MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRIITINERETULUI I SPORTULUICOALA POSTLICEAL SANITAR CAROL DAVILA BUCURETI

PROIECT DE ABSOLVIRE

Calificarea: Asistent Medical Generalist

COORDONATOR: ABSOLVENT:

BUCURETI 2014

NGRIJIREA PACIENILOR CU SPONDILOZ CERVICAL

Cuprins

Introducere Capitolul I.Notiuni generale de anatomie si fiziologie a coloanei vertebrale

Capitolul II.Simptomele afectiunii

Capitolul III.Diagnostic pozitiv

3.1.Evolutia

Capitolul IV.Tratamentul spondilozei cervicale

4.1.Tehnici de kinetoterapie Capitolul V. Rolul asistentei medicale n pregtirea pacientului pentru investigaii clinice i paraclinice

Capitolul VI. Acordarea ngrijirilor generale bolnavului cu Spondiloza cervicala

Capitolul VII. Elaborarea planului de ngrijire (3 cazuri clinice)

Capitolul VIII - Educaia sanitar

Bibliografie selectiv

Anexe

Introducere

Artroza cervical (spondiloza) este cea mai ntlnit afeciune a coloanei vertebrale la adult.Artroza cervical (spondiloza) este un sindrom clinic la care i se acord mare atenie, avnd n vedere c este o afeciune distrugtoare la nivelul coloanei cervical. Artroza cervical(spondiloza) este o afeciune care n general apare la persoane cu vrsta peste 35-40 de ani i evolueaz n timp, rareori manifestndu-se la tineri. Dei spondiloza cervical afecteaz ambele sexe n mod egal, la brbai survine mai devreme dect la femei.Evolutia spondilozei cervicale poate fi lent i prelungit, iar pacienii pot rmne fie asimptomatici sau cu durere cervical uoar. Perioadele lungi de dizabilitate nonprogresiv sunt tipice, iar n cteva cazuri condiia pacientului se deterioreaz. Morbiditatea variaz de la durerea cronic de gt, durerea radicular, diminuarea spaiului de micare, cefalee, mielopatie conducnd la slbiciune i afectarea coordonrii motorii pna la quadriparez i disfuncie sfincterian n cazurile avansate. Pacientul poate deveni dependent de crucior.Tratamentul pentru artroza cervical depinde de severitatea semnelor i a simptomelor. Scopul tratamentului este de a calma durerea, de a v ajuta n meninerea activitilor zilnice obinuite i de prevenire a prejudiciului permanent al nervilor i a coloanei vertebrale.Tratamentul medicamentos ajut doar temporar. Spondiloza cervical se trateaz prin administrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene i gimnastic medical. n cazul durerilor extreme, medicii recomand, administrarea de medicamente pe baz de codein. Tratamentul cu antiinflamatoare va fi asociat cu un miorelaxant central (Mydocalm) sau cu Diazepam. Dac durerea nu cedeaz, se trece la substane mai puternice - amitryplina sau gabapentina - sau la infiltraii.

Capitolul I.Notiuni generale de anatomie si fiziologie a coloanei vertebrale

Segment complex, de o mare importanta functionala, coloana vertebrala este alcatuita din 33 sau 34 de segmente osoase (vertebre), 344 de suprafete articulare, 23 de discuri intervertebrale si 365 de ligamente cu 730 de puncte de insertie. Asupra coloanei vertebrale actioneaza nu mai putin de 730 de muschi cu actiune directa. La toate acestea trebuind adaugate formatiunile nervoase (somatice si vegetative), vasculare, etc.

Segmentele osoase care alcatuiesc coloana vertebrala se numesc vertebre. Vertebrele au o parte anterioara numita corp si o parte posterioara numita arc. Aceste doua parti inchid intre ele canalul vertebral.

Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui cilindru scurt, care prezinta doua fete (superioara si inferioara) si o circumferinta.Arcul vertebral are o forma neregulata. Posterior si median prezinta o apofiza spinoasa, lateral doua apofize transverse si deasupra si dedesubt cate doua apofize articulare (in total patru apofize articulare dispuse vertical). Intre apofiza spinoasa si apofizele articulare se gasesc lamele vertebrale. Portiunile care leaga arcul vertebral de corpul vertebral se numesc pediculi.

Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni, fiecare din ele fiind alcatuita, in mod normal, dintr-un numar fix de vertebre:- regiunea cervicala: 7 vertebre;- regiunea dorsala: 12 vertebre;- regiunea lombara: 5 vertebre;- regiunea sacrococcigiana: 9 10 vertebre.

Vertebrele din fiecare regiune au caracteristici morfofunctionale legate de indeplinirea celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane: functia de a suporta greutatea capului, trunchiului si a membrelor superioare si functia de a asigura o mobilitate suficienta.

Suprafetele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la alta, forma lor fiind determinata de solicitarile dinamice, in regiunea cervicala si in cea lombara, diametrul transversal al corpurilor vertebrale este proportional mai mare decat cel anteroposterior, ceea ce explica posibilitatile mai mari ale acestor regiuni de a realiza miscarile de flexie si extensie.

Fiecare vertebra prezinta si diferentieri morfofunctionale, rezultate in urma mecanismelor de adaptare la solicitarile staticii si dinamicii bipede.

ArticulatiileIntre vertebre se realizeaza o serie de linii articulare, care se clasifica in :

Articulatiile corpurilor vertebrale Suprafetele articulare ale acestora sunt date de fetele inferioare si superioare (usor concave). Intre aceste suprafete osoase se gasesc discurile intervertebrale. Acestea sunt formatiuni fibrocartilaginoase, constituite dintr-o portiune periferica fibroasa inelul fibros si una centrala nucleul pulpos. Nucleul pulpos nu are o pozitie fixa, el mobilizandu-se in cursul miscarilor. Deplasarile acestuia sunt posibile, deoarece este deformabil elastic si expansibil, aceste calitati fiind legate de continutul de apa. Nucleul se afla astfel intr-o permanenta presiune si este usor de inteles de ce orice defect al inelului fibros care-l inconjoara permite hernierea lui. Limita inferioara a discurilor este alcatuita din lamele cartilaginoase, care protejeaza nucleul pulpos de presiunile excesive. In ceea ce priveste vascularizatia, la individul adult prezenta vaselor de sange se intalneste numai in conditii patologice. Nutritia cartilajului se face prin imbibitie prin lamele terminale ale suprafetelor articulare vertebrale. Usor de inteles deci de ce in conditiile unor solicitari permanente ale articulatiilor intervertebrale discul nu are posibilitatea unei nutritii corespunzatoare facilitandu-se astfel degenerescenta precoce a acestuia, (prin diminuarea sau chiar pierderea proprietatilor fizico-chimice ale acestuia). Cand discul este incarcat, diminueaza in dimensiune si se lateste.

Trebuie remarcat faptul ca nucleul pulpos are o mare forta de imbibitie, marindu-si volumul in repaus, putand da (prin insumarea maririi volumului tuturor discurilor) o alungire de pana la 3 cm. a coloanei vertebrale la subiectul tanar, sanatos. Nucleul pulpos nu este inervat. Inelul fibros este inervat de ramurile nervoase provenite din nervii sinuvertebrali care inerveaza si ligamentul vertebral comun posterior (aceasta explica si caracterul durerii din hernia sau tasarea discului intervertebral).

Rolul discurilor intervertebrale este multiplu:a) contribuie, prin rezistenta lor, la mentinerea curburilor coloanei;b) favorizeaza, prin elasticitatea lor, revenirea la starea de echilibru dupa terminarea miscarii;c) transmit greutatea corpului in toate directiile diferitelor segmente ale coloanei vertebrale;d) amortizeza socurile sau presiunile la care este supus fiecare segment in mod special in cursul miscarilor sau eforturilor.In consecinta menajarea discurilor intervertebrale fata de solicitarile inerente reprezinta o obligativitate fata de insusi corpul nostru si trebuie urmarita pana si in cursul luarii celor mai banale pozitii, cum ar fi, de exemplu, statul pe scaun. Cand speteaza este inclinata inapoi lordoza lombara normala dispare, articulatia coxofemurala se extinde si solicitarea discurilor intervertebrale este mai importanta. In mod corect se sta astfel incat lordoza lombara sa se mentina, ceea ce atrage o mai buna echilibrare a coloanei vertebrale.

Tehnica unui exercitiu fizic este cu atat mai corecta, cu cat respecta mai mult legile biomecanice de protectie impotriva solicitarilor discurilor intervertebrale.

