Suport Curs Formator

Maria Zota 1 Curs FORMATOR

CAMERAăDEăCOMER ăŞIăINDUSTRIEăPRAHOVA

Curs ”ăFORMATOR”

NOTE DE CURS MARIA ZOTA

PLOIEŞTI 2015


MODULUL 1

INTRODUCERE

Con inut Prezentare Agenda curs Obiective curs Motiva iaăsiăcomportamentulăuman Inv area.ăNo iuniăgenerale Formatorul. No iuni generale

O B I E C T I V E

−S ăneăcunoaştem −S ăîn eleag ăstructuraăşi obiectivele cursului −S ă în eleag ă no iuneaă deă motiva ieă şiă cumădetermin ăaceastaăcomportamentulăumană −S ăcunoasc ăno iuneaăînv rii −S ăcunoasc ăno iuneaădeăformator


"Nu cunoaştem niciodată bine pe oameni, ei au încăperi inchise pentru ochiul superficial". (George Calinescu). Reflec iaă deămaiă susă esteă valabil ă şiă ast zi.ă Iat ă deă ceă esteă nevoieă deă specialiştiă înădomeniulăform riiăcareăs ăcontribuieălaăcunoaştereaăprofund ăaăoameniloră implica iăîn procesul muncii.

AGENDA DE CURS

1 Motiva iaăsiăcomportamentulăumană Inva area.ăNo iuniăgenerale Formatorul. Notiuni generale 2 Teoriiăaleăînv riiăadul ilor Principiile educatiei pentru adulti. Pedagogie/Andragogie Stilurileădeăinv areăăă Deălaăteorieălaăpractic ăăăăăăăăăăăăăăă Bariereăînăcaleaăînv riiăadul ilor Invatareaăexperential 3 Comunicarea Notiuni generale Tipuri de comunicare: Comunicareaăverbal Comunicareaăparaverbal Comunicaraănonverbal 4 Formarea profesionala Notiune, Obiective, Principii, Scopuri 5 Analizarea nevoilor de formare Analizarea participantilor Proiectarea programului de formare Elaborarea materialelor Organizare logistica Livrarea cursului Cum incepem. Gestionarea emotiilor. Limbajul verbal, nonverbal, paraverbal in programul de formare. Tehnici si resurse de instruire Evaluarea, revizuirea şiăasigurareaăcalit iiăprogramelorădeăformare 6 Cine este formatorul Cunoştin eleăsiăabilit ileăunuiăformator


OBIECTIVE CURS

dezvoltareaăabilit ilorădeăcomunicareăsiădeăprezentare; însuşireaă cunoştin eloră necesareă înă vedereaă identificariiă nevoiloră deă

formare,ăpentruăaăpreg tiăsiăorganizaăsesiuniădeăinstruire; formareaă competen eloră specifice înă domeniulă evalu riiă

participantilor la procesul de formare; în elegereaăşiăasimilareaăno iunilorănecesareărealiz riiăactivit ilorădeă

formare; insusireaă cunoştin eloră necesareă pentru aplicareaă metodeloră şiă

tehnicilor speciale de formare ; in elegereaăno iunilorăprivitoareălaămarketingulăform rii; insuşireaăno iunilorănecesareăproiectariiăşiăorganiz riiăprogramelorăsiă

stagiilor de formare; formareaă competenteloră specificeă inădomeniulă evaluarii,ă revizuiriiă şiă

asigur riiăcalit iiăprogramelorăşiăaăstagiilor de formare


MOTIVA IAăŞIăCOMPORTAMENTULăUMAN Motivaţia

Omulădesf şoaraămulteăactivit i:ămanânc ,ăseăjoac ,ăinva ,ăcolec ioneazaălucr riădeăart ,ăişiăagreseazaăsemenii,ă iiăajut ,ăetc.ăOătr s tur ăcomun ăacestorăactivit iăesteămotiva ia,ă fiindăprimulălor element cronologic.

Aăcunoaşteămotiva iaăuneiăpersoaneăechivaleazaăcuăg sireaăr spunsuluiălaăintrebareaă,,deăce''ăinteprinde o activitate.ăR spunsulăesteădificil,ădeoareceăcauzeleădeclanşatoareăsuntămultipleăsiănuăseăpot reduce la stimulii externi. Activitatea,ăreac iileăsuntădeclanşateăşiădeăcauzeăinterne;ăansamblulălor a fost numit motiva ieădeă laă latinesculămotivusă (careăpuneă inămişcare).ăPentruăuniiăpsihologi,ămotivul este numele generic al oricarei componente a motivatiei fiind definit ca fenomen psihic ce declanseaza, directioneaza si sustine energetic activitatea. Componentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod de satisfacere si functii, clasificarea si explicarea lor fiind controversate. Cei mai multi psihologi accepta azi ca motivatia umana include trebuinte, tendinte, intentii, dorinte, motive, interese, aspiratii, convingeri.

Rolul motiva iei

Motiva iaăesteăesen ialaăînăactivitateaăpsihicaăşiăînădezvoltareaăpersonalit ii:

- este primul element cronologic al oricarei activitati, cauza ei interna;

- semnalizeaza deficituri fiziologice si psihologice (ex: foamea semnalizeaza scaderea procentului de zahar din sânge sub o anumita limita, in vreme ce trebuinta de afiliere este semnalizata de sentimentul de singuratate); - selecteazaăsiădeclanşeazaăactivit ileăcorespunzatoareăproprieiăsatisfaceriăsiăleăsustineăenergetică(trebuinta de afirmare a unuiăcursantădeclanseazaăactivitatiădeăinva are,ăparticipareălaăconcursuri); - contribuie,ăprinărepetareaăunorăactivit iăşiăevitareaăaltora,ălaăformareaăşiăconsolidareaăunorăinsuşiriăaleăpersonalit iiă(interesulăpentruămuzicaăfavorizeazaăcapacitateaădeăexecu ieăaăuneiălucr riămuzicale).

Laărândulăei,ăpersonalitateaămatur ăfunc ioneazaăcaăunăfiltruăpentruăanumiteămotive:ăceleăconformeăorient riiăeiăgeneraleăsuntăre inute, cele contrare sunt respinse.

Dac ăînăcaleaăsatisfaceriiăuneiă trebuin eăexistaăunăobstacol, apare o stare de încordare numita frustrare. R spunsurileălaăfrustareăsuntădiferite,ăcelămaiăfrecventăfiindăagresivitatea.ăFrustareaăesteăunăfenomen inevitabil in viata psihica; când este moderata, ea are efecte benefice asupra dezvoltarii personalit ii.ăAstfelăimposibilitateaăindepliniriiăiubiriiădatoritaădiferen elorădeăstatutăpoateădeterminaăoămunca îndarjita pentru a urca în ierarhia sociala.

Datorit caracteruluiă inevitabilă ală fustr rii, personalit iileă echilibrateă posed toleran ă laăfrustare,ă suportand,ă înă anumiteă limite,ă st riă deă tensiuneă intensaă faraă aă dezvoltaă comportamenteăpatologice.

Aşadarămotiva iaă seă refer ă laă întrebareaăde ce oamenii fac (sau se opresc din a face) diverse lucruri.ăUnămotivăesteăoănevoieăsauăoăfor ădeăorientareăpentruăoăpersoan .ăProcesulămotiva ieiăimplic ăalegereaă uneiă formeă alternativeă deă ac iuneă pentruă aă realizaă oă anumit ă finalitateă dorit ă sauă ună anumităscop.


În elegereaămotiva ieiă umaneă esteă oă problem ă complex .ăMotiveleă uneiă persoaneă potă fiă clareăpentru el dară foarteă confuzeă pentruă al ii.ă Peă deă alt ă parte,ă oă persoan ă aflat ă permanentă subă presiuneăpsihic ăpoateăfoarteăbineăs ănu-şiăîn eleag ăpropriileămotive,ăchiarădac ăacesteaăsuntăfoarteăclareăpentruăunăobservatorăinstruităînăaceast ăproblem .ăÎnămodăaşteptat,ăîn elegereaănoastr ăprivindămotiva iaăaltoraăesteăinfluen at ăconsiderabilădeăpropriileănoastreăatitudiniăfa ădeăoameni.

Ierarhia nevoilor a lui Maslow

StudiileăluiăMaslowăînămotivareaăuman ăl-auădeterminatăs ăpropun ăoăteorieăaănevoilorăbazat ăpe un modelăierarhicăcuănevoiăelementareălaăbaz ăşiănevoiăsuperioareăînăvârf,ăcaăînăfiguraădeămaiăjos

Teoriaă aă fostă ini iat ă înă 1943ă şiă aă avută oă influen ă considerabil ă ină dezvoltareaă teorieiămanagementului.

Punctul de plecare al teoriei ierarhiei a lui Maslow esteă faptulă c ămajoritateaă oameniloră suntămotiva iădeădorin aădeăaăsatisfaceăgrupuriăspecificeădeănevoi.ă

Acesteănevoiăsuntăurm toarele:

nevoi fiziologice – nevoiădeăhran ,ăsomnăetc.; nevoiă deă siguran ă – nevoiă deă aă aveaă unămediuă sigură (siguran aămoral ,ă personal ,ă siguran aăunuiăserviciu,ă),ăf r ăamenin ri;

nevoi de statut – nevoiălegateădeărela iileăafectiveăcuăceilal iăşiădeăaăaveaăunăstatutăînăcadrulăunuiăgrup (familie, prieteni) ;

nevoiă deă stim ă – nevoiă deă autorespect,ă autostim ă şiă stim ă dină parteaă celorlal i,ă incredere,ărealizari, impliniri;

nevoi de autorealizare – nevoi de autoîmplinire (pe plan moral, creativitate, ).


Ierarhia nevoiloră umaneă înă concep iaă luiă A.ăMaslowă reflect ă faptulă c ă ac iunileă umaneă suntă

orientateă spreă satisfacereaă anumitoră trebuin e.ă Modulă deă evolu ieă şiă gradulă acesteiaă variaz ă deă laă oăpersoan ălaăalta,ăastfel:

To iăsuntemăorienta iăspreăsatisfacereaănevoilor elementare, tocmai de aceea ele constituie baza piramidei. Aici sunt incluse nevoile de ordin fiziologic:ăhran ,ăaer,ăap ,ăîmbr c minte,deăordinăsenzorial, sexual,etc;

Nevoia de securitate individual ăînămediulănaturalăşiăsocialăseărefer ălaăprotejareaăfa ădeăfor eleăexterioareăostileăşiăfa ădeădiferi iăfactoriădeărisc;

Nevoile sociale seă raporteaz ă laă necesitatea acceptării şi apartenenţei. Imaginea de sine pozitiv ă înseamn ă asumareaă acestoră nevoiă superioare,ă oă imagineă negativ ă fiindă simptomă şiăfactor declanşatorăînăcazulănesatisfaceriiăcorespunz toareăaăacesteiătrebuin eăumane;

Nevoia de stimă deriv ă dintr-oă nevoieă autoevaluativ ă aă individului,ă careă doreşteă s -i fie recunoscută statutulă peă careă îlă areă sauă spreă careă aspir ,ă s -iă fieă apreciateă competen ele, cunoştin ele,ăperforman ele,ăcalit ileăş.a.ă

Nevoia de autorealizare,ă deă împlinireă deă sineă vizeaz ă construireaă uneiă imaginiă deă sineăfavorabileăşiăcapacitateaădeăautocontrol.ăAceast ătrebuin ăesteăsatisf cut ăatunciăcândăindividulăseăapreciaz ăcaăfiind „ăcineva”,ăcândăareăcapacitateaădeădecizieăasupraăscopurilorăşiămijloacelorădeăîmplinireăsocial .

Ulterior in 1970 el a mai adaugat trei trepte: - trebuite cognitive: a sti, a intelege, a invata, a descoperi; - trebuinte estetice: de ordine, de simetrie, puritate, frumos, respingere - trebuinte de concordanta: acord intre cunoastere, afectivitare, actiune I

Alădoileaăşi,ădeăfapt,ăprincipalulăpunctădinăteoriaăluiăMaslowăesteăacelaăc ăoameniiăauătendin aăde a-şiăsatisfaceănevoileă înămodăsistematic,ă începândăcuănevoileă fiziologiceădeăbaz ăşiăapoiăurcândă înăierarhie.ă Pân ă cândă ună anumeă grupă deă nevoiă nuă esteă satisf cut,ă comportamentulă uneiă persoaneă vaă fiădominat de acestea.

Cuăalteăcuvinte,ăoăpersoan ădominat ădeăfoameănuăvaăfiămotivat ădeăconsiderenteădeăsiguran ăsauăafec iune,ădeăexemplu,ăpân ăcândăaceastaănuăvaăfiăpotolit .ăMaslowăaămodificatăacestăargumentămaiătârziuă(1968)ăsus inândăc ăexist ăoăexcep ieădeălaăregul ăînăsitua iaănevoilorădeăautorealizare.ă Înăacestăcaz, satisfacerea nevoiloră pareă s ă stimulezeă apari iaă deă noiă nevoiă pentruă conştientizareaă poten ialuluiăfiec reiăpersoane. Motiva iaăluiăHerzberg Studiile lui Herzberg s-auă concentrată peă satisfac iaă înă munc .ă Înă cercetareaă ini ial ă ună num ră deăaproximativă 200ă deă ingineriă şiă contabiliă auă fostă chestiona iă s -şiă reaminteasc ă cândă anumeă auăexperimentată sentimenteădeă satisfac ieă şiă deă insatisfac ieă legateădeămunc ă sauăpostulă lorădeă lucru.ăPeăbazaă rezultateloră interviului,ă echipaă luiă Herzbergă aă ajunsă laă concluziaă c ă anumi iă factori tindeauă s ăconduc ălaăsatisfac ieăînămunc ,ăînătimpăceăal iiăducăînămodăfrecventălaăinsatisfac ie.ă Aceiăfactoriăcareăm rescăsatisfac iaăauăfostănumi iămotivatori.ăCeiăcareăcrescăinsatisfac iaăerauănumi iăfactori igienici. Aceste studii au fost extinse maiă târziuă şiă auă inclusă diverseă grupuriă deă func ionariăconstatându-se rezultate aproape similare.

Se pot face urmatoarele observatii: a)ăpeădeăoăparte,ăfaptulăc ăfactoriiămotivatoriăauăşiăeiăaspecteănegative,ăcaădeăexempluălipsaărealiz rilorăpoate duce la insatisfac ie; b)ăpeădeăalt ăparte,ă faptulăc ă factoriiă igieniciăauă laă rândulă lorăşiăaspecteăpozitiveăcumăarăfiăsalariulăceăpoateăconstituiăoăsurs ădeăsatisfac ie.


Ceiămaiăimportan iăfactori motivatori careăaparăsuntăurm torii:

Realizarea; Recunoaşterea; Munca; Responsabilitatea; Promovarea / Avansarea.

Herzbergăaăsubliniatăc ăaceştiăfactoriăsuntăprofundălega iădeăcon inutulămuncii. Ceiămaiăimportan iăfactori igienici suntăurm torii:

Politica Companiei; Supravegherea – din punct de vedere al aspectelor tehnice; Salariul; Rela iileăinterpersonale; Condi iileădeămunc .

Herzbergăaănotatăcaăaceştiăfactoriăsuntălega iămaiămultădeăcontextulăsauămediulădeălucruădecâtădeăcon inutulămuncii. Oădistinc ieămajor ăîntreăfactoriiămotivatoriăşiă factoriiă igieniciăesteăc , în timp ce factorii motivatori aducă satisfac ieă pozitiv ,ă factoriiă igieniciă servescă doară s ă previn ă insatisfac ia. Pentru a explica acestălucruăseăpoateăspuneăc ,ădac ăfactoriiămotivatoriăsuntăabsen iădinămunc ,ăangajatulăvaăexperimentaăoăinsatisfac ieăreal .

Cuătoateăacestea,ăchiarădac ăfactoriiăigieniciăsuntăfurniza i,ăeiănuăvorăaduceăsatisfac ieăînămunc .ăIgiena,ăcuăalteăcuvinte,ănuăpromoveaz ăînămodăpozitivăoăs n tateăcâtămaiăbun ăciăpoateăac ionaăpentruăaăpreveniăîmboln virile.ăDac ăseăaplic ăteoriaăluiăHerzbergălaăideileăşiăpresupunerileăaltoră teoreticieniăă,ăeăposibilăs ăseăconstateăc ăTaylorăşiăcolegiiăs iăgândeauăfoarteămultăînătermeniiăfactorilorăigieniciă(plat ,ăstimulente,ăsupraveghereăadecvat ăşiăcondi iiădeămunc ).ă

Teoria lui Herzberg a fost bineă primit ă deă manageriă şiă consultan iă pentruă distinc iaă clar ă şiărelativă simpl ă f cut ă întreă factoriiă ceă determin ă satisfac iaă pozitiv ă şiă ceiă careă cauzeaz ă insatisfac ie.ăTeoriaăaăcondusălaăoămunc ăimportant ăînăleg tur ăcuăaşaănumitaă“îmbog ireăsauădezvoltare a postului deălucru”,ăadic ăînăproiectareaălocurilorădeămunc ăastfelăîncâtăeleăs ăcon in ănum rulăoptimădeăfactoriămotivatori.

Vorbind din punct de vedere psihic, in general daca in calea satisfacerii unei trebuinte exista un obstacol, apare o stare de incordare numita frustrare. Raspunsurile la frustare sunt diferite, cel mai frecvent fiind agresivitatea. Frustarea este un fenomen inevitabil in viata psihica; cand este moderata, ea are efecte benefice asupra dezvoltarii personalitatii. Astfel imposibilitatea indeplinirii iubirii datorita diferentelor de statut poate determina o munca indarjita pentru a urca in ierarhia sociala.

Datorita caracterului inevitabil al fustrarii, personalitatile echilibrate poseda toleranta la frustare, suportand, in anumite limite, stari de tensiune intensa fara a dezvolta comportamente patologice.


ÎNV AREA

PRINCIPIILEăDEăBAZ ăALEăÎNV RII Oăcondi ieăesen ial ăpentruăaăînv aăcevaăesteăs ăfiiămotivatăs ăînve i, s ăaiădorin aădeăaăînv a, nevoia

deăaăînv a, s ă iăseăpar ăincitantăs ăînve i etc.ăPeălâng ăaceasta,ăeste,ăfireşte,ănecesarăs ăaiăcalific rileănecesareăpentruăaăputeaădobândiăcunoştin ele,ădeprinderileăşiăatitudinileărespective.

Acesteăcalific riăpotăfiăabilitate,ămaturitate,ăexperien ăetc. Exist ătotuşiăoădiferen ăîntreămodulăînăcareăînv măcândădorimăs ădobândimăcunoştin e,ădeprinderiă

şiăcelăînăcareăînv măcândăvremăs ăinfluen măformareaăunorăatitudini. CUNOŞTIN ELE Cunoştin eleă seă creeaz ă peă bazaă uneiă proces riă personaleă aă informa iiloră şi aă cunoştin eloră şiă

experien eiădejaăacumulate. Pute iă dobândiă cunoştin eă citind,ă ascultându-iă peă al iiă (prelegeriă etc),ă sauă culegândă informa iiă cuă

ajutorulămijloacelorăelectronice.ăCondi iaăprimordial ăesteăs ăave iăcalific rileărespectiveăşiăinforma iile s ăfieăprezentateăîntr-unămodăvizibilăşiăs ăave iădorin aăşiăvoin aădeăaăînv a.

Participan ilorăliăseăprezint ăinforma iile Dac ă dumneavoastr ă caă participantă viă seă prezint ă informa iile,ă s-ară puteaă s ă leă g si iă incitanteă şiă

relevante. În acest caz le ve iăadopta,ăleăve iăprocesaăînăleg tur ăcuăcunoştin eleăpeăcareăle-a iădobânditădejaăşiăînăfelulăacestaăve iăaveaănişteăcunoştin eămaiăcuprinz toareădecâtăînainteă(c ciăauăfostăad ugateăinforma iiănoi).ăSunte iăconştien iădeăcunoştin eleăpeăcareăle-a iădobândit.

Aceastaăînseamn ăc ăpute iăs ăleăfolosi iăînăcontexteădiferite.ăFiguratăvorbind,ăeleăpotăfiărecuperateădeă

peăhardă(adic ămemoriaăpeătermenălungăaăcreierului)ăatunciăcândăave iănevoieădeăele. Dac ăinforma iaănuăviăseăpareărelevant ,ăatunciăaproapeăc ăniciănu-iăda iăaten ie,ănuăreflecta iă laăeaă

(caăînăprimulăexemplu),ădarăinforma iaăpoateăs ăv ăfieăprezentat ăatâtădeădesăşiădeăintens,ă încâtăv ăvaăp trundeăoricumăînămemorie.

Aşaă esteă cazul,ă deă pild ,ă atunciă cândă sunte iă obliga iă s ă înv a iă cevaă peă dinafar .ă Înă acestă caz,ă

înv areaăseăproduceăf r ăreflec ieăşiădeăaceeaăesteăgreuădeăfolosităîntr-oăsitua ieănou . Cheia de acces esteă ună semnală careă poateă declanşaă anumiteă proceseă deă asociere.ăDeă exemplu,ă v ă

aminti iă alădoileaăversăalăuneiăpoeziiădac ăviă seăprezint ăprimul,ădară foarteăgreuă f r ăacestăprimăvers.ăÎncerca iă s ămemora iăalădoileaăversăalăunuiăcântec.ăDac ănuă reuşi i,ă încerca iădinănouădup ăceăviă s-a prezentatăprimulăversădinăacelaşiăcântec.

Acestaăesteămodulăînăcareăfunc ioneaz ăadeseaămemoriaăşiăaceastaăînseamn ăc ăşiăatunciăcândăavemă

de-aăfaceăcuăalteătipuriădeădobândireădeăcunoştin e.ăLucrurileăînv ateăpeădinafar ănuăpotăfiărecuperateădinămemorieădecâtăînăanumiteăcondi iiă– deăregul ,ăînăexactăaceleaşiăîmprejur riăînăcareăs-aădesf şuratăînv area.ăAceastaăînseamn ăc ăvaloareaăpractic ăaăuneiăastfelădeăînv riăesteăfoarteălimitat .


Ceeaă ceă controleaz ă procesulă deă cercetareă înă practic ă esteă problemaă peă careă dori iă s-oă rezolva i.ăAceastaă înseamn ăc ănumaiăaceleărezultateăaleă înv riiăcareăsunt clasificate în memorie în domeniul respectivei probleme pot fi recuperate – înă afar ădeă cazulă înă careă suntă stocateă într-o categorie foarte accesibil ,ădeterminat ădeădorin aăşiăinteresulădvs.ăetc.,ăaşaăcumăamăspusămaiăînainte.ăÎnăacestăcaz,ăşti iăc ăave iăcunoştin eleănecesareăşiăpute iădeăregul ăs ăleărecupera iădeăacoloădinănouăoricând.

Înv areaăpeădinafar ăesteăoămodelareăf r ăreflec ieăaăexperien eiăcareăvaăfiăstocat ăprobabilăundevaă

înămemorie,ă dară esteă foarteă greuă deă folosită dină nou,ă pentruă c ă deă regul ă v ă lipseşteă cheiaă deă accesă(semnalulăcorectăcareădeclanşeaz ămemoriaăetc.)

C utareaăinforma iei Dac ăpunctulădeăpornireăalăprocesuluiădeă înv are,ă înă sine,ăesteăoăproblem ăsauăună interesăanume,ă

atunciăexactăaceast ăproblem ăsauăacestă interesăvor fiăcheiaădeăacces.ăAceastaă însemn ăc ăceeaăceăa iăînv ată înă acestă contextă vaă fiă stocată înă aşaă fel,ă încâtă s ă poat ă fiă recuperată atunciă cândă contextulă esteăaproximativă acelaşiă dină nouă (deă exemplu,ă oă problem ă similar )ă sauă într-oă serieă lung ă deă problemeădiferiteă(atunciăcândăinteresulăreprezint ăcategoria).

Unăastfelădeăprocesădeăînv areăareăcaracterulădeăc utareăaăinforma iei. Pentruăaăc utaăinforma ii ave iănevoieădeăfacilit i, ave iănevoieădeăexperien ă– trebuieăs ăşti iăcevaădinainte

şi trebuieăs ăexisteăunăanumeăfelădeăorientareăaăscopuriloră(interesulăşiăproblema)ăcaăs ăşti iăceăăăăanumeăc uta i

Pentruăaăprocesaăinforma iile

trebuieă s ă existeă oă problem ădeă careă s ă fieă legate,ă participan iiă trebuieă s ă aib ă oă anumit ă experien ăanterioar ,ă astfelă încâtă informa iileă s ă poat ă ă fiă procesateă (şiă în elese)ă ă ă ă ă ă şiă trebuieă s ă existeă oăposibilitateădeălucruădinamicăcuăinforma iile,ădeăexemplu,ăprinăsimul riăsauălucrulăcuăcazuriăcomplexe

Rezultatulăunorăastfelădeăproceseăcreeaz ăcunoştin eănoiăînămin ileăparticipan ilor.ăCunoştin eleăsuntă

nuan ateăde: 1.ăcunoştin eleăşiăexperien aăanterioar 2.ăinteresulăcurentăşiărelevan aăproblemei 3.ăinteresulăparticipan ilorăpentruăsubiectăşiăpentruărezolvareaăproblemei 4. calitatea şiăaccesibilitateaăinforma iilor 5.ăabilitateaăinstrumentelorăşiăaămetodelorădeăaăcreaăinforma iiăînămoduriărelevante. Rezultatulăunorăastfelădeăproceseăesteădiferitădeălaăunăparticipantălaăaltul.ăŞiăaşaăvaăfiăîntotdeauna. Ideeaăc ăpute iăs -iăface iăpeăparticipan iăs ăînve eăacelaşiălucru,ăspunându-leăacelaşiălucruăînăacelaşiăă

felăşiăînăaceleaşiăîmprejur riăînăacelaşiătimpăesteăiluzorie. Ceeaăceăînv a iăesteădeterminatăînămareăm sur ădeăceeaăceăave iădejaăînăcapă(calific riăşiăinterese)ăşiă

trebuie s ăfieăclarăc ănoileăcunoştin e,ăcare,ăînăultim ăinstan ,ăvorăfiăstocateăînămemoriaăparticipan ilor,ăvorăfiălaăfelădeădiferiteăcumăauăfostăşiălaăînceputulăprocesuluiădeăînv are.ăDarăcunoştin eleărespectiveăauădevenităcuăsiguran ămaiăbuneăşiămaiăutilizabileăpentruăto iăparticipan ii.


DEPRINDERILE Şiă înă cazulă deprinderilor,ă modulă înă careă le-a iă dobândită joac ă ună rolă majoră înă posibilitateaă şiă

capacitateaădeăaăutilizaădinănouăceeaăceăa iăînv at. Practica,ădeăregul ,ăcreeaz ădeprinderi,ădarăesteănevoieăde foarteămultăefortăcaăs ăfaciăpeăcinevaăs ă

exersezeăceva.ăÎnăsensălarg,ăseăpoateăspuneăc ăîmprejur rileă(deăex.,ăorganizareaămuncii)ăimplic ăfoarteămult ăpractic ,ăc ăcoerci iaăpoateăduceălaăpractic ăsauăc ăexersareaăvoluntar ă(dorit )ăpoateăconduceălaăacumulareaădeăfoarteămult ăpractic .

Cuătoateăacestea,ăesteăoămareădiferen ăîntreămodurileăînăcareăve iăputeaăfiăcapabiliăulteriorăs ăutiliza iă

rezultatele practicii dvs. Dac ăexersa iăceva,ăs-arăputeaăcaădeprinderileăs ăseăformezeăcaăunăfelădeăreflex,ădeclanşatădeăanumiteă

situa iiă(careăsuntăasem n toareăcuăcondi iileăînăcareăa iăexersatăcelămaiămult),ădarănuăşti iăcuăadev ratădeăceăface iăacestălucru.ăNuăpute iăexplicaăaltoraăcumăs ăac ionezeă– altfelădecâtăexersând,ăprinăimita ieăetc.

Dac ăsitua iaădeăexersareăesteăcreat ăcuăfor a,ăaceastaă(laăfelăşiăsentimenteleăpeăcareăleăgenereaz ),ăvaă

intraăînămemorieăcaăoăparteăintegrant ăaădeprinderiiă(rezultatulăînv rii)ăşiăv ăvaăfaceăadeseaăs ănuăave iăchefăs ăface iăuzădeădeprinderiă– decâtădac ăsunte iăaproapeăfor a iăs ăoăface i.ăDeprindereaăexist ,ădarăutilizabilitateaăeiănuăesteăfoarteăbun .

Dac ădorin aăşiă interesulă reprezint ă ra iuneaăexers rii,ăatunciă lucrurileăseă schimb ătotal.ăVe iăştiăc ă

ave iăaceaădeprindere,ăve iăştiăcumăs ăajunge iălaăeaă(pentruăc ăa iăf cutătotulăconştient)ăşiăve iăfiăcapabiliăs ărecurge iălaăeaăatunciăcândăave iănevoie,ăve iăfiămândriăc ăoăave i,ăv ăvaăpl ceaăs-oăutiliza iăetc.ă

Nimeniănuăseăpoateăîndoiăc ădeprinderileăînv ateădatorit ădorin eiăparticipan ilorăşiăaăinteresuluiălor

pentruă subiectă suntămultămaiă temeiniceă decâtă celeă dobânditeă peă alteă c iă deă înv are.ăVorbimă aiciă deădeprinderiădobânditeăînămodăconştientăcareăpotăfiăfolositeăînămulteăcontexteădiferite.ăCuătoateăacestea,ătrebuieă s ă existeă ună motivă pentruă înv are.ă Persoanaă trebuieă s ă simt ă dorin aă deă aă lucraă cuă acesteădeprinderi.ăUneoriăunăparticipantăsimteănevoiaădeăaăexersaăcevaăf r ăriscuriăşiăf r ăconsecin e.ăAşaăseăpoate întâmpla când este vorba de lucrul cu elemente periculoase (chimice sau sociale). Alteori riscul ar puteaă ad ugaă înc ă ună elementă fascinant,ă careă vaă conferiă exers riiă ună efetă suplimentară (aşaă seă poateăîntâmpla,ădeăexemplu,ăînăcazulăexecut riiăunorăsarciniăcareăsuntărelevanteăpentruăal ii).

