Download pdf - Politici Economice in uniunea europeana

7/25/2019 Politici Economice in uniunea europeana

1/11

POLITICI ECONOMICE ALE UNIUNII EUROPENE

Politica economica reprezinta ansamblul deciziilor adoptate de catre autoritatile publice , invederea activitatii economice intr-un sens considerat rezonabil pe teritoriul national.Se poate vorbi de

politica economica atunci cand se decide cresterea deficitului bugetar pentru a se asigura utilizareamuncii, sau cand se stabilesc norme ale cresterii preturilor si veniturilor pentru a limita inflatia.

Conceptul de politica economica

Circumscrisa multa vreme unei politici de mentinere a concurentei pure si perfecte, politicaeconomica isi reformuleaza continutul si obiectivele odata cu revolutia keynesiana in economie,conformcareia economia de piata nu tinde , in mod spontan, spre echilibre, dezirabile, revenindu-i politiciieconomice misiunea de a interveni pentru realizarea unor asemenea echilibre.

Definita in sensul de politica a stabilizarii ( in traditia anglo-saxona , politica economica si-aextins treptat obiectul, redimensionandu-si obiectivele si diversificandu-si instrumentele , fara ca prin

aceasta sa revina la starea initiala. !ntelegerea conceptului de politica economica presupune realizarea adoua delimitari definitorii."e de o parte, politica economica nu se substituie deciziilor private (asa cumtinde sa faca planificarea macroeconomica, incercand numai sa le orienteze, oferindu-le un sistem deinformare, de incitare, la limita interdictiei, astfel incat rezultatul con#ugarii acestor ,,interventii$$ saapara, favorabil.

Deoarece statul constituie principalul responsabil al politicii economice, teoria statului constituieun element central al fundamentelor politicii economice.Din perspectiva politicii economice ,definirea ,,naturii$$ statului comporta evidentierea a cel putin % probleme& desemnarea responsabililor politicii economice si a gradului lor de autonomie dependenta politicii economice de alternanta la putere a partidelor politice si a grupurilor de

interese

procesele politico-#uridice de executare a deciziilor de politica economica (decizii statale

Obiectivele politicii economice

Eficienta productiva. Statul trebuie sa stimuleze cresterea economica promovand dezvoltareaproductiei, care in plus de a crea locuri de munca, va oferi un nivel al consumului mai bun si bunastare.!n acelasi sens trebuie sa-si completeze productia pentru ca exista anumite tipuri de bunuri ce nu suntoferite in cantitate suficienta de initiativa privata.

Echitatea ditributiva.Cu alte cuvinte, redistribuirea productiei si venitului. 'ocul liber al pieteitinde sa provoace inegalitati economice intre indivizi, regiuni, sectoare productive. !nterventia statuluipoate corecta aceste inegalitati.

!tabilitatea. Dobandirea stabilitatii sistemului economic, opusa proceselor inflationiste si

schimbarilor ciclice ce provoaca tulburari bruste ale productiei si anga#arii."entru realizarea acestor obiective statul dispune de trei tipuri de instrumente&

puterea sa de reglementare si constrangere a activitatii economice instrumentele monetare care presupun capacitatea sa de a stabili cantitatea de bani in circulatie si

tipurile de dobanda instrumentele fiscale, veniturile si cheltuielile publice.


2/11

Politici economice ale U.E.

)niunea *uropean+ ar fi de neconceput f+r+ existena politicilor economice comune. Cum auap+rut ele

!ntegrarea economic+ interstatal+ a f+cut posibil saltul de la intervenionismul statal la celsuprastatal. otodat+, ea a deschis calea cooper+rii /ntre factorii de decizie aflai la cele dou+ niveluri,

/ntre instituiile respective. 0ceast+ nou+ posibilitate a ap+rut datorit+ ced+rii liber consimite, de c+trestatele membre ale comunit+ii europene, a unor prerogative ale suveranit+ii lor naionale /n favoareainstituiilor comunitare (dreptul de a fixa taxe vamale, de a 1bate2 moned+ naional+ etc.. *voluiileulterioare au demonstrat c+ aceast+ renunare a fost larg compensat+ prin avanta#ele ce decurg din nouasuveranitate 3 aceea a )niunii *uropene ca entitate. "oliticile economice comune sunt rodul cooper+rii/ntre cele dou+ niveluri de decizie.