Articulatiile lamelor vertebrale Intre lamele vertebrale nu exista propriu zis articulatii. Totusi, ele sunt unite prin ligamente speciale denumite ligamente galbene, alcatuite din fascicule de fibre elastice, care prin structura lor permit apropierea si indepartarea lamelor vertebrale una fata de alta.

Articulatiile apofizelor spinoase Ca si lamele vertebrale apofizele spinoase sunt unite intre ele prin doua feluri de ligamente: ligamentele interspinoase si ligamentul supraspinos. Primele se gasesc intre doua apofize spinoase iar ultimul este un cordon ce se intinde pe tot lungul coloanei vertebrale. In regiunea cervicala, ligamentul supraspinos este deosebit de bine dezvoltat si prin extremitatea lui proximala se insera pe protuberanta occipitala externa; el este denumit ligamentul cervical posterior si are rolul sa mentina pasiv capul si gatul pentru a nu se flecta inainte.

Articulatiile apofizelor transverse Apofizele transverse sunt unite prin ligamente intertransverse.

Articulatiile apofizelor articularesunt plane si permit numai simpla alunecare a suprafetelor articulare una peste alta.

Articulatia occipitoatlantoidaeste o diartroza bicondiliana. Suprafetele articulare ale occipitalului sunt reprezentate de cei doi condili occipitali, care privesc in jos si inainte si in afara si au o forma convexa in toate sensurile.

Suprafetele articulare ale atlasuluisunt reprezentate de cele doua cavitati glenoide, ce privesc in sus, inainte si inauntru si au o forma concava in toate sensurile. Toate aceste patru suprafete articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin. Suprafetele articulare sunt unite intre ele printr-o capsula subtire, intarita de doua ligamente, unul anterior si altul posterior.

Aparatul ligamentar principal al coloanei vertebrale este alcatuit din doua ligamente (ligamentul vertebral comun posterior si ligamentul vertebral comun anterior), care formeaza doua benzi ce se intind pe toata lungimea coloanei vertebrale.

Segmentul motorLa baza mobilitatii coloanei vertebrale se afla segmentul motor, alcatuit din discul intervertebral si ligamentele acestuia, gaurile de conjugare, articulatiile interapofizare si apofizele spinoase cu ligamentele lor.Segmentul motor poate fi impartit intr-un stalp anterior si unul posterior. Stalpul anterior este mai putin mobil, mai solid, prezinta relativ rare insertii musculare si constituie elementul principal de sustinere mecanica pasiva a coloanei vertebrale. Stalpul posterior prezinta numeroase insertii musculare si reprezinta elementul principal motor al coloanei vertebrale.

Vascularizarea maduvei spinariiIrigatia maduvei spinarii se realizeaza de o maniera cu totul aparte si cunoasterea ei este indispensabila cunoasterii sindroamelor ischemice (de deficit sau lipsa a circulatiei sanguine), cu deficitele lor neurologice grave care pot sa survina in urma diverselor afectiuni. Maduva cervicala este irigata de mai multe artere importante, care provin din arterele spinale anterioare si posterioare (ramuri ale arterei vertebrale si ale arterei cerebeloase posterioare). Maduva lombara este irigata de artere care provin din arterele sacrate laterale, iar maduva dorsala este irigata de arterele cervicale si lombare. Zona vasculara cea mai critica se gaseste la nivelul D 4, la limita celor doua teritorii vasculare.

Muschii coloanei vertebraleMiscarile coloanei vertebrale sunt produse de un mare numar de muschi, care se insera fie pe coloana, fie la distanta de ea, cum sunt unii muschi ai gatului si muschii abdominali.Muschii gatului: muschiul sternocleidomastoidian; m. scaleni; m. drept anterior al capului; micul drept anterior al capului; lungul gatului; (pielosul gatului; splenius al gatului si al capului; fasciculul superior al m. trapez)Muschii abdomenului: marele drept al abdomenului; marele oblic al abdomenului; micul oblic al abdomenului; transversul abdomenului; muschii lomboiliaci (patratul lombelor, psoasul iliac).Muschii posteriori ai trunchiului: muschiul trapez; m. marele dorsal; romboidul; unghiularul; micul dintat posterosuperior; micul dintat posteroinferior; muschii cefei (splenius, marele complex, micul complex, transversul gatului, marele si micul drept posterior ai gatului, marele si micul oblic posterior ai gatului); muschii spinali, se gasesc in santurile vertebrale formate din apofizele spinoase si coaste (m. sacrospinali, paravertebrali) sunt in numar de trei: iliocostalul, lungul dorsal si spinotransversalul; m. intertransversali si muschii interspinosi.

Statica coloanei vertebraleColoana vertebrala se poate compara cu un catarg a carui pozitie corecta depinde de intinderea paramelor. O deficienta a paramelor poate sa constituie o cauza a devierii sau frangerii catargului.

CURBURILE COLOANEI

In ortostatism si in repaus coloana vertebrala are o directie verticala si o forma usor sinuoasa mai ales in plan sagital. Curburile atenueaza socurile si favorizeaza mentinerea echilibrului coloanei pe bazin, usurand deci eforturile centurii musculare a coloanei.

Aceasta atitudine si aceasta forma se mentin datorita jocului tonicitatii musculare, elasticitatii ligamentelor si discurilor, precum si datorita imbinarii anatomice a celor 24 de segmente osoase din care este compusa coloana vertebrala, segmente care isi adapteaza unul altuia diferitele suprafete articulare.Atitudinea coloanei vertebrale depinde de varsta, sex, profesiune, stare de oboseala, stare psihica, stare de sanatate, etc.

Pentru pastrarea echilibrului in statiune bipeda se instaleaza, la inceputul celui de al doilea an de viata, curbura lombara cu convexitatea inainte (lordoza compensatorie).Echilibrul intrinsec. La adult, in statiune verticala, linia gravitatiei trece prin tragus, deci inaintea articulatiei atlantooccipitale, prin partea anterioara a umarului, usor posterior fata de o linie care ar uni cele doua capete femurale, prin mijlocul fetei externe a marelui trohanter, anterior axului transversal al articulatiei genunchiului si putin posterior celui tibiotarsian.

Datorita curburilor coloanei, proiectia centrilor de greutate ai diferitelor segmente nu se gaseste pe linia proiectiei centrului general de greutate al corpului. De aceea, actiunea gravitatiei determina de la o vertebra la alta, solicitari rotationale, care tind sa accentueze curburile si care trebuie neutralizate, deoarece altfel coloana s-ar prabusi.

Elementele care se opun solicitarilor rotationale sunt ligamentele. La coloana dorsala proiectia centrului de greutate trece anterior coloanei. Aceasta s-ar prabusi inainte daca nu ar interveni forta ligamentului vertebral comun posterior, a ligamentelor interspinoase si a ligamentelor galbene. Situatia este inversa la coloana lombara si cervicala; proiectia centrului de greutate trece posterior coloanei, iar fortele care se opun prabusirii sunt reprezentate de rezistenta ligamentului vertebral comun anterior. Ligamentele vertebrale au deci rolul de a absorbi o buna parte din solicitari.

Alte elemente care au rolul de a absorbi solicitarile sunt discurile intervertebrale. Ele nu stau in tensiune ca ligamentele, ci sub presiune. Intre aceste doua categorii de elemente anatomice, ligamentele pe de o parte si discurile de alta, supuse unor forte contrare, se stabileste o anumita stare de echilibru, denumita echilibru intrinsec.In afara echilibrului intrinsec coloana dispune (dupa cum am mentionat) de un mare numar de grupe musculare, care prin tonicitatea lor ii asigura si un echilibru extrinsec, corsetul muscular.

TIPURILE DE TINUTA

Echilibrul coloanei vertebrale nu se realizeaza in acelasi mod la toti indivizii normali. Aceasta face ca tinuta coloanei vertebrale sa difere de la individ la individ si ea trebuie pusa in legatura cu accentuarea sau diminuarea curburilor din planul anteroposterior, ca urmare a gradului de inclinare inainte a bazinului.Se deosebesc astfel cinci tipuri generale de tinuta: Spatele normal. Este tipul de tinuta in care curburile vertebrale prezinta o arcuire normala. Este tinuta de drepti ostasesc , in care inclinarea bazinului este normala. Spatele rotund. Este un tip de tinuta foarte frecvent intalnit. Convexitatea dorsala coboara si cuprinde si vertebrele lombare, iar concavitatea regiunii lombare se micsoreaza si ca intindere si ca profunzime. Bazinul este inclinat usor inainte si in jos. Spatele plat. Este un tip de tinuta mai putin frecvent intalnit. Convexitatea dorsala si concavitatea lombara dispar, dar inclinarea bazinului ramane mica. Scapulele apar reliefate inapoi. Acest tip de spate provoaca scoliozele cu evolutia cea mai grava. Spatele concav plat (sau lordotic). Este si mai putin frecvent intalnit. Concavitatea lombara se accentueaza mult prin inclinarea puternica a bazinului inainte, in timp ce convexitatea dorsala dispare. Spatele concav rotund. Este tipul de postura cel mai putin intalnit. Concavitatea lombara se accentueaza, de asemenea mult, dar concomitent se accentueaza si convexitatea dorsala.