Dac ă participantulă şi/sauă companiaă dorescă deprinderiă înă cuă totul alt domeniu este important ca

activit ileă deă instruireă s ă con in ă posibilit iă deă exersareă – adic ă conştientă sauă dină proprieă voin .ăAceastaăimpuneăexigen eălegateădeăformeleăşiămetodeleădeăinstruireă(veziămaiăjos).

ATITUDINILE Schimbarea atitudiniloră nuă esteă ună procesă lesnicios.ă Niciă pentruă persoanaă careă urmeaz ă s ă seă

schimbe,ă niciă pentruă ceaă careă încearc ă s -iă schimbeă peă al ii.ă Aceastaă seă explic ,ă printreă altele,ă prinăfaptulă c ă atitudinileă noastreă suntă foarteă strânsă legateă deă personalitateaă noastr ,ă apoiă şiă pentruă c ăschimbareaădeăatitudineăfa ădeăunăelementăduceă laăschimb riăşiă înăalteăelementeă(uneoriăchiarătoate).ăAltfelă nuă vaă existaă oă consonan ă întreă atitudini.ă Îns ă noiă suntemă foarteă reticen iă laă schimbareaă unorăatitudiniă adâncă înr d cinate.ă Atitudinileă suntă instrumenteă pentruă aă în elegeă lumeaă şiă eleă nuă potă fiă


schimbateăaşaăuşoră– nuăatâtă timpăcâtă lumeaăpeăcareăoăcunoaştemănoiănuăseădestram .ăPentruăaceastaăesteănevoieădeătimpăşiătrebuieăs ăneăimplic măfoarteăputernicăînăschimbare.

Activit ileă deă instruireă înă vedereaă schimb riiă atitudiniloră sauă aă clasific riiă atitudiniloră trebuieă s ă

porneasc ădeălaăipotezaăc ăfiecareăparticipantăareădejaăanumiteăatitudiniăşiăc ă trebuieăs ăexisteămotiveăfoarteăserioaseăpentruăcaăs ăneăgândimălaăoăschimbareăa atitudinilor pe care le avem deja – şiăcuăcareăneăîmp c măestulădeăbine.

Punctulădeăplecareăarăputeaăfiăc ăexist ăoăproblem ăcareănuăpoateăfiărezolvat ăpeăcaleaăobişnuit .ăÎnă

leg tur ăcuăaceastaăparticipan iiătrebuieăs ăaib ăoănevoieă(oăra iuneăsauăoădorin )ădeăaărezolvaăproblemaăşiătrebuieăs ăexisteăanumiteăfacilit iădisponibileăpentruăprocesulădeăsolu ionare.

Unăelementăimportantăînăprocesătrebuieăs ăfieăexisten aăunorăcolegiădeăvârst ăşiăprofesiuneăcuăcareăs ă

discuta iăproblema.ăÎnăplus,ătrebuieăs ăexisteăspa iuăpentruăaăac ionaăîntr-unămodănouă(şiădiferit),ătrebuieăs ăexisteăoădiscu ie,ăgeneraliz ri,ăs ăseăîntreprind ăac iuniăetc.

Acesteăproceseăpotăaveaăoăinfluen ădecisiv ăasupraăatitudinilor.ăÎnăleg tur ăcuăplanificareaăconcret ăă

a instruirii, esteă importantă s ă seă stabileasc ă ceă atitudiniă trebuieă schimbate,ă dac ă esteă cazulă s ă seăintroduc ă noiă abord ri,ă careă trebuieă avuteă înă vedereă al turiă deă alteleă etc.ăAiciă trebuieă s ă fimă câtămaiăprecişiă cuăputin ă– con inutulă instruiriiă şiămodulă înă careă esteăprezentat ă aceastaă suntă crucialeăpentruăproces.

ÎNV AREAăPRINăEXPERIEN

Înv areaăprinăexperien ăesteăunăprocesăcareăleag ăEduca ia,ăMuncaăşiăDezvoltareaăpersonal .ăEsteăunăconceptădezvoltatădeăc treăDavidăKolb1;ăseăbazeaz ăpeăexperien ăşiăesteăputernicăinfluen atădeăJeanăPiaget,ăJohnăDeweyăşiăKurtăLewin. ModelulăÎnv riiăprinăExperien ăesteăbineăcunoscut:

1 Kolb, David (1984) Învăţarea prin experienţă. Englewood Cliff: Prentice Hall Inc.

Formarea conceptelor abstracteăşiăgeneralizareaă

Observareăreflec ie Testarea implica iilorăconceptelorăînăsitua iiănoiă

Experimentareăconcret


Modul în care este utilizat poate fi ilustrat astfel:

Începemăcuăactivit iăşiăcuămunca ceăfurnizeaz ă(înămodănormal)ăcevaăexperien .ăDac ăreflect m,ădeăasemenea,ăasupraăexperien ei,ăob inemăcunoştin eănoi,ăceeaăceăînseamn ăc ăacumăputemăfaceăactivit iănoiă şiămaiă complicateă – şi,ă dac ă dorim,ă putemă faceă ună nouă cicluă (activitate,ă experien , reflectareă şiăcunoştin e). Dup ă p rereaă luiă Argyrisă şiă Schonă (1974,ă 1978),ă înv areaă prină experien ă esteă esen ial ă pentruăeficacitateaăindividual ăşiăorganiza ional.ăEiăafirm ăc ă„...aceast ăînv areăpoateăap reaădoarăînăsitua iileăîn care valorile personaleăşiănormeleăorganiza ionaleăsus inăac iuneaăbazat ăpeăinforma iiăvalide,ăalegereăliber ăşiăinformat ăşiăangajamentulăintern”ă(Kolb,ăp.ă11).ăUtilizareaăconceptuluiăînv riiăexperimentaleănu este, prin urmare, doar un aspect tehnic. Înv areaă seă rela ioneaz ă şiă cuă termeniiă deă ă „realizare”ă şiă deă „dezvoltare”ă şiă pareă s ă fieă cazulă caăadaptareaăpeătremenăscurtăs ăfieănumit ,ăînămodănormal,ărealizare,ăînătimpăceăadaptareaăpeătermenălungăs ăfieănumit ădezvoltareă(Kolbăpă34):ă Realizare --------- Înv areă--------- Dezvoltare Indiferentă dac ă numimă acestă lucruă realizare,ă înv areă sauă dezvoltare,ă noiă înv mă dină ob inereaă deăinforma iiă(într-unăfelăsauăaltul)ăşiăprinătransformareaăacestoraădinăexperien ăşiăinforma ieăexterioar ăîn cunoştin eăinterioareăprinăreflec ieăsauăutilizareaăînăsitua iiăconcreteăîntr-un cadru experimental:

Activitate

Cunoştin e

Reflec ie

Experien


Aşaăcumăesteăilustrat,ăoăpersoan ăprimeşteăcunoştin eădiferiteăînăfunc ieădeămodulăînăcareăseădesf şoar ăînv areaă(combina iaădeăsurseăşiăformaădeătransformare).ăă Înăcazulăînăcareăc uta iăinforma iiădinăexteriorăşiăleăcombina iăcuăreflec ia,ăcunoştin eleădumneavoastr ăar putea fi numite Divergente (legateădeăpracticaă real ămaiămultă decâtă deă ceeaă ceă esteă srisă înă c r i).ăDac ăacesteăcunoştin eăsuntăfurnizateădeăc r i,ăilustra ii,ădiscu iiăcuăformatoriăetc.ăşiădac ,ădeăasemenea,ăreflecta iă asupraă lor,ă voră fiă maiă degrab ă numiteă cunoştin eă deă Asimilare (caă înă predareaă şcolar ătradi ional ). Dac ăob ine iăexperien ădinăexteriorăşiăoăutiliza iă(prinăexperimente),ăavemăceeaăceănumimăcunoştin eăde Adaptare (potăfiădiferiteădeăcunoştin eleăini ialeăaleăparticipan ilorăşiăchiarădeăceeaăceăesteăscrisăînăc r iă despreă aceeaşiă problem ).ăMulteă cunoştin eă despreă predare,ă rela iiă socialeă conducereă pară s ă fieăob inuteăînăacestăfelă– poateăpentruăc ă„r spunsurileăcorecte”ălaăîntreb riăcomplicateădinăacesteădomeniiănuă potă fiă g siteă înă c r iă sauă alteă re ete.ă Informa iileă dină c r iă etc.,ă înă combina ieă cuă experimentele,ăfurnizeaz ăceeaăceănumimăcunoştin eăConvergente – cunoştin eăcareăsuntăfoarteămultăînăconcordan ăcuăceeaăceăştiin aăconsider ăcaăfiindăr spunsurileăcorecte.ăAcesteaăparăs ăfieăutilizateăfoarteămultăînăuneleădintreădomeniileămaiătehnice,ăînăspecialăînăcazurileăînăcareăr spunsurileăcorecteăpotăfiăg siteăînăc r iăşiăliteraturaădeăspecialitate.ăUnăelectrician,ădeăexemplu,ăvaăfi,ăprobabil,ăcapabilăs ăg seasc ăaproapeătoateăr spunsurileă anticipateă laă întreb riă înă manuale,ă c r iă şi/sauă întrebândă colegiă maiă experimenta iă (sauăformatori).

Reflec ii Experiment ri Cum se face

S u r s a

Experien ădin exterior

Informare dinăc r i etc.

Asimilator

Divergent

Convergent

Adaptor

Cumăînv m?ă


FORMATORUL

Descriereaăocupa iei Formatorul este specialistul în formare care proiecteaz ,ăderuleaz ,ăevalueaz ăşiărevizuieşteăactivit iăteoreticeă/ăpracticeăşiă/ăsauăprogrameădeăformareăşiădezvoltareăaăcompeten elorăprofesionale,ăderulate în institu iiăspecializateăsauălaăloculădeămunc .

Aceast ădefini ieăextins ăesteăcompatibil ăcuă

defini iileădateăformatoruluiălaănivelăeuropean. Ca urmare, formatorul descrisăprinăacestăstandardăocupa ionalăeste:

Conceptor al programelor de formare, pe baza documentelor normative în vigoare, a standardelor ocupa ionaleă /ădeăpreg tireăprofesional ă şiă aănevoilorăunuiăanumită sectoră sauădomeniuădeăactivitateă – inclusiv al celui de formare a formatorilor. Proiectant alăprogramelorăşiăalăactivit ilorădeăformare,ăpeăbazaăidentific riiănevoiiăşiăcereriiădeăformareădintr-un anumit sector sau domeniu de activitate. Organizator ală programeloră deă formare,ă asigurândă toateă condi iileă necesareă desf şur riiă optimeă aăprogramului de formare. Facilitator al procesului de înv areă şiă deă dezvoltareă prină creareaă unoră situa iiă deă înv areă adecvateădezvolt riiăcompeten elorăprofesionaleăcareăseăconstituieăînă inteăaleăform rii. Evaluatorăalăcompeten elorăefectivăformateăsauădezvoltateălaăparticipan iiălaăformare,ăprecumăşiăalăproprieiăpresta iiăcaăformator. Evaluator al programelor de formare – atâtăalăcelorăproprii,ăcâtăşiăalăprogramelorădeăformareăpropuseăspreăevaluareăînăvedereaăautoriz rii. Persoan ă careă înva ă peă totă parcursulă cariereiă profesionale, dezvoltându-şiă permanent propriile competen eădeăformator.


MODULUL 2

FORMAREA ÎNV AREAăADUL ILOR

Con inut Teoriiăaleăînv riiăadul ilor Principiile educatiei pentru adulti. Pedagogie/Andragogie Stilurile de invatare De la teorie la practica Bariereăînăcaleaăînv riiăadul iloră Invatarea experentiala

O B I E C T I V E

−S ăcunoascaămodulăcumăinvataăadultii −S ăîn eleag ănotiunileăpedagogieăandragogie −S ăcunoasc ăstilurileădeăinvatare −S ăcunoasc ămodulă in care se pun in practica diversele teorii enuntate −S ăîn eleag ăcareăsuntăbariereleăinăcalea invatarii adultilor (ca impedimente dar si ca oportunitati in dezvoltarea profesionala) −S ă cunoasc etapele invatarii experentiale si beneficiile acesteia


TEORIIăALEăÎNV RIIăADUL ILOR

Înainteaă deă aă începeă aceast ă generoas ă tem ,ă trebuieă s ă preciz mă c ă întrucâtă literaturaă deăspecialitateăconsacr ăună termenănouăpentruăcelăcareăbeneficiaz ădeăactivitateaădeăformareă/ă trainingăşiăanumeă „learner”ă – „celă careă înva ”,ă iară înă limbaă român ă nuă amă g sită ună sinonimă suficientă deăacoperitor, vom folosi în continuare termenul de participant.

„Learner”ăareăoăconota ieăcareăfaceăcaăsferaădeăacoperireăa conceptuluiăs ăfieămaiălarg ădecâtăceaăaătermenuluiădeăparticipant,ăîntrucâtăpuneăaccentănuănumaiăpeăparteaădeăactivismăşiăimplicareăînădiscu iiăciă eviden iaz ă şiă faptulă c ă formareaă înseamn ă înămodă esen ială dezvoltareăpersonal ă prină înv are,ă iarăprogramele realizate în acest scop sunt realizate pentru a-iăoferiăparticipantuluiăşanseleăşiăoportunitateaădeăaărealizaămuncaăcuăoăeficien ăcrescut .

Programele de formare / training sunt vehiculul care mijloceşte inducerea unei schimbări comportamentale, comportamentul incluzând în acest caz şi aspecte legate de cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi relaţii. (Rae, 1997)

De-aă lungulă timpului,ăprogrameleădeăformareăauăavutădiferiteăformeăşiăauăpornitădeă laădiferiteăabord ri,ă fiindă totuşiă înă esen ă legateă deă diversele curente psihologice referitoare la modelarea comportamental ăşiăînv are.

Abord riăteoreticeăaleăînv rii

La mijlocul anilor 1960 Malcolm Knowles aăutilizatăpentruăprimaădat ătermenulă"andragogie" pentru a descrieăeduca iaăpentruăadul i.ăÎnătimpăceătermenul pedagogie este utilizat, în general, pentru a descrie "ştiinţa predării la copii” cel de andragogie seărefer ă laă"arta şi ştiinţa de a ajuta adulţii să înveţe". (Knowles 1970). Knowles a fost cel dintâi care a teoretizat în mod clar modul în care înva ăadul iiăşiăaădescrisăînv areaălaăadul iăcaăunăprocesăautodirijatădeăinvestigare.ăKnowlesăaăformulatăurm toareleăteze:

Adul iiă dorescă s ă ştieă deă ceă trebuieă s ă înve eă ună anumită lucru.ă Persoanaă adult ă trebuieă s ăconsidereăimportant ădobândireaădeănoiăcompeten e,ăcunoştin eăsauăatitudini.

Adul iiă dorescă s ă fieă autodidac iă şiă s ă iaă eiă înşişiă deciziiă înă ceeaă ceă priveşteă programeleă deăformareălaăcareădorescăs ăparticipe.

Adul iiăde inăexperien eămultămaiănumeroaseăşiăvariateădecâtătinerii,ăastfelăîncâtăcorelarea noului procesă deă înv areă cuă experien aă (ele)ă dină trecută poateă sporiă semnifica iaă noiloră situa iiă deăînv areăşiăîlăpoateăajutaăpeăparticipantăînădobândireaănoilorăcunoştin e.

Adul iiăsuntăpreg ti iăs ăînve eădinănouăînămomentulăînăcareăseăconfrunt ăcuăoăsitua ieădeăvia ăpentruăcareăauănevoieădeămaiămulteăcunoştin e.

Adul iiăseăangajeaz ăînăprocesulădeăînv areăurm rindărezolvareaăunorăsarciniăînăcadrulăînv rii.

PrincipiileăluiăKnowles,ăpotăfiăsimplificateădup ăcumăurmeaz ă(Simmonds,ă2003):

Adul iiămaturiăseăauto-orienteaz ăşiăsuntăautonomiăînăceeaăceăpriveşteăabordareaăînv rii; Adul iiăînva ăcelămaiăbineăprintr-oămetod ăcareăseăconcentreaz ăasupraăofeririiădeăexperien ; Adul iiă suntă conştien iă deă nevoileă loră specificeă deă înv areă ceă rezult ă dină meseriaă peă careă oăpractic ;

Adul iiăsimtănevoiaăs ăapliceăcunoştin eleăsauăabilit ileănouădobânditeăînăcircumstan eăimediate; Înv areaăarătrebuiăprivit ămaiădegrab ăcaăunăparteneriatăîntreăformatoră/ătrainerăşiăparticipant,ăiarăexperien aăparticipan ilorăarătrebuiăs ăfieăfolosit ăcaăoăresurs .


Ceaămaiăfaimoas ăteorieăasupraăînv riiăesteăaceeaăenun at ădeăKolbă(1981)ăşiăseărefer ălaă înv areaăexperien ial (înv areaădinăpractic ).ăAreălaăbaz ăurm toareleăprincipii:

Înv areaătrebuieăperceput ămaiădegrab ăcaăunăprocesădecâtăînătermeniădeărezultate; Înv areaăesteăunăprocesăcontinuuăbazatăpeăexperien ; Procesulădeăînv areănecesit ărezolvareaăconflictelorăîntreămoduriădialecticăopuseădeăadaptareălaă

mediu; Înv areaăesteăunăprocesăholisticădeăadaptare la mediu; Înv areaăimplic ăschimburiăîntreăomăşiămediu; Înv areaăesteăunăprocesădeăcunoaştereăcreativ .

Iat ăciclulă înv riiă adul iloră înăconformitateăcuă teoriaă luiăHoneyăşiăMumfordă (2000)ăavândă laăbaz ăteoriaăluiăDavidăKolb.

Amăoăexperien Tragăoăconcluzieăînăurmaăexperien eiăavute Reflectez,ăanalizezăaceaăexperien Planificăpaşiiăurm tori

STILURILE DE INVATARE

Explica iileămodeluluiăKolb: Converge – combin ăconceptualizareaăabstract ăcuăexperimentareaăactiv ; Separ ă/ăDivideă– combin ăexperien aăconcret ăcuăobserva iaăreflexiv ; Asimileaz ă– combin ăconceptualizareaăabstract ăcuăobserva iaăreflexiv ;

Avândă înăvedereă acestă cicluă ală înv rii,ăKolbă (apud.ăMilanoă&ăWillis,ă 1998)ăaă considerat c ăfiecare adult este tributar unui stil de înv areăspecific. Convergent:ă încearc ă s ă aduneă informa iaă într-ună singură r spunsă corect.ă Puncteă tari:ă rezolvareaă deăprobleme,ăluareaădeădecizii,ăaplica iileăpractice. Divergent:ăîncearc ăs ăgenerezeăideiăalternative,ăop iuni,ăposibilit i.ăPuncteătari:ăimagina ie,ăaten ieălaăsensuriăşiălaădetalii,ăcapacitateaădeăaăvedeaăoăsitua ieădinămaiămulteăperspective. Asimilare:ă încearc ă s ă creezeă şiă s ă în eleag ă teoriiă careă suntă logiceă şiă precise.ă Puncteă tari:ă gândireăinductiv ăşiăabilitateaădeăaăcreaămodeleăteoretice. Adaptare:ă Încearc ă s ă r spund ăcondi iiloră înă careă seă g seşteă laăună anumitămoment,ă seă adapteaz ă şiăac ioneaz .ăPuncteătari:ăaplica iiăpractice,ănoiăexperien e,ăs ăfac ălucrurileăs ăseămişte.

Iat ăcumăpotăar taăaşadarăparticipan iiălaăunăcursădeătraining (Honey si Mumford, 2000): ACTIVIŞTIIă– seăimplic ătotalăîntr-oănou ăexperien .ăLeăplaceăsenza iaădeăaiciăşiăacumăşiăsuntăferici iăs ăfieădomina iădeăexperien aăimediat .ăSuntădeschişi,ănuăauăniciăoăumbr ădeăscepticism,ăşiăacestăfaptăîiăfaceă s ă fieă entuziaştiă înă leg tur ă cuă fiecareă lucruă nou.ă Filozofiaă loră esteă „M cară oă dat ă potă încercaă


orice!”.ă Tindă s ă fac ă cevaămaiă întâiă şiă apoiă s ă seă gândeasc ă laă consecin e.ă Zileleă loră suntă plineă deăactivit i.ă G sescă solu iiă laă problemeă prină intermediulă brainstormingului.ă Deă îndat ă ceă oă activitateă aăîncetatăs -iămaiăintereseze,ăeiăoăcaut ăpeăurm toarea.ăTindăs ăcauteăprovocareaăexperien elorănoi,ăîns ăsuntă plictisi iă deă implementareă sauă consolidareă peă termenă lung.ă Suntă persoaneă gregareă şiă îiă implic ămereuăpeăceilal iă,ăîns ăînăacestămodăcaut ădeăfaptăs ădevin ăcentrulăaten iei. REFLEXIVII – leăplaceăs ăfac ăunăpasăînapoiăpentruăaăgândiăasupraăexperien eiăavuteădinămaiămulteăpuncteădeăvedere.ăAdun ădate,ăşiădirectăşiăprinăintermediulăaltoraăşiăprefer ăs ăseăgândeasc asupra lor îndelungă înainteă deă aă ajungeă laă oă concluzie.ăColectareaă detaliat ă aă dateloră şiă analizaă experien eloră şiăevenimentelorăsemnificativeăesteăceeaăceăconteaz ,ăaşaăîncâtăeiătindăs ăamâneăajungereaălaăoăconcluzieăfinal ăoăcâtămaiălung ăperioad ădeătimp.ăFilozofiaălorăesteăs ăaib ăgrij .ăSuntăpersoaneăcareăseăgândescămultă şiă leăplaceăs ă iaă înăconsiderareă toateădimensiunileăposibileă şiă toateă implica iileă înainteădeăaă faceăvreoămişcare.ăEiăsuntăceiăcareăprefer ăs ăiaălocămaiăînăspateăînăcadrulăşedin elor sauădiscu iilor.ăLeăplaceăs ă îiă observeăpeă ceilal iă oameniă înă ac iune.ă Îiă ascult ă peă ceilal iă şiă iauăpulsulă discu ieiă înainteădeă a-şiăexprimaăpuncteleădeăvedere.ăTindăs ăadopteăunăprofilăştersăşiăauăunăaerăpu inădistant,ă tolerant.ăAtunciăcândă ac ioneaz ă o facă avândă înăminteă întregulă ansambluă careă includeă trecutulă şiă prezentulă caă şiă alteăobserva iiăpersonale. TEORETICIENII – adapteaz ă şiă integreaz ă observa iileă înă teoriiă complexeă şiă logice.ă Eiă gândescăproblemele de jos în sus, pas cu pas, logic. Ei asimileaz ăideiădisparateăînăteoriiăcoerente.ăTindăs ăfieăperfec ioniştiă şiă tindăs ănuăseăopreasc ăpân ăcândă lucrurileănuăsuntăcurateăaşaăcumăvorăeiă şiă fixateă înăschemeă ra ionale.ă Leă placeă s ă analizezeă şiă sintetizeze.ă Prefer ă ipotezeleă deă baz ,ă principii,ă teorii, modeleăşiăgândireaăsistemic .ăFilozofiaălorăvalorizeaz ăra ionalitateaăşiălogica,ă„Dac ăeălogic,ăatunciăeăbun”.ăÎntreb rileăpeăcareăeiăleăadreseaz ăînămodăfrecventăsuntă„Areălogic ?”,ă„Cumăseăpotriveşteăastaăcuăcealalt ?”,ă„Deăundeăpornimădemersul?”.ăTind s ăfieădetaşa i,ăanaliticiăşiădedica iăra ionalit iiăobiectiveămaiădegrab ădecâtăsitua iilorăambigueăsauăsubiective.ăAbordeaz ăproblemeleălogic.ăAcestaăesteămodelulălorămentalăşiărespingăoriceăcareănuăseăîncadreaz ăînăel.ăMaximizeaz certitudinileăşiăseăsimtăinconfortabilăfa ădeăjudec iăsubiective,ăgândireălateral ăşiăoriceălucruăcareăeălaăîntâmplare. PRAGMATICII – leăplaceă s ă încerceă ideiănoi,ă teoriiă şiă tehniciă pentruă aăvedeaădac ă func ioneaz ă înăpractic .ăCaut ă şiă cerceteaz ă ideiă noiă şiă caut ă oriceă oportunitate pentru a le experimenta. Sunt acele tipuriădeăpersoaneăcareăseăîntorcădeălaăunăcursădeămanagementăinspira iăşiăpliniădeăideiăpeăcareăarăvreaăs ăleă încerceăşiă s ă leăpun ă înăpractic .ăLeăplaceăs ăseă îndeletniceasc ăcuădiverseă lucruriăşiăac ioneaz ăcuăîncredereăatunciăcândădauădeăoăideeăcareăleăplace.ăTindăs ănuăaib ăstareăînădiscu iiăcuăfinalădeschis.ăSuntăînăesen ăpractici,ăcuăpicioareleăpeăp mântăc roraăleăplaceăs ăiaădeciziiăpracticeăşiăs ărezolveăprobleme. R spundăbineăproblemelorăşiăoportunit ilorăprovocatoare.ăFilozofiaălorăesteă„Exist ăîntotdeaunaăoăcaleămaiăbun ”ăşiă„Dac ămerge,ăatunciăeăbun”. Înăprimaă faz ,ăceaă aăexperien eiă concreteă – s ă spunemăc ăaiă realizatămaiămulteăbuc iădintr-unăşurubăspecialăîns ăeleănuăaătrecutădeăcontrolulăcalit iiăşiăşefulă i-aăreproşatăc ăaiăf cutămulteăerori. Înăfazaăreflexiv ăteădaiăunăpasăînapoiăşiăteăgândeştiăundeăaiăgreşită– po iăchiarăreluaăprocesulăînăminteaăta. Înăfazaădeăabstractizareăîncerciăs ăîn elegiădeăceăaiăgreşit,ăcumăpo iăcorectaăerorileăşiăteădeciziăs ăîncerciăs ărealizeziăaceleăşuruburiăcuăluminaăbatândădinăparteaăstâng ăpentruăoămaiăbun ăvizibilitate. Înăfazaăaăpatra,ătesteziănouaăideeăînănouaăsitua ie.


DE LA TEORIE LA PRACTICA Cumăarat ă îns ă toateă acesteămetode,ă teoriiă şiă evenimenteă înăpractic ?ăPracticieniiă spunăc ăpentruă aă fiăcapabilăs ărealizeziăefectivăunăevenimentădeătraining,ătrebuieăs - iăpuiăcelăpu inăşapteăîntreb ri.

CINE? Pentruăcineăesteăsesiuneaădeătrening?ăCineăoăvaăconduce?ăCineăsuntăceiăcareăparticip ?ăCâteăpersoaneăsuntăşiăcareăsuntăcaracteristicileălor?ă

DE CE? Cunoscândă dejaă participan ii,ă înă aceast ă faz ă trebuieă determinateă obiectivele de formare. Care este scopul?ăCareăseădoreşteăaăfiărezultatul? Care este intaăşiămotiva ia sesiunii?

CE? Ceădoreştiăcaăparticipantulăs ăştieăefectivăsauăs ăpoat ăface?ăAdic ,ăcâtădeăspecificăşiădetaliatătrebuieăs ăfieă con inutulă cursului?ă Înă realizareaă acestuiă pas,ă esteă bineă s ă începiă cuă ceeaă ceă nuă trebuieă s ă ştieăparticipan iiălaăfinalulăsesiunii.ăTrainerulăesteăcelăcareăfixeaz ălimitele,ăcareădelimiteaz ăbarierele.ăMul iădesigneriă deă trainingă suntă foarteă ambi ioşi.ăDorescă s ă concentrezeă preaămultămaterială într-oăperioad ăpreaăscurt ădeătimp.ăSuntădeăîn elesăconstrângerileăfinanciareăşiădeătimp.ăTotuşi,ăpentruăcaătrainingulăs ăfie productivănuădoarăeficient,ătocmaiălimitareaăcon inutuluiăesteăfactorulăcareăpoateădeterminaăunăcâştigăsubstan ial.ăDeci,ăcumăpuiăpriorit ile,ăcumăselecteziăgrâulădeăneghin ?ăOăilustrareăbun ăesteăpozi ionareăinforma ieiăsubăformaăuneiăpâlnii. TREBUIE INCLUS AR TREBUI INCLUS DAC ăMAIăEăLOC

UNDE? Undeă seă vaă desf şuraă sesiuneaă deă formare.ă Laă loculă deă munc ,ă înă timpulă activit ii,ă laă folosireaăutilajului,ă înă fabric ,ă laă birou?ă Sauă poateă s ă seă desf şoareă într-oă sal ă deă formare, într-oă sal ă deăconferin e,ăînăafaraăprogramului?ă

CÂND? Laăceămomentătrebuieăs ăaib ălocăprocesulădeăformare?ăLaăceăor ?ăÎnăcareăziădinăs pt mân ?ă Sauădinălun ăsauădinăan?ăPutemăporniăchiarădeălaăexempleleăpeăcareăniăleăofer ăşcoala.ă ine iăminteăc ăoreleădeămatematic ăerauămaiămereuădiminea aăiar sportul mai spre finalul zilei? Multeăpersoaneăprefer ăs ăparticipeălaăsesiuniădeăformareăînătimpulădimine ii.ăPentruăal iiăîns ,ăesteădestulădeădificilăs ăîşiăintreăînăritmădeădiminea ăşiăprefer ăînv atulăseara sau noaptea. Aşadar,ăfiecareăînva ăînămodădiferităînădiferiteămomenteăaleăzilei.ăÎns ădeăexemplu,ăesteăbineăcunoscutăc ăimediatădup ămasaădeăprânzănuăesteăunămomentăfavorabilăactivit ilorăintelectuale.ăDeăaceea,ăînăacestăinterval orar, un bun trainerăvaăpuneăînăprogramăoăactivitateăpractic . Unăaltăaspectăcareătrebuieăluatăînăconsiderareăesteălungimeaăşiăintervalulădeăconcentrareăaăaten ieiălaăadul i. Probabilăc ăv ăesteăfamiliar ăcurbaăînv rii.ăAşaăcumăexist ăoăcurb ăa înv riiăexist ăşiăunaăaăuit rii.ăImportantădeăre inutăînăacestămomentăesteăfaptulăc ,ăîn general, un adult nu se poate concentra asupraăunuiămodulădeăînv are,ăînămedie,ămaiămultădeă20ădeăminute.ăDeăaceea,ădup ăoăperioad ădeăpredare,ătrebuieăs ăurmezeădiscu iiăşi întreb ri,ăstudii deăcazăsauăexerci iiădeăformareăaădeprinderilor. Câtătimpăpotăparticipan iiăs ă lipseasc ădeălaăloculădeămunc ?ăDeăcâteăoriăpotăeiăfaceăacestă lucru?ăVorălipsiă pentruă oă zi,ă pentruăoă jum tateă deă zi?ăDeămulteă oriă ună cursă deă dou -treiă s pt mâniă cuă relocareaă


participan iloră într-ună hotelă poateă aveaă efecteă beneficeă şiă asupraă atitudiniloră şiă creşteriiă coeziuniiă deăgrup. Timpul este un element important în designul programelor de trening. Trebuieăîns ăluateăînăconsiderareăşiă condi iileă personaleă aleă participan ilor (p rinteă singur,ă lucr toriă înă schimbulă treiă etc.).ă Nuă toateăpersoaneleăpotăs -şiăschimbeăagendaăpersonal ăpentruăaăparticipaălaăsesiuni. Deăceleămaiămulteăori,ătimpulăalocatădeăc treăcompaniiăpentruăsesiuniăesteăinsuficient. Timpulă cost ă bani,ă îns ă deă preaă multeă oriă banii,ă exclusiv,ă suntă ceiă careă determin ă formareaă sauăînv area.ăNuăseărecomand ăcaă înădesignulădeă traninigăs ăseă înceap ădeă laă timpulăalocatăşiăapoiăs ăseăînghesuieăactivit ileăpropuse.ăEsteăbineăs ăseăporneasc ădeălaăparticipan i,ănevoileăşi obiectiveleălorăşiăceea ce se poate realiza în intervalul de timp propus.