4n ordine cronologic+, prima lansat+ a fost politica a"ricol# comun#(5678, pe vremea *uropei1celor 9ase2 3 :rana, ;ermania, !talia, uxemburg 3 considerate 1state fondatoare2."rin aceast+ politic+ se urm+rea ie9irea din situaia de criz+ de subproducie existent+ pe piaa produseloragricole, imediat dup+ sf?r9itul celui de-al doilea r+zboi mondial.

Succesul "0C a fost deplin. =ferta a crescut considerabil. Sigurana alimentar+ 9i calitatea

produselor au fost asigurate. )lterior, "0C avea s+ intre /ntr-o faz+ de criz+ de supra-producie, c?ndaccentul a fost pus pe reducerea ofertei /n raport cu cererea.

"olitica agricol+ comun+ a fost marea beneficiar+ a existenei 9i funcion+rii celorlalte politicieconomice comunitare.

Politica comercial# comun#a /nsemnat eliminarea progresiv+ a taxelor vamale 9i a restriciilornetarifare, /n cadrul schimburilor intracomunitare, ceea ce a facilitat 9i comerul reciproc cu produseagricole. "iaa comun+ s-a realizat, /n primul r?nd, /n sectorul agricol. ariful vamal comun extern, intrat/n vigoare la 5 iulie 567@, a asigurat, dup+ caz, o protecie 9i a produciei agricole comunitare, de9i el asc+zut continuu, datorit+ negocierilor din cadrul ;0A=BC.

Politica bu"etar#a )niunii a satisf+cut preferenial cerinele "0C de c?te ori au fost luate /ndiscuie proiectele de buget comunitare, s-au manifestat puternice disensiuni /ntre reprezentanii +rilor

membre, /n primul r?nd din acest motiv.Politica monetar# comun#, dup+ parcurgerea a dou+ etape preliminare, cea a a9a-numitului

9arpe monetar (568-56@ 9i cea a sistemului monetar european (566-566@ intr+ /ntr-o etap+ calitativsuperioar+, etapa )niunii *conomice 9i Bonetare, prin lansarea oficial+ a monedei unice euro, la %5decembrie 566@, prin crearea


3/11

ratatul de la >isabona consolideaz+ rolul pe care /l are Comisia /n politica economic+ a )niunii*uropene ()*. 0ceasta dob?nde9te /n special o putere de supraveghere sporit+, pentru a asigurarespectarea de c+tre statele membre a cerinelor europene.

4n plus, ratatul de la >isabona /mbun+t+e9te guvernana economic+ a )*, consolid?nd mai alespolitica monetar#a )*.

rebuie reamintit c+ politica economic+ a )* prevede convergena politicilor economice alestatelor membre spre obiective comune. 0ceasta include 9i definirea unei politici monetare comunetuturor statelor membre, al c+rei obiectiv principal este meninerea stabilit+ii preurilor.4n plus, statelemembre care fac parte din zona euro, adic+ cele care au adoptat euro ca moned+ unic+, duc /n paralel opolitic+ monetar+ mai riguroas+ 9i specific+ zonei euro.

4n sf?r9it, ratatul de la >isabona ofer+ posibilitatea statelor membre care au adoptat monedaeuro s+ asigure o reprezentare unificat+ a zonei euro /n cadrul instituiilor financiare internaionale. 4nplus, statele membre aflate /n zona euro vor fi singurele care vor putea vota poziiile pe care )* le vaadopta /n forurile internaionale, pentru chestiunile care au leg+tur+ cu )niunea economic+ 9i monetar+.

