-ie4 )e)orie4 percep-ie

Cuo ti e prelimiareș ț

unda)entele psihologiei



Metodologie







unda-iei Ro)


103/179


Este de două ore*

5*.* Taoomia lui Edi Fleishma

ucrarea lui #d>in leish)an WFand$ooE o7 Fu)an A$ilitiesH4 Jhidul

aptitudinilor u)ane 8QAFB a 7ost tradusă %i adaptată în -ara noastră de Foria

3itariu4 1rago liescu i 1orina 6oldea în anul 2004 ace%tia 7iind de părere că acestș ș

volu) va avea un i)pact )aCor asupra activită ii speciali tilor ro)in leish)an4 care este cuprinsă în QA 8leish)an Qo$

AnalIsis urveI. Această ta*ono)ie stă la $aza O(et 8Occupational (et>orE4

siste)ul a)erican de analiză ocupa-ională na-ională4 ea 7iind luată în condiderare în

analiza )uncii. Ta*ono)ia leish)an enu)eră %i ia în considerare patru categorii de

aptitudini.

A* 'ARD SJI%%S

+. Aptitudini cognitive

2. A$ilită-i psiho)otorii

,. A$ilită-i 7izice

6 .-0 6


104/179

". A$ilită-ile senzoriale

.* APTITUDINI%E CO(NITIVE

Aptitudii "er8ale

+. ;n-elegerea ver$ală 8opera-ionalizată ca: capacitatea de a în-elege in7or)a-ii %i

idei prezentate oral sau scris.

2. ;n-elegerea in7or)a-iilor scrise 8opera-ionalizată ca: a$ilitatea de a citi %i de a

în-elege in7or)a-ii %i idei prezentate în scris..

,. #*pri)area orală 8opera-ionalizată ca: a$ilitatea de a co)unica ver$al

in7or)a-ii %i idei ast7el înc


105/179

!. Ordonarea in7or)a-iei 8opera-ionalizată ca: capacitatea de a ur)a corect o

regulă dată sau un set de reguli pentru a aranCa lucruri sau ac-iuni întro

anu)ită ordine. ucrurile sau ac-iunile pot include nu)ere4 litere4 cuvinte4

i)agini4 proceduri4 propozi-ii %i opera-ii )ate)atice sau logice.

&. le*i$ilitatea în clasi7icare 8opera-ionalizată ca: a$ilitatea de a produce )ai

)ulte reguli4 ast7el înc


106/179

A8ilitatea spa:ial#

+. Organizarea spa-ială. 8opera-ionalizată ca: a$ilitatea de a te descurca întrun

spa-iu nou %i de a identi7ica o$iectele pe care le po-i utiliza ca repere.

2. =izualizare 8opera-ionalizată ca: a$ilitatea de i)agina cu) va arăta un o$iect

după ce îi va 7i schi)$ată pozi-ia sau sunt rearanCate %i )utate păr-i ale sale.

Ate:ia

+. Aten-ia selectivă 8opera-ionalizată ca: a$ilitatea de se concentra %i de a nu 7i

distras în ti)pul realizării unei sarcini dea lungul unei perioade de ti)p.

2. 1ozarea ti)pului 8opera-ionalizată ca: a$ilitatea de a trece de la o activitate la

alta sau de a utiliza două sau )ai )ulte surse de in7or)a-ii în acela%i ti)p4 ca

vor$ire4 sunet4 atingere sau alte surse.

,* A+I%ITI%E PSI'OMOTORII

A8ilit#:i de maipulare 9i#

+. er)itatea $ra-)


107/179

+. 3recizia controlului 8opera-ionalizată ca: a$ilitatea de a 7ace rapid %i în )od

repetat )i%cări aCustări precise pentru controlul pozi-iei e*acte a unui aparat

sau vehicul.

2. 6oordonarea )ai )ultor )e)$re 8opera-ionalizată ca: a$ilitatea de a

coordona )i%cările a doua sau )ai )ulte )e)$re î)preună 8de e*e)plu.4

două $ra-e4 două picioare4 sau un $ra- %i un picior st


108/179

,. or-a dina)ică. 8opera-ionalizată ca: a$ilitatea de a e*ercita 7or-a )usculară4

în )od repetat sau continuu4 aceasta i)plic


109/179

'. =ederea peri7erică. 8opera-ionalizată ca: a$ilitatea de a vedea o$iecte sau

)i%carea o$iectelor situate în alta direc-ie 7a-a de cea pe care este 7ocalizata

privirea..