CARE? Careăs ăfieăstrategia deăînv are?ăÎnăceămodăvorăfiăajuta iăparticipan iiăs ăseădezvolte? Aceast ă intrebareă seă pune dină perspectivaă strategiiloră organiza ionale,ă aă planurilor şiă politiciloră deăresurse umane, a filozofiei de formare. Întrebareaăfinal :ăCUMă/ăCÂTăCOST ? Cumăseărefer ălaămetodeleădeăînv areăcareăsuntădisponibile,ăcâtăcost ăareădeăaăfaceăevidentăcuăcosturileăşiăbeneficiile,ăstandardeăşiăcalitate. Fiecare dintre eleăesteăpotrivit ăpentruăob inereaăunuiăanumeărezultat.ăTotulădepindeădeăobiectivulădeăînv areăpeăcareăîlăavemălaăunămomentădat.ăAşaăîncât,ădac ădorimăcaăparticipan iiăs ăîn eleag ăanumiteăconcepte,ăfapteăsauăelemente,ăatunciăeăprobabilăc ăeănecesar ăoăprelegereăsauălectura.ăDarădac ădorimăs ăducemăînv areaăcuăunăpasăînainteăşiăs -iăajut măpeăparticipan iăs ăapliceăaceleăcunoştin eăatunciădoarăoăprelegereă esteă insuficient .ă Trebuieă s ă alegemă şiă oă metod ă careă s ă presupun ă punereaă înă practic ă aăinforma iilorădobândite,ădeăexempluăunăstudiuădeăcaz,ăoădiscu ieăsauăoădezbatere.

Cumăpotăfiăacesteăteoriiăaplicateăînăcadrulălumiiărealeăaăpred rii?ă

În calitate de formator,ă pute iă utilizaă dreptă exempleă experien eă realeă sauă imaginateă prină intermediulăc roraăcursantulăs ăpoat ăîntrevedeaăaspecteleăbeneficeăaleăcunoaşteriiăşiăaspecteleănegativeăaleălipseiădeăcunoştin e.ă Predareaă trebuieă s ă înceap ă prină creareaă uneiă atmosfereă deă încredereă reciproc ă şiă prinăclarificareaăaştept rilorăreciproceăîmpreun ăcuăcelăcareăînva .ăCuăalteăcuvinte,ătrebuieăcreatăunămediuădeăînv areăbazatăpeăcooperare.

Oferi iă câtă maiă multeă posibilit iă deă alegereă înă momentulă înă careă trebuieă luat ă oă decizieă înă cadrulăprocesuluiădeăînv are.ă

Formatorul (lectorul, trainerul) trebuieăs ăstabileasc ăunămecanismădeăplanificareăreciproc ăpentruăa-i ajutaăpeăadul iăs ăîşiăidentificeănevoileădeăformare.ă

Obiectiveleăşiăactivit ileădeăînv areăpotăfiăproiectateăastfelăîncâtăs ăcorespund ăexactănevoilorăadul ilorăcareăînva .

Încuraja iăparticipan iiăs vorbeasc ădespreăexperien eleălorădeămunc .ăÎncerca iăs ăface iăleg turaădintreănoileăactivit iădeăînv areăşiăexperien eleădinătrecutăaleăparticipan ilor.

Atitudineaăpozitiv ăconsolideaz ăînv area.ăPreg tireaăpoateăfiăcorelat ăcuăpromov rile,ăad ugarea unor noiăresponsabilit i,ăsporireaăautorit iiăşiărespectuluiădeăsine.


Vom tine seama de urm toareleăprincipii:

o Programeleădeăeduca ieăpentruăadul iătrebuieăs ăvalorificeăexperien aăparticipan ilor o Programeleă deă educa ieă pentruă adul iă trebuieă s ă seă adaptezeă laă limiteleă deă vârst ă aleă

participan iloră o Adul iiătrebuieăstimula iăs ăprogresezeăînădezvoltareaăpersonal o Adul iiă trebuieă s ăbeneficiezeădeă câtămaiămulteăop iuniăprivindădisponibilitateaă şiă organizareaă

programelorădeăînv are.ă

În general, toateăacesteăteoriiăprivindăeduca iaăadul ilorăseăbazeaz ăpe valorizareaăstudiilorăşiăexperien eiăanterioareăaleăadul ilor. Educa iaăadul ilorătrebuieăs ăseărealizezeăpeăbazaăstudiilorăanterioare,ăutilizândămetodeăprinăcareăparticipan iiăsuntătrata iăcuărespectăşiăcareă inăseamaădeăstilurileădiferiteădeăînv areăaleăoamenilorăşiădeăresponsabilit ileăşiăobliga iileăpeăcareăleăauăpersoaneleăadulte.ăUnăprocesăeduca ionalăeficientărecunoaşteăşiăfaptulăc ădeseori,ăadul iiăînva ăeficientăuniiădeălaăceilal i.ăPentru a avea un proces deăînv areăpentruăadul iăeficient,ăprofesorulătrebuieăs ădevin ăceeaăceăKnowlesănumeaăună"managerăalăprocesului" sau un facilitator.

Unăformatorăpentruăadul iăeficientăcreeaz ăunămediuădeăînv areăbazatăpeăcooperare.ăUnăastfelădeămediu bazatăpeăcooperareăimplic ăparticipan iiăînăprocesulădeăplanificare.ăFormatorulătrebuieăs ăfac ăposibil ăanalizaă nevoiloră deă formareă şiă s ă stabileasc ă obiectiveă deă înv areă peă bazeă nevoiloră identificate.ăProgramulădeă înv areă trebuieă s ăprevad ăactivit i deă înv areă succesive,ă careă s ăutilizezeămetodeă şiăresurseă specială conceputeă pentruă atingereaă obiectiveloră deă înv are.ăCalitateaă experien eiă deă înv areătrebuieăevaluat ăluândăînăconsiderareănecesitateaăînv riiăpermanente.


CELE MAI DES ÎNTÎLNITEăBARIEREăÎNăCALEAăÎNV T RIIăADULTULUI

Pornindădeă laăpremizaăc ăunăevenimentădeă instruireăesteă înăprimulă rîndăoăexperien ăprinăcareăparticipan ilorăleăsîntăoferiteăoportunit iăvaloroaseădeădezvoltareăesteăimportantăcaăunăformator/trainer s ăfieăconştientădeăunăşirădeăbariereăceăarăputeaăîmpiedicaăînv areaălaăadul i.ăAcesteăbariereăconstituieădeseoriă importanteă impedimenteă înă dezvoltareaă profesional ă şi personal ă aă participan iloră laăevenimentulădeăinstruire,ădar,ădeăasemenea,ăînădependen ădeămodulădeămanifestareăalăacestora,ăpotăfiăvaloroaseă oportunit iă pentruă asigurareaă schimb riiă doriteă înă atitudinea participantului(- ilor)ă fa ă deăpropria dezvoltare.

1. EXPERIENTA ANTERIOARA

Oriceă experien ădeă înv areă areădreptăobiectivăoferireaădeănoiă cunoştin eă şiă formareaădeănoiă abilit iăcare,ădeseori,ăsîntăînăcontradic ieăcuăexperien aăanterioar ăaăunuiaăsauămaiămultorăparticipan i. 2. LIPSA INCREDERII Sim ulă critic,ă careă esteă foarteă dezvoltată laă adul i,ă creaz ă oă anumit ă lips ă deă încredereă orientat ă c treănouaăinforma ie,ăsauăc treăpersoanaăformatorului.ăSarcinaăacestuiaădinăurm ăesteăde a crea încrederea pentru realizarea obiectivelor evenimentului de instruire. 3. LIPSA MOTIVATIEI Deseori,ăparticipan iiălaăunăevenimentădeăinstruireănuămanifest ănivelulădeămotiva ieănecesar.ăAcestăfaptă


seă datoreaz ă atîtă multitudiniiă deă preocup riă personaleă şiă profesionaleă peă careă leă areă ună adult,ă cîtă şiăfactorilorădeăordinăatitudinalăşiăvaloric. 4. FRICA DE ESEC Deoareceăpentruăadul iăesteăfoarteăimportantăcaăefortulăpeăcare-lăinvestestăînăînv areăs ăduc ălaărezultateăpalpabile,ă fricaă deă eşecă reprezint ă ună impedimentă ceă deseoriă afecteaz ă procesulă evenimentuluiă deăinstruire,ă c ciă oriceă posibil ă nereuşit ă ară însemnaă irosireă deă timpă şiă efort.ă Laă fel,ă fricaă deă eşecă esteăcauzat ăşiădeărolulăindividuluiăînăcadrulăunuiăgrupăşiădeănaturaărela iiorădeja stabilite. 5. LIPSA DE INTERES Fiindăînămareăparteăsimilar ăcuălipsaămotiva iei,ăaceast ăbarier ăesteăgenerat ădeăimposibilitateaăşiăchiarăincapacitateaădeăaăvedeaăutilitateaăînv riiăpentruăperforman aăulterioar . 6. FRICA DE SCHIMBARE Deoareceăfiecareăindividăareăunăsetădeăvaloriăşiăatitudiniăpersonaleăbineăformat,ăesteădeseoriădificilădeăcondi ionată oă schimbare,ă fieă şiă minor ,ă înă acestea,ă schimbareă careă ulterioră vaă duceă laă modificareaăperforman eiă înă sensulă dorit.ă Oric ruiă individă îiă este dificilă s -şiă modificeă deprinderileă şiă nedorin a,ăconştientizat ăsauănu,ăseătransform ădeseoriăînămanifest riăceădenot ăfricaădeăschimbare. 7. TEHNICI GRESITE DE ABORDARE Fiindăînămareăparteădeterminateădeăexperien aăşiăm iestriaăformatorului,ă tehnicile utilizate în procesul deă instruireă influen eaz ă înămodulă directă implicareă participan iloră şiă determin ă gradulă deă realizareă aăobiectivelor instruirii. Înămareă parte,ă bariereleă prezentateă seămanifest ă înămoduriă diferite.ăAcesteaă ară puteaă fiă prezentateă în felulăurm tor:

ostilitateă deschis ă laă adresaă formatoruluiă ceă seămanifest ă prină întreb riă provocatoare,ă frazeă şiăexpresiiăverbaleăceădenot ădezacord,ăinstigareaăaltorăparticipan iălaăneacceptareaăelementelorădeăcon inutăsauăprocesăsau,ămaiăgrav,ăaăautorit iiăformatorului;

ostilitateă ascuns ă ceă seă manifest ă prină nedorin aă deă aă participaă laă activit ileă dină careă esteăalc tuităevenimentulădeăinstruireăşiăprinărefuzulădeăaăexprimaădeschisăpreocup rileăşiădezacordul;

indiferen ămanifestat ăprinăîncerc riădeăaăp r siăloculăevenimentuluiădeăinstruire,ăneimplicareaăînăactivit i,ăetc.

Pentruăaăasiguraăsuccesulăinstruiriiătrainerulătrebuieăs ăfieăconştientădeăprezen aătuturorăacestorăbariereăîn timpul unui eveniment de instruire, dar repartizate în mod diferit printreăparticipan i.ăToateăacesteămanifest riăprezentateămaiăsusăsîntăurm riteăşi,ădac ăesteăcazul,ăabordateăchiarăînămomentulăînăcareăauăfostăobservate,ăc ciăaltfelăpotăduceălaăconsecin eămaiăpu inănecesare.


ÎNVA AREAăEXPEREN IAL

Majoritatea progreselor inregistrate pe drumul catre abordarea participativa a proceselor de formare au rezultat dintr-o mai buna intelegere a procesului de invatare, mai ales la adulti. Cea mai simpla explicatie este aceea ca fiecare om invata diferit, din motive diferite, iar formarea eficienta trebuie sa ia in considerare aceste diferente si sa le ajusteze ca atare – pe cat posibil. Desi acest principiu este cunoscut inca din epoca filosofiei grecesti, abia cand David Kolb a dezvoltat un model al invatarii adultilor prin experienta, gradul de constientizare si interes asupra acestei problematici a cunoscut o ampla dezvoltare. Reprezentarea grafica a modelului invatarii experientiale (dupa D. Kolb):

Dupa cum se poate observa modelul invatarii experientiale are 4 etape:

experienta;

analiza;

generalizarea;

aplicarea.

Potrivit teoriei lui Kolb, adultii incep sa invete din experienta (o actiune, un sentiment, o problema sau un eveniment). Aceasta constituie factorul declansator, cel care creeaza nevoia unei mai bune intelegeri a situatiilor sau fenomenelor. Pentru a putea invata din aceasta experienta, trebuie facut, insa, mai mult. Majoritatea celor care invata reflecteaza asupra a ceea ce s-a intamplat (cand, cine, ce, cum a facut), de ce s-a intamplat si care sunt consecintele. Apoi se poate trage o concluzie despre experienta – ce a fost bun sau rau si de ce. Dupa desprinderea unei concluzii si identificarea a ceea ce s-


a invatat, se pot face planuri despre modul viitor de reactie intr-o astfel de situatie si ce dorim sa obtinem prin procesul de invatare. Acum apare perspectiva pragmatica: se trece mai departe la gasirea unui cadru teoretic/conceptual, prin cercetarea literaturii de specialitate, conceptualizarea unei probleme sau gasirea unei reguli/concluzii generale. Ca atare, adultii invata sa aplice structuri, scheme, proceduri sau comportamente noi. Urmeaza apoi experimentarea activa , ce presupune testarea implicatilor conceptelor descoperite in situatii particulare noi.

Experienta Aceasta constituie primul pas in invatarea experientiala. Rolul formatorului in acest punct este acela de a genera o experienta si de a asista grupul in parcurgerea acesteia. Formatorul, pentru ca demersul sa fie un succes, trebuie sa aiba clar in vedere scopul si obiectivele pentru care initiaza actiunea si sa-si adecveze experienta la acestea. De asemenea, formatorul va avea grija ca toti participantii sa inteleaga care este rolul lor in aceasta activitate. Rolul de grup sau individual al participantilor este de a intreprinde actiunea ramanand atenti la gandurile, reactiile, sentimentele pe care le-au avut in timpul parcurgerii experientei.

Exista o serie de metode prin care formatorul genereaza experiente din care participantii isi pot extrage informatii, forma atitudini si deprinderi aplicabile in afara cadrului de generare a experientei. Dintre instrumentele ce vor fi utilizate enumeram: joc de rol, studiu de caz, demonstratie, brainstorming, prezentare.

Analiza

In aceasta faza participantii trebuie sa interpreteze. Aceasta etapa este foarte importanta in procesul invatarii experientiale, intrucat permite discutarea observatiilorparticipantilor din cadrul experientei. In cazul analizei sunt trecute in revista elementele referitoare la proces (modul in care au relationat membrii grupului, cum a decurs procesul de luare a deciziilor, cum s-au simtit membrii grupului, ce au aflat nou). Rolul formatorului este acela de a facilita discutii legate de faza de experienta. El trebuie sa aiba grija ca toti participantii sa spuna ce au gandit/simtit in faza initiala. Intrebarile trebuie sa fie deschise, pentru a stimula comunicarea.

Generalizarea Se refera la ceea ce s-a discutat in faza anterioara, pentru a trage concluzii care sa poata fi integrate in experiente de viata si autentice. Astfel, participantii trebuie sa descrie principiile care au rezultat in urma analizei, principii pe care le vor aplica in viitor. Rolul formatorului este major in aceasta etapa, intrucat de el depinde ca aceste concluzii sa coincida cu scopul pentru care a generat experienta. De aceea, el trebuie sa-si aleaga cu grija intrebarile pentru procesarea finala. Tot lui ii revine rolul de a rezuma cele intamplate.

Aplicarea Daca invatarea este definita ca o schimbare in comportament, atunci aplicarea este aceea care faciliteaza modificarea comportamentelor participantilor. Studiind concluziile si principiile la care au ajuns in procesul invatarii, participantii le integreaza in viata lor de zi cu zi, prin elaborarea unor planuri pentru un comportament mai eficient. Aceasta etapa apartine integral participantului si nu se face in cadrul unde a fost generata experienta. In aceasta etapa formatorul nu are nici un rol, fiind cu totul responsabilitatea participantului de a aplica concluziile si principiile la care a ajuns in urma generalizarii. Pentru ca invatarea sa aiba loc, in etapa aplicarii trebuie sa existe o modificare de comportament fata de etapa experientei initiale.


Elemente implicate in procesul de invatare experientiala:

Contextul (imaginea de ansamblu) - adultii au nevoie de o perspectiva integratoare pentru a-si plasa procesul de invatare in contextul propriilor cerinte profesionale.

Descoperirea - daca mediul de asimilare faciliteaza procesul de descoperire, participantii isi vor recunoaste propriile nevoi de invatare si de aceea e mult mai probabil sa isi asume responsabilitatea invatarii. In plus, descoperirea releva, adesea, cunostinte existente latent si astfel ajuta la consolidarea increderii in sine. Relevanta - adultii simt o nevoie constanta de a asimila informatii relevante si atunci cand aceste informatii sunt vizibile procesul de invatare capata o mai mare credibilitate. Mediul relaxant - este esential pentru a mentine interesul participantilor la cote optime. Implicare totala - atunci cand participantii sunt pe deplin implicati in procesul de training, ei devin cu mult mai responsabili fata de invatarea proprie. Aplicare imediata - pentru a putea conduce un proces de training adresat adultilor trebuie ca informatiile si instrumentele furnizate sa fie aplicabile atat intr-o maniera teoretica, cat si intr-una practica. Majoritatea timpului din programul de pregatire este alcatuit din exercitii concentrate pe nevoile organizationale, precum si de discutii prin care concluziile extrase din simulare devin aplicabile la mediul de lucru de zi cu zi.

Beneficiile invatarii experientiale:

Invatarea experientiala este:

-Directionata spre sine, din perspectiva exploratorie (Participantii isi asuma responsabilitatea pentru propria situatie de invatare, deoarece isi cunosc nevoile);

Orientata spre satisfacerea unei nevoi imediate (Motivatia pentru a invata este mai mare atunci cand se asociaza cu o nevoie imediata a participantului);

Participativa (Rolul participantului in procesul de invatare este activ si nu pasiv. Implicarea in experienta constituie primul pas in invatare);

Reflectiva (Procesul de invatare implica reflecttia asupra experientei avute, formularea unor concluzii din cele invatate si stabilirea unor principii care sa fie aplicate in viitor);

Sursa de feedback (Invatarea eficienta necesita formarea deprinderii de a oferi si de a primi feedback care este corectiv, dar in acelasi timp, suportiv);

Centrata pe respectul pentru participant (Respectul si increderea reciproce intre formator si participant ajuta procesul de invatare);

Realizata intr-o atmosfera suportiva si de siguranta (O persoana relaxata invata mai usor decat o persoana tematoare, nervoasa, suparata sau care este ingrijorata datorita diverselor aspecte legate de siguranta elementelor din cadrul programului).


MODULUL 3

COMUNICAREA

Con inut Comunicarea Notiuni generale Tipuri de comunicare: Comunicarea verbala Comunicarea paraverbala Comunicara nonverbala

O B I E C T I V E

−S ăcunoasca notiunea de comunicare −S ăîn eleag ătipurileădeăcomunicareă −S ă cunoascaă felul în care acestea potă influen a mesajul vorbitoruluiăşiăpercep ia celui ceăascult


COMUNICAREA

Notiune

Comunicarea este un element de bază al existenţei umane fără de care aceasta nu s-ar

derula, ea acţionând ca intermediar între noi şi ceilalţi, dar şi ca oglindă, îndeplinind importanta funcţie de control. Comunicarea presupune interacţiune socială, prin intermediulămodurilorădeăcomportareăînn scuteăsauă

dobândite,ă precumăşiă existen aăunoră semnaleăverbaleă sauănonverbaleă careă suntă emiseă şiă recep ionate,ă

conştientăsauăinconştient.

Oriceă atitudineă peă careă oă abord mă comunic ă cevaă despreă noiă şiă determin ,ă conştient sau

inconştient,ăoăreac ieădeăr spunsădinăparteaăcelorlal i,ăputândăfiăfactorădeclanşatorăşiăsus in torăconstantă

ală procesuluiă deă evolu ieă social .ă Importan aă fenomenuluiă aă determinată elaborareaă unoră reguliă careă

formeaz :

Decalogulăcomunic rii

1. Nuăpo iăs ănuăcomunici.

2. Aăcomunicaăpresupuneăcunoaştereădeăsineăşiăstim ădeăsine.

3. Aăcomunicaăpresupuneăconştientizareaănevoilorăceluilalt.

4. Aăcomunicaăpresupuneăaăştiăs ăascul i.

5. Aăcomunicaăpresupuneăaăîn elegeămesajele.

6. A comunica presupune a da feed-back-uri.

7. A comunicaăpresupuneăaăîn elegeăpersonalitateaăuneiărela ii.

8. Aăcomunicaăpresupuneăaăştiăs - iăexprimiăsentimentele.

9. A comunica presupune a accepta conflictele.

10. Aăcomunicaăpresupuneăasumareaărezolv riiăconflictelor.

Oriceăcomunicareăpresupuneăoăstructur ăprecis ăceăcuprindeătreiăelementeădeăbaz :ăemi torul,ă

celă deă laă careă porneşteă ini ială comunicarea,ă mesajulă fieă elă verbal,ă non-verbal,ă directă sauă indirectă şiă

receptorul,ăcelăcareărecep ioneaz ămesajul.ăPeăparcursulăcomunic rii,ăparteneriiăîşiăpotăschimbaărolurile

receptorulădevenindăemi torăşiăinvers.ăă


Deă celeă maiă multeă oriă seă interpună întreă emi toră şiă receptoră oă serieă deă factoriă perturbatori,ă

tocmaiădeăaceea,ăpentruăasigurareaăuneiăcomunic riăeficiente,ănedistorsionate,ăseăimpuneăca:

emiţătorul:

s ă cunoasc ă resurseleă deă receptareă aleă receptoruluiă şiă s ă foloseasc ă ună

limbaj expresiv, accesibil acestuia;

s -iăofereămesajeăpeăcareăs ăleăîn eleag ;

s -iăofereăelementeăsuplimentareădeăîn elegereăaămesajului.

mesajul:

s ăfieăclar,ăexplicit;

s ăfieăconving tor,adecvat, obiectiv;

s ăfieăconcis,ăcomplet,ădeăcalitate;

s ăaib ăunăsuportăadecvatăcon inutului.

receptorul:

s ăfieăreceptiv;

s ăfieăinteresat;

s ăfieăflexibilăă

FACTORI PERTURBATORI

FEED-BACK

Circuitul informaţiei în procesul de comunicare

Emi tor Receptor

Codificarea mesajului

Transmitere mesaj

Decodificare mesaj


Stabilireaăunorărela iiăcomunica ionaleănecorespunz toareăîntreăparteneriădetermin ăatâtăblocareaă

comunic riiă înăansambluă întreăceiădoi,ăprecumăşiăalterareaărela iilorăevidenteăprinăconduiteleăadoptateă

ulterior.

Exist ă oă serieă deămodalităţi ineficiente de abordare care pot bloca comunicarea sau chiar periclita

rela iaădintreăparteneri:

Critica- evaluareaănegativ ăaăceleilalteăpersoane,ăaăatitudinilorăsauăac iunilorăsale.

Ex.:ă„ăTuăeştiădeăvin .......”

Etichetarea- folosirea etichetelor în caracterizarea unei persoane.

Ex.:ă„ăTo iăsunte iăinsensibili.”

Lauda evaluativă- aăevaluaăînătermeniăgeneraliăoăalt ăpersoan .

Ex.:ă„ăÎntotdeaunaăaiăfostăoăfat ăbun !ăNu-iăaşaăc ăm ălaşiăs ăcopiiădeălaătine?”

Oferirea de sfaturi- aăoferiăsolu iiălaăproblemeleăceleilalteăpersoane.

Ex.:ă„ăDac ăaşăfiăînăloculăt u....”

Folosirea excesivă sau nepotrivită a întrebărilor- întreb rileă închiseă suntă bariereă

sigureăînăcaleaăcomunic rii.

Ex.:ă„Regre iăceleăîntâmplate?”

A da ordine- a ordona alteiăpersoaneăceeaăceăvreiătuăs ăfac .

Ex.:ă„ăF ăceăspunăeu!”,ă„ăOrdinulăseăexecut ănuăseădiscut !”

Ameninţări- amenin areăprinăamintireaăconsecin elorănegative.

Ex.:ă„ăÎnceteaz ăimediat,ăsau....”

Moralizarea- aăspuneăuneiăalteăpersoaneăceăarătrebuiăs ăfac .

Ex.ă:ă„ăArătrebuiăs ....”

Abaterea- distragerea de la interesele celeilalte persoane.

Ex.:ă„ăNuăteămaiăgândiălaăasta.ăHaiăs ăvorbimădespre....”

Argumentarea logică impusă- folosireaălogiciiăînădetrimentulăfactoriilorăemo ionali.

Ex.:ă„ăUiteăcumăstauălucrurile....”


TIPURI DE COMUNICARE

Tipuri de comunicare

Comunicareaă uman ăopereaz ă cuă ună ansambluă deă stimuliă apar inândă laă treiămariă categoriiă deălimbaj :

1. limbaj verbal – graiulăarticulatăşiăîn elesurileătransmiseăcuăajutorulăcuvintelor

2. limbaj paraverbal – în elesurileădincoloădeăcuvinte,ăîntregulăbagajădeăstimuliăşiăsemnaleătransmiseăprinătonul,ăvolumulăşiăritmulăvocii

3. limbajul trupului – totalitateaă semnaleloră transmiseă prină postur ,ă fizionomie,ă mimic ,ăgestic ,ăprivireăşiădistan e.

Variateleăformeădeăcomunicareăpotăfiăclasificateădeăfaptădup ămaiămulteăcriterii:

CRITERIU TIP DE COMUNICARE

Tip de limbaj folosit

verbal

paraverbal ă

nonverbal ă(limbajulătrupului)

Num rulădeăindivizi participan iăla procesul de comunicare

comunicareăintrapersonal ă(comunicareăcuăsinele)

comunicareăinterpersonal ă(cuăal ii)

de grup

comunicareădeămas ă(prinăinstitutiiăspecializate,ăcuăadresabilitateăgeneral )

Contextulăspa io-temporal al mesajelor

direct ă(fa ăînăfa )

indirect ă(mediat )

Inten ionalitateaăcomunic rii

inten ionat

neinten ionat

Obiectivele comunic rii

comunicareăincidental ă(faraăscopăbineăstabilit)

comunicareăconsumatorieă(consecin ăaăst rilorăemo ionale)

comunicareăinstrumental ă(cândăesteăurmarităunăscopăprecis)

Pozi iaăierarhic ăînăorganiza ie

comunicareăascendent ă(cuăsuperiorii)

comunicareădescendent ă(cuăsubalternii)

comunicareăorizontal ă(emit orulăsiăreceptorulăauăpozitiiăegale)


Câteva caracteristici ale acestor tipuri de comunicare:

1. comunicarea intrapersonal (dialogurileă cuă sine,„voceaă interioar ”)ă - esteă necesar ăpentruăechilibrulăpsihicăşiăemo ional;

2.comunicarea interpersonal (rela iaă „deă laă omă laă om”ă şiă „întreă patruă ochi”)ă – ofer ăşansaăuneiăadev rateăcunoaşteriăaăinterlocutoruluiăşiăareăfrecventăcaăobiectivăinfluen areaăinterlocutorului. Limbajul nonverbal are aici un teren fertil de manifestare.

