C€L* IUI

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

ANUL XXXVIII, SERIA II, Nr. 10259 6 PAGINI - 50 BANI SiMBĂTĂ 22 MAI 1982

în prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu,ieri, au fost reluate

LUCRĂRILE SESIUNIImar:i adunări rationale

Proletari din toate țările uniti-vă I WTA DE LUCRU A COMITEIDEUICEHRAL Al l’AII I mill III COMUNIST lillrâ

în prezenta tovarășului Nicolae Ceaușescu. secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, vineri,-- 21 mai. au fost reluate in plen lu­crările sesiunii a cincea a celei de-a VIII-a legislaturi a Marii Adunări Naționale.

Tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu, cei­lalți tovarăși din conducerea partidului și statului au fost în­tâmpinați de deputății și invi­tații prezenți in rotonda Pala­tului Marii Adunări Naționale cu deosebită căldură, cu vii șt însuflețite aplauze.

în sală se aflau, in calitate de invitați, membri ai C.C. al P.C.R. și ai guvernului, condu­cători ai unor instituții centra­le, organizații de masa și ob­ștești, oameni de știință, artă și cultură, ziariști.

Au fost dc fată șefii misiuni­lor diplomatice acreditați in țara noastră, corespondenți ai presei străine.

Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarășul Nicolae Gio- san, președintele Marii Adunări Naționale.

La propunerea Biroului Marii Adunări Naționale, ordinea de zi a fost completată cu urmă­toarele puncte :

— Depunerea mandatului Con­siliului de Miniștri.

— Alegerea Consiliului de Mi­niștri.

— Unele modificări in com­ponenta Consiliului de Stat.

— Mandatul dat de Marea A- dunare Națională delegației Re­publicii Socialiste România la

r

cea de-a doua sesiune specială a Adunării Generale a Organi­zației Națiunilor Unite consa­crată dezarmării.

Luind cuvintul. la primul punct de pe ordinea de zi, to­varășul Ilie Verdeț a spus :

..In legătură cu hotărirea Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, care vizează măsuri privind componenta și îmbunătățirea activității guver­nului și pentru a da posibilita­tea ca Marea Adunare Națio­nală să delibereze și să hotă­rască asupra acestor măsuri, depun mandatul Consiliului de Miniștri cu care a fost investit de forul legislativ al tării. în ac­tuala legislatură. Rog Marea

Cuvintul tovarășului Nicolae Ceausescuîn numele Comitetului Cen­

tral al partidului și al Birou­lui Executiv al Consiliului Național al Frontului Demo­crației și Unității Socialiste, propun pentru funcția de prim-ininistru al Guvernului Republicii Socialiste România pe tovarășul Constantin Dăs­călescu.

Tovarășul Dăscălescu este membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vechi activist de partid. Am convingerea că primind votul

Adunare Națională să accepte această cerere'*.

Marea Adunare Națională a aprobat in unanimitate depune­rea mandatului Consiliului de Miniștri.

S-a trecut Ia cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi — alegerea Consiliului de Miniștri.

în numele Marii Adunări Naționale, președintele forului legislativ al țării a rugat pe to­varășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, să ia cuvintul.

întâmpinat cu vii și puternice aplauze a luat cuvintul tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist

Marii Adunări Naționale și formind guvernul va ști să acționeze cu toată fermitatea și hotărirea pentru îndeplini­rea programului partidului, a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, atit în politica internă, cit și inter­națională.

Este necesar — așa cum am subliniat și la lucrările Co­mitetului Central și vreau să subliniez și în fața Marii Adu­nări Naționale — ca guvernul să-și îndeplinească în mai

Român, președintele Republicii Socialiste România, care, in nu­mele C.C. al P.C.R. si al Birou­lui Executiv al Consiliului Na­tional al F.D.U.S.. a propus pe tovarășul Constantin Dăscălescu pentru funcția de prim-minis- tru al Guvernului Republicii So­cialiste România.

Supusă votului Marii Adunări Naționale, propunerea formula­tă de tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost aprobată in unanimitate.

în continuare, tovarășul Con­stantin Dăscălescu, primul mi­nistru al guvernului, a prezen­tat propunerile privind alegerea

(Continuare în pag. a IlI-a)

bune condiții sarcinile prevă­zute de Constituție privind conducerea activității econo­mice, să-și asume pe deplin această răspundere în fața poporului, a forului legislativ suprem al țării.

Sînt convins că, in noua sa componență, guvernul. în frunte cu primul ministru Constantin Dăscălescu, va reuși să facă acest lucru și vă rog să aprobați această pro­punere. (Aplauze).

Vineri, 21 mai, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc ședința de lucru a Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

Ședința a avut la ordinea de zi unele probleme organizato­rice.

Pentru deficiențe grave și unele abateri manifestate în sec­toarele pe care le-au coordo­nat, pentru lipsă de control și fermitate în aplicarea hotărîrilor de partid și de stat, Comitetul Cenfral al P.C.R. a hotărît :

- Eliberarea tovarășei Aneta Spornic din funcția de membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a tovarășei Cor­nelia Filipaș din funcțiile de membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. și de viceprim-ministru al guvernului, precum și a tovarășului Marin Rădoi din funcția de membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.

- In legătură cu pensionarea pe motiv de boală, s-a hotărî, eliberarea tovarășului Janos Fazekas din funcțiile de membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. și de viceprim- ministru al guvernului și a to­varășului Ion loniță din funcțiile de membru supleant al Comite­tului Folitic Executiv al C.C. al P.C.R și de viceprim-ministru al guvernului.

In legătură cu unele măsuri organizatorice pentru îmbunătă­țirea muncii de partid și de stat și trecerea unor tovarăși in alte funcții, C.C. al P.C.R. a hotărît :

- Eliberarea tovarășului Con­

AL CONSILIULUI NATIONAL ALSub președinția tovarășului

Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Re­publicii Socialiste România, președintele Frontului Demo­

Guvernul L a depus

jurămintul în fața

președintelui Republicii Socialiste România

Guvernul Republicii Socialiste România(In pagina a 3-a)

stantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din funcția de secretar al C.C. al P.C.R. și a tovarășului Ludovic Fazekas, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din funcțiile de secretar al C.C. al P.C.R. și de președinte al Comite­tului pentru Problemele Consili­ilor Populare.