De la infiintarea sa, )niunea *uropeana si-a extins nu numai dimensiunea, prin aderarea de noistate membre, ci si domeniile in care a dezvoltat o politica comuna europeana. Care sunt domeniilein

care se implica )*Pecuit. "rimele reglementari comune in domeniul pescuitului dateaza din 56 si se refera la

accesul la zonele de pescuit, instituind o organizatie comuna de piata. Dar abia in anul 56@%, Consiliul apus bazele unei politici comune in domeniul pescuitului si astfel reglementarile cu privire la accesul laresurse, la controlul si conservarea resurselor au inceput sa fie aplicate unitar.

"olitica Comuna de "escuit include o serie de reglementari si mecanisme ce acopera exploatarea,procesarea si comercializarea resurselor acvatice (peste, scoici si moluste si a produselor deacvacultura.Cu toate ca anii 6 au insemnat revizuirea "oliticii de "escuit, masurile luate s-au dovedit a

fi insuficiente pentru a conserva resursele si mediul marin, pe de o parte si de a garanta sustenabilitateaeconomica a flotei europene. De aceea, in anul 88, "C" a cunoscut o noua reforma, accentulpunandu-se pe un management eficient al resurselor marine, mentinand totodata locurile de munca inzonele de coasta si asigurand consumatorilor produse de calitate.

!n prezent, pescuitul si acvacultura sunt activitati economice importante ale )*, reprezentandaproximativ 5E din produsul national brut al statelor membre si oferind peste #umatate de million delocuri de munca.

Directoratul ;eneral pentru "escuit si 0faceri Baritime din cadrul Comisiei *uropene,

responsabil cu implementarea acestei politici, dispune de un instrument financiar 3 :ondul *uropeanpentru "escuit (:*" 3 de aproape F miliarde de euro pentru 8-85% pentru a pune in aplicaremasurile aferente acestei politici.

!i"uranta alimentara. "entru siguranta alimentara a consumatorilor, )niunea *uropeana adezvoltat o serie de standarde privind alimentele, siguranta si sanatatea animalelor si sanatatea plantelor.0ceste standarde se aplica atat alimentelor produse in cadrul )niunii cat si alimentelor importate."entru


4/11

a completa legislatia europeana in domeniul sigurantei alimentare dezvoltata in ultimii ani, de la 5ianuarie 8G au intrat in vigoare reglemetari conform carora producatorii de alimente trebuie sagaranteze ca toate alimentele, fura#ele animaliere si ingredientele din fura#e pot fi urmarite pe intregullant alimentar. De asemenea, de la 5 ianuarie 87 au fost aduse la zi reglementarile privind igienaalimentara.

!n plus fata de legislatia privind alimentele si fura#ele, )* a adoptat legislatie si pentru o serie deprobleme specifice legate de siguranta alimentara, cum ar fi folosirea pesticidelor, colorantilor,antibiotice si hormoni in procesul de productie etc. De asemenea, au fost adoptate reglemetari privindetichetarea si identificarea culturilor si alimentelor ce contin organisme modificate genetic.

Hoile state membre ce au aderat la )*, de cele mai multe ori beneficiaza de perioade de tranzitiepentru a alinia legislatiile si a putea intruni toate standardele de siguranta, timp in care alimentele carenu indeplinesc aceste standarde nu pot fi exportate in alte tari ale )*.

Politica indutriala. ratatul de la Ioma nu prevedea crearea unei politici industriale comunepentru statele membre, acestea avand traditii diferite in domeniu, ce permiteau grade diferite deprotectionism si de stimulare a industriilor nationale.!nsa, ratatul de instituire a Comunitatilor*uropene introduce notiunea de competenta comunitara in domeniul politicilor comunitare.

"olitica industriala si pentru intreprinderi urmareste sa asigure un mediu de afaceri sigur, unmediu atractiv pentru investitii si pentru munca. De asemenea, politica industriala are ca scop crestereaeconomica bazata pe cunoastere si pe inovatie.)na dintre prioritatile )niunii in acest domeniu estereducerea reglementarilor si birocratiei pentru intreprinderi, in special pentru intreprinderile mici simi#locii (!BB.

Cele 8% de milioane de intreprinderi mici si mi#locii sunt motorul economiei europene, elereprezentand 66E din totalul intreprinderilor si oferind G de milioane de locuri de munca.