Coloana vertebrala trebuie considerata ca o unitate functionala si fiecare tip de postura trebuie considerat ca o adaptare spontana la anumite conditii deosebite de statica si dinamica.

De asemenea trebuie luat in considerare rolul deosebit al bazinului in determinarea atitudinii coloanei vertebrale. Bazinul se costituie in suportul functional al coloanei vertebrale, participand activ la statica si dinamica acesteia. Orice disfunctie la nivelul acestuia (suferinta, asimetrie functionala sau statica) avand severe repercursiuni asupra ansamblului functional biomecanic al coloanei vertebrale.

Bazinul impreuna cu membrele inferioare se constituie in suportul biomecanicii coloanei vertebrale.

Biomecanica organului axial (coloanei vertebrale)

Miscarile coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari complexe, in care intervin mai multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza prin cumularea usoarelor deplasari ale corpurilor vertebrale, care au loc la nivelul discurilor intervertebrale, precum si la nivelul celorlalte articulatii. Aceste miscari sunt limitate de rezistenta ligamentelor, forma articulatiilor intervertebrale si de gradul de compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos din care este alcatuit discul.

Micile deplasari intervertebrale sunt posibile numai gratie prezentei nucleului pulpos, care trebuie sa aiba consistenta, forma si asezare normale. Miscarile vertebrale se executa pe nucleul pulpos ca pe un ax, nucleul jucand rolul unei adevarate bile mecanice (rulment). Se poate intelege ca pe un astfel de suport toate miscarile sunt posibile; totusi, acestea vor fi limitate ori calauzite de feluritele conformatii si pozitii ale apofizelor articulare, de ligamentele coloanei vertebrale si de corsetul muscular al acesteia.

Prin tensiunea lichidului ce se afla intre elementele sale componente, nucleul pulpos are proprietatea de a fi elastic. Datorita acestei proprietati sunt posibile miscarile coloanei vertebrale si sunt inlaturate efectele daunatoare ale presiunilor excesive sau ale socurilor suferite de rahis. Intr-o atitudine de flexie fortata are loc o apropiere a corpurilor vertebrale in partea lor anterioara prin comprimarea partiala a discului in jumatatea lui anterioara si prin impingerea usoara posterioara a nucleului pulpos, in extensie lucrurile se petrec invers. Daca nucleul pulpos trebuie considerat rulmentul pe care se executa miscarile coloanei vertebrale, inelul fibros ramane elementul cel mai important al discului intervertebral, care rezista fortelor de compresiune si decompresiune.

Din punct de vedere al goniometriei normale coloana vertebrala prezinta miscari complexe rezultate din micromiscarile cumulate ale tuturor articulatiilor intervertebrale: flexie extensie, inclinare laterala, rotatia, si ca o rezultanta a acestora circumductia.

Miscarea de flexie ventrala a trunchiului pe membrele inferioare se realizeaza prin participarea nu numai a coloanei vertebrale ci si a soldurilor.

Sacrul fiind fixat, restul coloanei poate sa execute in intregime o miscare de flexie, dar nu toate segmentele participa in aceeasi masura. Amplitudinea cea mai mare in flexie se realizeaza in regiunea cervicala si in cea lombara. Miscarea de flexie are cea mai mare amplitudine la nivelul ultimelor doua vertebre dorsale si al vertebrelor lombare.

Arcul cu concavitatea anterioara pe care-l formeaza coloana in intregul ei, nu este un arc de cerc, ci o linie curba, compusa din trei segmente, si anume: unul cu raza mai mica, pe care il formeaza coloana cervicala, unul cu raza mai mare pe care-l formeaza coloana dorsala, si unul cu raza mica, al regiunii lombare.

In miscarea de flexie, portiunea anterioara a discurilor intervertebrale este comprimata, in timp ce ligamentul vertebral comun posterior, ligamentele galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul supraspinos si muschii spatelui sunt pusi sub tensiune.

In pozitie ortostatica, muschii care initiaza miscarea de flexie sunt cei ai peretelui abdominal, mai ales dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac, precum si muschii subhioidieni si sternocleidomastoidieni. Odata miscarea initiata, grupul antagonist al extensorilor intra in actiune si gradueaza flectarea trunchiului, invingand fortele gravitationale.

In ceea ce priveste miscarea de extensie in pozitie ortostatica, in extensie, lucrurile se petrec exact invers. Muschii santurilor vertebrale, deci muschii extensori, sunt cei care initiaza miscarea, apoi miscarea este controlata de grupul anterior. Daca insa miscarea de extensie se realizeaza in pozitia de decubit ventral, extensorii vor continua sa sustina miscarea.

In miscarea de extensie, portiunile posterioare ale discurilor intervertebrale sunt comprimate, in timp ce ligamentul vertebral comun anterior este pus sub tensiune. Extensia este blocata in ultima faza de intrare in contact a apofizelor articulare si in ultima instanta si a apofizelor spinoase.

Miscarea de inclinare laterala are maximum de amplitudine in segmentul dorsal. Cand are loc si un oarecare grad de rasucire a coloanei, atunci trunchiul se inclina si mai mult lateral.

Miscarea de rotatie este maxima in regiunea cervicala. Coloana dorsala se roteste putin si numai daca se inclina lateral, in coloana lombara miscarea de rasucire se executa cand coloana este in extensie, mai ales in segmentul dorsolombar. Cand coloana este flectata, miscarea de rasucire din segmentul lombar nu este posibila, deoarece condilii vertebrelor sunt asezati vertical in articulatii si opresc miscarea; din aceeasi cauza, in flexie nu se poate face nici inclinarea laterala a segmentului lombar.

Biomecanica articulatiei atlantoaxoidiene (dintre vertebrele atlas si axis)Miscarile care se realizeaza intre atlas si axis prezinta unele particularitati, deoarece intre aceste doua vertebre nu exista nici o articulatie intre corpii vertebrali, atlasul neavand corp vertebral. Atlasul nu prezinta nici apofize articulare inferioare, care sunt reduse la simple suprafete articulare, aflate pe fetele inferioare ale maselor lui laterale. Impreuna cu acestea, apofizele superioare ale axisului realizeaza articulatiile atlantoaxoidiene laterale, articulatii plane ca si cele dintre apofizele articulare ale celorlalte vertebre.

Exista insa in plus o articulatie atlantoaxoidiana mediana de partea axisului realizata de apofiza lui odontoida, iar de partea atlasului de un inel osteofibros in care patrunde apofiza odontoida.

In articulatia atlantoaxoidiana se face numai miscarea de rotatie a capului. In timpul acestei miscari apofiza odontoida ramane pe loc, ca un pivot, in timp ce inelul atlasului se roteste in jurul ei. Pentru ca rotirea atlasului sa fie posibila, acesta aluneca pe fetele articulare axoidiene laterale. Miscarea de rotatie permisa de complexul articular atlantoaxoidian este de numai 30 pe ambele parti (stg. , dr. ). Rotatiile de amplitudini mari se fac prin participarea articulatiilor vertebrelor subiacente.

Biomecanica articulatiei occipito-atlantoide

Aceasta articulatie permite miscari de flexie si de extensie si miscari de inclinare laterala a capului dar nu permite miscari de rotatie.

Miscarea de flexie extensie se face in jurul unui ax transversal ce trece prin partea superioara a cavitatilor glenoide ale atlasului, capul actionand pe coloana ca o parghie de gradul 1, unde forta este data de muschii cefei, rezistenta este data de greutatea capului ce tinde sa cada inainte, iar punctul de sprijin este pe coloana.

Amplitudinea de flexie a capului permisa de articulatia occipitoatlantoidiana este de circa 20, iar cea de extensie de 30. Aceasta amplitudine nu este suficienta decat pentru miscarile capului, prin care se confirma ceva. Marirea amplitudinii de flexie extensie este posibila numai prin participarea vertebrelor subiacente.

Miscarea de inclinare laterala este limitata la numai 15 in articulatia occipitoatlantoida si se face in jurul unui ax sagital, care trece prin fiecare condil occipital.