- De asemenea, s-a hotărît alegerea tovarășului Gheorghe Stoica, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean Vrancea al P.C.R., in funcția de secretar al C.C. al P.C.R.

In legătură cu unele deficien­țe în activitatea Consiliului de Miniștri si in vederea îmbună­tățirii activității guvernului, Co­mitetul Central al Partidului Co­munist Român și-a însușit pro­punerile Comitetului Politic Exe­cutiv și a adoptat următoarele măsuri :

- Eliberarea tovarășului IHe Verdeț, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din funcția de prim-mi- nistru al guvernului și desemna­rea sa ca vicepreședinte al Consiliului de Stat.

- Desemnarea tovarășului Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., pentru funcția de prim-ministru ol guvernului.

Comitetul Central a acrobat propunerea Comitetului Politic Executiv ca, in viitor, ținind seama de necesitățile unui con­trol mai riguros asuora activi­tății ministerelor, miniștrii să nu mai dețină și funcția de vice- prim-miniștri ai guvernului.

ȘEDINȚA BIROULUI EXECUTIV

crației și Unității Socialiste, vineri a avut loc ședința Bi­roului Executiv al Consiliului Național al F.D.U.S.

Biroul Executiv al Consiliu­lui Național al Frontului De­

FESTIVITATEA DECORĂRII TOVARĂȘULUI GHEORGHE POP, membru al C.C. al P.C.R.,

; prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R.,

cu prilejul împlinirii virstei de 60 de ani

Cuvintul tovarășului Nicolae CeaușescuDoresc, dragă tovarășe Pop,

să-ți adresez cele mai calde fe­licitări. in numele conducerii partidului și statului, al nteu personal, cu prilejul decorării tale la împlinirea virstei de 60 de ani.

Inntinindu-ți această înaltă distincție, o facem ca o apre­ciere a activității desfășurate în slujba partidului, a socialis­mului, a poporului, a modului

- Comitetul Central a hotărît eliberarea tovarășului Cornel Burtică, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din funcțiile de viceprim-ministru al guvernului și de ministru al comerțului exterior și cooperării economice internaționale, ur- mind să primească alte însăr­cinări pe linie de partid și de stat, și a tovarășului Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., din funcțiile de viceprim- ministru al guvernului și de pre­ședinte al Consiliului Național □I Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii și Gospo­dăririi Apelor, care a primit alte însărcinări pe linie de partid.

- Comitetul Central a aprobat desemnarea în funcția de vice­prim-ministru al guvernului a to­varășilor Gheorghe Petrescu, Lu­dovic Fazekas, Gheorghe Stoica, Alexandrina Găinușe.

Comitetul Central a făcut, de asemenea, recomandări cu pri­vire la unele schimbări în com­ponența guvernului.

Comitetul Central a luat în discuție unele abateri grave de la prevederile legii comerțului exterior și de la disciplina fi­nanciară comise de tovarășul Nicolae losîf, director general al grupului de întreprinderi pentru producția de vagoane - Arad, și a hotărît excluderea sa din rîndul membrilor C.C. al P.C.R.

Toate propunerile prezentate Comitetului Central au fost apro­bate in unanimitate.

In încheierea lucrărilor șe­dinței de lucru, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat

mocrației și Unității Socialis­te a aprobat în unanimitate propunerile Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român privind componența

in care ai acționat pentru inde­plinirea sarcinilor de mare răs­pundere incrcdințate de partid.

Intr-adevăr, Maramureșul — județul in care lucrezi — s-a dezvoltat mult.

Ai fost investit multă vreme cu munci dc răspundere in Maramureș, și conducerea parti­dului. eu personal, apreciem munca ta și activitatea pe care ai desfășurat-o. Distincția pe

Relatarea festivității în pagina a lll-a

că măsurile organizatorice adop­tate urmăresc îndeplinirea in mai bune condiții a rolului partidului in conducerea socie­tății, în înfăptuirea neabătută a Programului de edificare a so­cialismului și comunismului in România. In același timp, mă­surile adoptate au în vedere — a arătat tovarășul Nicolae Ceaușescu - îmbunătățirea acti­vității guvernului in soluționarea problemelor economice, întări­rea ordinii și răspunderii apara­tului de stat privind aplicarea riguroasă o hotărîrilor partidului și a legilor țării, mai buna cu­prindere a problemelor, întărirea controlului și activității de co­ordonare a diferitelor sectoare de muncă. S-a cerut tuturor cadrelor să manifeste o grijă statornică pentru apărarea și dezvoltarea avuției naționale, pentru creșterea operativității ți eficienței activității în toate do­meniile vieții economico-sociale. Arătind că nu se poate îngădui nimănui încălcarea legilor și a normelor de activitate proprii societății noastre, secretarul general al partidului a cerut tuturor cadrelor de partid și de stat să depună toate eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin la fiecare loc de muncă, să dovedească in întreaga lor muncă și viață o înaltă tinutu politică și morală, principialitate și fermitate co­munistă, pentru indeplinirea neabătută a hotărîrilor Congre­sului al XII-lea, a politicii gene­rale a partidului și statului nos­tru, de înflorire multilaterală a României socialiste.

F.D.U.S.Guvernului Republicii So­cialiste România.

Biroul Executiv a hotărît ca propunerile să fie supuse a- probării Marii Adunări Na­ționale.

care ai primit-o este tocmai expresia acestei inalte apre­cieri.

Doresc să-ți urez multă sănă­tate și putere de muncă, să poți contribui și în continuare la înfăptuirea programului parti­dului de dezvoltare generală a țării — și in acest cadru — > județului Maramureș.

încă o dată, multă sănătate 1 (Aplauze).