!. Ad


110/179

a$ordează direct. =o) enu)era în continuare cele 2+ de di)ensiuni prevăzute de

#d>in leish)an.

+. Agrea$ilitate 8a$ilitatea de a 7i plăcut4 cu tact %i de aCutor atunci c


111/179

9. 6on7or)is)ul social 8a$ilitatea de a adera la regulile4 nor)ele %i

politicile de co)porta)ent social4 7or)ale sau su$în-elese5 i)plică

respectarea standardelor %i nor)elor sociale în situa-ii de )uncă.

+0. ensi$ilitatea socială 8a$ilitatea de a 7ace un diagnostic corect al

situa-iilor sociale5 include capacitatea de a în-elege %i a respecta

opiniile %i senti)entele celorlal-i4 precu) %i evaluarea coerentă a

rezultatelor ac-iunilor proprii ori ale celor din Cur.

++. Autocontrolul 8a$ilitatea de a ră)


112/179

rezista )uncii pentru o perioada lungă de ti)p4 în ciuda o$stacolelor4

o$oselii4 plictiselii %i distragerilor.

+9. Rezisten-a la concluzii pripite 8a$ilitatea de rezista tenta-iei de a lua

decizii p


113/179

!is#uncţiile atenţiei4 care în li)$aC psihiatric se nu)esc hipoprosexii4 se

asociază cu diverse tul$urări4 dis7unc-ii ale siste)ului nervos. 1e e*e)plu4 leziuni

cere$rale4 tul$urări )entale sau în depresie4 $radipshie4 adică este 7oarte lent în tot

ceea ce 7ace.

;n acela%i ti)p4 dis7unc-iile aten-iei pot indica uneori o stare de stres cronic

sau acut4 stări de sur)enaC sau de o$oseală.

Testele de ate:ie sunt ni%te pro$e si)ple în general4 care solicită su$iectului

să identi7ice un anu)it ele)ent din c


114/179

1urata& =ariază în 7unc-ie de scopul ur)ărit:

"& )inute în la$oratorul de psihologie

' )inute pentru studiul aten-iei concentrate pe ter)en scurt

+0 )inute pentru studiul rezisten-ei la )onotonie în condi-ii de aten-ieconcentrată

serii succesive de ," )inute4 cel pu-in " serii pentru studiul cur$ei de

o$oseală la aten-ia concentrată

e sta$ile%te nu)ărul de răspunsuri corecte pentru 7iecare r


115/179

lente dar care lucrează 7oarte corect. Adesea ei nu 7ac dec


116/179

' )inute su$iec-i cu un nivel superior de pregatire4

inteligen-ă %i cu adul-i4 în general5

)inute su$iec-i copii 8după +0++ ani.

#talon: nu e*istă la nivel na-ional4 put


117/179

)ări)i 8ca să îngreuneze identi7icarea lor4 iar su$iectul tre$uie să identi7ice ce

nu)ere lipsesc de la ++04 ++204 2+,0 etc.

O$iectiv: aten-ie perceptiv distri$utivă în identi7icarea unor nu)ere ce lipsesc.

3resupune stăp


118/179

di7erită de cea din plan%ă4 care corespund nu)erelor îngro%ate din plan%ă5 7iecare

nu)ăr din 7iecare coloană are un spa-iu li$er alăturat.

Sarcia su8iectului& să caute nu)ărul dat pe coloană pe plan%ă4 av


119/179

Aceste teste se 7olosesc4 în pri)ul r


120/179

2. Proba de punctare u#oară $TPP%&'( @ constă în ni%te cercule-e goale %i

sarcina su$iectului este de a 7ace c


121/179

7olosi-i creionul pentru a ur)ări liniile4 strădui-ivă să 7ace-i aceasta cu ochiul li$er.

#*erci-iul vă va convinge că proced


122/179

se cite%te lista de cuvinte clar4 răspicat4 accentu


123/179

con7uziile ce pot proveni din neaten-ia audierii sau con7uzia

sunetelor 8la (estor se ad)it con7uzii ca: gercer4 )unte

)ulte4 $arzăvarză4 $alevale4 $ine$ile etc.5 la Bontilă nu se

dau indica-ii în acest sens dar ele sunt per)ise

#talonul con7ir)ă gradul di7erit de di7icultate a pro$elor rezultate din

construc-ia lor speci7ică 8aleatorie sau categorială.