3.comunicarea de grup (într-ună anturajă intim,ă înă interiorulă echipei,ă ală familiei,ă adun riăadhoc) – ceaă înăcareă indiviziiă îşiăpetrecămareăparteădinăvia aăsocial ăşiăprofesional ,ăseăîmp rt şescăcunoştin e,ăseărezolv ănevoiăetc. 4.comunicarea public – oriceă tipă deă cuvântare,ă expunereă sauă prezentareă înă fa aă unuiăgrupămaiămareădeă3ăpersoane.ăEsteătipulădeăcomunicareăcelămaiăatentăstudiat ăde-a lungul timpului.ă Deă celeă maiă multeă oriă obiectivulă eiă nuă esteă transmitereaă deă informa ii,ăci câştigarea publicului – deă aceeaă depindeă deă ambeleă capeteă aleă rela iei:ă vorbitoră şiăpublic.

5.comunicare deă mas – producereaă şiă difuzareaă mesajeloră scrise,ă vizualeă sauăaudiovizuale printr-unăsistemămediaticăinstitu ionalizatăc treăunăpublicăvariatăşiănumeros,ăcaracterizat ăde folosirea de mijloace impersonale de comunicare, cunoscute generic sub numele de massmedia.

Comunicareaăverbal

Cuvintele pot fi rostite sau scrise – corespunz torăexist : - comunicareaăoral (convorbirile telefonice, prezent rileă formaleăsauădiscu iiă

informale, întâlniri, reclame radio etc)

- comunicareaă scris (ă emailulă şiă comunicareaă prină Internet,ă comunicateleă deăpres ,ăreclamaăprinătip rituri,ărapoarteleăşiănoteleăinterne,ămemourileăetc).

Ambele tipuriă deă comunicareă prezint ă avantajeă şiă dezavantajeă – de exemplu, comunicarea

orală esteămaiărapid ădecâtăceaăscris , şiăpermiteăob inereaăunuiăfeedbackăinstantaneu.ăPermiteădeă asemeniă şiă corectareaă instantaneeă aă mesajului,ă caă şiă subliniereaă sauă accentuarea lui prin elementeădeăcomunicareănonverbal . Comunicările scrise cer mai mult timp pentru realizare, nu primesc un feedback instantaneu, dar pot fi analizate mai atent şiăsuntămaiăpersistenteă– mesajulărezist ăînătimpă(scriptaămanent).ăEmi torulă unuiămesajă scrisă trebuieă s ă fieă sigură deă cuvinteleă scriseă înă documentă – ca urmare preciziaădeălimbajăesteăfoarteăimportant ,ăc ciăgreşelileădintr-un mesaj scris nu pot fi corectate preaăuşor.


Comunicareaăparaverbal

Altfel spus, comunicarea paraverbal ăseărefer ăla:ătonulăvocii,ăvitezaăvorbirii,ăritmulăşiăinflexiunile rostirii, intensitatea, volumul vocii, pauzele, sublinierile, alte sunete produse (onomatopee, geam t,ămorm it,ăoftat,ărâs).ăModulădeăfolosireăaăvociiăşiămaiăalesătonulăpotăs :

o sus in /înt reasc ămesajulăverbal

o contrazic ămesajul

o deformeze mesajul

o înlocuiasc ămesajul

Deăobiceiăparaverbalulăsprijin ămesajulăverbalăşiăarat ănaturaărela iilorădintreăexpeditorăşiăreceptor; poateăfiăutilizatăşiăpentruăaădiferen ia sensul cuvintelor.

Comunicarea prin e-mailăşi-a dezvoltat un para-limbaj specific: stilul în care sunt comunicate ideile, ritmulăşiărepeti iaăpentruăaăcompletaămesajeleăcomunicate,ăsmileyăşiăemoticonsăetc.

Comunicareaănonverbal

Include multitudinea de gesturi pe care oamenii le folosesc pentru a-şiăacompaniaă sauă

uneori chiar pentru a-şiă înlocuiă cuvintele:ă felulă înă careă strângiă mânaă cuivaă atunciă cândă eştiăprezentat,ă felulă înăcareă iiămâinile,ă cumă î iă încrucişeziăpicioarele,ăposturaăgeneral ă aăcorpului, tonalit ileăvocii,ăzâmbetul.ăIncludeăfelulăînăcareăteăîmbraci,ăstaiăsauăp şeşti.

Este reprezentata de modul in care sunt rostite cuvintele, prin folosirea caracteristicilor vocii

Este reprezentata de comportamentul fizic(body language) care însoteste vorbirea; poate fi intentionata sau neintentionata


Aspectele non-verbaleădeăcareă inemăseam ăatunciăcândăcomunic măsunt:

înf işarea,ăimbracamintea

contactul vizual pozi iaăcorpului gesturile

timbrulăşiătonurileăvocale

contactul fizic

spa iulăpersonal

EXEMPLU : imaginează-ţi ca te ocupi de recrutare resurse umane. Tocmai ai primit la interviu o

candidata pentru postul de economist. Este prima oară când vă întâlniţi şi percepi diferite mesaje nonverbale. Zâmbeşte atunci când face cunoştinţă cu tine, păşeşte sigură de ea, şi-a asortat hainele cu atenţie… Chiar înainte de a o auzi vorbind, ajungi la concluzia că este o persoană sigură de sine, activă şi organizată.


Deăfapt,ăniciămesajeleănonverbaleănuătransmităîntotdeaunaăadev rul : în exemplul de mai sus, ai puteaăconstataăc ăpersoanaăesteădeăfaptătimid ,ăegoist ăşiădezorganizat .ăPoateăc ăpercep iaătaăini ial ăaăfostăgreşit ,ăsauăpoateăc ăeaăaăînv atăcumăs ăfoloseasc ălimbajulănonverbalăastfelă încâtăs -şiăascund ăsl biciunile.ă

Niciă ună tipă deă comunicareă nuă transmiteă mesajeă deă absolut ă încredere – de aceea un bun comunicatoră esteă conştientă deă diferen eleă existenteă întreă acesteă tipuriă deă comunicareă şiă înva ă s ă leăfoloseasc ăeficient.

Aspecteăaleăcomunic riiănonverbaleăsuntădeăasemeniămimicaăfe eiăşiăapropiereaădeăcel lalt.

Orientarea şi postura: persoaneleăcareădorescăs ăcooperezeăsuntătentateăs ăsteaăjosăsauădeăaceeaşiăparte.ăDac ăsuntăsituateăînăopozi ie,ăpentruăaăcooperaăeleătrebuieăs ăsteaăînăpicioareăsauăseăvorăpozi ionaăînăfa aăpersoanei cu care vorbesc. Mişcările capului: gesturile au semnifica iiădiferiteăînădiferiteăculturi. Expresiile feţei suntăcelămaiăuşorădeăcontrolat.ăAcesteaătrebuieăcititeăînărela ieăatâtăcuăcuvinteleăspuse,ăcâtăşiăcuăalteămişc riăaleăcorpului.ăZîmbetulăeste,ădintreăacestea,ăcelămaiăimportantăsemnalăfacialăpe care oricineă îlă citeşteă laă fel,ă oriundeă înă lume.ăDară ceă distan ă esteă deă laă ună zâmbetă amabilă laă ună zâmbetăbatjocoritor?ăMimicaăfacial ăeăutilizat ăconştientădeăbuniiăoratori,ăînăinfluen areaăauditoriului. Gestica mâinilor reprezint ăunaădinăceleămaiăcunoscute metode de comunicare non-verbal .

oămân ăridicat ăpentruăsalut,ăsemnulă“V”ăalăvictoriei,ăpumniăîncleşta i,ăar tareaăcuădegetul; mânaădus ălaăgur ăatunciăcândăsuntemăsurprinşi,ăaplaudarea; subliniereaăîn elesuluiăcuvintelorăprinămişc riădiverse; foarte des suntemătenta iăs ăadopt măsauăs ăcopiemă“înăoglind ”ăgesturileăşiămişc rileă

corporale ale interlocutorului.

Ra iunileăgesturilorăpotăfiămultiple:ăexpediereaădeămesaje,ăcodăsauăcifru,ămesajeăduble,ăceăvremăs ăfim,ăcum vrem s ăfim,ăcumăneăv dăcolaboratorii,ăcumăamăvreaăs ăneăvad ăaceştia...ăSeăspuneăc ăoăgestic ăbogat ăcompleteaz ăunăvocabularăs rac.ăCuătoateăacesteaămişc rileămâinilor,ăcapuluiăsauăaleătrunchiuluiăînso escăîntotdeaunaămesajulănostruăverbal.ăŞti iăcareăsuntăgesturileăcareăv ăcaracterizeaz ?ăÎntreba iăunămembruăalăfamiliei,ăsauăunăprietenăapropiat,ăapoiăconştientiza iăcândăanumeăleăface i.ăSuntăutileăacesteăgesturiăînătransmitereaămesajelorădvs.ăc treăreceptori?

Distanţa fizică faţă de celălalt este un elementăimportantădeăcomunicareănonverbal ;ăcuăto iiăavemănevoieădeăpropriulăspa iu, numit spa iuăpersonală(distan aăpersonal ).


Tabelulădeămaiăjosăprezint ăsitua iileăposibile:

TIP DE SPA IU

DE LA PÂN ăLA

UNDEăSEăPRACTIC

Spa iulăintim Contact fizic efectiv

Pân ă laă0,5m

- rela iiădeăintimitate - excep ii:ălifturi,ămijloaceădeătransportă

în comun aglomerate

Spa iulăpersonal

0,5 – 1m 1 – 2m - persoanele care sunt mai mult decât cunoştin eăsauăcolegi

Spa iulăsocial 2 – 3m 3 – 5m - întâlniri de afaceri impersonale

- discu iiăîntreăparteneriădeăafaceri - discu iiăîntreăangajatăşiăangajatorăetc

Spa iulăpublic 5 – 10m 10mă şiăpeste

- întâlniri profesor – student - politicieni, - actori - figuri publice

Limbajul tăcerii poate fi semnificativ într-oădiscu ieă– momentul,ă loculăşiădurataă t ceriiăpotăfiăutilizateăcaăelementeădeăcomunicareănonverbal ădeămareăimpact.

Limbajul nonverbal pozitiv seămanifest ăprin: atitudineădeschis ăşiăcooperant

zâmbet – nimeniănuăpoateăfaceăacestălucruăînăloculădumneavoastr !

expresieăaăfe eiăinteresat

contact vizual moderat

bra eleăsus inăceeaăceăseăspune

volumăalăvociiăsuficientăşiăvariat


Limbajul nonverbal negativ se manifest ă :

Defensiv-închis

- voceătremurat - vorbit rar - expresie de îngrijorare - bra eleădefensive - privireăevaziv - guraăacoperit ăcuămâna - distan ăexcesivădeămare

Agresiv-deschis

- voceăputernic - vorbit rapid - expresie de furie - contact vizual permanent - postur ădominant - degetulăflutur ăprinăaer - invadareaăspa iuluiăpersonal

Printre cei dintâi care au studiat limbajul non-verbal auă fostă A.ă Mehrabiană şiă M.ă Weineră(Decoding of Inconsistent Communication,ă1967),ărezultatulăcercet riiălorăindicândăoăpropor ieăsurprinz toareăînăcomunicareaăoral :

7% mesaje lingvistice,

38%ăparalingvisticeă(intona ie,ăinflexiuneăaăvocii,ăritm,ătonalitate, accentuare, râs, plâns, oftat, separatori vocali etc.),

55% mesaje non-lingvisticeă (înă principală expresiaă fe ei,ă gesturi,ă posturi,ă dară şiăproximitate, temporalitate, etc.).

Concluzie:

Ceea ce spunemăesteămultămaiă pu inăimportant decât felul cum spunem, pentru

c oamenii tind să creadă mai degrabă mesajele nonverbale decât pe cele verbale.

Retine:

Mesajele nonverbale = 93% Mesajele verbale = 7%

Limbajul trupului - ce

arăţi 55%

Tonul - cum spui 38%

Cuvintele - ce spui 7%


MODULUL 4

FORMAREA PROFESIONALA IN ROMANIA – CADRUL LEGAL

Con inut Formarea profesionala Notiune, Obiective, Principii, Scopuri

O B I E C T I V E

−S ăcunoascaănotinea de Formare profesionala −S ădistingaăobiectivele formarii profesionale −S ăcunoasca formele formarii profesionale −S ăinteleaga principiile care guverneaza formarea profesionala −S ăcunoasca scopurile formarii profesionale


Formarea profesionala

Obiectivele principale ale Formarii profesionale ale salariatilor sunt formulate in art. 188 din

Codul Muncii astfel:

adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munca;

obtinerea unei calificari profesionale;

actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului de munca si

perfectionarea pregatirii profesionale pentru ocupatia de baza;

reconversia profesionala determinata de restructurari socioeconomice;

dobandirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee moderne, necesare pentru

realizarea activitatilor profesionale;

prevenirea riscului somajului;

promovarea in munca si dezvoltarea carierei profesionale.

Formarea profesionala si evaluarea cunostintelor se fac pe baza standardelor ocupationale.

Formarea profesionala a salariatilor se poate realiza prin urmatoarele forme:

o participarea la cursuri organizate de catre angajator sau de catre furnizorii de servicii de formare

profesionala din tara sau din strainatate;

o stagii de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de munca;

o stagii de practica si specializare in tara si in strainatate;

o ucenicie organizata la locul de munca;

o formare individualizata;

o alte forme de pregatire convenite intre angajator si salariat.

Formarea profesionala a adultilor cuprinde :

formarea profesionala initiala

formarea profesionala continua

Formarea profesionala initiala

Formarea profesionala initiala a adultilor asigura pregatirea necesara pentru dobandirea

competentelor profesionale minime necesare pentru dobandirea unui loc de munca.


Formarea profesionala continua

Formarea profesionala continua este ulterioara formarii initiale si asigura adultilor fie dezvoltarea

competentelor profesionale deja dobandite, fie dobandirea de noi competente.

Scopul activitatii de formare profesionala

o Stimularea ocuparii fortei de munca

o Ridicarea nivelului de competenta profesionala

o Facilitarea incadrarii in munca in concordanta cu tendintele pietei fortei de munca

o Ajustarea cererii si ofertei fortei de munca calificate

o Mentinerea si dezvoltarea competentelor profesionale

o Stimularea mobilitatii fortei de munca

o Sporirea sanselor de ( re ) integrare profesionala

o Cresterea nivelului de pregatire pentru a raspunde nevoilor reale de personal calificat ale

agentilor economici

Principiile care guverneaza formarea profesionala

Legalitate

Profesionalism

Operativitate

Asigurarea egalitatii sanselor pe piata muncii

Confidentialitate

Rezultatele urmarite prin activitatea de formare profesionala

Inzestrarea individului cu competentele necesare pentru a perticipa mai activ in sferele vietii

sociale, la toate nivelele comunitatii, inclusiv la nivel european

Sporirea mobilitatii fortei de munca

Sporirea sanselor de acces la locuri de munca

Limitarea proportiilor somajului de lunga durata

Facilitarea (re) integrarii in activitate a categoriilor de forta de munca defavorizate

Cresterea nivelului investitiilor in resurse umane

Dezvoltarea efectiva a metodelor de predare si invatare

Imbunatatirea evaluarii competentelor


Calificarea si recalificarea profesionala este focalizata asupra nevoilor individului, fiind

influentata de :

de contextul particular al constrangerilor ce actioneaza asupra acestuia

de responsabilitatile proprii

de locurile de munca disponibile

de evolutia pietii muncii

Competenta profesionala

Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a aplica, transfera si combina cunostinte si

deprinderi in situatii si medii de munca diverse, pentru a realiza activitatile cerute la locul de munca, la

nivelul calitativ specificat in standardul ocupational

Cunostintele si deprinderile

Cunostintele- sunt acele notiuni teoretice si practice, date, informatii si reguli de lucru care trebuiesc

cunoscute ( cel mai adesea memorate) pentru a efectua in bune conditii sarcinile ce revin unui post de

lucru sau unei functii.

Deprinderile sau indemanarile – sunt acele succesiuni de miscari coordonate a caror invatare permite

efectuarea corecta, rapida si fara oboseala exagerata a unei operatii din procesul tehnologic.

Aptitudinile sunt acele caracteristici psihice si biologice ale organismului omenesc specifice fiecarui

individ, care ii permit obtinerea unei anumite performante intr- un domeniu.

A fi competent intr- o ocupatie inseamna :

A aplica cunostinte de specialitate

A folosi deprinderi specifice

A analiza si a lua decizii

A folosi creativitatea

A lucra cu altii ca membru al unei echipe

A comunica eficient

Adaptabilitate la mediul de munca specific

A face fata situatiilor neprevazute


Competentele profesionale se dobandesc prin initiere, calificare, perfectionare, specializare,

recalificare.

INITIEREA reprezinta dobandirea unor cunostinte, deprinderi, si priceperi minime necesare pentru

desfasurarea unei activitati ;

CALIFICAREA reprezinta ansamblul competentelor profesionale care permit unei persoane sa

desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii ;

PERFECTIONAREA consta in dezvoltarea competentelor profesionale in cadrul aceleiasi calificari ;

SPECIALIZAREA este o forma specifica de formare profesionala care urmareste obtinerea de

cunostinte si deprinderi intr- o arie restransa din sfera de cuprindere a unei ocupatii;

RECALIFICAREA consta in obtinerea competentelor specifice unei alte ocupatii sau profesii, diferite

de cele dobandite anterior.

Salariatii au dreptul sa fie informati cu privire la continutul planului de formare profesionala.

Participarea la formare profesionala poate avea loc la initiativa angajatorului sau la initiativa

salariatului.

Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii

profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea profesionala, inclusiv obligatiile

contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea

profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte aditionale la contractele

individuale de munca.

LOCUL DE DESFASURARE A ACTIVITATII DE FORMARE PROFESIONALA

furnizorii de servicii de formare profesionala autorizati in conditiile legii

alte sedii ale agentilor economici implicati

sediile agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca si a municipiului Bucuresti

centrele de formare profesionala a adultilor din cadrul agentiilor judetene pentru ocuparea fortei

de munca

centrele regionale de formare profesionala a adultilor

Codul Muncii reglementeaza obligatia angajatorului de a asigura participarea la programe de

formare profesionala pentru salariati, cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, obligatiile

salariatilor beneficiari dar si contractele speciale de formare profesionala organizata de angajator

dupa cum urmeaza:


„Art. 194 (1) Angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum urmeaza: a) cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati; b) cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati. (2) Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesionala, asigurata in conditiile alin. (1), se suporta de catre angajatori. Art. 195 (1) Angajatorul persoana juridica care are mai mult de 20 de salariati elaboreaza anual si aplica planuri de formare profesionala, cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor. (2) Planul de formare profesionala elaborat conform prevederilor alin. (1) devine anexa la contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate. (3) Salariatii au dreptul sa fie informati cu privire la continutul planului de formare profesionala. Art. 196 (1) Participarea la formarea profesionala poate avea loc la initiativa angajatorului sau la initiativa salariatului. (2) Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea profesionala, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de munca. Art. 197 (1) In cazul in care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala este initiata de angajator, toate cheltuielile ocazionate de aceasta participare sunt suportate de catre acesta. (2) Pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala conform alin. (1), salariatul va beneficia, pe toata durata formarii profesionale, de toate drepturile salariale detinute. (3) Pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala conform alin. (1), salariatul beneficiaza de vechime la acel loc de munca, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor sociale de stat. Art. 198 (1) Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala, in conditiile art. 197 alin. (1), nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca pentru o perioada stabilita prin act aditional. (2) Durata obligatiei salariatului de a presta munca in favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, precum si orice alte aspecte in legatura cu obligatiile salariatului, ulterioare formarii profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual de munca. (3) Nerespectarea de catre salariat a dispozitiei prevazute la alin. (1) determina obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregatirea sa profesionala, proportional cu perioada nelucrata din perioada stabilita conform actului aditional la contractul individual de munca. (4) Obligatia prevazuta la alin. (3) revine si salariatilor care au fost concediati in perioada stabilita prin actul aditional, pentru motive disciplinare, sau al caror contract individual de munca a incetat ca urmare a arestarii preventive pentru o perioada mai mare de 60 de zile, a condamnarii printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o infractiune in legatura cu munca lor, precum si in cazul in care instanta penala a pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.


Art. 199 (1) In cazul in care salariatul este cel care are initiativa participarii la o forma de pregatire profesionala cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului impreuna cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor. (2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formulata de salariat potrivit alin. (1), in termen de 15 zile de la primirea solicitarii. Totodata angajatorul va decide cu privire la conditiile in care va permite salariatului participarea la forma de pregatire profesionala, inclusiv daca va suporta in totalitate sau in parte costul ocazionat de aceasta. Art. 200 Salariatii care au incheiat un act aditional la contractul individual de munca cu privire la formarea profesionala pot primi in afara salariului corespunzator locului de munca si alte avantaje in natura pentru formarea profesionala.” Contracte speciale de formare profesionala organizata de angajator Sunt tratate de Codul Muncii in cadrul articolelor 201-207. Sunt considerate contracte speciale de formare profesionala contractul de calificare profesionala si contractul de adaptare profesionala. Contractul de calificare profesionala este cel in baza caruia salariatul se obliga sa urmeze cursurile de formare organizate de angajator pentru dobandirea unei calificari profesionale. Pot incheia contracte de calificare profesionala salariatii cu varsta minima de 16 ani impliniti, care nu au dobandit o calificare sau au dobandit o calificare ce nu le permite mentinerea locului de munca la acel angajator. Contractul de calificare profesionala se incheie pentru o durata cuprinsa intre 6 luni si 2 ani. Pot incheia contracte de calificare profesionala numai angajatorii autorizati in acest sens de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Procedura de autorizare, precum si modul de atestare a calificarii profesionale se stabilesc prin lege speciala. Contractul de adaptare profesionala se incheie in vederea adaptarii salariatilor debutanti la o functie noua, la un loc de munca nou sau in cadrul unui colectiv nou. Contractul de adaptare profesionala se incheie odata cu incheierea contractului individual de munca sau, dupa caz, la debutul salariatului in functia noua, la locul de munca nou sau in colectivul nou, in conditiile legii. Contractul de adaptare profesionala este un contract incheiat pe durata determinata, ce nu poate fi mai mare de un an. La expirarea termenului contractului de adaptare profesionala salariatul poate fi supus unei evaluari in vederea stabilirii masurii in care acesta poate face fata functiei noi, locului de munca nou sau colectivului nou in care urmeaza sa presteze munca.

Formarea profesionala la nivelul angajatorului prin intermediul contractelor speciale se face de catre un formator.

Formatorul este numit de angajator dintre salariatii calificati, cu o experienta profesionala de cel putin 2 ani in domeniul in care urmeaza sa se realizeze formarea profesionala.

Un formator poate asigura formarea, in acelasi timp, pentru cel mult 3 salariati. Exercitarea activitatii de formare profesionala se include in programul normal de lucru al formatorului.


Formatorul are obligatia de a primi, de a ajuta, de a informa si de a indruma salariatul pe durata contractului special de formare profesionala si de a supraveghea indeplinirea atributiilor de serviciu corespunzatoare postului ocupat de salariatul in formare. Formatorul asigura cooperarea cu alte organisme de formare si participa la evaluarea salariatului care a beneficiat de formare profesionala. Contractul de ucenicie la locul de munca Contractul de ucenicie la locul de munca este tratat de Codul Muncii astfel: „Art. 208 (1) Ucenicia la locul de munca se organizeaza in baza contractului de ucenicie. (2) Contractul de ucenicie la locul de munca este contractul individual de munca de tip particular, in temeiul caruia: a) angajatorul persoana juridica sau persoana fizica se obliga ca, in afara platii unui salariu, sa asigure formarea profesionala a ucenicului intr-o meserie potrivit domeniului sau de activitate; b) ucenicul se obliga sa se formeze profesional si sa munceasca in subordinea angajatorului respectiv. (3) Contractul de ucenicie la locul de munca se incheie pe durata determinata. Art. 209 (1) Persoana incadrata in munca in baza unui contract de ucenicie are statut de ucenic. (2) Ucenicul beneficiaza de dispozitiile aplicabile celorlalti salariati, in masura in care ele nu sunt contrare celor specifice statutului sau. Art. 210 Organizarea, desfasurarea si controlul activitatii de ucenicie se reglementeaza prin lege speciala. „ Actele normative care reglementeaza contractul de ucenicie la locul de munca sunt Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca si HG nr. 234/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.279/2005 privind ucenicia la locul de munca. Dintre actele normative importante care reglementeaza formarea profesionala a adultilor in tara noastra se pot mentiona urmatoarele: 1.ORDONANTA 129/ 2000 – ordonanta privind formarea profesionala a adultilor cu

modificarile si completarile ulterioare.

Articolele 5-17 reglementeaza caile prin care se dobandesc competentele profesionale, cum se

realizeaza, de catre cine, formeleă deă realizareă aă form riiă profesionaleă aă adul ilor si elementele

programelorădeăformareăprofesional ădupaăcumăurmeaza:

„ART.ă5 (2) Competen eleăprofesionaleăseădobândescăpeăcaleăformal ,ănon-formal ăsauăinformal ă

care, în sensul prevederilor prezenteiăordonan e,ăseădefinescăastfel:

a)ă prină caleaă formal ă seă în elegeă parcurgereaă unuiă programă organizată deă ună furnizoră deă formareă

profesional ;

http://www.cnfpa.ro/Files/Norme%20metodologice/LEGE_279_2005.pdf

http://www.cnfpa.ro/Files/Norme%20metodologice/LEGE_279_2005.pdf

http://www.cnfpa.ro/Files/Norme%20metodologice/HG_234_2006.pdf


b) prin calea non-formal ăseăîn elegeăpracticareaăunorăactivit iăspecificeădirectălaăloculădeămunc ăsauă

autoinstruirea;

c)ă prină caleaă informal ă seă în elegeă modalit ileă deă formareă profesional ă neinstitu ionalizate,ă

nestructurateăşiăneinten ionateă - contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socio-educa ional,ă

familie, societate sau mediu profesional.

ART. 6 (1)ăFormareaăprofesional ăaăadul ilorăseăpoateărealiza,ăînăcondi iileăprev zuteădeăprezentaă

ordonan ,ă deă c treă persoaneă juridiceă deă dreptă publică sauă privat,ă iară înă cazulă uceniciei,ă şiă deă c treă

persoane fizice, denumite în continuare furnizoriădeăformareăprofesional .

(2)ă Furnizoriiă deă formareă profesional ă prev zu iă laă alin.ă (1)ă potă prestaă serviciiă deă formareă

profesional ,ăcuărespectareaăstandardelorădeăpreg tireăprofesional ,ăînăcondi iileăprev zuteădeăprezentaă

ordonan .

ART. 7 (2) Formeleădeărealizareăaăform riiăprofesionaleăaăadul ilorăsunt:

a)ăcursuriăorganizateădeăfurnizoriiădeăformareăprofesional ;

b)ăcursuriăorganizateădeăangajatoriăînăcadrulăunit ilorăproprii;

c)ăstagiiădeăpractic ăşiăspecializareăînăunit iădină ar ăsauădinăstr in tate;

d)ăalteăformeădeăpreg tireăprofesional ăprev zuteădeălege.

ART. 10 Formareaăprofesional ăaăadul iloră seă realizeaz ăprinăprogrameădeă formareăprofesional ă

ceăcuprindătotalitateaăactivit ilorădeăpreg tireăteoretic ăşi/sauăpractic ăînăvedereaărealiz riiăobiectiveloră

deăformareădeăcompeten eăpentruăunăanumitădomeniu.

ART. 11 (1) Programeleă deă formareă profesional ă seă organizeaz ă deă furnizoriiă deă formareă

profesional ăpentruăocupa ii,ămeserii,ăspecialit iăşiăprofesii,ădenumiteăînăcontinuareăocupa ii,ăcuprinseă

înăClasificareaăocupa iilorădinăRomâniaă - C.O.R.,ă precumăşiă pentruă competen eăprofesionaleă comuneă

maiămultorăocupa ii.

ART. 13 Furnizoriiă deă formareă profesional ă careă solicit ă organizareaă deă programeă deă formareă

profesional ăînăocupa iiăpentruăcareănuăexist ăstandardeăocupa ionaleăpotăelaboraăproiecteădeăstandardeă

ocupa ionaleăcareăvorăfiăsupuseăspreăaprobareăînăcondi iileăreglement rilorălegaleăînăvigoare.

ART. 14 (1) Programeleădeăformareăprofesional ăcuprind,ăînăprincipal,ăurm toareleăelemente:

a)ă obiectiveleă programuluiă deă formareă profesional ă exprimateă înă competen eleă profesionaleă ceă

urmeaz ăs ăfieădobânditeădeăfiecareăpersoan ăcareăurmeaz ăprogramul;

b)ădurataădeăpreg tireăpentruărealizareaăobiectivelor propuse;


c)ănum rulăminimăşiămaximădeăparticipan iăpentruăunăcicluăsauăoăserieădeăpreg tire;

d)ă calificareaă persoaneloră cuă atribu iiă deă instruireă teoretic ă şiă practic ,ă denumiteă înă continuareă

formatori;

e)ăprogramaădeăpreg tire;

f) mijloaceleă şiămetodeleă prină careă seă asigur ă transmitereaă şiă asimilareaă cunoştin eloră şiă formareaă

deprinderilorăpracticeănecesareăocupa ieiărespective;

g)ădot rile,ăechipamenteleăşiămaterialeleănecesareăform rii;

h) procedura de evaluare în conformitate cu obiectivele specifice programului de formare

profesional .

(4)ăÎnăvedereaăutiliz riiăsuperioareăaăresurselorăumaneăşiămaterialeăfurnizoriiădeăformareăprofesional ă

seă potă asocia,ă înă condi iileă legii,ă cuă unit iă sauă institu iiă deă înv mântă acreditate,ă careă desf şoar ă

activit iădeăformareăprofesional .

ART. 16 (1)ă Furnizoriiă deă formareă profesional ă careă organizeaz ă programeă finalizateă cuă

certificateă deă calificareă recunoscuteă laă nivelă na ională încheieă contracteă deă formareă profesional ă cuă

participan iiălaăacesteăprograme.

ART. 17 (1)ăFormareaăprofesional ăseăpoateărealizaăşiăprinăucenicieălaăloculădeămunc ,ăprinăcareă

absolven iiădeăgimnaziu,ăcuăsauăf r ăcertificatădeăcapacitate,ăpotăob ineăoăcalificareăprofesional .