„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 SIMBĂTĂ 22 MAI 1982

Școala — spațiu al educației

Modernizarea continuă a tehnologiilor—

resursă inepuizabilă a creșterii eficienței

comuniste, revoluționare

ORA DE DIRIGENȚIE o oră cerută de realitate

Platforma industrială de vest ■ municipiului Baia Mare a cu­noscut in ultimii ani o dezvol­tare fără precedent. Un exem­plu edificator il reprezintă și noua intreprindere de faianță și sticlărie, un prim vlăstar al in­dustriei de profil ce a „'înmugu­rit" aici în urmă cu numai 3 ani. Atingîndu-și parametrii incă din trimestrul III/1980, unitatea băimăreană a ajuns să fabrice

f anual cfrca 6 milioane bucăți ț produse din faianță, 150 000 bu- » câți produse din sticlă menaj• suprapusă (tip rubin), iar înce-

pind din anul trecut, prin mo-; dernizarea unui vechi atelier de

cărămizi și cahle de teracotă, s-a trecut la producția de artico­le de ceramică românească de

. menaj (circa 2 milioane bucăți an). Produsele noii unități băi- 'mârene, cunoscute sub marca ’..Faimar", au trecut deja cu

■ brio exigentul examen cu pu­blicul cumpărător. „Știm că nu­mai printr-o activitate de cea mai înaltă calitate, prin însuși-

' rea celor mai noi cuceriri în domeniu poți realiza produse care să satisfacă exigențele be-

t neficiarilor, ne preciza tînărul i inginer șef a! întreprinderii,

Mircea Trif. Unele dintre princi­palele direcții de acțiune ale co-

; lectivulul nostru au fost, cum era , și firesc, promovarea noului, di­

versificarea ne­contenită a pro-

• ducției. In pri­mele 4 luni din

i acest an am re­înnoit producția

« în procent de 70■ la sută, am o- r mologat numai• in primul tri­

mestru circa 60 de produse noi;• ne străduim — și credem că am , reușit — să valorificăm superior . materiile prime indigene, Utili-• zăm numai o cantitate mică de

Icoloranți din import, pe care ii vom înlocui chiar din acest an t cu coloranți românești, ce vor fi asimilați la C.E.R.O. — Cluj-Na- poca“.

| Un atent control tehnic al materiilor prime (in cadrul sta-

i ției pilot, existentă în unitatea ) băimăreană) și un la fel de » riguros control pe toate fazele

de produdție au permis realiza- ■ rea corespunzătoare a indicate- 1 rului de calitate, neînregistrarea ■ în acest an a nici unei reclama- . ții de la beneficiari. Și acest lu- I cru nu este deloc puțin, ■ daoă

ținem seama de „vîrsta‘<- profe­sională a oamenilor eare lucrea­ză aici, contribuția tineretului

: fiind subliniată de către factorii * de conducere de fiecare dată ‘ cind ni se vorbea, despre bătălia

calității, de înnoirea și diversi­ficarea producției. Dealtfel, principala preocupare a acestui tinăr colectiv O constituie per-

i fecționarea tehnologiilor de fa- • bricație in scopul creșterii pro- 1 ductivității muncii, imbunătăți- • rii nivelului calitativ al produc­

ției. realizării unei game cit mai• complexe de sortimente.I Deși foarte tînără. întreprin- • deiea băimăreană are infățlșa- 1 rea unui imens șantier, benefici- ■ ind de introducerea celor mai I noi realizări ale științei și teh­

nicii. Cu toate că de la inființa- . re a fost dotată cu o serie de . utilaje moderne, in ultima pe- Irioadă secțiile de producție se

află într-un proces de metamor­foză. Se înlocuiesc sau se modi-

' fică liniile tehnologice inițiale. . se introduc noi mașini și utila- Ije de mare randament, perfec-

țlonîndu-se necontenit procesul tehnologic. In secția I a fost pusă in funcțiune recent o linie automată de fasonat farfurii

((față de cea semiautomată ini­țială. Be reduce personalul nece-

, sar cu 2 oameni, crește substan- ( tial productivitatea muncii și

implicit calitatea produsului), urmînd ca luna viitoare să fie pusă în funcțiune cea de-a doua linie automată pentru fasonat farfurii, în aceste zile se defini­tivează montarea liniei automa­te pentru fasonat cești (produc-

. tivitatea muncii crește cu 7—8 la sută, se reduce numărul scriptic cu 2 persoane). De asemenea, la liniile de farfurii, prin modifi­carea constructivă a celor 2 us-

La întreprinderea de faianțâ și sticlărie

Baia Mare

cătoare s-a reușit îmbunătățirea operației de uscare (se. face uniform, contribuind la scăde­rea considerabilă a procentului de rebut). Prin îmbunătățirile tehnologice la filtrarea barboti- nei de pastă, omogenizarea pas­tei este mult mai bună, scăzind vizibil pierderile tehnologice. De asemenea, prin realizarea cu forțe proprii a unor pistoale pentru turnarea in forme a pas­tei. se obține o bună uniformi­tate a turnării. Nici în secția a II-a nu se bate pasul pe loc. In­troducerea de dată recentă a mașinilor de glazurat cu jet, re- amplasarea celor existente au condus la sporirea productivită­ții muncii, la îmbunătățirea o- perației de glazurare". Dacă, pe schimb, glazuram 22 000 bucăți produse, ne preciza tinăra ingi­neră Maria Pop din cadrul sec­ției a II-a, în prezent se glazu­rează 27 000 bucăți/schimb. iar prin executarea prin autodotare a 10 nișe pentru glazurat in ve­derea realizării straturilor de glazură suprapuse, calitatea la această operație a sporit simți­tor, ca dealtfel și la operația de imprimare a desenului pe produs prin îmbunătățirea per­formanțelor mașinii de sitogra- fiat din cadrul atelierului de­cor".