5/11

teritoriul oricarui stat membru. 0cest drept al cetatenilor europeni este garantat de 0cordul Schengencare prevede inlaturarea controalelor la frontierele interne ale )niunii si intarirea acestora la graniteleexterne.

"e de alta parte, domeniul serviciilor s-a deschis mult mai greu, iar in 87 au fost adoptate noilegi ce permit companiilor sa presteze servicii in alte state membre. !ntarzierile in liberalizarea pietei

serviciilor a afectat in special serviciile financiare si cele de transport, datorita reglementarilor nationalediferite de la stat la stat.!n ceea ce priveste libera circulatie a capitalurilor, reglementarile europeneinterzic restrictiile referitoare la plasamentele si investitiile de capital, precum si restrictiile privindplatile.


6/11

!n cadrul Comisiei eonard =rban a fost desemnat pentru a se ocupade problema multilingvismului in *uropa.

Educatie% &ormare Profeionala i Tineret. Desi "olitica in domeniul educatiei este decisa defiecare stat in parte, membrii )* au recunoscut ca impartasesc anumite obiective comune. De aceea,rolul )niunii este de a spri#ini cooperarea intre statele membre si, acolo unde este nevoie, de a completa

actiunile acestora, mai ales prin spri#inirea mobilitatii si a cooperarii intre institutiile de invatamant.Iecunoscand importanta educatiei si a formarii profesionale, )niunea *uropeana finanteazainitiativele statelor membre prin patru programe& >eonardo da Kinci (dedicat formarii profesionale,*rasmus (finanteaza cooperarea intre universitati si schimburile de studenti, ;rundtvig (finanteazaprograme educationale pentru adulti si Comenius (finanteaza cooperarea intre scoli si profesoriiacestora.

De asemenea, )* aloca fonduri pentru cooperarea statelor membre in domeniul educatiei, pentruinvatarea limbilor straine, pentru e-invatare, pentru diseminarea si schimbul de bune practici.

Cum politicile pentru tineri nu se refera numai la educatie si formare profesionala, a fost incheiatun "act al inerilor din *uropa ce stabileste un set de principii comune statelor )* pentru crearea deoportunitati egale pentru tineri. 0ceste oportunitati se refera la gasirea unui loc de munca, la aceesul la

educatie de calitate, la dreptul la securitate sociala.!n plus programul Louth for *urope (ineri pentru *uropa promoveaza implicarea activa a incomunitate pentru a le conferi tinerilor un simt sporit al cetateniei europene si pentru a le dezvoltainitiativa, creativitatea si spiritul antreprenorial.

Combaterea fraudei. Se estimeaza ca, din bugetul anual de peste 5 miliarde de euro, aproapeun miliard este fraudat. De aceea, prete#area intereselor financiare ale )* reprezinta o prioritate pentruinstitutiile europene.

)niunea *uropeana are la dispozitie o serie de reglementari pentru combaterea fraudei sub toateaspectele sale& falsificare de bani, incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala, coruptia atat lanivelul Comunitatii cat si la nivel international.

=ficiul *uropean de >upta contra :raudei (=>0: este elementul de baza al luptei impotriva

fraudei. "arte a Comisiei *uropene, =>0: desfasoara anchete in cadrul institutiilor europene si instatele membre. De asemenea, investigheaza cazuri de frauda si in tarile ne-membre )*, dar cu care)niunea are acorduri.

Cele mai importante fraude constau in deturnarea de fonduri din :ondurile Structurale, destinatefinantarii agriculturii, coeziunii economice si sociale in cadrul )niunii. "e locul doi se claseaza fraudeleprovenite din evitarea platii accizelor si taxelor vamale la tigarete.

Politica ficala. "olitica europeana in domeniul impozitarii are doua mari componente&impozitarea directa 3 care este responsabilitatea statelor membre si impozitarea indirecta, ce afecteazalibera circulatie a bunurilor si serviciilor.Statele membre au luat de#a masuri pentru a preveni evaziuneafiscala si dubla impozitare, iar politica europeana in domeniu are ca scop sa se asigure ca pe piatainterna concurenta nu este distorsionata de diferente intre sistemele si ratele de impozitare indirecta. !nplus, au fost luate masuri pentru a preveni efectele negative ale competitiei in domeniul impozitarii, cepot aparea in cazul transferurilor de fonduri intre statele membre ale )niunii *uropene.