Capitolul II.Simptomele afectiunii

Artroza cervical(spondiloza) este o afeciune distrugtoare la nivelul coloanei cervicale, care afecteaz corpurile vertebrale i discurile intervertebrale cervicale, (cum este cazulherniei de disc), precum i coninutul canalului spinal (rdcinile nervilor i/sau mduva spinrii).Spondiloza cervical esterezultatul degenerrii discului intervertebral.Cel mai mult sufer discurile C V-VI. Pe msur ce acesta se uzeaz cu vrsta se fragamenteaz, pierde hidratarea i sufera colaps. Iniial, procesul degenerativ ncepe la nucleul pulpos. Modificrile patologice determin ncarcerarea fibrelor centrale ale inelului fibros i exteriorizarea fibrelor externe ale acestuia, cu creterea stresului mecanic asupra feelor cartilaginoase ale corpurilor vertebrale.Artroza cervical(spondiloza) este o afeciune care mai mult apare la persoane cu vrsta peste 35-40 de ani i evolueaz n timp, rareori manifestndu-se la tineri. Spondiloza cervical afecteaz att femeile ct i brbaii, dar la brbai apare mai repede dect la femei.Presiunea exercitat asupra mduvei spinrii i a nervilor spinali genereaz o serie de simptome specifice:- dureri n zona umerilor i a gtului, acestea pot radia la nivelul umerilor i la baza craniului. Micarea gtului poate nruti durerile. Senzatia de durere se rspndete de-a lungul unui bra sau spre degete. Acest lucru este cauzat de presiunea i iritarea unui nerv care pleac de la coloana vertebral spre restul corpului,- rigiditate n zona cervical,- migrene i dureri suboccipitale si occipitale,- spasme musculare la nivelul braelor i a picioarelor,- amoreala i furnicturi ntr-o anumit parte a bratuluisau pe toat lungimea acestuia, manifestrile sugereaz presiune accentuat asupra unui nerv. Situaia poart denumirea de radiculopatie cervical,- tulburri motorii la nivelul membrelor inferioare,- dificulti de echilibru i instabilitate a mersului (ataxie),- tulburri de miciune i defecaie cnd mduva spinrii este afectat,- deficiene senzoriale la nivelul umerilor, braelor i a membrelor inferioare,- diminuarea reflexelor n cazurile severe,- disfuncii ale organelor coordonate de nervii spinali lezai,- insomnii, - tulburri de vedere,- stri delipotimie,- deficiene de memorie, concentrare, scderea randamentului intelectual. Cteodat, n cazul spondilozelor cervicale se ngusteaz spaiul necesar mduvei spinrii i a rdcinilor nervilor care provin din mduva spinrii i, trec prin coloana vertebral spre restul corpului. n cazul n care rdcinile nervoase sau mduva spinrii sunt presate, este posibil s apar:- furnicturi, - amoreal, - slbiciunea braelor i a picioarelor, - lipsa de coordonare i dificulti de mers,- pierderea controlului vezicii urinare sau a intestinelor.Simptomele principale ale artrozei cervicale sunt sindromul arterei vertebrale, sindromul hipertensiv, sindromul migrenei cervicale, sindromul radicular, sindromul prin durere de caphipotalamic, etc. n toate aceste sindromuri, pe prim plan apare durerea de cap,care are diferite mecanisme de apariie.Cele mai multe persoane resimt migrene puternice, durerea pornind din spatele capului spre frunte. n general, durerile sunt ocazionale, nu permanente, doar un pacient din zece ajunge la cronicizarea simptomelor.Sunt i cazuri de spondiloz asimptomatice, dar i situaii n care efectele sunt mai grave, cum ar fi durerea radiant n brae, nepturi sau amoreli, lipsa coordonrii membrelor sau dificulti la mers.Atunci cnd are locdeshidratareai micorarea discurilor intervertebrale, cnd apar osteofitele i are loc alterarea cartilajelor articulare i a discurilor intervertebrale, se dezvolt osteoartrita.Mielopatia spondilozic cervicalapare ca rezultat al mai multor factori fiziopatologici. Acestia sunt statico-mecanici, dinamic-mecanici, ischemia mduvei spinrii i leziunile asociate ntinderilor. Pe msura ce se dezvolt osteofitele ventrale spaiul mduvei spinrii devine micorat cu dezvoltarea mielopatiei. Clinic se observsindroame distincte care includ pentru spondiloza cervical cefalee, durere n umr, durere suboccipital, simptome radiculare i mielopatie spondilotic cervical.Pe masur ce apare degenerarea discului, stresul mecanic determin osteofite care se formeaza de-a lungul feei ventrale a canalului spinal.Adesea aparmodificri degenerative asociate ale articulaiilor, hipertrofia ligamentului galben i osificarea ligamentului longitudinal posterior.Acestea duc lacompresia structurilor nervoase senzitive i determinarea diferitelor sindroame clinice.Modificrile spondilozice sunt observate frecvent la populaiile n vrsta, totui doar un procent redus de pacieni afectai prezinta modificri radiografice simptomatice.naintarea n vrsta duce la uzarea sau chiar ruperea oaselor i esuturilor coloanei vertebrale. Potrivit diverselor statistici, nou din zece aduli vor suferi de spondiloz cervical pn la 60 de ani (cel puin jumtate dintre ei nu vor fi ns contieni, pentru c vor avea norocul unei afeciuni asimptomatice).Sedentarismul, traumele ocupaionale, expunerea la temperaturi joase i curent, obezitatea i o poziie incorect a corpului pentru perioade lungi de timp sunt factori ce reduc tonusul musculaturii paravertebrale, circulaia i metabolismul local la nivelul cartilajelor articulare, provocnd sclerozarea discurilor intravertebrale i degenerarea vertebrelor n zona cervical. Pentru ca procesul degenerativ s afecteze zona cervical i s se concretizeze n manifestrile specifice spondilozei, trebuie s fie prezent i o cauz declanatoare. n aceast situaie este vorba despre prinderea unor micro-fragmente de musculatur paravertebral ntre vertebrele cervicale, fenomen ce va antrena ulterior tot mecanismul fiziopatologic al spondilozei cervicale.Au fost raportatecazuri familiale, deci un factor geneticeste posibil.Fumatul poate constitui un factor de risc. Condiiile care contribuie la instabilitatea segmental i mobilitate segmental excesiv:coloana fuzionat congenital, paralizie cerebral, sindrom Down pot fi factori de risc pentru boala spondilozic.

Capitolul III.Diagnostic pozitiv

O metod foarte bun de diagnosticare, precis, neiradiant i foarte avansat ca numr i tip de informaii pe care le aduce, este termografia.Termografiapornete de la un principiu foarte simplu, dar foarte folositor n diagnosticare:toate bolile modific temperatura organului bolnav: unele boli scad temperatura organului afectat, altele o cresc. Termograful lucreaz cu temperatura corpului omenesc i msoar tocmai aceast modificare a temperaturii organelor n urma mbolnvirii lor.Foarte util n acest sens estegradientul de temperatur, adic diferena de temperatur dintre un esut normal i unul bolnav. Decitermografia este un sistem de scanare n infrarou.Termografia are o serie de avantaje:- nu iradiaz (cel mai mare avantaj), spre deosebire de celelalte metode, foarte iradiante (radiografia, RMN i tomografia computerizat),- se poate aplica la orice vrst i n orice situaie (inclusiv la gravide),- se poate repeta ori de cte ori e nevoie (tocmai pentru c nu iradiaz),- ajut att ndiagnosticulct i ntratamentul multor boli,- vede nainte pericolul n care se gsete o persoan de a face o anumit boal (sesizeaz degradarea zonei sau a organului respectiv i indic riscul de mbolnvire),- cu ajutorul termografiei se poate stabili numrul de edine necesare pentru tratament,- ofer precizie n tratament (care se face sub scanare termografic),- cu ajutorultermografieise poate urmri i aprecia efectul tratamentului aplicat i se poate determina cnd trebuie repetat,- este maiieftini mai uor de efectuat,- studii de laborator.

Radiografia cervical simpleste o rutin pentru fiecare pacient suspect de spondiloz cervical. Aceast investigaie evalueaz articulaiile fetei i vertebrale, foramenul, spaiile intervertebrale i formaiunile osteofitice. n anumite condiii este necesar flexia coloanei cervicale pentru a detecta instabilitatea. Radiografia arat colabarea spaiului intervertebral, osteofitoza, pierderea lordozei cervicale, hipertrofia articulaiei uncovertebrale, osteoartrita articulaiei apofizeale, diametrul canalului vertebral.

