of 34 /34
Sindromul de apnee in somn - comorbiditatile Cristian Cojocaru [email protected]

Sindromul de apnee in somn comorbiditatile

Embed Size (px)

Text of Sindromul de apnee in somn comorbiditatile

Sindromul de apnee in somn - comorbiditatile

Sindromul de apnee in somn - comorbiditatileCristian [email protected] de diagnostic SASO ICSD 2

A+B+D sau C+D

A- aparitia unui episod de somn neintentionat in timpul starii de veghe, somnolenta diurna, somn neodihnitor, oboseala, insomnie- treziri insotite de senzatie de sufocare, gifiit- partenerul de pat descrie sforait zgomotos si/sau intreruperi ale respiratiei in timpul somnului Criterii de diagnostic SASO ICSD 2

A+B+D sau C+D

BPolisomnografia releva:- evenimente respiratorii >5/h- prezenta efortului respirator pe toata durata sau numai o portiune din evenimentul respirator Criterii de diagnostic SASO ICSD 2

A+B+D sau C+D

CPolisomnografia releva:- evenimente respiratorii >15/h- prezenta efortului respirator pe toata durata sau numai o portiune din evenimentul respirator Criterii de diagnostic SASO ICSD 2

A+B+D sau C+D

DPatologia nu poate fi explicata printr-o alta patologie a somnului, afectiune neurologica, utilizarea unor substante Criterii de diagnostic SASO ICSD 2

Hipopneea

- scaderea fluxului de oxigen >30% (cind ce masoara cu canula nazala) timp de >10 s- scaderea > 3% a SaO2 sau asocierea cu o microtrezire Manifestari

Diurne:- somnolenta excesiva- scaderea performantelor intelectuale si fizice- cefalee matinala- depresie- dureri precordialeManifestari

Nocturne:- sforait- apnee observata de anturaj- somn agitat- insomnii- treziri nocturne- microtreziri repetate- nicturie- enurezis- scaderea libidouluiSASODiabet si nutritieORLNeurologiePsihiatriePediatrieEndocrinologieMedicina internaMedicina munciiGinecologieUrologieCardiologieAnestezie si terapie intensivaChirurgieConsecintele apneeiStimularea parasimpaticului la debutul apneei Bradicardie Tulburari de ritm2. Hipoxie Stimularea simpaticului la sfarsitul apneeiTahicardie HTA, Cardiopatie ischemicaPoliglobulie ,HTP, CPC3. Sdr. Metabolic Cresterea rezistentei la insulinaScaderea secretiei de hormoni anaboliciAlterarea tonusului central serotoninergicObezitate HTADiabet zaharatDislipidemie 4. Fragmentare somn Hipersomnolenta diurna Tulburari neuropsihice 10SASO

Hipoxemie intermitenta Fragmentarea somnului

Activare simpaticaDisfuntie endotelialaInflamatie sistemicaStres oxidativAnomalii metaboliceComplicatii cardiovasculare

Risk factorsArrhythmias and loss of muscleCoronary thrombosisRemodelingVascular enlargementCHFEnd-stage heart diseaseMyocardial infarctionAtherosclerosisCADMyocardial ischemiaNeurohormonalactivationDzau Y et al. Am Heart J 1991Efecte cardiovasculareSASOHipoxemieReoxigenareHipercapniePresiune intratoracicaTreziriLipsa de somnMecanismele boliiActivare simpaticaDisfuntie metabolicaDilatare arteriala stangaDisfuntie endotelialaBoala CV asociataHipertensiuneInsuficienta cardiacaAritmiiBoala renalaAVCInfarct miocardicMoarte subita cardiaca14Efectele fiziopatologice ale SAOS asupra sistemului cardiovascular