(2)ăCondi iileăînăcareăseădesf şoar ăformareaăprofesional ăprinăucenicieălaăloculădeămunc ,ădrepturileă

şiă obliga iileă uceniculuiă şiă aleă furnizoruluiă deă formareă profesional ă seă reglementeaz ă prină normeleă

metodologiceăelaborateăpentruăaplicareaăprezenteiăordonan e”.

2.Hotararea Guvernului nr.522/2003 – pentru aprobarea Normelor metodologice

de aplicare a prevederilor OG 129/ 2000 – ordonanta privind formarea profesionala

a adultilor, publicata in MONITORUL OFICIAL NR. 346 din 21 mai 2003

Hotararea Guvernului nr. 522/2003 reglementeaza AUTORIZAREA furnizorilor de formare

profesional astfel:

„ART.ă11 Potrivită art.ă 18ă alin.ă (1)ă dină ordonan ,ă suntă supuşiă autoriz riiă numaiă furnizoriiă deă

formareăprofesional ăcareădorescăs ăeliberezeăcertificateădeăcalificareăsauădeăabsolvireăcuărecunoaştereă

na ional .ă Ceilal iă furnizoriă deă formareă profesional ă potă organizaă programeă deă formareă profesional ă

finalizateăcuădocumenteădeăabsolvireăproprii,ăcareănuăsuntăîns ăcertificateăcuărecunoaştereăna ional .”

„ăART.ă14 (1) Autorizarea furnizorilor de formare profesional ă seă faceă deă c treă comisiiă deă

autorizareăjude ene,ărespectivăaămunicipiuluiăBucureşti.”


Si ART. 37 care se refera la NIVELURILE DE CALIFICARE

Nivelul 1

Persoanaă esteă responsabil ă deă execu iaă proprieiă activit i.ă Muncaă presupuneă înă specială activit iă

simple,ădeărutin .

Formareă profesional ă careă ofer ă accesă laă acestă nivel:ă deă regul ă înv mântă obligatoriuă şiă ini iereă

profesional .ă Ini iereaăprofesional ăesteădobândit ăfieăînăcadrulăînv mântuluiăprofesionalăprinăşcoalaă

de ucenici, fie printr-unăprogramădeăini iereăprofesional ăînăsistemulădeăformareăprofesional ăaăadul ilor.

Nivelul 2

Persoanaăesteăresponsabil ădeăexecu iaăproprieiăactivit i.ăÎnăplusăexist ăoăresponsabilitateăcolectiv ă

înă cadrulă activit iloră desf şurate,ă careă presupuneă colaborareaă cuă colegii.ăMuncaă presupuneă oă gam ă

larg ă deă activit iă realizateă înă contexteă variate.ă Uneleă dintreă acesteă activit iă suntă complexeă sauă

nerutiniere.

Formareăprofesional ă careăofer ăaccesă laă acestănivel:ădeă regul ă înv mântăobligatoriuă şiă calificareă

profesional ă prină înv mântulă profesională - şcoal ă profesional ă - sau prin programe de formare

profesional ăînăsistemulădeăformareăprofesional ăaăadul ilor.

Nivelul 3

Persoanaăesteăresponsabil ădeăexecu iaăproprieiăactivit i,ădarăşiădeărealizareaăsarcinilorăîncredin ateă

grupuluiădinăcareăfaceăparte,ăavândăatribu iiădeăcoordonareăşiăcontrol.ăMuncaăpresupuneăoăgam ălarg ădeă

activit iăcomplexe,ănerutiniere,ărealizateăînăcontexteăvariate.

Formareă profesional ă careă ofer ă accesă laă acestă nivel:ă înv mântă liceală - filieraă tehnologic ă şiă

voca ional ă sauă înv mântă postliceală oriă înv mântă liceală şiă programă deă formareă profesional ă deă

specialitateăînăsistemulădeăformareăprofesional ăaăadul ilor.

Nivelul 4

Persoana este responsabil ădeăexecu iaăproprieiăactivit i,ădarăşiădeărealizareaăsarcinilorăîncredin ateă

grupuluiă dină careă faceă parte,ă putândă desf şuraă şiă activit iă deă tipă managerial.ă Muncaă presupuneă

aplicareaă cunoştin eloră într-oă gam ă larg ă deă activit iă complexe,ă realizate într-o mare varietate de

contexte, implicând combinarea de proceduri diverse sau definirea altora noi.


Formareăprofesional ăcareăofer ăaccesălaăacestănivel:ăformareătehnic ăpostsecundar ăprinăînv mântă

universitar.

Nivelul 5

Persoana esteăresponsabil ădeăexecu iaăactivit ilorăpropriiăşiăaleăgrupuluiăpeăcareăîlăconduce,ăavândăoă

autonomieăpersonal ăridicat .ăMuncaăpresupuneăaplicareaăunuiăcomplexădeăprincipiiăfundamentaleăîntr-

oă larg ăvarietateădeăcontexte,ăadeseaă imprevizibile.ăPresupuneăcunoştin eăşiăcompeten eădeănivelă înaltă

atâtălegateădeădomeniileăocupa ionale,ăcâtăşiăindependenteădeăacesteădomenii.ăCaracteristiciăesen ialeăaleă

niveluluiăsunt:ăcapacit ileădeăanaliz ,ădiagnoz ,ăstructurare,ăplanificare,ăexecu ieăşiăevaluare.

Formareăprofesional ăcareăofer ăaccesălaăacestănivel:ăînv mântăuniversitarăşiăpostuniversitar.


MODULUL 5

ETAPELE FORMARII

Con inut Analizarea nevoilor de formare Analizarea participantilor Proiectarea programului de formare Elaborarea materialelor Organizare logistica Livrarea cursului Cum incepem. Gestionarea emotiilor. Limbajul verbal, nonverbal, paraverbal in programul de formare. Tehnici si resurse de instruire Evaluarea, revizuirea şiăasigurareaăcalit iiăprogramelorădeăformare

O B I E C T I V E

−S ăinteleagaăcumăseăfaceăanalizaănevoilorădeăformare −S ă cunoascaă felul in care se elaboreaza materialele pentru formare −S ăstieăsa cum se livreaza cursul −S ăstieăsaăfoloseascaătehnicileădeăinstruire −S fie capabil sa organizeze si sa efectueze evaluarea, sa ofere si sa primeasca feedback in timpul si la sfarsitul procesului de evaluare, sa inregistreze rezultatele evaluarii si sa-si revizuiasca procedura de evaluare pentruăasigurareaăpermanent ăcalit iiăprogramului de formare.


IDENTIFICAREA SI ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE

Seă spuneă c ă po iă g siă r spunsulă adecvată dac ă puiă întrebareaă corect .ă Aşadar,ă putemă folosiăformarea,ă doară înă momentulă înă careă suntemă siguriă c ă eaă r spundeă unoră nevoiă opera ionaleă aleăorganiza iei,ă adic ădoarădup ăceă s-aă realizatăoă identificareă şiă apoiăoă analiz ăaă situa ieiăprinăcareă treceăorganiza ia.ă Numimă acestă proces:ă identificareaă şiă analizaă nevoiloră deă formareă /ă trainingă aă uneiăorganiza iiăşiădefinimăproceseleăca:

Pasul 1. Identificarea nevoilor de training – se detecteaza si se specifica nevoile individuale si organizationale de formare si dezvoltare;

Pasul 2. Analiza nevoilor de training – urmeaza procesului de identificare si conduce la determinarea celor mai eficiente si adecvate modalitati in care nevoile identificate pot fi satisfacute.

În timpul identific riiă şiă analizeiă nevoiloră deă training (IANT)ă trebuieă s ă seă determineă

realmenteăşiăpracticăcareăsuntăacesteănevoi.ăOănevoieănuăesteăoădorin .ăDeămulteăoriăseăfaceăconfuziaăîntreăceătrebuieăf cutăşiăr spunsulălaăîntrebareaăadresat ăangaja ilorăsauămanagerilor:ă„Ceăfelădeătrainingăv-a iădori?”

Deăfapt,ădeăceăeănevoieădeăaceast ăanaliz ?ăÎnăgeneralămanageriiăsauăangaja iiăîşiădauăseamaăc ăexist ă oă problem ,ă ară puteaă argumentaămul i.ă Careă ară fiă aşadară scopulă pentruă careă amă dedicaă timp,ăresurseăumaneăşi materiale pentru acest proces?

Efortul se justifica deoarece Identificarea si analiza nevoilor de formare : - confirm ăsauăinfirm ăoăsuspiciuneăreferitoareălaăexisten aăuneiăprobleme; - poateăs ăspun ăcuăcertitudineădac ăproblemaă ineădeătraining sau are alte cauze; - asigur ăc ătrainingulămergeăînădirec iaăbun ; - faceă caă baniiă sauă resurseleă s ă fieă bineă investite,ă contribuindă laă luareaă uneiă deciziiă managerialeămotivateăpentruăceaămaiăpotrivit ămodalitateădeăinterven ie.


Iat ăcâtevaăbeneficii ataşateăacestuiăproces: - indic ăcuăprecizieăproblemaăorganiza ional ; - identific ădimensiunileărespectiveiăprobleme; - identific ăgradeleă/ăscalareaănevoiiăidentificate; - indic ătipulădeăsolu ieăcareăpoateăfiăadoptat ; - relev ăobiectiveleădeătraining.

Identificarea si analiza nevoilor de formare,ă caă oriceă altă tipă deă diagnoz ă organiza ional ,ănecesit ăoă serieădeă factori:ăoăpersoan ăcareăpoateă realizaăacestă tipădeădemersăcuăprofesionalism,ă timpădedicată realiz riiă respectiveiă analizeă laă toateă niveleleă necesareă aplic riiă instrumenteloră deă cercetare,ăuneoriăsco ândăpersoaneleăimplicateădinăprocesulădeăproduc ie.

De aceea, IANT presupune implicarea unui grup de stakeholderi (persoane implicate). Manualele de specialitate vorbesc despre:

1. Top management 2.ăManagerulădeălinieă/ăŞefulădeădepartament/Şefulădeăsec ie 3. Trainerul / formatorul 4.ăParticipan iiă/ăAngaja ii

F r ăcaătop managementul s ăconsidereăc ăIANTăesteănecesar ,ădemersulănuăpoateăaveaăloc,ădeăasemeneaătotădeălaăacestănivelăseăaprob ăalocareaăresurselorănecesareăşiătotădeăaiciăcelămaiămareăinteresăpentruărealizareaăunorăperforman eăcâtămaiăbuneălaănivelulăorganiza iei.

Alt pion important este managerul de linie sauă şefulă departamentuluiă undeă seă presupuneă

existen aăuneiăprobleme.ăManagerulăde linieăesteăcelăcareăpoateă identificaă ini ialăoăposibil ănevoieădeătraining,ă elă poateă participaă sauă chiară realizaă IANTă şiă înă cazulă înă careă nuă seă puneă problemaă deăimplementareăaăuneiăac iuniădeăformare,ăelăesteăcelăcareătrebuieăoricumăs ărezolveăproblemeleăap rute.

Trainerul sau formatorul esteă celă peă umeriiă c ruiaă cadeă ceaă maiă mareă parteă aă ac iuniiă deă

IANT.ă Elă sus ineă şiă asist ă eforturileă manageriloră deă linieă sauă aleă şefiloră deă departamente,ă poateă daăconsultan ăînăleg tur ăcuăprogrameădeăformareăcareăsunt dejaădisponibile,ăpoateăajutaăînăg sireaăunorăsolu iiăcareănuăimplic ătrainingul,ărealizândărapoarteleăşiămonitorizareaăIANT.

Participantulă laă IANT,ă adic ă angajatul, al carui rol este adesea neglijat sau minimizat în

proces.ăAngaja iiă trebuieă s ă fieă clar şiă corectă informa iă înc ădeă laă începută asupraăprocesuluiă ceă seăvaădesf şuraă şiă trebuieă motiva iă s ă îşiă deaă totă interesul,ă liă seă voră explicaă fazeleă procesuluiă şiă ceă seă vaăîntâmplaăcuărezultateleărespectiveiăcercet ri.

Putem de asemenea discuta despre IANT ca despre un proces ce presupune o succesiune de

fazeăşiăpaşi, decurgând logic: 1.ăapari iaăuneiăproblemeădeăperforman ăaăpersonaluluiăsauăluareaăuneiădeciziiălaănivelulăorganiza ieiădeăintroducereăaăunorănoiăsarciniăsauădeăclarificareăaăunorăexpecta ii; 2.ăplanificareaăabord riiănecesareăpentruărealizareaăIANT,ămetodeăşiătehnici; 3.ăevaluareaănevoilorăceădecurgădinăsitua iaăcurent ,ăinclusivăredactareaădeăfişeăaăposturilorăsauălisteădeăcompeten e;


4.ă evaluareaă respectiveiă situa iiă înă termeniă deă cunoştin e,ă abilit iă şiă atitudiniă aă popula ieiă supus ăinvestiga iei.ăÎnăaceast ăfaz ăvorăfiăidentificateăşiăanalizateăeroriădeăproduc ie,ăomisiuniăînăactivitateăsauăcomportamente aparte; 5.ă înăaceast ă faz ăseăvoră faceăcompara iiă întreă informa iileăadunateă înă fazeleăanterioareăşiă expecta iileăfa ă deă viitoareleă comportamente,ă fapteleă rezultateă constituindu-seă înă „golulă deă training”,ă dină acestăproces urmând a se extrage nevoile specifice de training; 6.ădup ăidentificareănevoilorăspecificeădeătrainingăseăvorăformulaăobiectiveleăprogramuluiădeăformareăşiăcon inutulăacestuia.

Dinăp cateăînămulteăorganiza iiătrainingulăseărealizeaz ănuăcaăurmareăaăuneiăastfelădeăanalizeăciămultămaiădirect,ăcaăurmareăaăuneiăsitua iiăpresanteă(ă2ăexemple)

Exemplele de mai sus sunt doarămostreăpentruăvarietateaădeăabord riăcareăpotăexistaăînăinteriorulăuneiă companiiă cândă seă puneă problemaăuneiă interven iiă educa ionale.ăAcesteaă suntă cazurileă fericiteă înăcareălaăapari iaăuneiăatareăsitua ii,ăcinevaăintervineăpentruăcorectareaăei.ăPracticaăneăarat ăc ădeăceleămaiămulteăoriănuăseăfaceănimicăsauăceeaăceăseăfaceănuăareărezultateleăscontateăşiăcost ămult.

Oricare ar fi abordarea pe care ne-oă propunem,ă trebuieă s ă r spundemămaiă întâiă laă celeă dou ă

întreb riăfundamentale:

1. Care este problema sauănevoiaăpeăcareăoăîntâmpin m? 2.ăPoateăfiărezolvat ăaceast ăproblem ăprinătrainingăsauăoriceăalt ăinterven ieăeduca ional ?

CareăsuntăpersoaneleăcareăpotărealizaăIANT?ăCeiămaiămul iăprofesioniştiăînădomeniuăconsider ăc ăechipaă ideal ă trebuieăs ă fieă format ădină trainerăşiămanagerul de linie sau de departament. Nu vom insista asupra beneficiilor ce decurg dintr-oă echip ă avândă respectivaă componen ,ă vomă precizaădoarăc ădemersulăcelorădoiăesteăceaămaiăfericit ăcombina ieădinăpunctădeăvedere:ăcostă– timp – eficien . Iat ăoăserieădeăsitua iiăînăcareăIANTăesteăesen ial : - angajareaădeăpersonalănouăînălocuriădeămunc ădejaăexistente; - angajarea de personal nou într-oăsitua ieădeămunc ăceăpresupuneămodificareaăsau înnoireaăcunoştin elor; - introducereaăunorămetodeănoiădeămunc ; - remediereaăunorăneajunsuriăînăabilit ileăangaja ilor; - dezvoltarea sau schimbarea unei strategii; - necesitateaăanaliz riiăuneiăsitua iiăpentruăoperareaăulterioar ăaăunorămodific ri.

VIITORUL ESTE IMPLICAT Conducerea Companieiătrebuieăs ăaib ăînăvedereătendin eleăevolu iei. Acestă lucruăseăpoateăfaceăînămaiămulteăfeluri.ăMetodaăceaămaiăsimpl ăconst ă înă încercareaădeăaăseă

definiăipotezeleăînăleg tur ăcuăurm toareleăcondi ii:

evolu iiătehnologiceă(tehnologiaăinformatic ),ădezvoltareaăeconomic ăpeste…ăani


schimbareaăexigen elorăclien iloră(service,ăsolu iiăcuprinz toare,ăecologieăetc.) cerin eădeăcalitateă(ex.ăISO) cerin eăaleăproductivit ii creştereaăcon inutuluiădeăcunoştin eădinăarticole schimbareaăexigen elorădeămediu materiale noi oănou ătehnologieădeăproduc ieăşiănoiămetodeădeăproduc ieă noiăconcuren i schimbareaăcondi iilorăreferitoareălaăconcuren ă– inclusivăinterna ionalizarea putereaăconcuren ial schimbareaăformelorădeăcooperareăşiăorganizare schimbareaăcerin elorăreferitoareălaăcalific rileăsoft

Tendin eleă deă dezvoltareă trebuieă s ă fieă tratateă înă aşaă fel,ă încâtă s ă fieă semnalizateă tuturoră

membriloră personalului.ă To iă membriiă conduceriiă deă laă toateă niveleleă trebuieă s ă fieă capabiliă s ă leăfoloseasc ăcaăunăsemnalăalătendin elorădeădezvoltareăpentruăpersonalulădinăsubordine.

DESCRIEREA NEVOILOR DE INSTRUIRE Cunoscand tendintele de dezvoltare se poate elabora un program de instruire pentru fiecare

membru în parte. Este vorba de un plan care va include atât intereseleăangajatului,ă câtă şiăpeăceleăaleăcompaniei.

Esteăunăplanăcareăcuprindeăatâtăcerin eleăprezente,ăcâtăşiăpeăceleăviitoareăaleăpostului. Numeroaseleăşiădiferiteleăinstrumenteăpentruăanalizaăcalific rii,ăcareăauăfostăelaborateăînăultimiiăani,ă

seăbazeaz ăpeăpresupunereaăgeneral ăc ăexamin măînăprimulărândănevoile viitoare de calificare. Pornindădeălaăacestea,ăputemăsc deaăcalific rileăexistenteăînăprezent,ăiarărezultatulăcalcululuiăexprim ă

nevoile de formare ale companiei: calific riăviitoare - calific riăprezente ────────────────────── nevoile actuale de instruire


ANALIZAREA PARTICIPANTILOR

Analizaăşiăidentificareăcunoştin elor Acestaăesteăprobabilăcelămaiădirectătipădeăanaliz .ăDac ăseăfaceăînăgrupăsauăindividual,ăaceast ă

metod ăconst ăînăsimpleăchestion riăpentruăaădeterminaădac ăindiviziiăştiuăşiăîn elegăcunoştin eleădeăcareăau nevoie. (In cazul cursantilor se poate face prin observare, teste, fise de evaluare, etc.)

Trebuie sa aveti in vedere ca veti cladi , veti dezvolta, veti forma pornind de la potentialul lor. Fisa de evaluare initiala a cursantilor

Numele

Institutia

Experienta ca formator

Studii si experienta profesionala

Asteptari

Adresa e-mail


Analizaăabilit iloră(atunciăcandăesteăcazul) Acest demersăesteădeăobiceiămaiădificilăpentruăc ădeăobiceiăpunereaăînăpractic ăaabilit ilorăesteă

rezultatulă implement riiă unuiă setă deă cunoştin e.ă Multeă evalu riă deă abilit iă potă fiă realizateă prinăobserva ieădirect ,ăsus inut ădeăinterviuriădeşiăniciăunaădintre acesteămetodeănuăaduceăatâtaăinforma ieăcâte se poate strânge prin intermediul unui chestionar.

Aşadar,ăputemădecideăîntreăurm toareleămetode:

- observa ia; - interviuriăcuăangaja iiă(cursantii)ăpentruăaăidentificaănivelulălorădeăperforman ; - o combina ieăîntreăinterviuăşiăobserva ie; - chestionare; - oăcombina ieădeăchestionareăşiăinterviuri; - testareaăpsihologic .

I iă veiă puneă urm toareleă întreb ri:ă Pentruă cineă esteă sesiuneaă deă trening?ă Cineă suntă ceiă careăparticip ?ăCâteăpersoaneăsuntăşiăcareăsuntăcaracteristicile lor?

Trebuieă s ăpo iă identificaă acelă comportamentăpeă careă îlă areăparticipantulă înămomentulă înă careăîncepeăsesiuneădeăformare,ăaceastaăincluzândăexperien aăsaăanterioar ,ăexperien aăînăpostulărespectivăşiăeventualăexperien aădeămunc ăînădomeniul in care urmeaza sa se faca formarea. De asemenea trebuie luat ă înă calculă şiă experien aă luiă într-un post similar (ex: cursantul este la un curs de formatori si are experienta ca inspector resurse umane).

In urma analizei efectuate putem vorbi de existen aă uneiăNEVOIă peă bazaă careiaă vomă stabili obiectiveleă programuluiă deă formareă şiă con inutul acestuia. Aceast ă faz ă leag ă procesulă deăidentificareăaănevoilorăcuăpreg tireaăpentruăredactareaăpropriu-zis ăaăprogramului.ă

PROIECTAREA PROGRAMULUI DE FORMARE

Peă bazaă programeloră deă instruireă ă elaborate,ă aprobateă laă nivelulă organiza ieiă şiă autorizate,ăformatorulă îşiăpreg teşteăconcretă şiă îşiăorganizeaz ă fiecareă activitateădeă formare,ă înainteădeă începereaăpropriu-zis ăaăform rii.

Formatorul va fi capabil : -s descompun ăactivit ileăprofesionaleăcomplexeăînăactivit iăsimple - s ăredefineasc ăactivit ileăsimpleăcaăactivit iădeăînv areă - s ărecompun ăactivit ileădeăînv areăînăcompeten eăprofesionaleădemonstrabile. Un program de formare cuprinde, de regul ,ă maiă multeă activit iă deă formareă (sesiuni,

secven e,ă ore,ă lec iiă etc.)ă care,ă laă rândulă lor,ă potă cuprinde,fiecare,ă unaă sauă maiă multeă activit iă deăînv are.

Activitateaă deă înv areă esteă unitateaă deă baz ă aă oric ruiă programă deă formareă şiă dispuneă deăobiectiveă opera ionale,ă definiteă înă termeniă deă rezultateă aşteptate,ă con inuturiă careă voră fiă însuşiteă şiăsitua iileă concreteă deă înv areă (moduriă deă însuşireă aă respectiveloră con inuturiă ă – metode,ă tehniciă şiăprocedeeădeăinstruireăsauăînv are,ămaterialeăauxiliareăetc.).

Preg tireaăform riiăvaă ineăseamaădeăcaracteristicileăindividualeăale participan ilorălaăformareăşiădeăresurseleăfurnizoruluiădeăformare


Definireaăobiectivelorăform rii - Obiectivele programului de formare trebuie sa fie relevante pentru competen ele- int ă aleă

form riiăşiăadecvateălaăcerin eleădeăbaz ăaleăocupa ieiăsauăsetuluiădeăcompeten eădeăformat. - Obiectiveleă opera ionaleă specificeă activit iloră deă formareă suntă formulateă înă termeniă deă

rezultateăaleăînv riiă/ceăvaăfiăcapabilăs ăfac ăparticipantulălaăformareălaăsfârşitulăactivit iiădeăformareăsiătrebuieăsaăfieăăadecvateăatatăăcaracteristicilorăindividualeăaleăparticipan ilorălaăformareăcatăsiăănevoilorăfurnizorului de formare.

- Scopulăşiăobiectiveleăprogramuluiădeăformareăsuntăadecvateănevoilor de formare identificate la nivelul participantilor dar si cerintelor Clasificarii Ocupatiilor din Romania ( COR) si standardelor ocupationale specifice

- Indicatoriiădeăperforman ăsuntăidentifica i,ăinventaria i,ăăclarăformula i,ăm surabiliăşiărelevan iăpentru obiectivele stabilite.

Proiectareaăactivit ilorădeăformare Înă afaraă preg tiriiă activit iloră concreteă deă formare,ă expertulă înă formareă esteă implicată şiă înăă

proiectareaă programeloră deă formare,ă pornindă deă laă competen ele- int ă careă trebuieă formate sau dezvoltate.

Programeleădeăformareăauăscopuriăşiăobiectiveădeăreferin ăcareătrebuieădezvoltateăăpornindădeălaăstandardeleăocupa ionaleăsauăădeăpreg tireăprofesional ăexistente.ă

Pornindădeălaăacesteăscopuriăşiăobiective,ăprogrameleăsuntădefalcateăînăsubunit iă- discipline / moduleă /ă unit iă deă con inută etc.ă - asociateă scopuriloră şiă obiectiveloră deă referin ă şiă suntă definiteăresurseleănecesareărealiz riiăacestora.ă

Peăbazaăscopurilor,ăobiectivelor,ăcon inuturilorăşiăresurselorănecesare,ăesteădefinit ămetodologiaăadecvat ,ăinclusivăsistemulădeăevaluare Identificarea resurselor necesare pentru un program de formare

Resurseleă necesareă desf şur riiă programuluiă deă formareă suntă identificateă înă func ieă deăcomplexitateaăactivit ilorădeăformareăprev zute.

Resursele umane : formator/trainer/lector care asigura sustinerea programului de formare, dar siăpersoaneleăresurs ăcareăvorăcontribuiălaăorganizareaăsiăderulareaăcursului,ăangaja i/cursan i,ămanageriiăşiăcolegiiăacestora,ăclien iiăfirmei etc.ăResurseleăumaneăposed ăcaracteristiciăspecificeăcumăarăfi:

experien a,ă unăpoten ialădeăcreştereăşiădezvoltareăpracticănelimitat,ă adaptibilitateălaăsitua iiădiverse,ăfoarteăvariabileădeălaăunăindividălaăaltul,ă stillăşiăpersonalitate, relativ ăiner ieălaăschimb ri,ă energie suntă marcateă profundă deă factorulă timp,ă înă sensulă c ă proceseleă deă înv are,ă deă dobândireă aă

experien ei,ădeăschimbareăaămentalit ilorăşiăcomportamentelorăreclam ăperioadeămaiălungiăsauămai scurte Resursele materiale ale formării potă fi:ă spa iul,ăechipamenteăşiămateriale,ă suportulădeăcursă şiă

alteămaterialeă informativeă necesareă participantuluiă laă formareă pentruă înv are,ă precumă şiămaterialeleăauxiliareăşiăvizualeăutilizateădeăformatoră(planşe,ăpostere,ăfoliiăpentruăretroproiector,ăprezent riăPowerăPoint),ă împreun ă cuă echipamenteleă necesareă prezent riiă (flip-chart, retroproeictor, computer + viedoproiector etc.).


Timpul necesară form riiă competen elor– int ă şiă atingeriiă obiectiveloră form rii:ă oreă /ă zileă deăformare trebuie sa fie stabilităcorectăşiărealist.

Importan aă peă careă oă acordamă resurseiă furnizateă deă timpă esteă înscris ă înă necesit ileă unuiămanagement al timpului care presupune:

asigurareaăc ăproiectulăseărealizeaz ăinătimp, programarea folosirii celorlalte resurse, reprogramarea proiectuluiăînăfunc ieădeămodific ri, previziuneaăproblemelorăinainteăcaăeleăs ăapar .

Resursele financiare-bugetul trebuie sa fie corect identificat si estimat astfel incat sa asigure desfasurarea si evaluarea cursului in conditii optime

Resursele informationale careăcuprindănuădoarăinforma iaăpropriu-zis ă(informa iaădeăformare,ăinforma iiădespreăparticipan i,ăintereseleăorganiza ieiăetc.),ăciăşiăsuportulăacesteia (st riăsubiective,ăst riăemo ionaleăetc.).

Stabilireaăstrategieiăşiăconstruireaăprogramului de formare - Rolurileăformatorilor,ăprinăcareăaceştiaăvorăsprijiniăprocesulădeăînv are,ăsuntăstabiliteăpornindă

deălaăobiectiveleăpropuse,ădeălaădiagnozaăîntreprins ăşiădeălaăexpertizaăacestora. -Componenteleă teoreticeă şiă practiceă asociateă fiec reiă activit iă deă formareă suntă identificateă

corectă iară metodele,ă tehnicileă şiă procedeeleă deă formareă aleseă suntă adecvateă atingeriiă obiectivelor,ănevoilorăşiăcereriiăidentificateăprecumăşiădiagnozeiăîntreprinse.

-Timpulă alocată diferiteloră subunit iă deă formare:ă discipline,ă module,ă secven eă esteă suficientăpentruăatingereaăobiectivelorăstabiliteăiarăăActivit ileădeăînv areăsuntăordonateăînămodălogicăînăsensulăform riiăcompeten elor- int ăşiăatingeriiăobiectivelorăprogramului.

- Programul de formare cuprinde sistemulă deă evaluareă aă participan ilor:ă peă parcursă şiă final ,ăconstruităpeăbazaăindicatorilorădeăperforman ăşiăadecvatăscopurilorăşi obiectivelorăurm rite.

ELABORAREA MATERIALELOR

Materialele suport pentru formare con ină informa iaă necesar ă atingeriiă obiectivelor. De

exemplu:ăsuportădeăcurs,ămanual,ăghid,ăfişeădeălucru,ăslide-uri,ăplanuriădeăînv are,ăfişeădeăevaluare,ălisteăde verificare, teste, chestionare, studii de caz, exercitii, etc.

-Materialeleă suportă suntă adecvateă obiectiveloră şiă con inuturiloră stabiliteă precumă şiă diagnozeiăefectuate.

-Materialeleă suportă suntă organizateă progresiv,ă fiecareă unitateă nou ă deă con inută bazându-se pe celeă parcurseă anterior,ă iară limbajulă folosită esteă adaptată caracteristiciloră individualeă şiă deă grupă aleăparticipan ilorălaăformare.

-Materialeleăsuportăsuntăasociateăunuiăsistemădeăc utareăşiădeăidentificareăaăunit ilorădeăcon inutăşiăaăinforma iilorănecesareăfiec reiăactivit iădeăînv areăsiătrebuieăsaăaibaăăoăprezentareăatractiv .