Mielografia cu scanare computer tomograficcomplet este testul imagistic de elecie pentru a evalua stenoza spinal i a foramenului. Mielografia aduce informaii anatomice n evaluarea spondilozei. Este util pentru vizualizarea rdcinilor nervoase. Scanarea CT cu sau fr contrast intratecal este folosit pentru a estima diametrul canalului. Scanarea poate demonstra osteofite mici, laterale i opaciti calcificate n mijlocul corpurilor vertebrale.

Rezonana magneticeste foarte folositoare n diagnosticarea spondilozei cervicale. Rezonana magnetic are o serie de avantaje:- imagistica direct n planuri multiple, - definire mai bun a elementelor neurale, - creterea acurateii n evaluarea bolilor spinale medulare intrinseci, - neinvazivitatea, - imagini similare mielogramei.

Electromiografiaeste util n evaluarea radiculopaiei cauzat de spondiloz, dar este de valoare limitat n evaluarea mielopatiei. n mielopatie potenialele rspunsurilor somatosenzitive evocate sunt ntrziate sau au amplitudine mic. Potenialele motorii corticale evocate sunt mai sensibile dect cele somatomotorii n evaluarea disfunciei mduvei spinale. Ca msura invaziv, discografia cervical nu este folosit de rutin n evaluarea spondilozei cervicale.

Examen histologic. Subierea i fragmentarea cartilajului articular este un element comun. Suprafata neted, alb articular devine neregulat i galben. Pierderea continu a legturilor cartilaginoase conduce la expunerea zonelor osului subcondral, care apare ca focare strlucitoare pe suprafaa articular. Fibroza, creterea formrii de os i modificrile chistice apar frecvent n osul expus. Pierderea catilajului stimuleaz formarea de os nou sub form de noduli - osteofite la marginile osului.

Diagnosticul diferenialse face cu urmtoarele afeciuni: capsulita adeziv, sindrom Brown-Sequard, sindrom de tunel carpian, sindromul medular central, boala de disc cervical, durerea miofascial cervical, neuropatia diabetic, scleroza multipl, durerea miofascial, plexopatia tumoral brahial, osteoporoza, artrita reumatoid, nevralgia occipital, siringomielia, infarctul de mduv spinal, sindromul Whiplash, tumorile Pancoast.

3.1.Evolutia

Din punct de vedere termografic,spondiloza cervicalare 5 stadii de evoluie:- spondiloza cervical n stadiul 1,local - este faza in care procesul de degradare ncepela nivelul discului intervertebral, deciexista fenomene localizate doar la nivelul unui disc,- spondiloza cervical n stadiul 2, miotonic - este faza n care procesele degenerative cuprinddou sau mai multe discuri intervertebrale, precum i structurile adiacente. Procesul depaete deci zona coloanei cervicale i cuprinde i musculatura paravertebral, de aceea se numeste miotonic, - spondiloza cervical n stadiul 3, iritativ - n aceast etap a spondilozeisunt afectai i nerviicare pleac de la nivelul coloanei vertebrale cervicale. Durerea crete n intensitate i se extinde spre regiunea umerilor. n acest stadiu apar noi afeciuni i anume:- sindromul muchilor scalene,- periartrita scapulohumeral, - distonia neurovegetativ, - sindromul Reino, - hipertensiunea arterial,- spondiloza cervical n stadiul 4, radicular - n acest stadiu, spondiloza cervical se concretizeaz prin fenomenul de compresiune a rdcinilor nervoase care pleac de la acest nivel, ceea ce nseamn c simptomalogia se rspndete pe toat zona care e enervat de rdcina nervoas respectiv. Dac e vorba de afectarea rdcinilor nervoase de la nivelul C1 - C3, se dezvoltSindromul de insuficienta circulatory vertebra-bazilara.- spondiloza cervical n stadiul 5, atrophic - n acest stadiu al spondilozei apar disfuncii trofice ale segmentului vertebral afectat. Toat simptomatologia pomenit mai nainte se accentueaz, se agraveaz i de cele mai multe ori se ajunge la complicaii. ntre cele 3 segmente ale coloanei vertebrale - cervical, toracal i lombar, pot exista diferene n ceea ce privete dezvoltareaspondilozei. ntr-un segment vertebral, spondiloza poate fi ntr-un anumit stadiu de dezvoltare, n timp ce n altul poate s fie ntr-un stadiu mai avansat, sau invers, s nu fi ajuns nca n acel stadiu. Acest lucru depinde de gradul n care estesolicitatorganismul de-a lungul anilor.

Evolutia spondilozei cervicale poate fi lent i prelungit, iar pacienii pot rmne fie asimptomatici sau cu durere cervical uoar. Perioadele lungi de dizabilitate nonprogresiv sunt tipice, iar n cteva cazuri condiia pacientului se deterioreaz. Morbiditatea variaz de la durerea cronic de gt, durerea radicular, diminuarea spaiului de micare, cefalee, mielopatie conducnd la slbiciune i afectarea coordonrii motorii pna la quadriparez i disfuncie sfincterian n cazurile avansate. Pacientul poate deveni dependent de crucior.Printre efectele mai grave se numar ngustarea canalului spinal, ceea ce duce la ntreruperea transmiterii normale a impulsurilor ("mielopatie") sau comprimarea unui disc din zona gtului (radiculopatie cervical). Principalul simptom al Raticulopatiei este iradierea durerii ctre unul din brae, dublat de ameeli i de senzaia de amorire a respectivului bra. Mielopatia are urmri mai grave, aici fiind incluse lipsa de coordonare, probleme la mers i, mai rar, incontinena urinar. Netratat, mielopatia cervical poate genera alterarea permanent a mduvei i paralizie.Pentru a nelege mecanismul dezvoltrii simptomelor produse de spondiloza cervical, trebuie s tim c n corpul vertebrelor trec vasele sanguine, care irig creierul i mduva spinrii, precum i firele nervoase. Canalul lateral vertebral este traseul arterei vertebrale: stnga i dreapta. Ptrunznd n craniu prin foramenul occipital principal, acetia alimenteaz trunchiul creierului i loburile occipitale ale semisferelor mari.Fiecare arter vertebral este nvluit de o mpletire a nervilor simpatici i alturi de eatrece nervul vertebral.Din cauza deplasrii vertebrelor cervicale, se produc spasme n muchii gtului, ai cefei, secontract vasele sanguine, ale arterei vertebrale, se stranguleaz nerviioccipital i vertebral.Apare durerea la ceaf, apoi durerea de cap i amoreala pielii. Pielea capului i a cefei devine rece sau fierbinte. Deseori, apar anxietatea i depresia nervoas, frica nefondat, irascibilitatea,oboseala, dereglarea somnului, a concentrrii, scderea auzului pe o parte, parestezii(furnicturi, nepturi, amoreli).Se deregleaz circulaia sanguin n regiunea capului, se mrete tensiunea intracranian, deseori i cea arterial. Uneori, schimbrile vzute la renghenografie nu corespund cu simptomele clasice i invers. Schimbrile distructive avansate, vzute la renghenografie nu sunt ntotdeauna nsoite de dureri sau alte simptome clinice i invers, pot fi foarte evidente simptomele clinice fr schimbri mari la renghenografie, persoanarespectiv considerndu-se sntoas.

