Upload
donhan
View
241
Download
5
Embed Size (px)
Citation preview
Agent etiologic
Istoric
Epidemiologie
Transmitere
Toxiinfecția alimentară
Prevenire și Control
Aproximativ 250 patogeni transmisibili prin alimente
Boli transmisibile prin alimentare◦ 2 sau mai multe cazuri de îmbolnăvire similare rezultate consecutiv ingestiei unui aliment uzual.
◦ Cea mai comună cauză: bacterii◦ De asemenea: virusuri, paraziţi,produse chimice naturale sau sintetice şi toxine microbiene
Nr. focare, cazuri şi mortalitate consecutive bolilor transmisibile prin alimente în SUA 1993-1997
Cel mai mare nr: Salmonella
Ordinul ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare: monitorizarea zoonozelor si a agentilor zoonotici;
monitorizarea rezistentei antimicrobiene;
ancheta epidemiologica in cazul aparitiei toxiinfectiilor alimentare;
schimbul de informatii cu privire la zoonoze si agenti zoonotici
Prevalenta serotipurilor de Salmonella in alimente
2%
2%
3%
22%
20%
22%
3%4%
3%2%
4%
S. Enteritidis S. Typhimurium S. DerbyS. Bredeney S. Norwich S.HadarS. Virchow S. Lomita S. KentuckiS. Heidelberg S. London S. SaintpaulS. Infantis S. Bareilly S. ConcordS. Give S. Glostrup S. ManchesterS. Menden S. Newport S. NorwichS. Simi S. Reading S. TennesseeS. Netipabil
Salmonella spp. in alimentele de origine animala
1510
63
14
25
112
129
0
20
40
60
80
100
120
140
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Nr. tulpini Salmonella spp. izolate
Istoric
La începutul anilor 1900◦ Alimentele, laptele şi apa contaminate produceau multe îmbolnăviri
Revoluţia sanitară◦ Tratarea apei şi deşeurilor
◦ Spălarea mâinilor, igiena sanitară
◦ Pasteurizarea laptelui - 1908
◦ Refrigerarea la domiciliu - 1913
Animale identificate ca sursă de patogeni trasmisibili prin alimente◦ Îmbunătăţirea îngrijirii şi hrănirii◦ Îmbunătăţirea procesării carcaselor
Supraveghere şi cercetare Investigarea focarelor Legi şi politici privind manipularea alimentelor
Bolile transmisibile prin alimente în SUA◦Afectează 1 din 4 americani◦76 milioane de îmbolnăviri◦325.000 spitalizări◦5.000 morţi 1.500 morţi produşi de Salmonella, Listeria şi Toxoplasma
Multe cazuri sunt nerecunoscute sau rămân neraportate◦ Boli cu simptomatologie moderat nedetectate◦ Aceiași patogeni în apă şi de la persoană la
alta◦ Patogeni emergenţi neidentificaţi
Risc ridicat◦ Bătrânii◦ Copiii◦ Imunosupresații
Supraveghere◦ în SUA: CDC FoodNet and PulseNet
◦ În România MS şi ANSVSA
Reglementări◦ UE – Regulamente: se aplică direct în ţările
membre◦ România: MS: În domeniul sănătăţii umane
ANSVSA: Animale şi produse de origine animală şi vegetală
În SUA - FoodNet: supraveghere activă◦ Creată în 1996◦ CDC, USDA, FDA, anumite departamente de sănătate statale
◦ Nouă site-uri în U.S. monitorizează13% din populaţia SUA California, Colorado, Connecticut, Georgia,
Maryland, Minnesota, New York, Oregon, Tennessee
PulseNet: Identifică cauza◦ Amprenta Moleculară◦ 45 laboratoare de sănătate publică statale
certificate Supraveghere pasivă: metode de monitorizare
◦ Evidenţe spitaliceşti◦ Tratamentele la domiciliu
Sistemul de supraveghere a focarelor de boli transmisibile prin alimente◦ Toate statele uniunii furnizează date
Serviciul de cercetare economică -USDA◦ Costuri pentru primii 5 patogeni transmisibili prin alimente
◦ 6,9 miliarde $ anual Costuri medicale Pierderea productivităţii (scoaterea din
muncă) Valoare estimată consecutiv morţii
premature
Organizatia Baza
de date
Indicatori
cazuri om
Indicatori
cazuri animale
FAO, anim, 1 GLiPHA Nu Atlas
OMS, om, 7 CISID
Incidenţa anuală
şi Număr anual
de cazuri
Nu
UE, om, 4 Eurostat Incidenţa anuală Nu
OMSA
OIE, om, anim,
8
Handi
STATUS
Număr anual de
cazuri
Număr anual
de cazuri
Număr de
epidemii
anuale
Număr de
decese anuale
datele privind cazurile de zoonoze la animale, dar pentru care nu există tipuri de indicatori comuni în bazele de date şi în consecinţă comparaţia nu este posibilă; datele privind cazurile de zoonoze la om, şi
anume indicatorii comuni, de incidenţă anuală (cazuri la 100 000 locuitori) inclusi în bazele de date CISID şi EUROSTAT şi de număr anual de cazuri inclus în bazele de date CISID şi HandiSTATUS.