Politica vamala. "olitica vamala constituie unul din elementele de baza ale )niunii *uropene sieste esentiala pentru buna functionare a pietei interne, ce nu poate exista fara un set comun de reguli,aplicabil la granitele externe ale )niunii.

)niunea vamala pe care au constituit-o statele membre ale )* presupune eliminarea taxelor sibarierelor vamale la importul si exportul intra-comunitar. De asemenea, presupune adoptarea unui arifKamal Comun, un tarif ce se aplica tuturor bunurilor importate din state terte.


7/11

)n alt instrument al politicii vamale comune il constituie ariful !ntegrat al Comunitatilor*uropene (0I!C infiintat pentru a incorpora toate masurile comerciale si comunitare ce se aplicabunurilor importate si exportate din )niunea *uropeana."e baza nomenclatorului international, Sistemul0rmonizat, )niunea *uropeana a adoptat Homenclatorul Combinat care este un instrument tarifar sistatistic. )niunea *uropeana foloseste acest instrument pentru a colecta taxele vamale, pentru a

centraliza date statistice privind comertul intra- si extra-comunitar.Desi in interiorul )niunii *uropene nu mai sunt granite, serviciul vamal ramane in continuarefoarte important, 8E din comertul international fiind procesat de vamile europene, aceasta insemnandmai mult de 8 miliarde de tone de marfuri anual si 5 de milioane de declaratii vamale.

Cercetare i inovare. "rincipalul motiv pentru existenta unei actiuni europene in domeniulcercetarii si inovarii il constituie nevoia pentru coordonarea activitatilor tarilor membre pentru crestereaeficacitatii si reducerii costurilor, precum si consolidarea competitivitatii internationale a economieieuropene.

"rintre cele mai importante realizari in cadrul acestei politici se numara stabilirea unui sistemuniform de standarde si specificatii tehnice, ceea ce a dus la diminuarea sau chiar la eliminareabarierelor tehnologice in calea liberei circulatii."rincipalul instrument al politicii de cercetare si inovare

il constituie programele cadru multianuale. !n perioada 8-85% se desfasoara "rogramul Cadru ("C ce are un buget de G,G miliarde euro, cu FE mai mult decat predecesorul sau, "C7.Ener"ie. !nitial, politica in domeniul energiei se baza pe carbune si pe energia nucleara. Cele

doua componente ale sectorului energetic au fost reglementate chiar de la infiintarea Comunitatii*uropene prin ratatul de instituire a Comunitatii *uropene a Carbunelui si =telului si, respectiv, prinratatul *uratom.Ca urmare a crizei energetice din 56 si a faptului ca energia nucleara a inceput sadevina controversata, )niunea *uropeana a dezvoltat o alta abordare care sa raspunda mai binenecesitatilor pietei unice europene. !n acest sens, principalele obiective ale politicii in domeniul energieivizau crearea unei piete energetice interne, bazata pe concurenta, dereglementare, dezvoltare durabila siprotectia consumatorilor, o mai buna cooperare internationala, garantarea sigurantei furnizarii energie simicsorarea impactului negativ asupra mediului incon#urator.

Tranporturi.ransporturile reprezinta una dintre politicile ce au fost considerate de interescomunitar inca de la infiinatarea Comunitatilor *uropene. De la semnarea ratatului de la Ioma, politica

in acest domeniu s-a axat pe desfiintarea frontierelor intre tarile membre, contribuind astfel la atingereaobiectivului de libera circulatie a bunurilor si personalelor. Scopul politicii in domeniul transporturiloreste de a contribui la crearea pietei interne, de a asigura dezvoltarea durabila a sectorului, de a extinderetelele de transport in toata )niunea *uropeana, de a maximiza folosirea retelelor de transport si de apromova cooperarea internationala.