Apnee obstructivaTrezireSNA Catecolamine AcutCronicFC TA HipertensiunePaO2 , PcCO2 Oxigenarea miocardului Boala coronarianaAritmiiHVSICVolumul bataie Presiunea intratoracica Tensiunea parietala a VS Necesarul cardiac de O2 Efecte cardiovasculareEfectele SASO asupra functiei ventriculului stang: (cronic )HTA Studii populationale:Wisconsin Sleep Cohort Study,2000; prospectiv- HTA (S>160mmHg si D>100mmHg) la pacientii cu SASO cu IA/H> 15 a fost intalnita de 3 ori mai frecvent decat in grupul de controlInsuficienta cardiaca cronica:Naughton et al a raportat o prevalenta de 56% a SASO la pacienti cu insuf. cardiaca cls II, III NYHA (74 barbati)

16Efecte cardiovasculareMecanisme prohipertensive

Exacerbarea activitatii simpaticeVariabilitatea cardiovasculara: - variab frecv cardiace - variab TASubstante vasoactive endotelina, aldosteronInflamatia IL 6, PCRStress oxidativDisfuntia endotelialaReactii protromboticeModificari presionale intratoracice

17Aritmiile

- ventriculare- creste presiunea in artera pulmonara in timpul perioadelor de saturatie scazuta (scaderea cu 1% a SaO2 creste cu 1 mmHg PAP)- creste masa VD- policitemie (sinteza de eritropoietina creste la SaO2 < 60%)

Boala coronariana

- prevalenta dubla a tulburarilor de somn la coronarieni- hioxemia severa intermitenta, acidoza, TA , vasoconstrictia simpatica constituie triger al ischemiei cardiace- angina nocturna cu subdenivelarea ST este prezenta la din pacientii cu OSA sever, ameliorare evidenta in timpul trat CPAP- tulburarile somnului se asociaza cu crestere semnificativa a decesului, infactului miocardic si AVC-ului dupa 5 ani de urmarire

Sleep Heart Health Study(2000) Prospectiv : 6000p >40 ani , 4 aniCriterii de excludere: tratament cu CPAP,traheostomie si OLD. Metoda: chestionar somn, masurare TA, determinari antropometrice, polisomnografie

Boala Indice A/HOdds ratio (95%CI)HTA>30/h1.37Boala coronariana>10/h1.22Insuficienta cardiaca>10/h2.22HTP>42/h1.20P=0.005SAOS si disfuntiile metabolice

Diabet zaharatWisconsin Sleep Cohort (1387 subj): risc x2 la pacientii cu OSA (AHI > 15/h) 544 subiecti non-diabetici: relatie directa intre severitatea OSA si riscul de aparitie a DZ, atenuata dupa aplicarea CPAPIntr-un studiu Japonez ce a cuprins 129 adulti cu OSA 30% aveau DZ, 30% scaderea tolerantei la glucozaO crestere a IAH cu 4% determina o crestere semnificativa a intolerantei la glucoza

Diabet zaharat

Pacientii cu OSA si somnolenta diurna excesiva au un grad de rezistenta la insulina mai mare comparativ cu cei fara somnolenta1 Cohorta Cleveland copii cu tulburari respiratorii in somn au avut un risc de 6x mai mare pentru sindromul metabolic2Dupa doua nopti de CPAP la 40 barbati non-diabetici cu OSA s-a observat o imbunatatire evidenta a sensibilitatii la insulina, efect care a persistat in timp3

1- Barcelo A, Barbe F, Peria M. Thorax 20082- Redline S, Storfer-Isser A, Rosen CL. Am J Respir Crit Care Med 20073- Harsch IA, Schahin SP, Radaspiel-Troger M. Am J Respir Crit Care Med 2004Metabolismul lipidic

114 barbati, varsta 52, IAH >45: Colesterol total crescut =46%, trigliceride crescute = 47%, lipide totale crescute = 63%OSA obezitate rezistenta la insulina: contribuie la dereglarea metabolismului lipidic- Efectul CPAP asupra metabolismului lipidic este controversat

1- Punjabi et al AJRCCM 2003 Sindromul metabolic

- Sforaitul si OSA sunt puternic asociati cu sindromul metabolic = sindrom ZHipoxia intermitenta conduce la aparitia stressului oxidativ perturbarea reglarii glucozeiCitokinele inflamatorii, TNF, IL6 se coreleaza pozitiv cu somnolenta diurnaAdiponectina este scazuta la bolnavii cu OSA, rol controversatLeptina rol controversat.