◦ comparaţii dificile: absenţa definiţiilor de caz, informaţiilor cu privire la
sursele datelor, prezenţei datelor despre cazurile la om cât şi animale într-o singură bază de date
indicatori diferiţi prezentaţi de fiecare dintre bazele de date
lipsa informaţiilor despre metoda de validare a datelor utilizata.
◦ Indicatori comuni ref. cazurile unor zoonoze la om, valorile acestora, prin comparaţie, sunt de cele mai multe ori diferite, diferenţele fiind cuprinse într-un interval foarte mare, de la diferenţe minore până la valori notabile.
SRAAF
SRAAF
SRAAF
SRAAF
Cabinete de
medicină de
familie
Spitale cu
laboratoare
aferente
Cabinete
medicina muncii
Cabinete
veterinare
private
Medici veterinari
concesionari
IDSA
-structuri
judeţene
Populaţie,
Operatori
economici
Autorităţi de sănătate publică
teritoriale şi laboratoare
aferente
Direcţii teritoriale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi
laboratoare afererente
ISPB- Centrul pentru
Prevenirea şi
Controlul Bolilor
Transmisibile
ANSVSA Direcţia Generală Sanitară
veterinară si Direcţia pentru
Siguranţa Alimentelor
Institutul Naţional de
Cercetare Dezvoltare
pentru Microbiologie şi
Imunologie Cantacuzino
Comisa-riate
teritoriale
de mediu
Garda
Naţio-
nală de
Mediu
Institutul de
Diagnostic şi Sănătate
Animală
(IDSA)
Centrul Naţional pentru
Supravegherea şi Controlul Zoonozelor
Figura nr. 33-Sistem optim de supraveghere a zoonozelor de etiologie infecţioasă (diagrama fluxului informatiilor)
Figure no. 33-Optimal system for surveillance of zooonoses with infectious etiology (flow information chart)
Centrul
European pentru
Prevenirea şi
Controlul Bolilor
Organizaţia
Mondială a
Sănătăţii
Organizaţia Mondiala pentru
Sanatatea Animalelor (O.I.E)
Agenţia
Europeană
pentru Siguranţa
Alimentelor
Organizaţia Naţiunilor Unite
pentru Alimentaţie şi Agricultură
(FAO).