Iealizarea pietei unice europene a insemnat un punct de turnura pentru politica in domeniultransporturilor. 0stfel, inlaturarea granitelor interne ale )niunii *uropene a dus la o cresteresemnificativa a transportului de bunuri si persoane pe distante lungi. "entru ca cetatenii europeni sicompaniile din )* sa se bucure pe deplin de beneficiile pietei interne, in ultimul deceniu )niunea*uropeana a luat masuri pentru liberalizarea pietelor nationale de transport, in special cele privindtransportul rutier si aerian si intr-o mai mica masura transportul pe caile ferate.

!n urma deschiderii pietelor transportului rutier, camioanele pot actiona si in alte tari decat cea deorigine, astfel ca nu mai sunt nevoite sa parcurga distante foarte lungi fara incarcatura. !n 8% a intrat invigoare un prim pachet de masuri vizand liberalizarea transportului pe caile ferate, deschizand libereiconcurente aproximativ -@E din totalul traficului pe cai ferate.

Ca efect al liberalizarii transportului aerian, calatorii beneficiaza de tarife mai mic si deconexiuni mai bune intre statele membre. Bai mult, in 8, )* a semnat un acord de 1cer deschis2 cu


8/11

S)0 conform caruia orice linie aeriana europeana poate zbura din orice oras al )niuni catre orice orasdin S)0.

De asemenea, )niunea *uropeana promoveaza proiecte ma#ore de infrastructura de transport, asanumitele Ietele rans-*uropene ale caror obiective sunt de a elimina bloca#ele pe principalele cainavigabile est-vest ce fac legatura intre Iin, Bain si Dunare de a pune in aplicare un program menit sa

reglementeze traficul pe rutele maritime congestionate aflate de-a lungul coastelor tarilor )* si demoderniza mai multe cai ferate ce leaga nordul de sudul *uropei, respectiv estul de vest.Protectia Conumatorilor. "rimele regelementari ale politicii in domeniul protectiei

consumatorilor au aparut la mi#locul anilor , cand Comisia a lansat primul program de actiune in acestdomeniu. !n acest program de actiune au fost stipulate cinci drepturi fundamantale, ce au stat la bazadezvoltarii ulterioare a cadrului legislativ in domeniul protectiei consumatorilor. 0ceste drepturi serefera la&

- Dreptul la prote#area sanatatii si a securitatii- Dreptul la prote#area intereselor economice- Dreptul la compensatii- Dreptul la informare si educare

- Dreptul la reprezentare.De-a lungul anilor politica s-a dezvoltat, masuri de securitate au fost luate pentru a garantaprotectia consumatorilor, ele vizand, printre altele& clauzele contractuale abuzive, practicile comercialeloiale, publicitatea comparativa si inselatoare, vanzarile la distanta, drepturile pasagerilor. De asemenea,reglementarile europene stipuleaza cerintele de securitate ce se aplica multor produse cum ar fiucariile, echipamentele de protectie individuala, cosmeticele, produsele farmaceutice, produseleelectrice si pe baza de gaz etc.

Mediu. )niunea *uropeana s-a implicat in protectia mediului incon#urator abia in anii $, candaceasta problema a devenit de interes la nivel mondial. "rimele masuri luate la nivel *uropean vizauameliorarea calitatii vietii, limitarea poluarii, introducerea principiului prevenirii poluarii si celrationalizarii resurselor naturale. >a inceput aceste masuri erau orizontale, integrate in alte politici

comunitare, abia in 56@8, devenind o politica de sine statatoare."olitica europeana se concentreaza in prezent pe combaterea cresterii emisiilor de gaze cu efectde sera, pe protectia biodiversitatii, rezolvarea problemei desertificarii, a despaduririlor abuzive, aimpactului poluarii asupra sanatatii publice.!ntrega politica se bazeaza pe principiul 1poluatorulplateste2. 1"lata2 poate sa ia mai multe forme& investitii pentru alinierea la standardele de mediu,obligatia de a lua inapoi, de a recicla sau de a elmina produsele dupa utilizarea de catre cnsumatori sau otaxa impusa intreprinderilor sau comsumatorilor care folosesc produse neecologice, cum este cazulanumitor ambala#e.