-Materialeleă suportă con ină elementeă careă stimuleaz ă reflec iaă şiă activitateaă independent ă aăparticipan ilorălaăformare.

Ceădoreştiăcaăparticipantulăs ăştieăefectivăsauăs ăpoat ăface?ă Câtădeăspecificăşiădetaliatătrebuieăs ăfieăcon inutulăcursului?ă Înărealizareaăacestuiăpas,ăesteăbineăs ăîncepiăcuăceeaăceănuătrebuieăs ăştieăparticipan iiălaăfinalulă

sesiunii.ăTrainerulăesteăcelăcareăfixeaz ălimitele,ăcareădelimiteaz ăbarierele.ăMul iădesigneriădeătrainingă


suntă foarteă ambi ioşi.ăDorescă s ă concentrezeă preaămultămaterială într-oă perioad ă preaă scurt ă deă timp. Suntădeăîn elesăconstrângerileăfinanciareăşiădeătimp.ăTotuşi,ăpentruăcaătrainingulăs ăfieăproductivănuădoarăeficient,ătocmaiălimitareaăcon inutuluiăesteăfactorulăcareăpoateădeterminaăunăcâştigăsubstan ial.ă

Deci,ăcumăpuiăpriorit ile,ăcumăselecteziăCEăE NEAPARAT NECESAR DE CE E MAI PUTIN NECESAR?

Oăilustrareăbun ăesteăpozi ionareăinforma ieiăsubăformaăuneiăpâlnii. TREBUIE INCLUS AR TREBUI INCLUS DAC ăMAIăEăLOC

Aşaăcumăseăpoateăobserva,ăînăparteaădeăsusăsuntăprinseăaceleăcompeten eădeăbaz ,ăaceleăelemente fundamentaleă pentruă atingereaă sarcinii,ă pentruă îmbun t ireaă cunoştin elor,ă pentruă dezvoltareaăatitudinilorăpentruăpunereaăînăpractic ăaăunorăabilit i.ă

Ară trebuiă incluseă apoi,ă aceleă lucruriă pentruă careă seă maiă poateă g siă timpă şiă pentruă careăparticipantulăareămotiva iaăşiăaptitudineaăpotrivit ădeăaăleăînv aăsauădac ăeăcazulăs ăleădiscuteăşiăs ăleăpun ă înă practic ă înă colaborareă cuă colegii.ă Acesteaă suntă aceleă aspecteă careă îiă dauă posibilitateaăparticipantuluiăs ăduc ăînv areaămaiădeparte.ă

Informa iaădinăcategoriaă„dac ămaiăeăloc”ăsuntămaterialeăextraăsauăceeaăceăparticipantulăarăputeaăaprofundaă prină intermediulă unuiă cursă laă distan ,ă onlineă sauă alteă formeă deă înv are.ă Acestă genă deăinforma iiăpotăs ăfieăreluat ăşiăaprofundateăulteriorălaăloculădeămunc ăprin intermediul unor sesiuni de coaching sau mentoring.

Deă asemeneaă participantulă poateă s ă cauteă singură materialeă pentruă autoinstruire,ă caseteă cuăanumite programe sau chiar cursuri video.

Continutul va decurge logic si clar din obiectivele enuntate. Trebuie facuta diferenta intre ceea ce este esential pentru atingerea obiectivelor si ceea ce este mai putin important.

Continuturile trebuie aranjate intr-o secventa logica si apoi intr-una de invatare.

ORGANIZAREA LOGISTICA

Undeăseăvaădesf şuraăsesiuneaădeăformare.ăLaăloculădeămunc ,ăînătimpulăactivit ii,ălaăfolosireaăutilajului,ă înă fabric ,ă laă birou?ă Sauă poateă s ă seă desf şoareă într-oă sal ă deă formare,ă într-oă sal ă deăconferin e,ăînăafaraăprogramului?ă

Deăobservatătotuşiăc ănuăseăpotăformaămecaniciădeălocomotivaăf r ăcaăaceştiaăs ăfiătrecutăînainteădeătoateăprinăcabinaălocomotivelor.ăSimilar ăesteăşiăsitua iaăvatmanilorăsauăconduc torilorădeămetrouri.ăÎnv areaă implic ă îns ă şiă acumulareaă cunoştin eloră necesareă deă conducereă aă echipelor,ă punereaă înăpractic ăa calit ilorădeănegociator,ăactivit iăcareăpotăfiărealizateăîntr-unămediuăexteriorăceluiădeămunc ,ăînăcondi iiădeăsiguran ăaădemersurilor.ă

inândăîns ăcontădeătoateăacestea,ătrebuieăs ăspunemăc ăceaămaiăimportant ăparteăaăînv riiăseărealizeaz ălaăloculădeămunc .ă(exemplu: cursul organizat in colaborare cu AJOFM pentru Mecanici de locomotova si automotor).

Ceiă maiă mul iă oameniă înva ă celeă maiă multeă lucruriă şiă punereaă loră înă practic ă realizându-le efectiv.ăAceast ă abordareă îns ă esteă extremă deă costisitoare,ămaiă alesă înă ceeaă ceă priveşteă necesarulă deăresurse:ă timp,ă bani,ă spa iu,ămaterialeă şiă echipament.ă Înă acelaşiă timpă consecin eleă seă potăm suraă şiă înătermeniădeăpierderi,ăgreşeli,ăclien iănemul umi i,ăaccidenteăş.a.ă

Deăasemeneaăangajatulă poateă s ă spereă c ăvaă înv aămultă într-ună timpă scurt,ă îns ăneîmplinireaăacestuiă deziderată poateă conduceă laă frustrareă şiă furieă caă şiă laă pierdereaă stimeiă deă sineă sauă diminu riiă


percep ieiădeăsine.ăTotuşi,ăînv areaălaăloculădeămunc ăpoateăfiăextremădeăeficient ădac ăprocesulăprin careăseărealizeaz ăaceastaăesteăunulăbineăstructurat.ă

Înăacelaşiătimp,ăscoatereaăparticipan ilorădinămediulălorădeămunc ,ăpentruăevitareaăîntreruperilor,ăzgomotului,ă lipseiă deă concentrareă esteă deă asemeneaă oă op iuneă valabil ă şiă recomandat .ă Ambeleăposibilit iăauăavantajeăşiădezavantaje.ă

Totuşi,ă loculă înă careă seă desf şoar ă procesulă deă formareă esteă ună detaliuă extremă deă important.ăAceastaăpentruăc ătrebuieăs ăseăaib ăînăprimulărândăînăvedereăajutarea,ăsus inereaăoferit ăparticipantuluiăşiă responsabilizareaă saă fa ă deă procesulă deă înv are,ă într-oă modalitateă şiă într-ună timpă careă s -i fie convenabile,ăcareăs ăr spund ădiverselorătipuriădeăînv areăşiăs ăacopereănevoileădeăînv areăspecifice.

Foarte inportante in organizarea logistica sunt urmatoarele:

Verifica iădac ăînăsal :ă Instala iaădeăaerăcondi ionat/înc lzireăfunc ioneaz ă– salaăesteăconfortabil ;ă Scauneleăşiămeseleăsuntăaşezateăcorespunz tor;ă Salaăşiămeseleăsuntăcurate;ă Cafeauaăşiăapaăsuntăpreg tite;ă

Verifica iămaterialeleăpentruăparticipan i:ă

Materialele de instruire sunt puse în ordine; Ecusoaneleăcuănumeleăparticipan ilorăsuntăpreg tite;ă Materialele de curs sunt distribuite;

Verifica iăechipamentulăaudio-video:

Suportulădeăplanşeăesteăpreg tit,ăîmpreun ăcuămarkerele;ă Echipamentul este pusăînăpriz ăşiătestat;ă Focaliza iăimagineaă(dac ăseăfoloseşteăretroproiector);ă Testa iăsunetulădinădiferiteăpuncteăaleăs lii;ă Localiza iăîntrerup toareleăînăsal .ă

LIVRAREA CURSULUI CUM INCEPETI

Prezentare Prezentare institutie Prezentare curs: agenda, obiective, rezultate dorite

ELEMENTEăCAREăDETERMIN ăREUŞITAăUNEIăPREZENT RIă

•ăLupta iăîmpotrivaăemo iilor.ă •ă„Repeti iaăesteămamaăperfec iunii”.ă •ăNuăexist ăunăînlocuitorăpentruăoăpreg tireătemeinic .ă •ăOăbun ăorganizareăv ăajut ăs ăv ăconcentra i.ă


•ăFace iăoăpauz ,ăprivi iăînainteăşiăinspira iăadânc.ă •ăÎnsuşi i-v ăideileăseminarului.ă •ăStabili iăşiămen ine iăleg turaăcuăparticipan ii.ă •ăFi iădumneavoastr ăînsuşi/îns şi,ăfi iănatural.ă •ăFace iăuzădeăumor.ăSpune iăanecdote,ăpovestioareăamuzante,ădară ine iăcontădeăfaptulăc :ă

1)ăNuăoricineăpoateăspuneăoăglum .ă 2)ăAve iăgrij ,ănuătoat ălumeaărâdeădeăaceleaşiălucruri.ă

•ăFolosi iăoăvarietateădeămijloaceăvizualeăajut toare.ă •ăDa iăexempleădinăvia aăreal ă– povesti iăoăîntâmplare.ă •ăDiversifica i-v ătehnicileădeăprezentare.ă •ăVorbi iăliberăgrupului,ănuăciti iăprezentarea. DIMINUAREAăEMO IILORă 1.ăFi iăorganizată

Organizareăţăîncredere,ăcareăareădreptărezultatăoăprezentareăfocalizat .ă

2.ăRepeta iăînăgândă Cuă „ochiiă min ii”,ă imagina i-v ă intrândă înă sal ,ă f cândă introducerea,ă prezentându-v ă discursulă cuăîncredereăşiăentuziasmăşiăp r sindăsalaăcuăconvingereaăc ăa iăfacilitatăunăcursădeăinstruireăextraordinar.ă

3.ăExersa iă Folosi iă oă oglind ă sauă ruga iă peă cinevaă s ă fac ă oă apreciereă critic ă aă prezent rii,ă oriă înregistra i-o pe caset ă video.ă Sta iă înă picioareă şiă imagina i-v ă c ă înă fa aă dumneavoastr ă seă afl ă participan iiă laă unăseminar.

4.ăRespira iă Ridica i-v ă înă picioare,ă relaxa i-v ă şiă respira iă profundă deă câtevaă ori.ă Cândă ave iă emo ii,ă muşchiiă seăcontract ăşiăs-arăputeaăs ăuita iăs ărespira i.ă

5.ăConcentra i-v ăasupraărelax riiă Nuăv ă l sa iăprad ă tensiunii,ăgândi i-v ă laă relaxare.ăRepeta iă înăsineaădumneavoastr ă„suntă relaxat”ăşiăinspira iăadânc.ă

6.ăElibera i-v ădeătensiune Încerca iăunăexerci iuăizometric,ăcareăvaăeliberaătensiuneaăînmagazinat .ă


7.ăMerge iăprinăsal ă Mersulă prină înc pereă elibereaz ă tensiuneaă dină organism.ăDac ă v ămişca iă natural,ă nuă pute iă gesticulaăprea mult.

8.ăStabili iăcontactulădirectă Privind participan iiă înă ochi,ă ve iă creaă oă leg tur ă cuă aceştia,ă iară prezentareaă dumneavoastr ă vaă fiăpersonal ăşiăamical .ăPeăm sur ăceăstabili iăcontactulădirectăcuăparticipan ii,ăve iăfiămaiăpu inăconştientăde sine. LIMBAJUL VERBAL, NONVERBAL SI PARAVERBAL IN PROGRAMUL DE FORMARE Folosindăoăvarietateădeătehniciădeăprezentare,ăve iăreuşiăs ăstabili iăleg turaăcuăaudien a,ăcareăv ăvaăajutaăs ătransmite iăîntr-unămodămaiăeficientăideileăcareădori iăs ăfieăînv ate.ăAcesteătehniciăv ăvorăajutaăs ăcrea iăoăambian ăcareăs ăcaptezeăaten iaă„elevilor”ăadul i.ă

Contactul direct:

•ăPrivi iăparticipan iiăînăochi;ă •ăAlege iăexpresiiăaleăfe eiăcâtămaiăprietenoase;ă •ăPlimba i-v ăprivireaăprinăsal .

inutaăşiăînf işarea:ă

•ăSim i i-v ăşiăcomporta i-v ădestins;ă •ăÎmbr ca i-v ăpotrivităocaziei;ă •ă R bdareaă dumneavoastr ă vaă creaă impresiaă c ă sunte iă dornică s ă împ rt şi iă cunoştin eleă cuă

participan ii;ă •ăFolosi i-v ămâinileăîntr-un mod cât mai natural.

Mimica:

•ăV ăajut ăs ătransmite iăideile;ă •ăPoateăgeneraăreac iaăpeăcareăoădori iădumneavoastr ădeălaăparticipan i;ă •ăGesturileăcomune:ă

- Mişc riărepeziăaleămâiniloră– ilustreaz ăunădomeniuăvast;ă


- Mişc riă verticale,ă sacadateă – eviden iaz ă ideileă practiceă şiă împartă oă ideeă înă maiă multeăsubpuncte;

- Palmele spre exterior – înseamn ă„stop”ăsauărespingereaăuneiăidei;ă - Palmele în sus – invit ălaăacceptare,ădeschidereaăorizontuluiădeăgândireăsauălaăparticipare;ă - Încheieturaămâiniiăîntoars ăînăsusă– apropieăparticipan iiădeădumneavoastr .ă

Recomand ri:

- Mimicaătrebuieăs ăatrag ăaten iaăasupraăideiiăşiănuăaăgestuluiăînăsine;ă - Varia iăutilizareaăgesturilor.ăAbuzulădeăanumiteăgesturiăleăpoateăfaceăs -şiăpiard ăefectul;ă - Sincroniza iăgesturileăcuăfrazaăsauăcuăcuvântul;ă - Alege i-v ăgesturileăcu aten ieă– eămaiăbineăs ănuăface iăniciăunăgestădecâtăs ăface iăgestulă

nepotrivit; - Folosireaăpreaămultorăgesturiăleădiminueaz ăvaloareaă– controla i-v ădac ăesteănecesar;ă - Repeta iăutilizareaăloră– maiăalesădac ăsuntănoiăpentruădumneavoastr .ă

Limbajul corpului:

•ăStabileşteăoăleg tur ăîntreădumneavoastr ăşiăparticipan i.ă •ăAtrageăaten iaăparticipan ilor;ă •ăAngajeaz ăparticipan ii;ă •ăPoateădaăritmăprezent riiăşiăschimbaăstareaădeăspirit.ă

Expresiaăfe ei:ă

•ăPoateăcreaăstareaădeăspiritădorit ;ă •ăDac ăprezentatorulănuăareăinspira ie,ăniciăstudentulănuăvaăaveaăinspira ie;ă •ăTrebuieăs ăfieăadecvat ăsitua iei;ă •ăDeăobicei,ăprezentatorulănuăesteăconştientădeăexpresiaăfe eiăsale;ă •ăPoateăprovocaăamuzamentulăparticipan iloră(peăseamaăprezentatorului) sau îi poate ofensa; •ăDistrageăaten iaădeălaăobiectiveleăprezent rii.ă


Tehnicile vocale:

Voce înaltă sau cu inflexiuni:

•ăVoceaătrebuieăs ăfieănatural ;ă •ăOăvoceămaiăînalt ădecâtăvoceaădumneavoastr ănormal ăesteăsemnădeătensiuneăsauănervozitate; •ăVoceaătrebuieăs ăfieăvariat ,ăpentruăaămen ineăinteresulăpublicului.ă

Calitatea vocii:

•ăOăvoceănazal ,ăsub ire,ăsever ,ăascu it ăsauăsacadat ăpoateăfiădificilădeăsuportat;ă •ăPracticaăv ăvaăajutaăs ăoăcorecta iăsauăcontrola i.ă

Intensitatea vocii:

•ăIntensitateaăşiăfor aăvociiădepindădeădimensiunileăs liiăşiădeăparticipan i;ă

•ăTo iătrebuieăs ăv ăaud ,ădarănuătrebuieăs -iăasurzi i;ă

•ăVaria iăintensitateaăvociiăpentruăaăaccentuaăideile.ă Ritmul:

•ă Dac ă vorbi iă preaă repede,ă v ă ve iă pierdeă audien aă imediat,ă deoareceă nuă în elegeă ceeaă ceăspune i;ă

•ăDac ă„v ătârâ iăpicioarele”,ăv ăve iăpierdeăaudien aădatorit ădezinteresului;ă

•ăVaria iăritmulăşiăve iăcreaăstareaădeăspirităadecvat .ă Pauzele în vorbire:

•ăPotăatrageăaten iaăasupraăideilor importante; •ăTrebuieăfolositeădeliberatăşiănuăpreaădes.ă

Probleme vocale:

•ă„Îîhh”ă– esteă folosităadeseaăcândăprezentatorulănuăesteă familiarizatăcuămaterialul.ăExersa iăşiăve iăreduceăfolosireaăacestuiăcuvânt.ă

•ăC dereaăvociiă– unii prezentatoriălas ăfrazaăneterminat ăînăfinal.ăUrm rireaăprezent riiădeăc treă

participan iădevineăastfelăaproapeă imposibil .ă Înc ăoădat ,ăaceastaăesteăunaădintreăsitua iileăcare vor fi corectate printr-oăpreg tireămaiătemeinic .ă

•ă Pronun iaă defectuoas ă – distrage aten iaă şiă submineaz ă încredereaă înă prezentator.ă Dac ăaudien aă faceă eforturiă pentruă aă în elegeă ceă spuneă prezentatorul,ă vaă pierdeă ideileă peă careătrebuieăs ăleăînsuşeasc ădinăprezentare.ă


TEHNICI SI RESURSE DE INSTRUIRE

Diferen aăîntreătehnicileădeăinstruireăşiăresurseleădeăinstruire

Tehnicileă deă instruireă cuprindă oă gam ă larg ă deă abord riă aleă procesuluiă deă instruireă ă careă ă determin ărela iaă ăunuiă instructorăcuăunăanumităgrupădeăcursan i.ăTehnicileăvariazaădeă laăaranjareaă ăsaliiădeăcursăpân ălaămijloaceleăutilizateăpentruăaăcreşteămotiva iaăcursantuluiădeăaăînv a.ăPeădeăalt ăparte,ăresurseleădeă instruireă suntă instrumenteă utilizateă ă deă c treă instructoră pentruă aă creşteă eficien aă tehniciloră saleă deălucru.ă Acesteaă suntă diferiteă deă tehniciă prină faptulă c ă eleă se adaug ă sauă completeaz ă procesulă deăinstruire,ădarănuăpotăfiăutilizateăînămodăexclusivăsauăindependentădeătehnicileăcareăfaciliteazaăînv area.ă Factoriăimportan iăpentruăselectareaătehnicilorăşiăresurselor Înainte de a decide utilizarea anumitor tehnici şiăresurseădeă instruireă trebuieăs ăave iă înăvedereăcâ ivaăfactoriăimportan i. Stabilireaăobiectivelorăăeduca ionale.ăCareăesteăcon inutulăspecificăpeăcareădori iăs -lăpreda i?ăDori iăs ăoferi iăinforma ii,ăs ădemonstra iăleg turaăcareăexist ăîntreădou ăsauămaiămulteăconcepteăsauăidei,ăs ăoferi iă instruireă pentruă însuşireaă uneiă abilit iă practice,ă s ă preda iă cunoştin eă teoreticeă şiă aplica iiăpractice,ăs ăăimplicatiăcursan iiăînăprocesulădeăinstruire,ăs ămodifica iăatitudiniăfa ădeăanumiteălucruri,ăsau oriceăcombinatieăaăobiectivelorădeămaiăsus?ăCareăesteănivelulăpeăcareădori iăs ăîlăating ăcursantiiăăînăclasaădvs.?ăVorăinfluen aătehnicileăşiăresurseleăaleseăobiectivulăpropus? Alege iăceeaăceă şti iă s ă face iămaiăbine.ăUneleă tehniciă şiă resurseăpotă s ănuăv fie familiare sau este posibilă s ă considera iă c ă v ă esteă dificilă s ă lucra iă cuă eleă sauă c ă nuă ave iă preg tireaă corespunz toareăpentruăaăleăutiliza.ăDac ăesteăposibil,ăîncepe iăcuăaceleaăcuăcareăv ăesteăcomodăs ălucra iăsauăpentruăcareăave iăpreg tireaăcorespunz toare.ăInăconcluzie,ăsolicita iăajutorăşiăîndrumareăoriădeăcâteăoriăesteănevoieăsauăsunte iănesigur.

ine iă contă deă caracteristicileă auditoriului.ă Careă suntă tr s turileă caracteristiceă aleă grupuluiă deăcursan i?ăEsteăunăgrupămic,ămediuăsauămare?ăCumăesteăobiectivulădeăînv are,ăesteăunăobiectivăspecificăsauăunulămaiăgeneral?ăCâtădeămareăesteădorin aăcursan ilorădeăaăascultaăşiăaădiscutaă inăcompara ieăcuădorintaăădeăaăexperimentaăşiăaplicaăinăpractic ?ăÎnăceăscopădori iăs ăfieăutilizat ăinforma iaăsauăabilitatea peăcareăoăprezenta i?

ine iă contădeăabilitatileă cursan ilor.ă Indiferentădeă tehnicaă sauă resursaă utilizat ,ă seăpoateăob ineăunărezultată maxim,ă dac ă atâtă cursan iiă câtă şiă instructorulă posed ă anumiteă abilitatiă deă baz .ă Oferi iăintotdeaunaă cursan iloră anumiteă sugestiiă asupraă moduluiă înă careă aceştiaă potă utiliza,ă câtă maiă bineă cuăputin ă,ăoriceătehnic ăsauăresurs ăpeăcareăoăfolosi i. Feed-back. Ceătipădeăajutorăsauăasisten ăinten iona iăs ăoferi iăcursan ilorăpeăperioadaăutiliz riiătehniciiăsau resursei?ă Totdeaunaă recurge iă laă feedbackă sauă urm ri iă instruireaă avut ă înă vedere,ă astfelă încâtăcursan iiă s ăpoat ă faceăschimbădeăopiniiă şiă s ăanalizezeă informa iaăpeăcareăauă înv at-o, indiferent de tehnicaăsauăresursaăutilizat . Evalua iăexperien aăcursan ilor.ăProcesulădeăînv areănecesit ăanumiteătipuriădeăactivit i,ăşiăanume:ăaudiere,ăchestionareăşiăexersare,ăetc.ăPrinăurmare,ăcuăcâtăunăcursantăpoateăpuneăînăpractic ăefectivăceeaăceă aă înv at,ă cuă atâtă procesulă deă înv areă esteă maiă eficient.ă Deă fapt,ă cercet rileă demonstreaz ă c ăexperien eleă simulateă potă fiă aproapeă laă felă deă eficienteă caă şiă celeă efective.ă Deă exemplu,ă cuă ajutorulă


c r ilor,ă graficelor,ă filmelor,ă imaginiloră sauă foliiloră transparente,ă viziteloră laă loculă deă munca,ăprelegerilor, etc. cineva poate înv aăcumăseăcultiv ă legumeleăf r ăaă realizaăpracticăacestă lucru.ă Ideeaăesteăc ăutilitateaăătehnicilorăşiăresurselorăesteărelativ .ăOăbun ăprelegereăesteăadeseaămaiăeficient ădecâtăună filmă deă slab ă calitateă sauă oă vizitaă laă loculă deămuncaă prostă organizat .ăOă bun ă demonstratieă esteăadeseaămaiăeficient ădecâtă încerc rileăunorăcursan iăneinstrui iă şiăneinforma iădeăaă realizaăoăactivitateăpractica,ăfaraăaăbeneficiaădeăîndrumareăşiădeăfeedback.

Tehnici de instruire

Adeseaă,ăinstructoriiăauătendin aădeăaăseăbazaăînăprincipalăpeădoarăcâtevaătehnici.ăTotuşi,ăpotăfiăutilizateănumeroaseătehniciădiferite.ăFiecareătehnic ăareăanumiteăavantajeăşiăanumiteălimiteăşiădeciăesteăindicat ăpentruă aă ob ineă anumiteă rezultateă înă procesulă deă înv areă şiă poateă fiă ineficientaă ină obtinerea altor rezultate.ă Pentruă aă alegeă ă tehnicaă ,ă instructorulă trebuieă s ă aib ă înă vedereă rezultateleă asteptateă deă laăcursan iăînăcadrulăprocesuluiădeăînv are.ă

Prelegere Prelegereaă esteă ceaă maiă largă r spândit ă metod ă deă instruireă şiă adeseaă seă faceă abuză in utilizarea ei. Conformă tehniciiă prelegerii,ă instructorulă deruleazaă oă prezentareă oral ă înă fa aă claseiă peă ună anumităsubiect.ăModulădeăcomunicareăconst ăînătransmitereaăîntr-unăsingurăsensăaăinforma iei,ădeălaăinstructorălaăcursan i.ă Prelegerea este adecvat ăatunciăcând:

sarcinaădeăbaz ăinăinstruireăesteădeăaăoferiăinforma ii; informa iaănuăesteădisponibil ănic ieriăînăalt ăparte;ă con inutulămaterialuluiăesteăstructuratăîntr-un anumit fel; interesul cursantului este îndreptat spre un anumit obiectiv de înv are; materialulăesteăastfelăconceputăîncâtăs ăfieămemoratăîntr-un timp scurt; prezint ă oă tem ă sauă ofer ă îndrum riă pentruă îndeplinireaă sarciniloră deă înv areă careă voră fiă

dezvoltate ulterior prin intermediul altor tehnici; poateăfiăcombinat ăcuăalteătehniciăşiăresurseădeăinstruire.

Prelegereaănuăesteăadecvat ăatunciăcând: obiectivulă procesuluiă deă instruireă presupuneă oriceă altaă form ădeă înv areă decâtă dobândireaă deă

cunoştin e; obiectivulăprocesuluiădeăinstruireăpresupuneăaplicareaăabilitatilorăsauăaăcunoştin elor; obiectivul procesului de instruire presupune schimbarea atitudinii; informa iaăesteăcomplex ăsauăabstract ăşiănecesit ăanaliza,ăsintezaăsauăintegrare; participareaăcursantuluiăesteăcrucial .

Demonstra ie Demonstra iaă esteă util ă pentruă sarcinileă deă înv areă careă presupună transmitereaă deă abilit iă deă laăinstructoră laăcursan i.ăAbilitateaăară trebuiădemonstrat ă ,ă înăcondi iiăcâtămaiăsimilareăposibilăaceloraă înăcareăvaăfiăutilizat ,ăpentruăaăseăasiguraăfaptulăc ăstudentulăvaăfiăcapabilăs ătransfereăabilitateaădobândit ălaăloculădeămunca.ăÎnăceleădinăurm ,ăcursantulătrebuieăs ăexersezeăsarcinaădeăînv areăpeăcontăpropriu,ăpân ădobândeşteăunănivelăsatisf c tor.ă Vizit ădeăstudiu

vizit ăplanificat ădeăc treăcursan iăpresupuneăaccesulălaăoădiversitateădeăresurseăaleăcomunit iiăcareănuăpotăfiădisponibileăînăsalaădeăclas ;

ofer ăeduca ieăvizual ,ăceeaăceăimplic ăexperien ănemijlocit ăprinăăinteresulămanifestatăpentruăunăanumeălocăsauăăobiect,ăoferindăastfelărealismăprocesuluiădeăînv are;

prevede posibilitateaădeăaăutilizaămijloaceăindustrialeăînăcadrulăpreg tiriiătehnice.


Studiu de caz Oă situa ieă real ă esteă prezentat ă grupului,ă careă analizeaz ă aspecteleă problemeiă şiă ofer ă oă solu ie.ă Unăstudiu de caz poate fi analizat individual sau în grupuri mici. Studiulă deă cază reprezint ă oă tehnic ăexcelent ă prină careă cursan iiă suntă ajuta iă s ă dezvolteă abilitatiă analizandă şiă solu ionandă problemeăspecificeăcareăpotăs ăapar ălaăloculădeămunc . Grupuri interactive Unăgrupăesteăîmp r ităînăsubgrupeădeă3-6 persoane fiecare, pentruăoăscurt ăperioad ădeătimp,ăpentruăaădezbateă oă tem ă propus ă sauă aă solu ionaă oă problem .ă Ună reprezentantă dină fiecareă subgrupă esteăselec ionatăpentruăaăexpuneăconcluziileăgrupului.ă Grupul interactiv:

îiăîncurajeaz ăpeăto iăparticipan iiăs ăseăsimt ădegaja iăşiănestingheri iăînătimpulădiscu iilor; determin ăcreştereaăfluxuluiădeăideiădeoareceăcursan iiăseăstimuleaz ăreciproc;ă îiă stimuleaz ă peă participan iă sa-siă asumeă responsabilitatiă ,s ă gândeasc ă ă şiă s ă îşiă aduc ă

contribu iaă; leăpermiteăcursan ilorăs ăg seasc ăsinguriăr spunsuri,ăideileădevenindăastfelămaiăplineădeăîn eles; promoveaz ăunitateaăgrupului.

Discu iiăînăgrup Seă întruneşteă ună grupă deă persoaneă pentruă aă discutaă împreun ă peă margineaă unuiă subiectă deă interesăcomun.ăInstructorulăprezint ăunăsubiectădeădiscu ieăiarăparticipan iiăîlădezbat.ăDinăpunctulădeăvedereăalăinstructorului,ădiscu iaăseădovedeşteăaăfiăextremădeăutil ăşiăprezint ăavantajeăconsiderabile.ă Deăexemplu,ădiscu ia:

genereaz ăinteres; stimuleaz ăgândirea; îmbun t eşteăcapacitateaăde asociere; eviden iaz ălacuneleăinăprocesulădeăînv are; eviden iaz ălacuneleăinăprocesulădeăpredare; dezv luieăatitudini; îmbun t eşteăcapacitateaădeăexprimare; dezvolt ăcapacitateaădeăîn elegereăaăcursantuluiă- printr-oăbun ăcorelareăaăteorieiăcuăpractica; seăbazeaz ăpeăexperien aădeăgrup.