Comisia
Europeană
Eurostat
Ministerul Sănătăţii
Publice
SRAAF
SRAAF
Diagramă propusă de Dr. Dima Claudia, Ministerul Sănătăţii
Per os Contaminanţii variază
◦ microorganism, reservor, manipulare/procesare, cross-contaminare
Rezervorul uman◦ Norwalk-like virus, Campylobacter, Shigella
Rezervorul animal◦ Campylobacter, Salmonella, E. coli 0157:H7,
Listeria, şi Toxoplasma
Contaminarea se poate realiza într-o serie de puncte de-a lungul lanţului alimentar◦ În fermă sau pe păşune
◦ La abator
◦ În timpul procesării
◦ La punctul de vânzare
◦ În casă
Virusuri Norwalk-like Campylobacter Salmonella E. coli O157:H7 Clostridium botulinum Shigella spp Toxoplasma Organisme emergente
Patogenul Nr. Cazuri
Salmonella 6.017
Campylobacter 5.215
Shigella 3.021
Cryptosporidium 480
E. coli 0157 443
Yersinia 161
Listeria 138
Vibrio 110
Cyclospora 15
Total în 2003 15.600
Norovirus; familia Caliciviridae◦ Cel mai comun agent transmisibil prin alimente
◦ 23 milioane cazuri anual Surse◦ Person-to-person Eliminare prin scaun, vomitus Focare în centre de îngrijire, vase de
croazieră◦ Crustacee contaminate
Doză infecțioasă mică Semne
◦ 12-48 ore post-expunere◦ Greaţă, vărsături, diaree, crampe abdominale◦ Migrenă, subfebrilitate◦ Durata: 2 zile
Manipulatorii de alimente nu trebuie să revină la muncă mai devreme de 3 zile după remiterea acestor semne
Principala cauză a diareei bacteriene 2,4 milioane de persoane/an
◦ Copii sub 5 ani◦ Tinerii adulţi (15-29 ani)
Mortalitate foarte mică Poate produce sindromul Guillain-Barré◦ Principala cauză a paraliziei acute◦ Dezvoltată la 2-4 săptămâni după infecţia cu
Campylobacter (după ce dispar semnele de diaree)
Surse◦ Carne de pasăre crudă sau insuficient tratată
termic◦ Apa neclorinată◦ Lapte crud◦ Animale infectate sau fecale umane Păsări, vite, căţei, pisici, păsări de apartament
Semne clinice◦ Diaree crampe abdominale,
febră, greaţă◦ Durata: 2-5 zile
Bacterie Gram negativăNumeroase serotipuri pot determina boală
S. enteritidis şi typhimurium 41% din cazurile umane Cele mai frecvente în SUA.
1,4 milioane cazuri anual◦ 580 morţi
Surse◦ Carne de pasăre crudă şi ouă◦ Lapte crud◦ Carne de vită crudă◦ Fructe nespălate, frunze de lucernă◦ Reptile e companie: şerpi, ţestoase, şopârle
Semne◦ Debut: 12-72 ore◦ Diaree, febră, crampe◦ Durată: 4-7 zile
Enterohemorrhagic Escherichia coli(EHEC)◦ Proteine de suprafaţă; toxină
Surse◦ Mezeluri şi alte preparate din carne crude
sau insuficient prelucrate termic◦ Fruze de lucernă, lăptuci◦ Lapte, suc de mere sau cidru nepasteurizate◦ Apa de fântână◦ Animale: vite, alte mamifere
Semne◦ Diaree apoasă sau sangvinolentă, greaţă, crampe
◦ Debut: 2-5 zile◦ Durata: 5-10 zile
Sechele◦ Sindrom uremic hemolitic (HUS) Insuficienţă renală acută la copii Tratament toată viaţa
Clostridium botulinum◦ Neurotoxină ce determină paralizie flască◦ Copii prezintă cel mi mare risc◦ Anual: 10-30 focare; ~110 cazuri
Surse: Conserve home-mademiere
Semne◦ Dedublarea vederii, pleoape căzute, dificultate în
vorbire şi înghiţire◦ Debut: 18-36 ore
Boală bacteriană a bovinelor, ovinelor, caprelor porcilor și cailor ce se manifestă prin răni infectate.
Agent etiologic: Clostridium septicum
Pentru aceste animale este abordată ca o boală telurică, sporii fiind prezenți uzuali în sol.
Rănile profunde se asociază cu traumatisme care crează condiţii ideale pentru dezvoltarea acestui agent.