1- Punjabi et al AJRCCM 2003 Accidente vasculare cerebraleStudiu prospectiv : 161 pacienti cu AVC , 2 aniAnamneza (DZ,HTA, Fumat), Chestionar Epworth, ap portabil pt inregistrare respiratie22 decese , prin al doilea AVCConcluzii :Mortalitatea se dubleaza la IA/H>30, SASO

Parra,ERJ aug, 2005Prezenta simultana a BPOC si SASO

- prevalenta SASO la pacientii cu BPOC: 2% la femei, 4% la barbati- risc crescut de desaturare in timpul noptii

Tulburari endocrine

- oscilatiile zilnice ale ritmului somn-veghe modifica echilibrului aproape al tuturor hormonilor- dereglarea axei pituitar-gonadale este determinata de gradul hipoxiei si perturbarilor respiratorii - tratamentul CPAP amelioreaza hipogonadismul- femeile cu IAH mare prezinta o scadere a concentratiei serice de estradiol si progesteron

Attal P, Chanson P. J Clin Endocrinol Metab. 2010Tulburari endocrine

- OSA determina activarea hipoxica a sistemului simpatic si la stimularea sistemului renina-angiotensina-aldosteron - concentratia testosteronului seric total a fost semnificativ scazuta la pacientii din grupul cu apnee comparativ cu grupul de control (OSA: 3.55 0.7 ng/mL vs Controls: 4.26 1.1 ng/mL, P = 0.049).1Bercea RM, Mihaescu T, Cojocaru C, Bjorvatn B. The Clinical Respiratory Journal.2014Tulburari endocrine

- pacientii cu OSA au dereglarea axului hipotalamo-pituitar-gonadal, probata prin variatii diurne ale cortizolului datorate hipoxiei si fragmentarii somnului- dereglarile au fost observate prodominant in prima ora dupa trezire si au fost restaurate dupa 3-6 luni de tratament CPAP (1)1 - Ghiciuc CM, Dima Cozma LC, Bercea RM, Lupusoru CE, Mihaescu T, Szalontay A, Gianfreda A, Patacchioli FR. Chronobiol Int. 2013Tulburari urologice

- studiu pe baza de chestionare (100 pacienti) cresterea severitatii OSA apare asociata cu vezica hiperactiva si incontinenta urinara la barbati . Aceste corelatii au implicatii clinice in tratamentul pacientilor- unele studii au deomonstrat asocierea intre OSA si disfuntie erectila: 1/3 din pacientii cu OSA au disfuntie erectila, invers 40% din pacienti au cel putin IAH 5/h.1 Kemmer H. Sleep. 2009Tulburari psihiatrice- 2,271 pacienti (1977 barbati, 294 femei) depresia si anxietatea au fost semnificativ mai mare la femeile cu OSA sever. Sforaitul determina cresterea scorului de depresie si anxietate (1)- in grupul pacientilor cu OSA depresia a fost semnificativ mai mare decit in grupul de control (2)1 Pillar G, Lavier P. Chest. 19982 - Bercea RM1, Patacchioli FR, Ghiciuc CM, Cojocaru E, Mihaescu T. Andrologia. 2013Anetezie si terapie intensiva

- riscul de complicatii perioperatorii este crescut nu numai de prezenta SAO dar si de comorbiditati- sedarea preoperatorie cu benzodiazepina are efect relaxant muscular si determina reducerea suplimentara a spatiului faringian - postoperator pozitie semisezinda sau anti-trendelenburg1 Herder C, Schmeck J, Appelboom D, BMJ, 2004Chirurgie

- reducerea obezitatii- impune evaluarea calitatii somnului perioperator- benefica pentru reducerea factorilor de risc ai SAO