Brainstorming Oătehnic ădeăaăg siăcâtămaiămulteăsolu iiăposibileălaăoăproblem . Brainstormingăesteăoămetod ăexcelent ăpentru:

implicareaăactiv ăaăîntreguluiăgrup,ădatorit ăfaptuluiăc ăseăinregistreazaătoateăraspunsurile; rezolvarea problemelor dificile; recurgereaălaăcunoştin eleăşiăexperien aăgrupului; procesulădeăluareăaădeciziilorăatunciăcândănuăexist ăsuficientătimpădisponibil.

Distribuire de roluri Un procedeu prin care problemele sunt abordate prin intermediul ac iunii.ăOăproblem ăesteă schi at ,ăpus ă înă scen ă şiă dezb tut .ă Esen aă uneiă tehniciă deă distribuireă deă roluriă const ă înă abordareaă uneiăproblemeă realeă şiă dorin aădeă aăoă rezolvaă şiă în elegeă careă seănaşteăprinăparticipare.ăUniiă cursan iă suntăactori,ăal iiăobservatori.ăDistribuireaădeăroluriăofer ăcursan ilorăunămijlocădeăaăanalizaăsentimenteăşiădeăaăreuşiăs -şiăcunoasc ămaiăbineăatitudinile,ăvalorileăşiăpercep iile.ă


Simulare Participan iiăseăimplic ăprinăstabilireaădeăobiectiveăsauăsuntăpersoaneăcareăseăg sesc cât mai aproape de realitate.ăParticipan iiăînva ădinăconsecin eleăac iunilorălor.ă Simularea este un mod eficient de:

a analiza un sistem existent; a evalua un model pentru un nou sistem; aăoferiăunămediuădeăînv areăcareăreprezint ăoăsitua ieăreal ădeăviataăşiăîncurajeaz ăprocesulădeă

înv are.ăăă Practic ăşiăExersare Practicaăconst ăînăaărepetaăoăopera ieăpentruăîmbun t ireaăperformantelor.ăCursantulăpoateăs ădezvolteăabilitati sub îndrumarea unui instructor.

Resursele de instruire (mijloace de prezentare)

Deciziaăprivindăinstrumentele,ăechipamentele,ămaterialeleăşiămijloaceleădeăinstruireănecesareăseăbazeaz ădirectăpeătehnicileădeăinstruireăaleseădeăc treăinstructor,ăsiăcareăurmeaz ăaă fiăutilizateăpentruăatingereaăfiec ruiăobiectiv de performan .ăFormatorul poateăsolicitaădiferiteăechipamente,ămaterialeăşiăresurseădeăinstruireă pentruă diferiteă tehnici.ă Alegereaă tehniciiă ară trebuiă s ă seă bazezeă peă procedeulă deă înv areăutilizat,ăpeănivelulăprofesionalăşiăcaracteristicileăcursan ilor,ăprecumăşiăpeărestric iileăimpuseădeăprogramăcuăprivireălaătimp,ămijloaceleăfinanciareăşiăfacilit ileădisponibile.

Tehnologia folosita pentru imbunatatirea experientei de instruire si invatare se schimba intr-un ritm fenomenal. O strategie instructionala trebuie sa se bazeze pe capacitatile cognitive si pe nevoile cursantilor. Fiecare grup de participanti la procesul de formare, fiecare tema abordata in training necesita o metoda specifica. Asadar, una dintre primele sarcini in elaborarea si livrarea unui curs ar trebui sa fie analiza compatibilitatii dintre continutul acestuia, scopurile sale instructionale, nivelul estimat al pregatirii cursantilor si resursele tehnologice diponibile.

1.Tabl ădeăscris Tablele de scris sunt cele mai cunoscute resurse de instruire. De fapt,ănimicănuăsimbolizeaz ămaiăbineăinstruireaădecâtăoătabl ădeăscris; aceastaăreprezint ăoătrasaturaăstandardăpentruăceleămaiămulteăclase.ă Utilizarea tablei de scris:

v ă permiteă s ă scrie iămaterialeă improvizateă precumă diagrame,ă noti e,ă calculeă şiă cuvinte cheie transmise de grupurile interactive;

faciliteaz ăprezentareaăuneiăschi eăsauăaăunuiăplanădeălec ie; permiteăcreativitateăspontan ; permiteămaiămultorăcursan iăs ădesenezeăsauăs ăscrieăîmpreun ăpeătablaădeăscris;

2. Videoproiector Tehnologia informatica se conecteaza firesc cu procesul de cunoastere. Pe perete sau pe panza, imaginea generata de un videoproiector poate face ca prezentarea sa fie mult mai atragatoare, mai interectiva si cu un impact mai puternic asupra auditoriului. Ori cel mai important fapt in cadrul unei prezentari este ca dumneavoastra sa il ajutati pe cel care asculta si vede, sa inteleaga si sa retina.


3.Flip Charts Folosite din ce în ce mai des, flip chart-urileăînlocuiescăînămediulădeăinstruireătablaădeăscrisăşiă foliileăproiectate. Flip chart-urileă suntăuşorădeăutilizat,ăportabileă şiă suntă adecvateăpentruă aăprezentaă imagini,ădiagrame,ănoti eă f cuteă spontan,ă etc.ăColileădeăhârtieădeă formatămareăpotă fiă utilizateăpentruă aă faceă înăpermanen ăcopiiăutileăpentru:

recapitulare; a reamintiăinstruc iuni,ăproceduri,ăreguli,ăetc.; aărefolosiăoăanumit ăschem ;ă a fi amplasate în jurul camerei.

4. Filme Filmeleă capteaz ă imediată aten iaă cursan iloră deoareceă ceiă maiă mul iă dintreă eiă leă asociaz ă cuădivertismentul. Simpla pornire a aparatuluiăanticipeazaăsiăcreeaz ădispozi ieăpentruăînv are;ăeiădorescăs ă recep ionezeămesajul.ă Pute iă profitaă deă peă urmaă acestuiămomentă deă instruire.ăCursan iiă seă implic ăactivăînăprocesulădeăînv areăprinăchestionareăşiădezbateriăînăgrup.ăEfectulăasupraăprocesuluiădeăînv areăvaă fiă remarcabil.ă Totuşi,ă filmeleă suntă eficienteă numaiă dac ă suntă actualizateă şiă suntă directă legateă deăobiectiveleădvs.ădeăinstruire.ăEleănuăătrebuieăniciodat ăs ăfieăfolositeădoarăcaăunămijlocădeăaătreceătimpul.ă 5. Mijloace Video Mijloacele videoă auă ună impactă puternică asupraă procesuluiă deă înv are.ă Creeaz ă entuziasmă şiă crescăpoten ialulă deă divertismentă dină prezentareaă dvs.ă Cursan iiă suntă obişnui iă s ă urmareascaă diverseămateriale pe internet sau emisiuni la televizor; gradul lor deă confortă şiă interesulă fa ă deă mijloaceleăaudio-vizualeă suntă ridicate.ă Pute i utiliza materiale videoă şiă înă alteă scopuriă decâtă acelaă deă aă prezentaăinforma ii:ăoferi iăcursan ilorămateriale videoăcareăs ăprezinteăviziteădeăstudiu,ămediiădeălucru,ăinterviuriăcu angajatori,ăăprezent riăaleăaltorăstudenti,ăetc. 6.ăăMaterialeădistribuiteăcursan ilor Materialeleădistribuiteăcursan ilorăofer ăflexibilitateămaxim ălaăpre uriăminime.ăDeşiăcon inutulăesteăfix,ăinforma iileăpotăfiăaranjateăînăoriceăordine.ăAvândăaccesălaăunăcomputer,ăchiarăşiărevizuireaămaterialelorăpoateăfiăuşoar .ăMaterialeleădistribuiteăpotă fiănote,ădiagrame,ă imagini,ăexerci ii,ă schi e,ăproceduri,ăetc.ăMaterialele distribuite pot înlocui o prelegere, formatorul dispunând astfel de mai mult timp pentru discu ii,ă activit iă înă grupă şiă instruireă individual .ă Prină utilizareaă materialeloră careă liă seă distribuie,ăcursan iiăpot:

s ăparcurg ămaterialul,ăad ugândăpropriileălorănoteăpentruăaăseăasiguraăc ăauăîn elesăînătotalitateămaterialul sau procedura;

s ăînve eăetapeleăprecizate,ăînăordineaăexact ăpeăcareătrebuieăs ăoăurmeze; s ăaib ămaterialeleădeăînv atăasupraălor; s ălucrezeăînăritmulălorăobişnuit; s ăîntrerup ăşiăs ăreînceap ălucrulăcândădoresc; s ărevad ămaterialulăoriădeăcâteăoriădoresc.


EVALUAREA FORMARII DESCRIERE

Scopulăevalu riiăesteăverificareaăatingeriiă intelorăpropuseăprinăprogramulădeăformare. Evaluareaă seă refer ,ă înăprimulă rând,ă laă competen eleă int ă - dac ăparticipan iiă laă formareă auădobândităprină parcurgereaă programului,ă cunoştin ele,ă deprinderile,ă atitudinileă şiă comportamenteleă profesionaleănecesare,ăaşaăcumăauăfostăeleăstabiliteăînăobiectiveleăform rii.

Evaluareaă participan iloră laă formareă vaă cuprindeă şiă oă apreciereă aă poten ialuluiă deă dezvoltareăprofesional ă ulterioar ă şiă aă altoră efecteă ale form riiă (cunoştin e,ă deprinderi,ă atitudiniă şiă competen eăsuplimentare).

Evaluarea poate fi formativ ă cândă seă efectueaz ă peă parcursulă programuluiă deă formareă şiă areădrept scop:

- eviden iereaă atingeriiă obiectiveloră stabilite,ă aă bariereloră înă caleaă form riiă şiă înl turareaăacestora,

- adaptareaăpeăparcursăaăprogramuluiăînăvedereaăatingeriiărezultatelorădoriteăaleăînv rii

Evaluarea mai poate fi sumativ ,ăcândăseărealizeaz ălaăfinalulăprogramuluiăsauăaămodululuiăde formareăşiăareădreptăscop:

- eviden iereaăatingerii obiectivelor programului, - acordareaă uneiă recunoaşteriă formaleă aă dobândiriiă cunoştin elor,ă deprinderiloră şi/sauă

competen elor- int ăaleăprogramului.

Evaluareaă programeloră deă formare/trainingă esteă ună procesă careă seă realizeaz ă înaintea,ă laăînceputul,ăînătimpulăşiădup ălivrareaăprogramului.

EVALUAREA LA ÎNCEPUTUL PROGRAMULUI DE FORMARE

Formarea/Trainingulă seă concentreaz ă asupraă îmbun t iriiă cunoştin eloră şiă abilit iloră

persoaneloră careă particip ă laă ună astfelă deă program.ăOămareă parteă aă procesuluiă deă evaluareă const ă înădeterminareaă acestoră schimb riă şiă înă acestă scopă evaluatorulă trebuieă s ă afleă nivelulă deă cunoştin eă sauăabilit iă aleă participan iloră (teste,ă chestionare),ă înainteă caă aceştiaă s ă înceap ă programulă deă training.ăAcestălucruănuăesteăîns ăîntotdeauna posibil.

Discu iile Unaădintreămodalit ileăprinăcareăpute iărealizaăevaluareaăcunoştin elorăesteăini iereaăuneiădiscu iiă

cuă participan ii,ă invitându-iă s ă fac ă comentariiă asupraă niveluluiă loră deă cunoştin eă sauă experien .ăTrebuieăs ăave iă înăvedereăfaptulăc ămul iădintreăeiăauăcititădespreăacesteaăînădiverseămanualeăsauăvorăimitaăspuseleăaltorăcolegiăpentruăaăv ăcreaăoăanumeăimagine.

Îns ,ăaceast ădiscu ieăvaăaduceătotuşiăindiciiăinteresanteădespreănivelulăabilit ilorăgrupului. Observarea realiz riiăsarcinii

Metodaădeăobserva ieăvaădepindeădeătipulăactivit iiăpeăcareăîlăpresteaz ăsubiectul.ăActivitateaătrebuieăs ăfieă relevant ă pentruă specificulă aceleiă sesiuniă deă trainingă şiă deciă nuă trebuieă perceput ă caă ună testă deşiăformatorii/trainerii vor observaă aceast ă activitateă cuă maiă mult ă aten ieă decâtă celeă careă voră urmaă înăprogram.ăAbordareaădeăbaz ăpresupuneăconstatareaăexisten eiăunorăabilit i,ăcareăvorăfiăconsemnateăîntr-oălist ămatriceăsauăînăaltăinstrumentădeăanaliz .ă

Totuşi,ătrebuieăs ăseă in ăcontădeăfaptulăc ăaceast ăevaluareănuăpoateăaveaăunăcaracterăabsolut,ădeoareceă noutateaă situa ieiă îiă poateă inhibaă peă uniiă participan iă înă a-şiă demonstraă abilit ile.ă Analizeă


similareăpotăfiărealizateăpentruăobservareaămembrilorăgrupuluiăînăautoăevalu riădeătip post activitate sau în chestionarele realizate de liderii de seminar. Scopul acestei faze este de a-i facilita trainerului o evaluareăpractic ăaăabilit ilorăşiăcapacit ilorăgrupuluiădeăparticipan i.

Autoevaluare Participan iiăpotăfiăruga iă laăînceputulăsesiuniiădeătrainingăs -şiăevaluezeăpropriileăabilit i,ăatâtă

caăunicaămodalitateădeăevaluare,ădarămaiăalesăcaăoăsuplimentareăaăevalu riiărealizateădeătrainer.ă Evalu rileăobişnuiteăînăcursurileădeătrainingăsuntăaceleaăpre- şiăposteveniment.ăDiferen aădintre

celeă dou ă testeă d ă m suraă schimb riloră rezultateă înă procesulă deă înv are.ă Acestă tipă deă testareă esteăeficientă numaiă înă aplica iiă practiceă careă suntă cuantificabileă şiă m surabile.ă Situa iileă deă trainingă careăimplic ă abilit iămaiă generaleă şiă comportamenteă suntă susceptibileă deă contaminareă prinăm surareaă cuăacesteămetodeăsimple,ămaiăalesădac ăesteăimplicat ăauto-evaluarea.ăIncertitudineaăprovineădinăfaptulăc ălaă începutulă acestoră evenimente,ă participan iiă nuă ştiuă exactă undeă auă deficien e.ăEiă potă realizaă abia la sfârşitulăevenimentelorădeăînv areăcareăsuntălimit rileăpeăcareăle-auăavutăini ial. EVALUAREA ÎN TIMPUL EVENIMENTULUI DE FORMARE

Planificareaă programuluiă deă trainingă trebuieă s ă includ ă şiă evaluareaă eficien eiă acestuiaă peăm sur ăceăseăprogreseaz ăîn livrarea lui. Acest gen de evaluare este în general una cu caracter informal îns ăexist ăşiămetodeăformaleădeăevaluare,ămaiăalesăpentruăevenimenteleăcareădureaz ămaiămultădeăoăzi.ă

Printre acestea putem enumera: •ăAnalizaăactivit ii; •ăAnaliza comportamental ; •ăTesteăpracticeăşiădemonstra ii; •ăRecapitul riăzilniceăsauăaudituri.

Scopulă evalu riloră intermediareă esteă deă aă analizaă modulă înă careă trainingulă îşiă atingeăobiectivele.ăOriceădesignătrebuieăs ăv ăpermit ăunăanumităgradădeăflexibilitate,ăpentruăca în cazul înăcareăunăseăînregistreaz ăniciăunăprogres,ăs ăseăpoat ăinterveniăcuăschimb riăiarărezultatulăs ăfieăcel dezirabil. RECAPITUL RIăZILNICE

Înăcazulăprogramelorăcareădureaz ămaiămulteăzileăesteănecesar ărealizareaăunorăevalu ri zilnice care servescăurm toarelorăscopuri: •ăSuntăoăanaliz ăintermediar ăpentruăeficien aătrainingului; •ăÎiădauăposibilitateaăparticipantuluiăs ăîşiăfixezeănoileăcunoştin eăprinăreflectareaănecesar ăuneiăastfelădeărecapitul ri; •ă Îiăpermiteăparticipantuluiă s -şiă împ rt şeasc ăcunoştin eleăcuăal iămembriăaiă grupuluiă şiăpoate,ă s -şiăreaminteasc ăcâtevaăaspecte,ăcareăarăfiăpututăs -i scape

Exist ăcâtevaăformeăposibileăînăcareăpotăfiăf cuteărecapitul rileăzilnice: •ăRecapitul riălaăfinalulăzilei •ăRecapitulareaădeădiminea •ăAudituri scrise •ăAudituri orale Uneleădintreămetodeleămaiăpu inătradi ionaleăsunt: •ăVerific rileăinstant •ăRecapitul riăaleăsesiunilor


EVALUAREA LA FINALUL PROGRAMULUI DE FORMARE

Evaluarea la finalul programului de training are mai multe obiective, printreăcareăenumer m: •ă Valideaz ă eficien aă traininguluiă şiă dezvoltareaă acestuiaă înă termeniiă satisfac ieiă fa ă deă obiectiveleăprogramuluiăşiăaăparticipan ilor •ăIdentific ănivelulăînv riiăînărândulăparticipan ilor •ă Ofer ă unămijlocă pentruă participan iă deă aă reafirmaă inten iaă folosiriiă noiloră cunoştin eă peă careă le-au acumulat •ă Func ioneaz ă caă oă leg tur ă continu ă întreă programă şiă implementareaă cunoştin eloră deă c treăparticipan i,ăconducândăc treăîmbun t ireaăactivit iiădeăbusiness. Ghid pentru validarea de final a programului •ăAcorda i-v ăsuficientătimpăpentruăfinalizareaăvalid rii Oăparteăaădesignuluiăprogramuluiăvostruădeătrainingăvaătrebuiăs ăinclud ăşiăinstrumenteleădeăevaluareădeăla finalul cursului •ăKISS (keep it short and simple). Cu cât sunt mai complicateăchestionarele,ăcuăatâtămaiăpu inăvorăfiăeleăcompletate în mod realist. •ăFace iăcaăevaluareaăs ăfieăunăprocesăimportantăşiăpentruăparticipan i Spune i-leăparticipan ilorăceăseăvaăîntâmplaăcuărespectivaăevaluare,ăceăseăvaăîntâmplaăcuăr spunsurileăşiăcineăleăvaăvedea.ăDac ăesteăfezabil,ăşiăsuntămulteămotiveăpentruăcareănuăarăfi,ăpute iăpromiteăc ăve iăar taăşiăparticipan ilorăoăcopieăaăraportuluiădeăvalidare. •ăNuăîncerca iăs ăinfluen a iăînăvreunăfelăr spunsurile

Testeleăşiăchestionareleăvoastre trebuieărealizateăînăaşaăfelăîncâtăs ănuăofereăvreoăindica ieăasupraă

preferin elorăvoastre. Satisfacereaăcerin elorălegateădeăvalidareaăeficien eiătraininguluiăpoateăfiărealizat ăpeămaiămulteăc i.ă

Uneleădintreămodalit ileăfolositeăpentruăevaluareaăini ial ăsauăintermediar ăaăprogramuluiăpotăfiăfolositeăşiălaăfinal.ă

Testeleă deă cunoştin eă seă voră aplicaă laă sfârşitulă programuluiă înă aceeaşiă form ă înă careă auă fostă

aplicate înainte de eveniment - cuăsperan aăc ănivelulădeăinforma iiărelevatădeăcelăde-al doilea test este maiămareădecâtăprimul,ăar tândăc : •ăTrainingulăaăfostăoăinterven ieănecesar ; •ăAbordareaădeătrainingăşi-a atins obiectivele.

Testeleăsauăevalu rileăabilit ilorădeălaăfinalulăevenimentuluiăvorăcontinuaăevalu rileăini iale sauăintermediare,ăf cuteăprinăintermediulăobserva iei,ădemonstra iiloră- dinănouăcuăsperan aăc ălaăfinalulăcursuluiă participan iiă îşiă realizeaz ă activitateaă cuă maiă mult ă eficien ă sauă c ă şi-auă însuşită şiă pună înăpractic ătehnicileăsauămetodeleăprezentate.

Evalu rileădeălaăfinalulăcursuluiădeătrainingătrebuieăs ădemonstrezeăeficien aăprogramuluiădeăînv areăşiăs ăjustificeăincludereaăluiăînăbugetulădeăcheltuieliăalăorganiza iei,ăprinărecunoaştereaăaportuluiăacestuiaăînăîmbun t ireaăabilit ilorăparticipan ilorăşiăaăprogresului peăcareăaceştiaăîlăvorăînregistraăcândăseăvorăîntoarceălaălocurileădeămunc .


EVALUAREAăDUP ăTERMINAREAăPROGRAMULUIăDEăFORMARE

Metodeleă deă evaluareă peă termenămediuă şiă lungă seă refer ă laă m suraă înă careă trainingulă aă fostăimplementatăcuăeficien ăşiăareăun efectăpozitivăasupraăactivit iiăînăorganiza ie.ăDup ăceăparticipan iiăs-auă întorsă laă loculădeămunc ,ăavândăunăplanădeăac iuneăceăbeneficiaz ădeăsus inereaăsupervizorului,ăseăpoateăvorbiădespreăoăprim ăevaluare.ăCaăevaluareăpeă termenămediuă laă loculădeămunc ăseăpoateăvorbiădup ăunăintervalădeătreiăluni,ăunaăpeătermenălungăfiindălaăunăintervalădeă12ăluniădup ăfinalulăsesiuniiădeăformare.

Catevaămetodeăprinăintermediulăc roraăseăpoateăfaceăevaluareaăpostăprogramădeătrainingă: ⌦ Observarea din partea manageruluiădeălinieăaăperforman eiăangaja ilor ⌦ Observareaădinăparteaătraineruluiăaăperforman eiăangaja ilor ⌦ Unăchestionarădinăurm rireă/ăfollow-upărealizatădeăc treăsupervizorăşiătrainer ⌦ Unăinterviuăstructuratădeăurm rireă/ăfollow-upărealizatădeăc treăsupervizor sau trainer ⌦ Unăinterviuătelefonicărealizatădeăc treătrainer REVIZUIREAă ŞIă ASIGURAREAă CALIT LORă PROGRAMELORă DEăFORMARE- seă refer ă laă capacitateaă formatoruluiădeă aă revizuiă şiă asiguraă calitateaăprogrameloră şiăstagiilorădeăformareăprofesional .ăEvaluareaăseărefer ălaăîntregulăprogramădeăformareădarăşiălaăpresta iaăceluiă careă îlă implementeaz .ă Înă func ieă deă rezultateleă evalu rii,ă programulă deă formareă vaă fiă revizuit,ăoptimizată şiă adaptată laă nevoileă şiă laă cerereaă deă formare.ă Înă ultim ă instan ,ă evaluareaă vaă daăm suraăcalit iiăprogramuluiădeăformare.ă

Programulă deă formareă esteă evaluată prină instrumenteă aplicate,ă dup ă caz,ă participan iloră laăformare,ăfurnizoruluiădeăformareă(şi/sauăangajatorilorăabsolven ilor).ă

Obiectivele,ă con inuturile,ă metodologiaă de formare,ă modulă deă preg tireă şiă deă organizareă aăactivit iloră deă formareă şiă metodologiaă deă evaluareă suntă revizuite,ă dac ă esteă cazul,ă înă func ieă deărezultateleăevalu rii.ă

Propunerileăprivindăîmbun t ireaăprogramuluiădeăformareăsuntăadresate,ădup ăcaz,furnizorului deăformareăşiă/ăsauăorganiza ieiăbeneficiare. Promovareaăcriteriilorăşiăsistemelorădeăasigurareăaăcalit iiăăă Sistemeleăşiăprocedurilorădeămanagementăşiăasigurareăaăcalit iiărecunoscuteăsuntăimplementateăaplicate la nivelul furnizoruluiădeăformare,ăalăprogramuluiădeăformareăşiă/ăsauăalăangajatorului. Sistemeleăşiăprocedurilorădeămanagementăşiăasigurareăaăcalit iiăform riiălaănivelulăprogramuluiăsauăalăfurnizoruluiădeăformareăincludăprincipii,ăcriteriiăşiăindicatoriăproprii,ăspecificiăactivit ilorădeăformare. Participan iiă laă formare,ă furnizoriiă deă formareă şiă beneficiariiă form riiă suntă implica iă înăelaborareaăşiăimplementareaăsistemelorădeăasigurareăaăcalit ii. Formatorulă particip ă laă elaborareaă “manualuluiă calit ii”ă pentruă institu iaă angajatoareă /ă furnizoareă deăformare. Portofoliulă instrumenteloră deă evaluareă vaă cuprindeă ună num ră suficientă deă instrumenteă astfelăîncâtăacelaşiăobiectivă/ăaceeaşiăcompeten ăs ăpoat ăfiăevaluat/ ăprinăcelăpu inădou ăinstrumenteădiferite. Activit ileădeăfollow-upăcuprindăurm rireaăactivit iiăfoştilorăparticipan iălaăformare,ărapoarte,ăintalniriăsauădiscutiiăinformaleăcuăfoştiiăparticipan iă,ăetc.


Ca instrumente, se pot folosi interviul – structurat sau semi-structurat - sau chestionarul . Acesteăinstrumenteăpotăfiăaplicateăînăform ătip rit ,ăînăform ăelectronic ăsauătelefonic.ăSeăvaăurm riăcuăprec dereăevolu iaăniveluluiădeăsatisfac ieăaăparticipan ilorăfa ădeăformareăşiăfa ădeărezultateleăacesteia, peăm suraăintegr riiăprofesionaleăşiăaăevolu ieiăînăcarier . Evaluareaă programelor,ă careă seă realizeaz ă înă conformitateă cuă metodologiaă deă autorizareă aăfurnizorilorădeăformare,ăseărefer ăla: - condi iileămaterialeăşiălogisticaă- s li,ăechipamente, materiale etc.; - resursaăuman ă– formatoriiăimplica i,ăalteăpersoaneăresurs ; - programulădeăformareăşiăproceseleădeăformare; - rezultateleăform riiăaşaăcumăacesteaăreiesădinăaplicareaăprocedurilorălegaleădeăevaluareăşiăcertificare. Sistemeleărecunoscuteădeămanagementăalăcalit iiăsuntăceleărealizateăînăconformitateăcu specifica iileăISOă(Organiza iaăInterna ional ăpentruăStandardizareă– standardele din familia ISO 9000 şiă asociate)ă sauă cuă cerin eleă “modeluluiă europeană ală excelen ei”ă promovată deă Funda iaă European ăpentruămanagementulăcalit iiă(EFQM).


MODULUL 6

FORMATORUL

Con inut Cine este formatorul? Cunoştinteleăsiăabilit ile unui formator

O B I E C T I V E

−S ăinteleagaăstatutul,ăprofilulăşiărolulăformatorului −S ă stieă careă suntă cunoştin eleă şiă abilit ileă unuiă formatorăprofesionist −S ăsaăfieăcapabilăs efectueze evaluarea personala, înăfunc ieăde rezultateleăşiăfeedback-ulăob inut in timpul şiălaăsfarşitul procesului de formare


CINE ESTE FORMATORUL?

Suntămulteăîntreb riăcareăpotătreceăprinăminteaăunuiăformator.ăUneleădintreăacesteaăpotăfi:ăLaăceăseăvorăaşteptaăparticipan iiădinăparteaămea?ăCumăvoiăr spundeăeuăacestorăexpecta ii?ăCumăleăvoiăfaceăeuăfa ăacestorăparticipan iăcareăm ăsperieăpentruămoment?ăCumăîiăvoiătrata?ăCumăm ăvorătrataăeiăpeămine?ăOăs ăm ăplac ?ăCumăm ăvorăpercepe:ăcaăpersoan ,ăcaătrainerăsauăcaăpeăcinevaădinăorganiza ie?

Deşiăpoateăs ă iă seăpar ăc ănuăştiiănimicădespreămeseriaădeăformator/trainer,ăeăbineăs - iăaduciăaminteăcaăaiăfostălaăşcoal ăsauălaăfacultateăsauălaăcursuri,ăaşadarăaiăintratăînăcontactăcuătraineri,ăprofesori,ăînv tori.ă

Şiălaărândulălor,ăi-amăetichetatăpeăaceştiăoameni: •ăAcestaăvorbeşteăîncontinuu.ăNuăvedeăc ăeăcaăoămoar ăstricat ! •ăAăspusăatâteaăglume,ăîncâtăpân ălaăurm ănuăne-amădatăseamaădac ăeramălaăcursăsauălaăunăspectacolădeăvariet i! •ăAăpredatăcursulăatâtădeăbineăîncâtănuăamăsim ităcândăaătrecutătimpul. •ăAăcombinatăatâteaămetodeădeăpredare,ăîncâtăpân ălaăurm ănuăaămaiăştiutăceăvoiaăs ăneăspun !

Poateăc ăînainteădeăaădeveniăvoiăînşiv ăformatori/traineriăarătrebuiăs ăv ăpune iăîntrebarea,ăcareăesteă stilulă aceluiaă dintreă dasc liiă peă careă i-a iă apreciată celă maiă multă şiă ceă anumeă pute iă înv aă dinăexperien aăoferit ăde acesta.

Auăexistatăîns ăcâ ivaăspecialiştiăcareăauăîncercatăs ărealizezeăoătipologieăaătrainerilor,ădeşiăamăputeaăspuneăc ăavemătotăatâteaătipuriădeătraineriăcâteăpersoaneăexist . MODELUL TOWNSEND John Townsend (1985) a propus un model tridimensional de clasificare a trainerilor. El ia în considerareă treiă dimensiuni:ă abilit ileă personale,ă competen aă într-ună anumeădomeniuă şiă grijaă fa ă deăparticipan i. Deşiă denumirileă luiăTownsendă suntă foarteă plasticeă şiă dure,ă eleă reflect ă totuşiă atitudinileă principaleă şiăabord rileă fa ădeăparticipan iăpeăcareă leăauăuniiă traineri.ăPoateăc ădeăasemeneaămarcaă – semnul unui trainerăadev ratăesteăc ,ăînăfunc ieădeăcontextăelăpoateăjucaătoateăacesteăroluri.