Capitolul IV.Tratamentul spondilozei cervicale

Tratamentul pentru artroza cervical depinde de severitatea semnelor i a simptomelor. Scopul tratamentului este de a calma durerea, de a v ajuta n meninerea activitilor zilnice obinuite i de prevenire a prejudiciului permanent al nervilor i a coloanei vertebrale.Tratamentul medicamentos ajut doar temporar. Tratamentul medicamentos acioneaz mpotriva durerii cervicale, ns efectele lui sunt de scurt durat i uneori pot fi agresive pentru persoanele cu probleme gastrice. n general, spondiloza cervical se trateaz prin administrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene (ibuprofen) i gimnastic medical i/sau not. Antiinflamatoarele obinuite (ibuprofen, diclofenac, naproxen) dau, rezultate n ameliorarea simptomelor. Persoanele care sufer de astm, hipertensiune arterial, afeciuni cardiologice, hepatice sau stomacale vor nlocui antiinflamatoarele cu paracetamol. n cazul durerilor extreme, medicii recomand, administrarea de medicamente pe baz de codein. Tratamentul cu antiinflamatoare va fi asociat cu un miorelaxant central (Mydocalm) sau cu Diazepam. Dac durerea nu cedeaz, se trece la substane mai puternice - amitryplina sau gabapentina - sau la infiltraii.Aceast medicaie se ia cel mult 15 zile, iar efectele sunt limitate deoarece trateaz durerea, nu cauza.Fizioterapia asociat cu masajul terapeutic acioneaz mpotriva durerii cervical avnd efect antialgic, ajut la creterea trocitii zonelor adiacente coloanei vertebrale i la decontracturarea musculaturii paravertebrale cervicale. Efectele fizioterapiei sunt mult mai benefice i de mai lung durat dac aceste procedure se asociaz cu masajul terapeutic. Tratamentul const obligatoriu n edine de fizioterapie efectuate de 2 ori pe an i associate cu masaj terapeutic, la care se adaug lunar programul de kinetoterapie. Acesta crete mobilitatea osteoarticular, tonusul muscular, tonofic inseriile i crete nutriia discului intervertebral. Kinetoterapia reprezint un tratament care acioneaz direct asupra cauzei i este alctuit dintr-un progam de exerciii active sau active cu rezisten, program elaborat n funcie de evoluia bolii i de stadiul acesteia, de ctre un kinetoterapeut. Ea conduce la redobndirea mobilitii articulare, creterea elasticitii i tonusului muscular, diminuarea efectelor negative ale osteofitelor i la mbuntirea strii generale a organismului din punct de vedere psiho-motric. Kinetoterapia se ncepe dup 12 edine de fizioterapie associate cu masaj terapeutic. Kinetoterapia pentru spondiloza cervical nu se face la domiciliu, fr supraveghere medical, frp aparatur corespunztoare i fr un program de recuperare medical individualizat special pentru spondiloza cervical, elaborate de un kinetoterapeut. n cazul n care tratamentele convenionale nu reuesc sau dac semnele i simptomele se agraveaz, este nevoie, de intervenie chirurgical, pentru a mri spaiul alocat pentru mduv i rdcini nervoase. Intervenia chirurgical poate implica eliminarea unui disc herniat sau osteofite ori ndeprtarea unei pri a unei vertebre.Tratamentul spondilozei cervicale n medicina tradiional vizeaz restabilirea oxigenrii i a metabolismului local, eliminarea reziduurilor i a toxinelor acumulate, eliminarea micro-fragmentelor de musculatur i resorbia osteofitelor. Plantele incluse n schemele de tratament ajut la redobndirea tonusului muscular, a mobilitii articulare i la rehidratarea discurilor intravertebrale. Procedurile de acupuncturai sesiunile determoterapie tibetanajoac un rol major n eliberarea presiunii exercitate asupra cordonului medular i a rdcinilor spinale. Regenerarea leziunilor medulare sau a celor ale nervilor spinali poate fi realizat dac gradul de afectare o permite.

Tratamentul chirurgical

Daca tratamentul conservator nu da rezultate sau daca semnele neurologice si simptomele, cum ar fi scaderea fortei mainilor sau picioarelor, devin mai pregnante, probabil aveti nevoie de o interventie chirurgicala. Tipul d einterventie chirurgicala va depinde de tipul de compresie a structurior nervoase (osteofitii vertebrali, stenoza spinala). Cele mai frecvente tipuri de interventii chirurgicale includ:Abordul anterior: chirurgul face o incizie anterioara la nivelul gatului, si acceseaza portiunea anterioara a coloanei vertebrale. Apoi chirurgul poate scoate discul intervertebral si portiunea herniata a discului (hernia de disc cervicala), in functie de procesul patologic existent. Uneori, dupa inlaturarea discului intervertebral, chiurgul prefera sa umple spatiul dintre vertebre cu o grefa osoasa sau cu un implant (caja intervertebrala).Abordul posterior: prin acest abord chirurgul rezeca sau repozitioneaza oasele din portiunea posterioara a coloanei vertebrale cervicale, mai ales in cazul in care canalul vertebral prezinta o stenoza la mai multe nivele. Aceasta operatie, numita laminectomie, rezeca portiunea osoasa posterioaraa vetebrelor printr-o incizie situata la nivelul regiunii posterioare a gatului.Riscurile chirurgieiRiscurile acestei proceduri includ infectia, ruptura unei membrane care acopera maduva spinarii la nivelul locului unde s-a efectuat actul chirurgical, hemoragia, tromboza venoasa profunda, agravarea semnelor neurologice. In plus, chirurgia poate sa nu elimine toate problemele pe care le avetidatorita spondilozei cervicale.

4.1.Tehnici de kinetoterapieObiectivele specifice scolii spatelui- constientizarea posturii coloanei vertebrale,- zavorarea segmentara,- controlul miscarilor,- controlul efortului si readaptarea la effort,- controlul pozitiilor corpului n timpul miscarilor si n repaus.Kinetoterapie individuala- constientizarea pozitiei corecte vertebrale prin exercitii de dezvoltare a perceptiei- proprioceptive prin tehnica dublei perceptii: din pozitia culcat, asezat si din ortostatism,- zavorarea segmentara prin exercitii de mentinere a chingii musculare activate n- conditii de mobilizare a bolnavului n spatiu( se va continua programul si la sala de CFM),- controlul miscarilor: educarea bolnavului pentru a efectua mobilizari ale coloanei- cervicale controland permanent viteza si amplitudinea miscarilor,- controlul efortului: instruire privind exploatarea rationala a coloanei n timpul unor solicitar icervicale de tip dinamic sau static,- controlul pozitiei: nvatarea evitarii mentinerii prelungite a pozitiilor cervicale fixe sau a pozitiilor extreme ce vor fi nlocuite cu pozitii de facilitare a efortului cervical.

Kinetoterapie colectiva: la sala CFM si la bazin ca continua kinetoterapie specifica, cuaccent pe:- tehnici de mobilizare controlata,- tehnici de stabilizare cervicala,- tehnici de antrenare la efort,- exercitii de control cervical static si dinamic.- Bolnavii cu o patologie specifica stadiului subcronic stabilizata beneficieaza de tratament de recuperare n statiunile cu profil de reumatologie.

Capitolul V. Rolul asistentei medicale n pregtirea pacientului pentru investigaii clinice i paraclinice

Recoltarea sangelui prin puntie venoasa.Definiie: Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de puncie.Scopul:- explorator - recoltarea sngelui pentru examene de laborator (biochimice, hematologice, serologice i bacterologice) - terapeutic - administrarea unor medicamente sub forma injeciei i a perfuziei intravenoase; executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui.Locul punciei:orice vena ce poate fi puncionat venele de la plica cotului venele antebraului venele de pe faa dorsal a minilor venele subclaviculare venele femurale venele jugulare i epicranian

Pregtirea pacientului:

Psihic: - se explic necesitatea i n ce const tehnica, precum i faptul c nu este dureroas

Fizic:- se poziioneaz confortabil pacientul- se dezinfecteaz tegumentele- se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, astfel nct s opreasc circulaia venoas- se recomand pacientului s stng pumnul, venele devenind turgescente.

Materiale necesare : de protecie: pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez dezinfectante instrumentar i materiale sterile: ace, seringi, pense, mnui chirurgicale, tampoane- alte materiale: garou, eprubete, etichete, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal.Tehnica:- se spal minile i se mbrac mnuile- se poziioneaz garoul la circa 7-8 cm mai sus de locul de elecie, evitnd compresiunea arterei- se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei, exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine- se ptrunde oblic cu acul, fluturaul sau flexula traversnd n ordine tegumentul, apoi peretele venos trecnd de rezistena elastic pn cnd acul nainteaz n gol- se schimb direcia acului poziionndu-l orizontal, naintnd 1-2 cm. n lumenul venei- se aspir pentru a controla prezena acului n ven- se sisteaz staza venoas dup recoltare, nainte de injectare- se continu tehnica n funcie de scopul punciei- se aplic tamponul mbibat cu alcool i se retrage acul brusc- se comprim locul punciei 1-3 minute

ngrijire / intervenii dup tehnicPacientul este rugat sa ramana 5-10 min pe scaunPacientul este rugat sa faca comprese asupra locului de punctie 5 min.

Incidente i accidente:- hematom - perforarea peretelui opus- ameeli, paloare, lipotimie

ObservaiiPunctia a decurs cum trebuiePacientul nu prezinta stare de lipotimiePacientul este cooperant

Investigaia prin Rezonan Magnetic Nuclear (RMN) Metoda de investigaie prin RMN este atraumatic, minim invaziv i neiradiant ce poate implica un disconfort relativ pentru pacient n ceea ce privete zgomotul aparatului n funcionare - un aspect normal n aceast procedur.Pacientul poate solicita oprirea procedurii n orice moment al derulrii ei, printr-o simpl apsare de buton.Pregtirea Pacientuluin general nu este necesar pregtirea pacientului n vederea efecturii unei investigaii RMN.Cu excepia cazurilor speciale, n care medicul solicit o anumit conduit alimentar naintea efecturii investigaiei, pacientul poate s i desfoare activitatea, s i efectueze tratamentele curente i s se alimenteze normal.naintea efecturii investigaiei pacientul trebuie s completeze un chestionar specific, iar n unele cazuri trebuie s prezinte rezultatul testelor de laborator pentru funcia renal.