Din dialogul cu factori de răs­pundere de la nivelul între­prinderii am a- flat că aceste acțiuni de per­fecționare a pro­cesului tehno­logic s-au reali-

' zat atit cu spri­jinul echipelor

complexe de la nivelul secțiilor de producție, cit mai ales cu a- portul direct al sectorului meca- no-energetic. Majoritatea celor care au participat in afara orelor de program la îmbunătățirile a- duse pe flux sint tineri. Tot ei și-au asumat în continuare sarci­na realizării cu forțe proprii a unor noi și necesare dispozitive care să sporească eficiența muncii, să crească productivita­tea și nivelul calitativ al produc­ției. Tînărul subinginer Eugen Moldovan, din cadrul sectorului mecano-energetic, ne-a nomina­lizat citeva dintre noile dispozi­tive aflate în diferite stadii de finalizare: dispozitivul de scos forme din modele, un altul pen­tru . golirea conteinerelor prin răsturnare. pistoalele pentru glazurat.-^ executarea de matrițe pentru pS>-s.din material plastic, „Prin realizarea in re­gie proprie a unui atelier me­canic. ne spunea interlocutorul nostru, ne vom putea Îndeplini in cele mai bune condiții pro­gramul de autoutilare. do per­fecționare a procesului de pro­ducție și vom obține peste 70 000 lei economii pină la finele anu­lui prin realizarea cu forțe pro­prii a utilajelor, dispozitivelor necesare întreprinderii".

Experiența multor unități eco­nomice arată că perfecționarea continuă a tehnologiilor, a pro­cesului de producție repre­zintă o rezervă inepuizabilă de ridicare a nivelului calitativ al produselor, iar la I.F.S. Baia Mare acest fapt se confirmă prin rezultatele obținute în prime­le 4 luni din acest an cînd principalii indicatori de plan au fost realizați în proporție de 106 la sută la producția marfă, 102 la sută la producția netă, 120,8 la producția fizică de sti­clărie 103,6 la sută la producti­vitatea muncii. Succesul de care se bucură în prezent produsele întreprinderii băimărene pe pia­ța internă oferă garanția că pînă la finele acestui an tine­rii ceramiști maramureșeni vor susține cu nota maximă exame­nul în competiția pe piața ex­ternă cu firme de tradiție in domeniul sticlăriei și ceramicii fine. O aspirație dar și o certi­tudine că tînărul colectiv, aflat intr-o permanentă luptă pentru autodepășire. va deveni în scurt timp cunoscut și la export pentru calitatea produselor rea­lizate. incepind chiar din tri­mestrul IV al acestui an,

ILEANA PODOLEANU

Sibiu Fota: O. PLEC AN

f REZULTATELE ÎNTRECERII SOCIALISTEPE PRIMELE PATRU LUNI ALE ANULUIPublicăm in continuare rezultatele obținute în întrecerea

socialistă de alte colective fruntașe de oameni ai muncii din în­treprinderi industriale, din transporturi, din unitățile agricole, precum și din domeniul circulației mărfurilor și al prestărilor de servicii.

Potrivit punctajului general, stabilit pe baza realizării indica­torilor prevăzuți in criteriile de organizare a întrecerii socialiste. Ia slirșitul lunii aprilie *), pe primele locuri se situează :

•) Indicatorii privind producția netă, producti­vitatea muncii, costurile

IN DOMENIUL PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE

PE BAZADE HIDROCARBURI

Locul I : întreprinderea electrocentrale Constanța cu 484.6 puncte.

Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 2.5 la sută la producția de energie elec­trică la bornele generatoare­lor, 2,7 la sută la graficul de putere la dispoziția Sistemului energetic național. 21.8 la sută la productivitatea muncii ; uni­tatea s-a incadrat în bugetul de cheltuieli și in consumul planificat de combustibil.

Locul II : întreprinderea electrocentrale Borzești, jude­țul Bacău.

Locul III : întreprinderea electrocentrale București.IN DOMENIUL EXTRACȚIEI

ȚIȚEIULUI SI GAZULUI METAN

Locul I : Schela de extracție Timișoara, cu 595.2 puncte.

Principalii indicatori de plan au fost: depășiți cu : 19.2 Ia sută la producția netă. 2.1 la sută la producția? fizică, 20.8 la sută la productivitatea mun­cii ; cheltuielile totale planifi­cate la 1 000 lei producție- marfă au fost reduse cu 8,3 la sută, iar cele materiale cu 6,3 la sută.

Locul II : Schela de extrac­ție Tirgoviște.

Locul III : Schela de extrac­ție Videle, județul Teleorman.

IN INDUSTRIA PRELUCRĂRILOR

METALURGICE

Locul I : întreprinderea „Ca­blul românesc" Ploiești, cu 629.2 puncte.

Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu ; 13.6 la sută la producția netă, 4 la sută la producția fizică, 6.3 la sută la export, 6,9 la sută la producția-marfă vindută și în­casată, 10,9 la sută la producti­vitatea muncii ; consumurile normate de energie electrică și combustibili au fost reduse cu 2,5 la sută, iar cele de materii prime și materiale cu 0,1 la sută.

Locul II : întreprinderea de țevi Roman, județul Neamț.

Locul III : Combinatul me­talurgic Cimpia Turzii, județul Cluj.

IN INDUSTRIA CONSTRUCȚIILOR

DE MAȘINI — SUBRAMURA UTILAJ ENERGETIC, PETROLIER. PENTRU

METALURGIE, CHIMIE, MATERIALE

DE CONSTRUCȚII ȘI ALTE RAMURI

Locul I : întreprinderea de

piese turnate Cimpina, județul Prahova, cu 590,4 puncte.

Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 2,1 la sută la producția netă și producti­vitatea muncii, 12,1 la sută la producția fizică ; unitatea a depășit, de asemenea, sarcinile planificate la producția-marfă vindută și încasată și benefi­cii ; consumurile normate de energie electrică și combusti­bili au fost depășite cu 1,8 la sută, iar cele de materii prime și materiale cu 0,8 la sută.

Locul II : întreprinderea „Armătura" Cluj-Napoca.

Locul III : întreprinderea de utilaj chimic „Gxivița roșie" București.

IN INDUSTRIA ELECTROTEHNICA,

ELECTRONICA ȘI TEHNICA DE CALCUL, ECHIPAMENTE PENTRU TELECOMUNICAȚII

ȘI AUTOMATIZĂRILocul I : întreprinderea de

echipamente periferice Bucu­rești. cu 792,3 puncte.

Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 4,5 la sută la producția netă. 10 la sută la export, 3.6 la sută la producția fizică, 2.2 la sută la producția- marfă vindută și încasată. 12.6 la sută la productivitatea mun­cii : consumurile normate de energie electrică și combusti­bili au fost reduse cu 17,4 la sută : unitatea s-a incadrat in consumurile normate de mate­rii prime și materiale.

I.ncul II : întreprinderea de cinescoape București.

T ocul ni : întreprinderea „Electroaparataj" București.

IN INDUSTRIA CHIMICA — SUBRAMURA RAFINĂRII

ȘI PETROCHIMIEI.ocul I : întreprinderea Ra­

finăria Cimpina. județul Pra­hova, cu 703,8 puncte.

Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 8.7 la sută la producția netă, 5,4 la sută la producția fizică. 5 la sută la producția-marfă vindută și în­casată. 8,3 la sută la producti­vitatea muncii ; cheltuielile to­tale planificate la 1 000 lei pro- ducție-marfă au fost reduse cu 1,1 ia sută, iar cele materiale cu 0.8 la sută.

Locul II : întreprinderea Ra­finăria Vega, județul Prahova.

Locul III : întreprinderea Rafinăria Crișana, județul Bi­hor.

ÎN DOMENIUL PRELUCRĂRII LEMNULUILocul I : întreprinderea de

mobilă și decorațiuni „Helia- de" București, cu 773 puncte.

Principalii, indicatori de plan au fost depășiți cu : 12.8 la sută la producția netă, 7.9 la sută la producția fizică, 14.9 la

suia la productivitatea muncii, 5.3 la sută la beneficii, 7 la sulă la livrări de mărfuri Ia fondul pieței ; consumurile normate de materii prime și materiale au fost reduse cu 12,2 La sută, iar cele de ener­gie electrică și combustibili cu 17.1 la sută.

Locul II : întreprinderea de produse lemn-mubilă Bucu­rești.

Locul III : Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea.IN INDUSTRIA PIELĂRIEI,

CAUCIUCULUI ȘI ÎNCĂLȚĂMINTEI

Locul I : întreprinderea de piele și încălțăminte „Pionie­rul" București, cu 963,8 puncte.

Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 15,5 la sută la producția netă, 5,7 la sută la export, 38,7 la sută la producția-marfă vindută și în­casată, 16,1 la sută la produc­tivitatea muncii, 43,1 la sută la livrări de mărfuri la fondul pieței ; consumurile normate de materii prime și materiale eu fost reduse cu 1,1 la sută, iar cele de energie electrică și combustibili cu 8,2 la sută.

Locul II : întreprinderea de încălțăminte „Ardeleana" Alba Iulia.

Locul III : întreprinderea de nasturi și mase plastice Bucu­rești.

IN INDUSTRIA POLIGRAFICA

Locul I : întreprinderea poli­grafică „13 Decembrie 1918“ București, cu 728.4 puncte.

Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 1.9 la sută la producția netă. 12.4 la sută la producția-marfă vindută și încasată, 1.9 la sută la produc­tivitatea muncii, 11,2 Ia sută la beneficii : depășiri importante s-au obținut și la export ; cheltuielile totale planificate la 1 000 lei producție-marfă au fost reduse cu 0,3 la sută, iar cele materiale cu 1.4 la sută.

I.ocul II ; întreprinderea poligrafică „Bucureștii Noi".

Locul III : Combinatul poli­grafic „Casa Scinteii" Bucu­rești.

IN DOMENIUL CONSTRUCȚII-MONTAJ —

ALTE MINISTERELocul I: întreprinderea

„Energopetrol" Cimpina, cu 774 puncte.

Principelii indicatori de plan au fost depășiți cu : 37,8 la sută la producția netă, 33,5 la sută la productivitatea munci?, 17,4 la sută la beneficii ; cheltuielile totale planificate la 1 000 lei producție-marfă au fost reduse cu 6,4 la iută, Iar cele materiale cu 0,2 la sută ; au fost reduse substanțial con­sumurile normate de ciment, metal, combustibili și carbu­ranți.

l ocul II : Trustul de con­strucții pentru economia fores­tieră și materiale de construc­ții Buzău.

Locul III : întreprinderea do construcții căl-ferate Brașov.

IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

RUTIERELocul I : întreprinderea de

transporturi auto Vrancea, cu 758.7 puncte.

Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 17.5 la sută la producția netă, 8,8 la sută la volumul mărfurilor transportate, 19,8 la sută la productivitatea muncii, 18,3 la sută la venituri brute din ac­tivitatea de transport ; benefi­ciile planificate au fost depă­șite substanțial, iar consumul planificat de carburanți a fost redus cu 2,5 la sută.

I.ocul II : întreprinderea de transporturi auto Gorj.

Locul III : întreprinderea de transporturi auto Caraș-Seve- rin.

IN COOPERAȚIA DE PRODUCȚIE, ACHIZIȚII

ȘI DESFACERE A MĂRFURILOR — UNIUNI JUDEȚENE

Locul I : Uniunea județeană a cooperativelor de producție, achiziții și desfacere a mărfu­rilor și de credit Gorj, cu 1 032,8 puncte.

Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 22,4 la sută la intrări în fondul de stat, 31.5 la sută la producția industriei mici, 4.4 la sută la prestări servicii pentru popu­lație, 6.7 la sută la desfaceri de mărfuri cu amănuntul, 21,4 la sută la beneficii, 35,3 la sută la livrări de mărfuri către fondul pieței și 7,3 la sută la producția proprie in alimenta­ția publică : cheltuielile de circulație planificate la I 000 lei desfacere au fost reduse cu 4,8 la sută.

Locul H : Uniunea județea­nă a cooperativelor de produc­ție. achiziții și desfacere a mărfurilor și de credit Vîlcea.

Locul HI : Uniunea județea­nă a cooperativelor do produc­ție, achiziții și desfacere a mărfurilor și de credit Co- vasna.IN TRANSPORTUL LOCALI.ocul I : întreprinderea ju­

dețeană de transport local Mehedinți, cu 1 176,8 puncte.

Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 18,8 la sută la venituri brute din acti­vitatea de transport, 4.6 la sută la numărul de călători trans­portați ; depășiri importante au fost obținute la producția netă, productivitatea muncii fi be­neficii.

I.ocul II : întreprinderea Ju­dețeană de transport local Vrancea.

Locul III: întreprinderea Ju­dețeană de transport local Brăila.

(Agerpree)

de producție șl beneficiile ■int calculați pe trei Ilini.

Sc poate constata cu ușurință, privind cataloagele, numărul marc al notelor scăzute la pur­tare — prea marc atunci cind ne gîndlm la sporirea exigențe­lor ce stau in fața muncii edu­cative. Se mai poate constata, din dările de seamă ale adu­nărilor generale U.T.C. sau ale consiliilor de conducere din școli. faptul că se caută noi mijloace caic sâ confere un spor de calitate activităților formative. mărindu-Ic, in ace­lași timp, eficiența. Aceste as­pecte se pot regăsi și la Liceul industrial din Teiuș, liceu cu număr relativ mic de elevi, dar care sc confruntă, ca orice .școală din țară, cu cerințele unei cit mai consistente munci educative. Un liceu in care am putut remarca participarea en­tuziastă a unui colectiv de ca­dre didactice, hotărit să-și res­pecte statutul de educator, mun­cind cu exemplară conștiincio­zitate — fapt probat și de cla­sarea pe unul din locurile frun­tașe ale întrecerii „Cea mai bună școală". Discuția purtată cu profesorii — multi dintre ei tineri — ne-a condus către o problemă pe care ziarul nostru a mai ridicat-o și cu alta pri­lejuri : aceea a orei de diri­genție.

Chiar la nivelul strictei de­finiții de dicționar, dirigenția este caracterizată drept un „subsistem important al siste­mului muncii educative", iar ora de dirigenție — o oră care „se Include in orarul școlar al fie­cărei clase". Dincolo de teorie, practica demonstrează cu tărie necesitatea acestei ore. iar ar­gumentele pe care le-au enun­țat, in sprijinul acestei idei, profesorii liceului din Teiuș sint numai citeva din multele care pot fi aduse.

„N-aș pomi decît de la fap­tul că elevii noștri simt nevoia de a discuta — între el și îm­preună cu cel mai apropiat de ei dintre profesori, dirigintele — o seamă de probleme ale vîrstei lor : prietenie, dragoste, tinerețe, responsabilitate etc. în acest sens, ora de dirigenție ar putea fi extrem de utilă — este de părere prof. Petre Nistor, directorul școlii. Apoi, tot în cadrul unora dintre aceste ore, s-ar mai putea atenua niște lipsuri (care, să recunoaștem deschis, există și ar trebui cît mai repede înlăturate) ale tn- vățămintului liceal — ținînd de educarea muzicală, artistică în general, apoi sanitară, rutieră etc...“.

Avind in vedere situațiile de încălcare a normelor de con­duită, a disciplinei, ora de diri- genție ar putea să contribuie In bună măsură la diminuarea lor. Așa cum arăta și prof. Teodor Popescu, „discutarea, in ora de dirigenție, a absențelor făcute de flecare elev în parte, aflarea cauzelor ce au dus la ele și fi­nalizarea acestora, apoi pune­rea în dezbaterea colectivului clasei « cazurilor de indisci­plină sint extrem de necesare. Ora de dirigenție ne-ar putea apropia considerabil de elevi. Și-apoi. de ce ne mal numim diriginți de vreme ce ora care poartă numele activității pe care o desfășurăm lipsește

Spuneam, eu alt prilej, eă este dificil de stabilit nota la purtare In contextul inexisten­ței orei de dirigenție. De aceeași părere este șl prof. Mihai Po- canschi, care adaugă: „Să fim bine înțeleși — sintem cu toții adepți ai modernizării învfiță- mîntului, dar ora de dirigenție nu este nicidecum o formă e- ducativă depășită și. tocmai de «ceea, nici de înlăturat. Dimpo­trivă. Șt lată și de ce : dorim.

ca educatori preocupați de creș­terea nivelului nostru de pre­gătire pedagogică, să ne cunoaș­tem cit mai bine colectivele- clasă, să le putem Influența in tot ce întreprind. Or. in afara orei de dirigenție, in ce timp am putea acorda, să zicem, un test sociometric — atit de ne­cesar unui diriginte — sau alto teste ori chestionare care să ne edifice in multe privințe. Ora de dirigenție ar reprezenta, in această privință, o necesitato pentru munca educativă cu a- devărat științifică a unui pro- > fesor modem".

Dar elevii ? Elevii credeți că sint și ei de acord cu o ase­menea măsură ? — iată între­bările la care prof. Liviu Mun­tean ne oferă un răspuns cate­goric : „In primul rind elevii sint aceia care simt nevoia unei asemenea ore. în condițiile su­praîncărcării la care îi supun planurile de invățămint și pro­gramele școlare, ar dori firesc, o asemenea oră în care să poată vorbi liber, să poată vorbi fie­care de problemele, gîndurile și visurile lui. Să comenteze un film, o emisiune de televiziune, o carte sau un articol de ziar. Se întărește în modul acesta șl mal tare spiritul de colegialita­te, tinerii &e cunosc mai bine între ei".