Prostul fudul – Sunt de obicei acele persoane prezente în cadrul unui curs de training ca „invitatulăexpert”,ăchiarădac ăeiăauăcunoştin eăminimaleădespreăacelădomeniuăşiănuăposed ăabilit iădeăprezentare.ăCuă toateă acestea,ă acesteă persoaneă nuă suntă conştienteă deă lipsurileă lor,ă nimeniă nuă leă spuneăacestălucru,ăaşaăîncâtăcontinu ăînăaceeaşiănot .

Şarlatanul arogant – esteă asem n toră prostuluiă fudul,ă cuă singuraă diferen ă c ă acestă personajăesteăconştientădeălipsurileăpeăcareăleăareăşiăcaăurmareăaăacestuiăfaptăîncearc ăs ăleăascund ăsubăoăpoleial ădeăcompeten .ăŞarlatanuluiăarogantănuă îiăpas ădeănevoileăgrupuluiădeăparticipan i,ăcareă înăschimbănuăpoateăfiădusămultăcuăpreşul.

Moara stricată – esteă caracterizat ă deă profesorulă cuă minteaă aiurea,ă careă esteă evidentă c ăst pâneşteăacelădomeniuădeăactivitate,ăîns ăesteăatâtădeăcufundatăînăpropriaăcunoaştereăîncâtănuăoăpoateătransmiteăaltora.ăAşaăîncâtăîiăd ăînainte,ăavândăinten iaădeăaăajutaăauditoriul,ăf r ăsuccesăîns .


Persuasivul – st pâneşteăbineămetodeleăşiătehnicileădeătrainingăşiăleăfoloseşteăpentruăaăconvingeăauditoriul de valoareaămesajelorăcareă îiă suntă livrateă înăceleămaiămulteăcazuriădeăorganiza iaăpeăcareăoăreprezint ,ă fieăc ăeădeăacordăcuă eleă sauănu.ă Înămulteăcazuri,ă esteăvorbaădeă traineriăcareă auăcunoştin eălimitateădespreăunăanumeăsubiect,ăîns ăauădorin aăsincer ădeăaăajuta participan iiăînăprocesulădeăînv are.ăO cale foarte greu de parcurs.

Oratorul plictisitor – esteăceeaăceăseăîntâlneşteădeăceleămaiămulteăoriăînămediileăacademice,ădară

apare în cadrul cursurilor de training ca un expert invitat pentru a da detalii legate de un anumit subiect. Nuăexist ăniciăunădubiuăc ăst pânescăfoarteăbineăunădomeniu,ănuăîiă intereseaz ăoămetod ăeficient ădeăprezentareăsauăs -şiăajuteăaudien a,ăintr ăînăfoarteămulteădetalii.ăDup ăaproximativă10ăminuteăîşiăpierdăauditoriul,ăşiăîntreagaălor sesiune este o pierdere de timp.

Instructorul dictator – esteădeăobiceiăunăinstructoră/ătrainerăinternăcareătrebuieăs ăseăasigureăc ă

angaja iiă particip ă laă ună anumeă cursă deă formare,ă înva ă ceeaă ceă trebuieă înv ată pentruă caă apoiă s ă seăîntoarc ăcâtămaiărepedeălaăloculădeămunc .ăNuăexist ăniciăunăimpedimentăformalăcaăparticipan iiăs ănuăînve e,ă îns ămodulădeădesf şurareăalăevenimentului,ă înăcareăparticipan iiă„suntăobliga iăs ă înve e”ăesteădificilă deă respectat,ă maiă alesă înă zileleă noastreă cândă participan ii apreciaz ă maiă multă abord riă maiărelaxate.

Problemaăapareămaiăalesăpentruăceiăcareăauălucratăînăaceast ămanier ăoălung ăperioad ădeătimpăşiăc roraăleăesteăgreuăs ăschimbeămacazul.

Trainerul profesionist – esteăformaăideal ădintreăceleăprezentateăpân ăîn prezentăşiăf r ăniciăunădubiuăesteăfaptulăc ăto iătindemăs ăatingemăperforman aădeă„profesionist”.ăAcestătipădeăformator/trainerăareăcunoştin eălargiăreferitoareălaătehniciăşiămetodeădeătraining,ăştieăcândăfiecareădintreăacesteaăpoateăfiăcel mai bine folosit ,ă iaă înă considerareă nevoileă participan iloră şiă încearc ă s ă leă satisfac ,ă chiarămodificândă structuraă cursuluiă deă training,ă poateă echilibraă „munca”ă şiă „distrac ia”,ă areă abilit iă deăcomunicareăinterpersonal ăşiăpoateărezolvaăsitua iileădeăcriz ăcareăapar.ăPo iăspuneăc ăaiăatinsănivelulădeătrainerăprofesionistăatunciăcândăabordareaădinăcadrulăunuiăcursăseăfaceăînămodănaturalăşiănuăsim iăniciăunăstres.


CUNOŞTIN ELEăŞIăABILIT ILEăUNUIăFORMATOR/TRAINERăEFICIENT

Rolul unui formator/trainer este format din sumaăcunoştin elorăşiăabilit ilor, în cadrul cursului deă training,ăpentruăcareăelăesteă responsabilăşiăpeăcareăelă îlă livreaz .ăPutemăconsideraăcaă importanteăşiădemneădeămen ionatăurm toareleăcaracteristici:

•ăCunoştin eădespreăorganiza ie • Roluriăşiăfunc iiădeămanagementăşiăopera ionale •ăAbilit iăşiăcunoştin eădeăformare •ăAbilit iăpentruăpreg tireaăprogramelor •ăAten ieăşiăîn elegere •ăComunicareăinteruman •ăAngajare •ăCreativitateăşiăinteligen •ăPreocup riăpentruăpropriaădezvoltare •ăDeschidere •ăCredibilitate •ăUmor •ăÎncredere în sine

Aceast ălist ăpoateăp reaăfoarteăprovocatoareăşiăsofisticat ăpentruăunăformator/trainerătân r,ăîns ăacesteă abilit iă trebuiescă formateă înă timp.ăMulteă dintreă calit iă seă refer ă laă gradulă deă sociabilitate al persoanei, dar ele pot fi de asemenea dezvoltate pe parcursul timpului.

Cunoştinţe despre organizaţie

Aceasta depinde de mediul din care provine formatorul/trainerul - a promovat din interiorul companiei sau vine din afara ei. Oricum ar fi, el trebuieăs ăfieăpeădeplinăconştientădeăierarhiaădinăcadrulăuneiă organiza ii,ă produseleă sauă serviciileă peă careă leă ofer ă companiaă sa,ă culturaă organiza ional ă şiăpoliticileă interne,ă structuraă deă putere,ă proceduriă organiza ionale,ă regulamenteă interneă şiă aceleaă deăprotec iaămuncii,ăetc.ăOriceăformator/trainerăpoateăs ăîşiăpiard ăfoarteăuşorăcredibilitateaădac ăac iunileăsaleănuăsuntăconsistenteăcuăcerin eleăreferitoareălaăproceduriăorganiza ionale. Roluri şi funcţii de management şi operaţionale

Domeniile în care trebuieă s ă seă concentrezeă formatorul/trainerulă voră depindeă deă ariaă deăactivitateăînăcareăvaăopera.ăÎns ătrebuieăcaăelăs ăîşiăînsuşeasc ăcâtămaiămulteăcunoştin eădespreărolurile,ăfunc iile,ăcompeten ele,ăresponsabilit ile,ăstatutul,ăbazaăputeriiăşiăautorit iiăpersoanelorăînăariaăc roraăvaă opera.ă Elă trebuieă s ă ştieă careă esteă gradulă deă libertateă permisă sauă încurajată deă c treă ceiă dinămanagementulăfirmeiăcareăcoordoneazaăformarea.ăElă trebuieăs ăcunoasc ămodulăînăcareăseădesf şoar ăcomunicareaăformal ăşiăinformal ,ăresurseleădisponibileăşiăcineădispuneădeăele.

Abilităţi şi cunoştinţe de formare

Cunoştin eleădeăspecialitateăincludăfamiliarizareaăcuămodeleleăacademiceăşiăteoreticeădeătraining.ăElă trebuieă s ă aib ă cunoştin eă consistenteă deă tehniciă deă formare/training,ămetodeă şiă abord riă necesareăpentruăaăpuneăînăpractic ădiverseămodele,ăcaăşiăexperien aădeăaăleăpotriviăînăceleămaiăbuneăcombina ii.ă

Formatorii/Traineriiă suntăobliga i,ăchiarădoarădintr-oădatorieă fa ădeăeiă înşişi,ă s ăcunoasc ăceleămaiănoiăinova iiăînătraining,ănoiămodeleăşiătehniciăprecumăşiăschimb rileădinădomeniu.ăDeşiăfiecareălun ăpoateă aduceă inova iiă înă acestă domeniu,ă cunoştin eă solideă peă careă trainerulă leă are,ă potă s -lă ajuteă s ădiferen iezeăşiăs ădecid ăîntreămaiămulteătipuriădeăinova iiăpeăcareăleăîntâlneşte.


Abilităţi pentru pregătirea programelor Deşiăuneleăorganiza iiăauăunăformator/trainerăcareăseăocup ăexclusivădeădesignulăprogramelorădeă

formare,ă suntămul iă formatori/traineriă careă trebuieă s ă fac ă cercetare,ă design,ăplanificareă şiă preg tireă aăpropriilorăprogrameădeă training.ăAcesteă activit iă necesit ă laă rândulă lorăoă serieădeă abilit i:ă selectareaămaterialului necesar, punerea lui într-oăordine,ăpreg tireaăsesiunilor,ăetc. Atenţie şi înţelegere

Esteăesen ialăpentruăunăformator/trainerăs ăfieăatentăşiăs ăîn eleag ăpeăparcursulăprogramului,ăatâtănevoileăparticipan ilorăcâtăşiăreac iileălor,ăcomportamenteleălorăşiăfeedback-ulăverbalăşiănonverbal.

Înă modă normal,ă oricâtă ară fiă deă slab ă abordareaă formatorului/trainerului,ă participan iiă nuă îşiăexprim ăverbalăgrijileăsauădezam girea.ăUnătrainerăcareăesteăatentăpoateăs ăîşiădeaăseamaădac ăcevaănuăesteă înă regul ,ă prină observareaă semnaleloră non-verbaleă peă careă leă emită participan ii.ă Deă îndat ă ceăobserv ăacestăfapt,ăelătrebuieăs ărezolveăoăanumeăsitua ieăcreat .ă

Deă multeă ori,ă fiindă preaă aten i,ă formatorii/traineriiă suntă demotiva iă cândă citescă ună feedbackănegativăsauănesatisf c torădinăparteaăparticipan ilor.ăEiăarătrebuiăs ăfoloseasc ăacesteăr spunsuriăpentruăa-şiă îmbun t iăcursulăsauăperfec ionaăabilit ile.ăSuccesulăunuiăformator/trainerănuătrebuieăs ădepind ădeăinfluen areaăparticipan ilorăşiăabilitateaăluiădeăa-şiăfaceăprieteniă– sesiunileădeăformareănuătrebuieăs ăse transforme în concursuri de popularitate.

Uniiăformatori/traineriănuăpotăfunc ionaăbineădac ănuăsuntăceaămaiăpopular ăpersoan ădintr-un grup. Neadresarea acestui obiectiv le poate afecta unora capacitatea de concentrare. Într-o asemenea situa ie,ătrebuieăcaăformatorul/trainerulăs ăfac ăunăpasăînapoiăşiăs ăvad ăcareăsuntăproblemeleăsale. Comunicare interumană

Obiectivulă practică principală pentruă ună formator/traineră esteă transferulă cunoştin eloră saleă c treăparticipan i,ă prină metodeă careă s ă conduc ă laă îmbun t ireaă competen eloră acestora.ă Unuiăformator/traineră trebuieă s -iă fac ăpl cereăs ă lucrezeăcuăoamenii,ăs ăpoat ăcomunicaăeficientăpentruăcaăinforma iaă peă careă oă furnizeaz ă s ă fieă în eleas ,ămemorat ,ă s -iă încurajezeă peă oameniă s ă oă apliceă înăpractic .ă

Abilitatea de comunicare interuman ăînăcazulăunuiăformator/trainerăînseamn ăs ăştieăcândăs ăvorbeasc ă şiă cândă s ă asculte,ă s ă ştieă s ă pun ă întreb rileă careă trebuieă laă timpulă potrivit,ă s ă conduc ă oădiscu ie,ăs ănuăseă„joace”ăcuămin ileăparticipan ilorăsauăs ăleăvorbeasc ădeăsus.ă

Formatorul/Trainerulă trebuieăs ă in ăminteăc ăseăafl ă într-oăpozi ieădeăputereăfa ădeăgrup,ădarăaceastaă nuă îiă esteă conferit ă deă grupă sauă neap rată acceptat ă deă c treă acesta.ă Aceast ă putereă trebuieăfolosit ă pentruă aă ajutaă şiă nuă pentruă aă impuneă înv areaă şiă pentruă aă încurajaă formareaă unorăcomportamente sau atitudini. Angajare

Esteăunăfaptăînăafaraăoric rorădubiiăacelaăc ăformatorul/trainerulătrebuieăs ăcread ăînăconcepteleăsauăteoriileăpeăcareăleăpropune.ăAbsen aăacestuiăangajamentăesteăperceputălaănivelulăparticipan ilorăîntr-oăvarietateădeăforme:ălipsaăentuziasmului,ăpreg tireăinsuficient ,ăprezent riăslabe,ălipsaădeăsinceritateă– astaăînăcondi iileăînăcareăparticipan iiăeiăînşişiăpotăaveaăunăslabăinteresăfa ădeăevenimentăşiădeciăniciălorănuă leă pas .ă Participan iiă laă ună programă potă s ă scuzeă multeă dintreă greşelileă sauă lipsurile formatorului/trainerului,ădac ăpercepăc ăacestaăparticip ălaăevenimentăcuăangajamentăşiăentuziasm. Creativitate şi inteligenţă

Formarea/Trainingulăesteăunăevenimentăplinădeăvia ,ăactivăşiăreactiv,ăîntr-oăcontinu ăschimbare.ăO abilitate a unui trainer competentăesteăaceeaădeă„aăseăpuneăînăpieleaăcuiva”,ăatunciăcândăseăîntâmpl ăcevaă neobişnuit.ă Aşaă cumă amă men ionată anterior,ă formarea/trainingulă esteă ună domeniuă înă careăschimb rileăseăpetrecăextremădeărapid,ăaşaăîncât,ăpentruăaăevaluaăşiăimplementaăceleămaiăbuneăpracticiăşiă


aă ineăpasulăcuătoateăevolu iileăcareăauăloc,ăesteănevoieădeăoăminteăagil ăşiăiscoditoare.ăDac ăautoritateaăînăcadrulăcursuluiăleăesteăpasat ăparticipan ilor,ăatunciăformatorul/trainerulătrebuieăs ăfieăpeăfaz ăastfelăîncâtăs ăpoat ăfaceăfa ăsitua iilorăneprev zute,ăcomentariilorăsauăaltorăschimb ri.

Inteligen aămergeădeăceleămaiămulteăoriămân ăînămân ăcuăcreativitatea,ăiarădac ăunăprogramădeăformare/training este livrat mereu într-oă form ă stabilit ,ă pentruă aă nuă deveniă plictisit,ăformatorul/trainerulă trebuieă s ă seă întrebeămereuă ceă ad ugiriămaiăpoateă s -iă aduc ăpentruă a-l face mai interesant,ăcumăîlăpoateăîmbun t i.ă Participan iiădinăziuaădeăaziăaşteapt ădinăceăînăceămaiămulteăabord ri,ăcreativeăşiădiferite,ăcareăs -i ajute s ă înve eă maiă bine,ă iară trainerulă îşiă poateă pierdeă dină credibilitate,ă dac ă acesteă aştept riă nuă suntăsatisf cute. Preocupări pentru propria dezvoltare

Formatoriiăprofesioniştiă trebuieăs ăaib ă întotdeaunaăoăevaluareăaăproprieiăvalori,ăaăniveluluiă laăcareăseăafl ăînăînsuşireaăanumitorăabilit iăşiăpreocupa iădeăîmbun t ireaăacestora.ăEiătrebuieăs ăştieădeăasemeneaă şiă efectulă peă careă îlă auă judec ileă deă valoareă peă careă eiă leă emită înă cadrulă cursuriloră deăformare/trainingăşiăs ăfieăaten iălaăopiniileăpeăcareăleăexprim ,ăpentruăaănuăfaceărefeririărasiste,ăcuătent ăsexual ăsauăofensatoare.ă

Preocupareaăpentruăpropriaădezvoltareăajut ăşiălaăidentificareaănevoilorăpersonaleădeăînv are,ăînătermeniădeăcunoştin eăsauăabilit i.ăOădat ăacesteaăidentificate,ăformatorulăseăpoateăînscrieăelă însuşiă laăcursuriădeăformare,ăpoateăcitiăc r iădeăspecialitateăsauăfolosiăresurseleăpuseălaădispozi ieădeăinternet.ăEămaiăbineăs ăieiătuăatitudineăşiăs ăteăapuciădeătreab ădecâtăcaăangajatoriiăsau,ăşiămaiăr u,ăparticipan iiăs - iăsugereze acest fapt. Deschidere

Atunciăcândălucreaz ăcuăunăaltăformator,ăfieăc ăesteăunăveteranăsauăunulămaiăpu inăexperimentat,ăesteănecesarăs ăseădezvolteărela iiădeăîncredere,ăsus inereăşiăconfort.ăChiarădac ăaparăneîn elegeri,ăeleănuătrebuiescă „rezolvate”ă înă fa aă participan iloră laă cursulă deă formare.ăCooperareaă înă realizareaă şiă livrareaăunuiăcursădeăformareăesteăfolositoareăpentruăc ăprinăparticipareaăunuiăcolegăînăcadrulăuneiăsesiuni,ăpo iăaveaăunăfeedbackăvalorosăasupraăperforman eiătale. Credibilitate

Ca un formator profesionistă careă beneficiaz ă deă credibilitateă dină parteaă participan ilor,ă careăcunoaşteăbineăorganiza iaăşiăareăcunoştin eăconsistenteălegateădeăunăanumităsubiect,ătrebuieăs : •ăFiiăcarismatică(interesant,ăentuziast,ăangajatăşiăspontan)ăchiarădac ănuăst pâneşti subiectulălaăperfec ie; •ăFiiăcarismaticăchiarădac ăînăacelămomentăprezin iăacelăcursădeăformareăpentruăaă50-a oar ; •ăFiiăperceputăcaăunăexpertăsauăoăpersoan ăcuăfoarteămareăexperien ăînădomeniu; •ăAiăabilit iăefectiveădeăformare; •ăAi un comportamentăcareăs ănuăofensezeăparticipan ii; •ăAiădorin aădeăaăar taăc ăvreiăs ăînve iătuăînsu i.

Credibilitateaăesteărareoriăpierdut ăautomatădac ă iăseăpuneăoăîntrebareălaăcareănuăpo iăs ăr spunziă

peăloc,ăautomat.ăMaiăalesăc ăpo iăreveniăînătimpăutilăcuăunăr spuns.ăEăbineăcaăaceast ăsitua ie,ătotuşi,ăs ănuăseărepeteăfoarteădes,ăpentruăcaăastfelăcredibilitateaătaăarăputeaăs ăscad ăîncet.

Credibilitateaăpoateăfiămaiădegrab ăcompromis ăprintr-un comportament de supracompensare a timidit ii,ăprinăcolegiăcareăteăcritic ăînăpublic,ăsauăşiămaiăr u,ăînăfa aăparticipan ilor,ăsauăne-r spunzândănevoilor exprimate de grup.


Umor Folosireaăumoruluiă înăcadrulăunuiăcursădeă trainingăesteăunăsubiectăcareăaă trezitămulteădiscu ii,ă

deşiă exist ă multeă studiiă careă atest ă c ă trainingulă esteă maiă eficientă dac ă participan iiă seă simtă bineă laăeveniment.ăAceastaănuăînseamn ăc ăformatorul/trainerulătrebuieăs ăfieăjongleurăsauădansatorăpeăsârm ăsauăoăsurs ăinepuizabil ădeăbancuri.ăTrebuieăs ăseăg seasc ăoăabordareădeămijlocăîntreăoăsesiuneăfoarte serioas ăşiăaltaăcompletărelaxat ă– iarăglumeleăcareăseăfacăarătrebuiăs ăaib ărelevan ăpentruăsubiect.

Deăasemeneaăesteăimportantăcaăoăglum ăfolosit ădeăunăcolegăs ănuăfieărepetat ălaăoăsesiuneădeăformareăaăaceluiaşiăgrup! Încrederea în sine

Multe dintreă caracteristicileă prezentateă pân ă înă acestă momentă potă fiă realizateă dac ăformatorul/trainerulăareăîncredereăînăsine.ăÎncredereaăprovineădinăfaptulăc ătrainerulăcunoaşteăfoarteăbineăsubiectul, într-oăm sur ămaiămareă decâtă participan ii,ă îns ă areă dorin aă deă a-iă ajutaă peă participan iă s ăating ăacelaşiănivelădeăcunoaştereăsauăaceleăabilit iădeăcareăesteănevoie.ă

Mareăparteădinăaceast ăîncredereăpoateădisp reaăcândăstaiăînăfa aăunuiăgrupăşiăeştiăgataăs ăîncepiăoăsesiune.ăPentruăacestăgenădeăsitua ieănuăexist ăieşiriărapide,ăesteănevoieădeăpractic ăşiăexperien .ă

Uneoriă faceă bineă dac ă admi iă înă fa aă participan iloră c ă teă sim iă emo ionat,ă dară exist ă pericoleăasociateăcuăfaptulăc ărecunoştiăpreaădesăacestăfapt.ăEsteădeăîn elesăcaăunăformatorăneexperimentatăs ăfieătimidă sauă timorată cândă seă afl ă înă fa aă unuiă grup.ăDeă celeămaiămulteă oriă acesteă sentimenteă dispară peăm sur ăceăseăînainteaz ăînălivrareaărespectivuluiăcurs.

Esteăîns ănecesarăs ăfiiăîngrijoratădac : •ă Nuă maiă aiă emo iiă delocă – pentruă c ă astaă înseamn ă c ă eştiă dejaă plictisită deă programulă deă trainingărespectivăşiăî iăesteăindiferentănivelulădeăperforman ălaăcareă iiăacelăcurs; •ă Timiditateaă şiă nervozitateaă nuă dispareă peă m sur ă ceă seă desf şoar ă programul,ă dină contr ,ă seăaccentueaz .

Marea majoritate a persoaneloră auă deă lucrată multă pentruă aă dep şiă diverseă obstacoleă sauăneajunsuriă şiă aă deveniă formatori/traineriă competen i,ă îns ă aceast ă dezvoltareă merit ă f cut ,ă maiă alesăcândă laă finalulă programuluiă deă formare/training,ă aiă sentimentulă şiă dovadaă c ă participan iiă auă înv atăcevaăcaăurmareăaăaceluiăeveniment,ăiarătuăaiăavutăoăcontribu ieăsemnificativ ăînăacestăsens.


Bibliografie selectiva:

1. Bartle, Phil (PhD), Metode de training, 1967, 1987, 2007, Traducere de Oana Bajka, http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/modules/tm-inru.htm

2. Bee,ăF.,ăBee,ăR.,ă„LearningăNeedăAnalysisăandăEvaluation”,ăCharteredăInstituteăofăPersonnelăand Development, CIPD House, London, 2003.

3. Buckley,ăR.,ăKaple,ăJ.,ă„TheăTheoryăandăPracticeăofăTraining”,ăKoganăPage,ăLondon,2004. 4. Cândea, R., Cândea,ăD.,ăăComunicareaăorganiza ional ăaplicat ,ăBucureşti,ăEdituraăExpert,ă

1998 5. Carnegie,ăD.,ă„Cumăsaăvorbimăinăpublic”,ăed.ăCurteaăVeche,ăBucuresti,ă2000. 6. Crisană C.,ă ă Formareaă profesionalaă siă trainingul,ă Şcoalaă Na ional ă deă Studiiă Politiceă şiă

Administrative, Note de curs, 2008-2009. 7. Deaconu, A., Podgoreanu, S., Rasca, L., Factorul uman si performantele organizatiei,

biblioteca-digitala.ase.ro. 8. Dinu,ăM.,ăComunicarea,ăEdituraăŞtiin ific ,ăBucureşti,ă1997. 9. Dinu, M., Comunicarea – repere fundamentale, Editura Algos, 2000. 10. Goleman, D., Working with Emotional Intelligence, Bantam Books, 1998 11. Gogo ,ăG.,ăNoteădeăcurs,ăComunicareăşiănegociere,ăU.P.G.ăPloieşti,ă2007 12. Herzberg F., Work and the Nature of Man, Staples, 1966 13. Heath,ăR.L.,ăBryant,ăJ.,ă„HumanăCommunicationăTheoryăandăResearch”,ăLawrenceăErlbaum

Associates, London, 2000 14. Honey,ăP.,ăMumford,ăA.,ă„TheăLearningăStylesăHelper’săGuide”,ăPeterăHoney Publications

Limited, UK, 2000 15. Kolb, D., Experiential learning theory and the learning style inventory, Academy of

Management, 1981 16. Kolb,ăăD.,ăÎnv areaăprinăexperien .ăEnglewoodăCliff:ăPrenticeăHallăInc.,ă1984 17. Knowdell,ă R.ă L.,ă „Buildingă aă Careeră Developmentă Program”,ă Davies-Black Publishing,

Palo Alto, California, 1996 18. Knowles, M. (1975). Self-Directed Learning. Chicago: Follet 19. Knowles, M., The Adult Learner: Houston, TX: Gulf Publishing, 1984 20. Manolescu, A., Lefter, V., Deaconu,A., Managementul resurselor umane, Editura

Economic ,ăBucureşti,ă2007 21. Mehrabian, A., Wiener, M., "Decoding of Inconsistent Communications", Journal of

Personality and Social Psychology, 1967 22. Mitu, A., Note de curs, Marketing,ăU.P.G.ăPloieşti,ă2007 23. Milano, M., Ulyuss, D., „Designing Powerful Training”ă Josseyă Bass/Pfeiffer,ă San

Francisco, California, 1998 24. Morgan, H., Harkins, P., Goldsmith, D., „TheăArtă andăPracticeăofăLeadershipăCoaching”,ă

John Wiley and Sons Inc, New Jersey, 2005 25. Popescu, C., Managementul resurselor umane, EdituraăUniversit ii,ăPloieşti,ă2007 26. Pânişoara,ă G.,ă Pânişoara,ă I.ă O.,ă Managementulă resurseloră umane,ă Editura Polirom,

Bucureşti,ă2004 27. Pease,ăA.ăLimbajulătrupului,ăEdituraăPolimark,ăBucureşti,ă1993


28. Rae,ă L.,ă „Planningă andă Designingă Trainingă Programmes”,ă Goweră Publishing Ltd., Aldershot, 1997

29. Rae,ăL.,ăă„DevelopăYourăTrainingăSkills”,ăCoganăPage,ăLondon,ă2001. 30. Simmonds,ăD.,ă„DesigningăandăDeliveringăTraining”,ăCharteredăInstituteăofăPersonnelăandă

Development, CIPD House, London, 2003 31. Thorpe,ă S.,ă Clifford,ă J.,ă „Theă Coachingă Handbook:ă Ană Actionă Kită foră Trainers and

Managers”,ăLondon,ă2003 32. Wills,ăM.,ă„ManagingătheăTrainingăProcess”,ăGower, Aldershot, England, 1998 33. *** Manualul formatorului – aspecte de etica si deontologie profesionala- material realizat

de ABA/CEELI Romania, 2005 34. *** Manualul formatorului – metodologia studiilor de caz - material realizat de

ABA/CEELI Romania, 2007 35. ***„Formareaăformatorilor”ă– Manualădeăpreg tireă– InstitutulăInterna ionalădeăDreptăală

Dezvolt rii,ăRoma,ăItalia,ăiunieă2002. 36. *** Legea nr. 53/2003-Codul Muncii, Monitorul Oficial al României nr. 72 din 5 februarie

2003, Republicat in Monitorul Oficial nr. 345/2011 37. *** Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca 38. *** HG nr. 234/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Legii nr.279/2005 privind ucenicia la locul de munca. 39. *** LEGEA nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protec iaăpersoanelorăcuăprivireălaă

prelucrareaădatelorăcuăcaracterăpersonalăăşiăliberaăcircula ieăaăacestorădate,ăMonitorulăOficialăal României nr. 790 din 12 decembrie 2001

40. *** Legea nr. 62 din 10 mai 2011, legea dialogului social, Monitorul Oficial al Romaniei nr. 322 din 10.05.2011

41. *** Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privindă sistemulă asigur riloră pentruă şomajă siăstimulareaăocup riiăfor eiădeămunc ,ăMonitorulăOficialăalăRomânieiănr.ă103ădină6ăfebruarieă2002

42. *** Ordonan aă Guvernuluiă nr. 129 din 31 august 2000 (*republicata*), privind formarea profesionala a adultilor, Monitorul Oficial al României nr. 711 din 30 septembrie 2002

43. *** Hotararea Guvernului nr.522/2003 – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG 129/ 2000 – ordonanta privind formarea profesionala a adultilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 346 din 21 mai 2003

44. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro 45. http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/modules/brn-inru.htm 46. http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Cum-invata-adultii 47. http://www.e-scoala.ro/referate/psihologie_motivatia.html 48. http://www.traininguri.ro/tag/curs-limbaj-nonverbal/ 49. http://www.news.legislatiamuncii.ro 50. http://legislatiamuncii.manager.ro 51. http://www.portalcodulmuncii.ro 52. http://www.anc.gov.ro

http://www.news.legislatiamuncii.ro/

http://legislatiamuncii.manager.ro/

http://www.portalcodulmuncii.ro/

http://www.anc.gov.ro/

Documents

Suport Curs Formator