Examen antemortem:◦ Febră 41 – 42°C
◦ Stare de abatere
◦ Tremurături musculare şi schiopături
◦ Edem păstos moale şi eritem în jurul regiunii infectate
Examen postmortem:◦ Gangrena pielii în jurul regiunii infectate◦ Miros putrid insuportabil este prezent frecvent◦ Exsudat gelations în ţesutul conjunctiv subcutanat şi
intramuscular.◦ Acumularea de lichide serosangvinolente în cavităţi◦ Ţesutul muscular este roşu-închis şi colecţiile gazoase sunt
puţine sau absente
Decizia la abator: Carcasele de animale afectate cu edem malign sunt condamnate.
Diagnostic diferenţial: Edemul malign: muschiul nu este implicat şi locul plagii este cunoscut. Antraxul la porc: este prezent edemul subcutanat al regiunii gâtului.
Boală infecţioasă acută a vacilor şi oilor manifestată prin inflamaţie musculară severă cu mortalitate ridicată.
Etiologie: Clostridium chauvoei.
Dizenteria bacilară◦ Cel mai frecvent Shigella sonnei◦ 90.000 cazuri raportate anual în SUA.
Surse:◦ Contaminare cu fecale umane a alimentelor,
băuturilor răcoritoare, legumelor şi apei
Semne:◦ Diaree apoasă sau sangvinolentă, greaţă,
vărsături, crampe, febră◦ Debut: 2 zile◦ Durata: 5-7 zile
Toxoplasma gondii - protozoar intracelular◦ 112.500 cazuri anual◦ risc crescut pentru gravide/imunosupresaţi
Surse◦ Pisici infectate, carnea negătită
Semne◦ Febră, migrenă, lifonoduli măriţi
Cyclospora (Protozoar)◦ 1996, zmeura de import (SUA)
Listeria monocytogenes◦ Surse Produsele tip fast food, brânza slabă
◦ Semne Avort şi mortinatalitate Septicemie la tineri şi imunosupresaţi
Hazard Analysis Critical Control Point
Monitorizarea şi controlul procesului de producţie
Identificarea pericolelor şi punctelor critice de control pentru siguranţa alimentelor Producţie, procesare şi marketing Stabilirea parametrilor limită Monitorizare
Testarea şi eliminarea pentruSalmonella◦ Serologic, coproculturi
Vaccinări◦ Multe serotipuri◦ Eficienţă variabilă
Reducerea rozătoarelor şi păsărilor sălbatice
Izolarea animalelor nou introduse
În SUA FSIS a desemnat două bacterii ca organisme ţintă◦ Salmonella şi E. coli
Puncte de Control◦ Eviscerarea◦ Minimizarea contractului între carcasele
alăturate◦ Controlul mişcării personalului de-a lungul
fluxului de abatorizare◦ Refrigerarea◦ Prelucrarea termică (timp, temperatură)
Utilizată în SUA începând cu 1986 pentru Trichina la carnea de porc
Raze Gamma◦ Păsări in 1990/1992◦ Carne de vită în 1997/1999◦ Reducrea patogenilor bacterieni
Ucide celulele vii din organism◦ Lezionate şi incapabile de supravieţuire
Marcarea cu o vingetă
Nu afectează calitatea gustativă
Nutrientii rămân aceiaşi
Manipulare optimă după acest tratament◦ Nu sterilizează
◦ Contaminarea poate să se menţină
Consumare lapte şi sucuri pasteurizate
Spălare atentă şi frecventă a mâinilor◦ După utilizarea toaletei◦ Schimbarea scutecelor◦ Curăţarea vaselor şi fecalelor animalelor
Spălare mâini înainte de preparate alimente
Spălare fructe şi legume crude (neprelucrate) înaintea consumării
După contactul cu carnea crudă◦ Spălare mâini, ustensile şi
suprafaţa mesei de lucru din bucătărie
◦ Apă caldă cu săpun
Decongelare carne în frigider
Prelucrare termică vită/produse din vită◦ Temp internă 72oC
Prelucrare termică pasăre şi ouă◦ Temp internă 75-85oC
Consumare carne gătită imediat Refrigerare în 2 ore de la gătire Containere de stocare puţin adânci
(răcire uniformă rapidă)