„Dincolo de aceste problem* , generale — remarca prof. Ma­ria Boca, există și altele, parti­culare, specifice fiecărei școli, fiecărei localități, fiecărei zone. Iată, de pildă, în școala noastră vin o sumedenie de copii mai din creierul Apusenilor, copii ce, fără a fi răi deloc, pre­zintă — prin forța lucrurilor — mari carențe educative, tn ora de dirigenție s-ar putea discuta cu ei (și ei ar avea de Învățat și de clștigat) despre reguli de comportament civilizat, despre atitudinea de pe stradă, dintr-o sală de spectacol și incă multe altele. în sfîrșit, ora de dirl- genție s-ar putea folosi cu mult succes si In munca de orientare școlară șl profesională, muncă extrem de dificilă și preten­țioasă atunci cînd vrei să o faci așa cum trebuie. Dar. să mai spun două lucruri : primul — In școli, cu sau fără prevedere regulamentară, adevărațil pro­fesori își tac. In afara progra­mului. ora de dirigenție. dar, spre amărăciunea lor. contri­buie. din bune intenții, cu Încă o greutate la „sacul" supraîn­cărcării ; al doilea — cei care sint în drept să hotărască — spre binele lnvățămîntului noe- ! tru — reintroducerea dlrigențlei in planurile de Invățămint să nu creadă că profesorii se vor plînge vreodată că au fost a- glomerati cu încă o activitate. Nici un educator nu se va simți decit fericit că este ajutat să-și facă munca in bune conditiuni".

♦S-ar putea discuta foarte

multe pe această temă șl, in alte numere ale ziarului nostru, ne propunem să o facem. Avind în vedere accentul pus in aceas­tă perioadă pe creșterea calita­tivă a muncii de educație din școli — la indicația conducerii de partid șl de stat —. interesul pe care M.E.I. îl arată descon­gestionării procesului inatruc- tiv-educativ șl aooririi rolului formativ al școlii, aolicităm tu­turor cititorilor — elevi, cadre didactice, părinți — opinii cu privire la prominerea (formu­lată de către numeroși direc­tori adjuncți cu munca educa­tivă la instruirile organizate de către C.C. al U.T.C.) ca ora de dirigenție să fie reintrodusă, din viitorul an școlar, in planu­rile de invățămint.

DAN MUCENIC

La întreprinderea „Progresul"-Braila Fulo : GHEOHGUE CUCU

CRONICA FILMULUI

SIMPLITATEA PERSONAJULUIPrimul film al lui Dinu Tu­

nase, exceptind desigur ecra­nizarea televizată a Concertu­lui din muzică de Bach, adu­cea pe ecran, pornind de la romanul lui Alexandru lva- siuc Apa. lumea in devălmăși- re a anului 1947, organizată de mișcarea forțelor progre­siste. Aceeași ambiție superi­oară manifestă și acest al patrulea film al autorului cindva operator, de a sonda un univers specific, un moment turbulent, teroarea legionara, in spațiul căreia lupta comu­niștilor se identifică simbolic, cu voința majorității, a celor lucizi, conșticnți de pericolul apărut in orizontul politic al tării. De astă dată regizorul pornește de la un scenariu scris de Dumitru Carabăț, unul dintre specialiștii noștri in teoria dramaturgiei de film, constructor abil de povești simple, cu personaje pregnan­te (Să ne amintim Zidul, fil­mul de debut al lui C. Vaeni). Intoarce-te și mai privește o dată este povestea prezenței intr-un anumit mediu de pro­vincie a unui tinăr luptător comunist. Trebuie să mărtu­risesc din capul locului că premisele dramaturgice ale a- cestei premiere nu sint dintre cele mai slabe din cinemato­grafia noastră. Scenaristul știe să construiască uri cosmos al acțiunii, un univers de semne — pe care le reia cu abilitate.

Dacă ar fi rămas la poves­tea cu o cronologic continuă.

ori dacă ar fi adus flash-urile către o dimensiune a lor mai limpede, și firește, cu un in­teres crescut pentru articula­rea lor narativă, filmul putea să aibă cu totul alt profil. Ambiția lui Dinu Tănase se manifestă insă in mai multe direcții. Prima a fost deja in­dicată în etajele fluxului, in

social al vremii. In spiritul lor regizorul a imaginat cu inspirație un număr de cadre, spre a da senzația de realita­te netrueată, și inspirația lui a funcționat aici deoarece caută spiritul epocii, iar nu concre­tețea ei cotidiană.

Scenariul nu conține multe coincidențe". Una este totuși

ță. Localul a rămas același. Este circiuma pe care rltosul politician a „clștigat-o". se În­țelege cu ce mijloace. în răs­timpul cit trimisul partidu­lui lucrează ca muncitor ia tâbăcărie el se îndrăgostește de o fată aflată in simbrie Ia Miauă. Munca ei e să vindă flori și să scoată apă. să irige pămîntul in care cresc.

Operatorul Dinu Tănase i-a ocupat In filmul regizorului Dinu Tănase prea mult de i- magine. Griurile. nuanțele morbidității, imaginile defor­mate intră in preocuparea re­gizorului și a operatorului său, Doru Mitran, parcă nu o dată

„întoarce-te și mai privește o dată"Producție a Casei de filme Unu. Scenariul :

Dumitru Carabâț. Regia : Dinu Tănase. Imagi­nea : Doru Mitran. Muzica : Marius Pop. Deco­ruri : Marcel Bogos. Costume : Irina Kati. Cu :

Valentin Voicilă, Ștefan lordache, Maria Hirț- man, Vasile Nițulescu, Zaharia Volbea, Con­stantin Rauțchi, Mitică Popescu, Victor Ștrenga- ru. Radu Vaida, Matei Albulescu.

stratificarea imaginilor în trei trepte. Cea dinții aparține ac­țiunii propriu-zise. Ea poate fi rezumată ca venire a unui tinăr ilegalist intr-un oraș de provincie pentru a mobiliza muncitorii la lupta împotriva terorii legionare. Luptă crin- cenă, In condiții dintre cele mal grele. Este fără îndoială partea cea mai bogată anec­dotic, și despre ea vom mai vorbi. în spâțiul acesteia sînt montate din cind in cind ima­ginile în alb-negru (parame­tru fotografic de luat in sea­mă) ale unui drum cu trenul. Imaginile de arhivă, desigur tot alb-negru. oferă sugestii legate de contextul politic și