Capitolul VI. Acordarea ngrijirilor generale bolnavului cu Spondiloza cervicala

Asistentul medical are rolul si obligatia de a asigurara condiiile de mediu- saloanele comune, coridoarele i anexele spaioase, bine luminate, cu mult aer, bine ngrijite,uile nchise irit i, adesea,traumatizeaz bolnavii, de aceea n interiorl sectiei, uile dintre saloane i coridoare, camera de zi i sala de mese trebuie tinute deschise; ncperile anexe ca i colurile decoridoare trebuie s fie bine luminate,att ziua ct i noaptea, ntrucat n acestelocuri se pot izola bolnavii depresivi i pot comite tentative de sinucidere.

Pentru ctigarea i pstrarea autonomiei n autongrijire : s foloseasc mbrcminte fr nasturi, nclminte fr ireturi, lingur mai adnc pentru sup, carne tiat mrunt, cana cu cioc.Pentru a evita cderile n locuin se recomand parchet nelustruit, fr carpete, linoleum antiderapant, W.C.-uri mai nalte, balustrade de sprijin nainte de a se ridica din pat, s stea aezat cteva momente pe marginea patului . Pentru a-i pstra capacitatea de a vorbi, s fac exerciii de vorbire. Pentru prevenirea depresiei i ameliorarea strii afective, se planific: program de activiti zilnice (s lucreze ct mai mult posibil) obiective realiste discuii cu membrii familiei pentru a gsi metodele care s-i asigure pacientului o via normal i sprijin psihologic.Asistenta va asigura conditiile de mediu si va supraveghea bolnavul.Asistentului medical i revin urmtoarele atributii:- recolteaz produse patologice pentru examenul de laborator: snge, urin.- pregteste pacientul pentru examenele: PET CT- canuleaz o ven si monteaz o perfizie IV- injectii- pregteste si administreaz medicamentele la indicatia medicului.

Capitolul VII. Elaborarea planului de ngrijire (3 cazuri clinice)

PREZENTARE DE CAZ 1Interviul Date relativ stabile:Numele: C Prenumele: G. Vrst: 47 ani Sex: femininStare civil: cstorit a Ocupaie: educatoare Religie: cretin-ortodoxCondiii de via: locuiete cu soul ntr-o cas cu 2 camere. RH pozitiv \ Grupa sanguin AB IV-Motivele internrii:- ameteli,pierderi de echilibru,scadere fortei musculare,cefalee,dureri in zona cefei -Anamnez:A.H.C: - fara importantaA.P.P: - n urm cu 2 ani a fost operata de litiaza biliara -gonartrozaIstoricul bolii :Pacienta n vrst de 47 de ani, cu antecedente patologice reumatismale, prezint:cefalee,ameteli, scderea stimei de sine.Se interneaz pentru investigaii i tratament de specialitate.

Diagnostic:Spondiloza cervicala

SimptomeDiagnosticTratamentEvoluie

De 4 ani are cervicalgie, cefalee, ameeli, fiind diagnostic-t cu spondiloz cervical. De aproximativ un an are inflamaii i dureri la nivelul genunchilor i gleznelor, precum i dureri pe faa posterioar a gambei i n zona poplitee stng, datorate tromboflebi-tei.Pacienta s-a prezentat la medic acuznd:- dureri pe faa anterioar a genunchilor, la mers, la urcarea i coborrea scrilor, n ortostatism prelungit,-mobilitate limitat a genunchilor i mrire a volumului, mai accentuate la genunchiul stng (flexie 90o, s urce i s coboare scrile fr a mai avea dureri;-nu mai are insomnii, pacienta putnd s adoarm repede;-a disprut cefaleea i ameeala.

PREZENTARE DE CAZ 2Interviul Date relativ stabile:Numele: M Prenumele: I Vrst: 57 ani Sex: femininStare civil: divortat a Ocupaie: profesoara Religie: cretin-ortodoxCondiii de via: locuiete cu soul ntr-o cas cu 4 camere. RH pozitiv \ Grupa sanguin AB IV-Motivele internrii:- ameteli,pierderi de echilibru,scadere fortei musculare,cefalee,dureri in zona cefei,mers dificil din cauza durerii.Dimineata prezinta furnicaturi ale membrelor,la nivelul gatului,acestea coborand spre trunchi. -Anamnez:A.H.C: - fara importantaA.P.P: - n urm cu 4 ani:TCC de grad 2 -gonartrozaIstoricul bolii :Pacienta n vrst de 47 de ani, cu antecedente patologice reumatismale, prezint:cefalee,ameteli, scderea stimei de sine,furnicaturi,mers deficitarSe interneaz pentru investigaii i tratament de specialitate.

Diagnostic:Spondiloza cervicala

SimptomeDiagnosticTratamentEvoluie

Pacienta s-a prezentat la medic acuznd:-insomnie (somn de durat scurt: 3-4 ore),-ameeal, fr pierdere de echilibru, aproape permanent,-grea i inapeten (lipsa poftei de mncare),- decondiio-nare fizic (pacienta obosete repede, chiar la mers pe teren plat i pe distane scurte de cteva sute de metri),-cefalee periodic influenat de schimbrile meteo i de creterea TA,-dureri cervicale de intensitate medie manifestate mai ales la schimbrile meteo,-epistaxis de 3-4 ori pe sptmn datorat creterii TA,-crampe musculare la nivelul gambelor de cteva ori pe zi,-TA oscilant 16/8 mmHg-20-22/8,5mm Hg.

- hiperten-siune arterial oscilant,-insuficien- renal,-cardiopa-tie ischemic nedureroas-spondiloz cervical.- tanacan,- ketoprofen,- sertralin,- gimnastic medical:I din pozitia decubit dorsal cu genunchii ndoii i tlpile pe sol: ducerea brbiei n piept, fr ridicarea capului de pe sol de 10 ori, nclinarea capului spre dreapta i spre stnga cu tendina de a lipi urechea de umr de 10 ori, rsucirea capului spre dreapta i spre stnga de 10 ori, ridic brbia cobornd umerii pe sol, apoi coboar brbia cu ceafa lipit de sol i ridic umerii de pe sol de 8 ori, exerciii de ridicare a omoplailor i de coborre a omoplailorde 10 ori, cu minilesub ceaf, ridic capul i ntinde braele de 10 ori,II din poziia decubit ventral minile ncruciate sub brbie: aezarea succesiv a brbiei i a frunii pe mini de 10 ori, ducerea brbiei spre umrul stng, apoi spre cel drept de 10 ori, cu braele ntinse i fruntea sprijinit pe solse ridic capul de pe sol, cu dubla brbie de 10 ori,III din poziia decubit lateral: ridicarea capului cu tendina de a apropia urechea de umr de 8 ori, capul sprijinit pe o mn, apsarea capului n jos de 8 ori,IV exerciii de gimnastic medical corectiv: mers cu o carte pe cap 10 m, mers fandat cu un baston fixat la nivelul omoplailor5 m, cu bastonul inut la spate de la capete, execut mers cu extensia braelor i ducerea bastonului napoi 10m, din mers, execut extensii a braelor cu arcuire sus i lateralde 10 ori pe distan de 8 10,cu bastonul inut la ambele capete, execut ducerea bastonului sus, cu arcuirea braelor de 10 ori, bastonul sprijinit pe omoplai, execut aplecarea trunchiului nainte la 40 50, cu arcuire i capul sus revenire de 10 ori,V-din poziia pegenunchii sprijin pe palme: ndoirea coatelor cu coborrea pieptului i ridicarea capului cu privirea naintei ntinderea coatelorde 10 ori, ndoirea coatelor cu ridicarea alternativ a unui picior ntins napoi revenire de 10 ori, ridicarea braului i piciorului opus revenire de 10 ori, capul sus; mers n patru labe, cu capul sus i privirea nainte de 10 ori.Se vor evita exerciiile de flexie ale trunchiuluii se va corecta permanent poziia spatelui, care trebuie s se menin drept, cu umerii trai n jos i spre napoi.Exerciiile vor fi fcute de 4 ori pe sptmn cu o zi pauz ntre ele (o zi da, o zi nu).Dup 30 de zilese vor face 2 edinepe zi cudou zile pauz (de3 oripe sptmn).Funciede simptome se va stabiliprogramul pentru cea de-a III-a lun.Nu se recomand manipulri cu excepia traciunii uoare n ax (Sohier). n faza dureroas se folosete electroterapia antalgic. Se face masaj decontacturant.Starea pacientei de la nceputul tratamentului s-a mbuntit considerabil; pacienta continu medicaia cu Tanacan, renunnd la Ketoprofen.-TA se stabilizeaz la valoarea de 16/8 mmHg, -insomniile s-au redus ca frecven pacienta doarme 6-7 ore/noapte (destul de rar sunt i nopi cu un somn de 3-4 ore); calitatea somnului s-a mbuntit, somnul fiind mult mai odihnitor, -a crescut capacitatea de efort pacienta poate s urce scri i s parcurg distane de cteva sute de metri fr s oboseasc, -a revenit pofta de mncare i a disprut complet starea de grea, -n funcie de variaia presiunii atmosferice (schimbri meteo), mai apar dureri cervicale, dar de intensitate mult mai mic, -se reduc episoadele de epistaxis datorit stabilizrii TA.