6entilă (estor A (estor B Bontilă+00 2"2& 222" 202+'0 +"+! +,+! 9+++0 9+2 +2 !&

variantele pe centilă sunt date de categoria de v


124/179

Juil7ord4 care )ăsoară 7acilitatea sau 7luiditatea cuvintelor4 ideilor4

asocierilor4 e*presiilor4 7le*i$ilitatea4 ela$orarea %i originalitatea ca

7actori ai g


125/179

Ceri:e pri"id persoalitatea psihologului

;n testarea copilului )ic se cer anu)ite caracteristici psihologului care aplică

testele4 precu): alegerea unor )iCloace corespunzătoare de testare5 pregătirea în

do)eniul )ăsurării copiilor5 e*perien-a practică5 organizarea )aterialelor5 revederea

ite)ilor testului %i deli)itarea sec-iunilor de interes în testarea respectivă5 sta$ilirea

%i )en-inerea raportului cu su$iectul testat 8este una dintre cele )ai se)ni7icative

aspecte %i cere ră$dare4 7a)iliarizarea anterioară a copilului pentru a se si)-i

con7orta$il4 utilizarea unor Cucării adecvate5 7le*i$ilitate co)porta)entală.

3sihologul tre$uie să -ină cont de progra)ul copilului 8nu se progra)ează

%edin-a i)ediat dupăa)iază c


126/179

progresivă cu v


127/179

Scala metal# este dedicată )ăsurării unor a$ilită-i4 precu): achizi-ii

senzorialperceptuale4 achizi-ionarea constan-ei o$iectului4 )e)orarea4 învă-area %i

rezolvarea de pro$le)e4 vocalizarea %i co)unicarea ver$ală4 eviden-a ti)purie a

g


128/179

Re;umat

Ta*ono)ia leish)an enu)eră %i ia în considerare patru categorii de

aptitudini hard sEills: aptitudini cognitive4 a$ilită-i psiho)otorii4 7izice %i senzoriale4

iar alte 2+ de di)ensiuni sunt considerate so7t sEills. #ste i)portant să )ăsură)

aten-ia deoarece aten-ia este i)plicată în orice tip de activitate u)ană4 iar pro$le)ele

de aten-ie duc la scăderea per7or)an-ei su$iectului în activitate. 3e de altă parte4

indivizii care au această a$ilitate 7oarte dezvoltată pot realiza la nivel superior

anu)ite sarcini4 inclusiv intelectuale sau care i)plică anduran-ă 8ră$dare %i toleran-ă

la stres. #*istă nu)eroase teste care )ăsoară aten-ia4 printre care: Testul 3raga4

A.1.3eteanu4 Testul Ro)$. ;n testarea copilului )ic se cer anu)ite caracteristici

psihologului care aplică testele4 precu): alegerea unor )iCloace corespunzătoare de

testare5 pregătirea în do)eniul )ăsurării copiilor5 e*perien-a practică etc.

Cu"ite cheie Ta*ono)ia aptitudinilor

Teste de aten-ie

Bateria McVuarrie

cale de dezvoltare


6e teste de aten-ie concentrată cunoa%te-i

1escrie-i Testul Ro)$.

3rezenta-i Testul A1 3raga.

6e pro$e cuprinde Bateria McVuarrie

6 .,4 6


129/179

Coclu;ii

;n concluzie4 testele de aten-ie se aplică %i în psihologia educa-ională în

special la copii cu per7or)an-e %colare sla$e4 ei nu se pot concentra la ore. Testele de

g


130/179

3articularită-ile în testarea individuală a inteligen-ei

or)ele inteligen-ei dezvoltate

Cuo ti e prelimiareș ț

unda)entele psihologiei



Metodologie








unda-iei Ro)


131/179


132/179

e*e)plu4 pentru un copil de , ani se începe e*a)inarea psihologică cu ite)ul

* sau Pse opre%te e*a)inarea dacă e*a)inatul a e%uat succesiv de ' ori în

rezolvara pro$eiP. #*a)inatorul tre$uie să 7ie 7a)iliarizat cu regulile de

ad)inistrare a pro$ei4 aceasta toc)ai în vederea respectării stricte a unui

standard de ad)inistrare a acesteia.

• #ste 7oarte i)portant ca e*a)inatorul să sta"ilească o relaţie cu su$iectul.

At)os7era de testare tre$uie să 7ie una cal)ă4 prietenoasă4 lipsită de tensiuni.

Această at)os7eră este pregătită un anu)e ti)p înainte de începerea testării

propriuzise.

• Testele pentru )ăsurarea intelige

Documents

Psihodiagnoza 1