)niunea *uropeana investeste foarte multe fonduri in cercetare pe probleme legate de protectiamediului si in programe menite sa prote#eze biodiversitatea si mediul. Spre exemplu, "rogramul >!:*M,finantand proiecte de cercetare si de imbunatatire a mediului incon#urator, are un buget de 8 miliardeeuro pentru perioada 8-85%. De asemenea, )* acorda asistenta in domeniul protectiei mediului sitarilor non-)*.

Politica re"ionala. =biectivul de coeziune economica si sociala al )niunii *uropene a fostintrodus in 56@7 cand a fost adoptat 0ctul )nic *uropean, iar politica regionala a fost definita pentruprima data in ratatul de la Baastricht in 5668.

"olitica regionala a )* urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si socialaintre regiunile *uropei, incura#area unei dezvoltari armonioase de-a lungul intregii )niuni si promovareaegalitatii de sanse. "olitica regionala, pentru a-si atinge obiectivele, are la dispozitie mai multe


9/11

instrumente financiare 3 fondurile structurale si :ondul de Coeziune 3 carora pentru perioada 8-85%li s-au alocat %F@ de miliarde din bugetul comunitar.

'e$voltare. >a baza politicii de dezvoltare a )niunii *uropene stau comertul si a#utorulumanitar. "olitica de dezvoltare a luat fiinta ca expresie a dorintei )niunii *uropene de a-si asuma rolulde #ucator important pe plan international, prin a#utarea tarilor mai putin dezvoltate de a lupta impotriva

saraciei si de a se integra in comertul mondial.!n spri#inul politicii de dezvoltare, )* a redus sau eliminat tarifele vamale, precum si cotelepentru importurile de produse din cele F6 de tari cel mai putin dezvoltate. 0cordurile comercialeincheiate de )* cu 0C" (tarile din 0frica-Caraibe-"acific au fost considerate un model de cum isi potdeschide tarile dezvoltate pietele pentru produse provenind din aceste state. Cu toate acestea, comertulcu 0C" a continuat sa scada, asa ca )niunea *uropeana a inceput sa se concentreze si pe asistentafinanciara si tehnica pentru a imbunatati infrastructura fizica si sociala si pentru a dezvolta capacitateaproductiva a tarilor mai putin dezvoltate.

E(tindere. )niunea *uropeana a cunoscut mai multe valuri de aderari& Danemarca, !rlanda siBarea


10/11

!n centrul relatiilor externe ale )* se afla relatia sa cu Statele )nite ale 0mericii, in cadrul caroracomertul reciproc se ridica la 5 miliard de euro pe zi. Bai mult, modul in care )* siS)0 au rezolvatprobleme legate de legislatia privind concurenta si cum au reusit sa a#unga la intelegeri privindrecunoasterea standardelor s-au transformat intr-un model pentru relatiile )* cu alte tari cum ar fi'aponia si Canada.

= serie de acorduri si parteneriate individuale au fost incheiate cu tarile din fostul bloc soviet,dar si cu Iusia. Ielatia cu Iusia este de o importanta deosebita si se desfasoara in principal in patrudomenii cheie& afaceri economice, cooperare in domeniul cercetarii, cultura si educatie si problemelegate de securitatea interna si externa. )* intentioneaza sa introduca si cooperarea in domeniul energieiin viitoarele acorduri cu Iusia.!n anul 8F, dupa ultima extindere, )* a infiintat politica europeana devecinatate pentru a facilita crearea de relatii economice si politice privilegiate cu tarile mediteraneene,cu tarile din estul *uropei si cele din zona de sud a Caucazului.

!n afara relatiilor bilaterale, )* si-a intensificat si relatiile cu organizatiile internationale(Hatiunile )nite, H0= si Consiliul *uropei precum si cu gruparile regionale, in special cele din0merica >atina si 0sia.

Politica E(terna i de !ecuritate Comuna )PE!C*. "olitica externa si de Securitate Comuna

este unul dintre instrumentele )niunii *uropene pentru desfasurarea relatiilor sale externe.


11/11