PREZENTARE DE CAZ 3Interviul Date relativ stabile:Numele: M Prenumele: F Vrst: 65ani Sex: masculinStare civil: cstorit Ocupaie: tamplar Religie: cretin-ortodoxCondiii de via: locuiete cu soia ntr-o cas cu 5 camere. RH pozitiv \ Grupa sanguin AB IV-Motivele internrii:- ameteli,pierderi de echilibru,scadere fortei musculare,cefalee -Anamnez:A.H.C: - fara importantaA.P.P: - afectiunile copilariei Istoricul bolii :Pacientul n vrst de 65 de ani, fara antecedente patologice reumatismale, prezint:cefalee,ameteli, scderea stimei de sine.Se interneaz pentru investigaii i tratament de specialitate.

Diagnostic:Spondiloza cervicala

SimptomeDiagnosticTratamentEvoluie

Pacientul s-a prezentat la medic acuznd:- durere localizat la nivelul regiunii cervicale cu iradiere spre zona umerilor,- bilateral, dureri de cap mai ales n zona occipital, - frecvente stri de oboseal i de moleeal,- senzaia de scdere a capacitii de concentrare i a memoriei,- amoreli la nivelul minilor.spondiloz cervical, cu fenomene de iritare a plexului brahial bilateral i cu hipoxie cerebral.- masaj reflex,- masaj medical - mezoterapie nc de la primele edinte de tratament simptomele se reduc tot mai mult i starea pacientului nostru se mbunte-te mereu. La terminarea tratamentului declar c se simte foarte bine i c ntreaga lui stare s-a schimbat n bine.La final i s-a recomandat un regim de via pe care s-l urmeze n continuare, i s-a spus cum s se menajeze, cum s fac micare, i s-au dat recomandri legate de alimentaie i i s-a recomandat s revin la control dup 6 luni.

n acest caz, pentru stabilirea unui disgnostic s-a fcut o scanare termografic general i s-au obinut mai multe imagini termografice. Aceste imagini sunt nite hri colorate n care multitudinea de informaii culese de termograf este transpus n culori pentru a fi mai uor de interpretat. Pentru regiunea cervical se obine urmtoarea imagine termografic:

Analiznd aceast imagine cu ajutorul sistemului computerizat al termografului, s-a ajuns la urmtoarele concluzii: avem o imagine cu focare hipertermice difuze localizate de-a lungul ntregii coloane cervicale, cu extindere spre prile laterale ale gtului i spre regiunea umerilor. Imaginea hipertermic se deplaseaz i spre regiunea coloanei dorsale.Din analiza acestei imagini hipertermice rezult c este vorba despre o spondiloz cervical aflat n stadiul 3 radicular iritativ, cu fenomene de iritare a plexului brahial bilateral i cu hipoxie cerebral.nseamn c din cauza modificrilor de natur degenerativ de la nivelul coloanei cervicale, nu se oxigeneaz suficient de bine creierul. Din aceast cauza pot s aprea dureri de cap, ameeli, stri de oboseal i moleeal i scderea auzului i a vzului, scderea capacitii de concentrare i de memorare, precum i sunete n urechi.Pacientului i se recomand un tratament de recuperare medical specializat, bazat n exclusivitate pe metode naturiste. n cadrul fiecrei edine de tratament de recuperare se pregtete prima dat zona cervical cu un masaj reflex, un masaj medical i apoi se aplic o tehnic numit mezoterapie care folosete produse naturiste, homeopate.Pacientul a fost foarte cooperant i a fcut zilnic toate edinele de tratament recomandate, precum i edinele de ntreinere n ritmul de una pe sptmn.nc de la primele edine de tratament simptomele se reduc tot mai mult i starea pacientului s-a mbuntit constant. La terminarea tratamentului pacientul a declarat c se simte foarte bine i c ntreaga lui stare s-a schimbat n bine.La final i s-a recomandat pacientului regimul de via pe care s-l urmeze n continuare, i s-a spus cum s se menajeze, cum s fac micare, i s-a dat recomandri legate de alimentaie i i s-a recomandat s revin la control dup 6 luni.Pacientul a mers la control mai tarziu iar la scanarea de control, s-a obinut urmtoarea imagine termografic:

Din analiza computerizat a imaginii termografice a reieit c starea coloanei este foarte bun. Ca element de interpretare se menioneaz c n termografie culoarea verde reprezint normalul.Datele oferite de imaginea termografic sunt confirmate i de ctre pacient care declar c se simte bine n continuare.

Capitolul VIII - Educaia sanitar

n urma studierii rezultatelor obinute n testarea prin mijloace kinetoterapeutice a bolnavilor cu artroz cervical (spondiloz) am concluzionat urmtoarele:- redobndirea micrilor cervicale dup spondiloz se poate face total sau parial prin aplicarea programului de kinetoterapie,- redobndirea micrilor cervical a aprut destul de repede dup nceperea tratamentului kinetic,- dac spondiloza nu este tratat la timp se agraveaz starea pacientului de la durerea cronic de gt, durerea radicular, diminuarea spaiului de micare, cefalee, mielopatie conducnd la slbiciune i afectarea coordonrii motorii pna la quadriparez i disfuncie sfincterian n cazurile avansate. Pacientul putnd deveni dependent de crucior.n urma aceastei lucrri pot prezenta urmtoarele propuneri:- pentru o mai bun i mai rapid recuperare a mobilitii cervicale, propun nceperea kinetoterapiei ct mai repede posibil, chiar dac n urma tratamentului medicamentos pacietul are impresia c se simte mai bine,- renunarea la fumat, o alimentaie adecvat, sedentarismul, traumele ocupaionale, expunerea la temperaturi joase i curent, obezitatea i o poziie incorect a corpului pentru perioade lungi de timp influeneaz n foarte mare msur apariia i tratarea artrozei cervicale.

Bibriografie selectiv

-Gh.Mogos, Al.Ianculescu - Compendiu de anatomie si fiziologie, Ed. Stiintifica Bucuresi-C.Mozes - Tehnica ingrijirii bolnavului, Ed.Medicala, Bucuresti 1997-C.Brundel - Manual de medicina interna petru cadre medii, Ed. All, Bucuresti, 2011-T.Negru, M.G.Serban - Fizioterapie, manual pentru scoli sanitare postliceale, E.D.P., Bucuresti, 1994-A.Schefler, J.Braun, U.Renz - Ghid clinic de explorari, diagnostic, terapie, urgente, Ed.Medicala, Bucuresti, 1995-D.Vasile, M.Grigoriu, Chirurgie si specialitati inrudite, manual pentru scoli sanitare, E.D.P., Bucuresti, 1997- S.Daschievici, M.Mihailescu - Chirurgie, Ed.Medicala, Bucuresti, 1999-I.Nastoiu - Analize medicale la domiciliu, Ed.100+1 Gramar, Bucuresti, 1997- Al. Duminica - Modul de administrare al medicamentelor, Ed.Medicala, Bucuresti, 1995- G. Ivanovici - Interpretarea analizelor de laborator, Ed.Medicala, Bucuresti, 1995- L.Titirca - Manual de ingrijire speciala acordata pacientilor, Ed. Viata medicala romanesca, Bucuresti, 1998- F. Marin, C. Popescu - Explorari functionale pentru cadre medii, Ed.Medicala, Bucuresti, 1978- L.Titirca - Tehnici de avaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, Ed.Viata medicala romanesca, Bucuresti, 1994-M.Mihailescu - Boli chirurgicale, E.D.P., Bucuresti, 1979-Ionescu,Ruxandra-Ghid de diagnostic si tratament in reumatologie

Anexe