și de luat în seamă. Dacă am înțeles eu bine tinărul luptă­tor comunist revine tn locul copilăriei avind aici ea prieten foarte apropiat un copil. Co­pilul de altădată, actualul combatant al frontului parti­dului, spărsese cu ani în urmă niște geamuri. Cîrciumarul îi iartă pentru ele, ințelegînd de ee o făcuse. Iși pierduse a- tunci tatăl fără ca acesta să fi fost vinovat. Prietenul de acum al ilegalistului este, cum am mai spus, tot copil, și el va sparge geamurile floră­riei de lux unde Miauă. deve­nit șef legionar, va intra sfl- dind. batjocorind pe cel de fa­

ca exercițiu, deliciu inttlnit la începători. Supralicitarea i- maginii, tratarea neselectivă a unor scene ele însele „tari" (incercarea de viol, in pădure, demonstrațiile etrearilor, apro­pierea, in groplan. de aparat a „gorilelor") se asociază, de astă dată deloc inspirat, cu o inacceptabilă lipsă de partici­pare a cttorva dintre inter­pret!. Tn Mijlocaș la deschidere neprofesioniștii erau remar­cabili, naturalețea lor impu- nind spectacolului o bineveni­tă notă de autenticitate. De astă dată neprofesioniștii stri­că filmul. îndeosebi tinăra distribuită fn rolul fetei. Se vede că nu știe să joace, și se

mai vede că nici regizorul nu știe ce să-i ceară. De dublat putea fi insă dublată, ca mă­car să auzim ce spune. Dicția ei de toț precară, ca și slaba expresivitate a figurii fac să ne apară ratată poveste» de dragoste a filmului. Protago­nistul, interpretat de Valentin Volei lă, este un expert al ac­țiunilor greviste. Tinerețea lui colțoasă, tăcută, stingace e in contrasens cu faima comenta­tă, dar tocmai aceasta deru­tează pe urmăritori, șl place ca spectacol al privirii, deși acto­rul este la Început, nici nu « absolvit institutul. El joacă simplu, și simplitatea impune respect, aderență. Ceea ca la Voicilă provine din lipsă de rodare, la Ștefan lordache dă impresia că este consecința u- nel prea mari Încrederi a ac­torului In resursele proprii. Personajul iul c jucat cam otova, fără un crescendo, fără nuanțe, la grămadă, ca să zic așa. E drept, că orice ar face ștefan Iordache rămine el în­suși. adică un bun ac­tor. Irina Katz e in schimb o pictoriță de costume, de care e timpul să luăm notă câ există. Ea semnase costumele la fil­mul iul Tatos „Casa dintre cimpuri" culegind aprecieri frumoase vara trecută, ta Cos- tlnești.

Este îmbucurător eă Dinu Tănase încearcă o formulă mai curajoasă, deosebit de ambiți­oasă ca filmicltate, de cinema­tograf politic, și in ezitările, in inexactitățile de ton de acum e de sperat că se ascunde tonul curat al unei narațiuni struc­turate mal riguros, ritmate și jucate cu deplină profesionali- tate. El a trecut acum pe lingă un foarte bun îilm politic.

IOAN LAZAR

„SCiNTEIA TINERETULUI" pag. 3 SIMBĂTĂ 22 MAI 1982

L U C RĂ RILE SE SI UNII MAR 11A D U N Ă RI N AJIO. i A LE(Urmare din pag. I)

prim viceprim-miniștrilor. vice­prim-miniștrilor și membrilor Consiliului de Miniștri.

In unanimitate. Marea Aduna­re Națională a ales Consiliul de Miniștri al Republicii Socia­liste România, in componenta prezentată.

Primul ministru a luat, apoi, cuvîntul.

Trecindu-se la punctul trei de pe ordinea de zi. privind unele modificări in componenta Con­siliului de Stat, din împuterni­

cirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, și a Biroului Executiv al Consiliu­lui National al Frontului Demo­crației și Unității Socialiste, președintele Marii Adunări Na­ționale a propus ca tovarășul Ilie Verdet să fie ales în func­ția de vicepreședinte ăl Consi­liului de Stat. Propunerea a fost aprobată în unanimitate.

In această calitate, tovarășul Ilie Verdeț a depus jurămîntul de credință și devotament fată de Republica Socialistă Româ­nia.

Marea Adunare Națională a aprobat, apoi, eliberarea tovară­șei Alexandrina Găinușe din funcția de membru al Consiliu­lui de Stat. în legătură cu ale­gerea sa ca viceprim-ministru al guvernului.

Forul legislativ suprem al tă­rii a aprobat cererea de renun­țare la calitatea de deputat adresată Biroului M.A.N. de to­varășul Nicolae Iosif, ales in circumscripția electorală nr. 5 Chișineu-Criș. județul Arad.

La următorul punct al ordinii de zi, tovarășul Stefan Andrei,

ministrul afacerilor externe, a dat citire mandatului delega­ției Republicii Socialiste Româ­nia la cea de»a doua sesiune specială a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, consacrată dezarmării.

In mandat se arată că delega­ția tării noastre are sarcina de a reafirma și promova cu con­secvență concepția umanistă și profund constructivă a pre­ședintelui Nicolae Ceaușescu în problemele dezarmării, poziția și propunerile concrete ale României privind creșterea în­

crederii Intre state, trecerea la măsuri practice, eficiente pe ca­lea dezangajării militare, opri­rii cursei înarmărilor, dezarmă­rii, și in primul rind a dezarmă­rii nucleare, reluarea politicii de destindere, sporirea securită­ții internaționale și consolidarea păcii în întreaga lume.

Se evidențiază, intre altele, propunerile referitoare la opri­rea cursei înarmărilor și trece­rea la realizarea unor pași con- creți in direcția dezarmării, în primul rind a dezarmării nu­

cleare : încetarea producției de arme nucleare, trecerea la re­ducerea treptată a stocurilor e- xistente și interzicerea armelor nucleare și a tuturor armelor de distrugere in masă ; oprirea amplasării și dezvoltării rache­telor cu rază medie de acțiune în Europa, eliminarea tuturor armelor nucleare de pe conti­nent ; convocarea unei confe­rințe pentru creșterea încrederii și dezarmare în Europa : crea­rea de zone denuclearizate în diferite zone ale lumii ; adop­tarea unui program global de

dezarmare ; creșterea rolului și răspunderii popoarelor, opiniei publice mondiale, oamenilor de știință din întreaga lume. ale Organizației Națiunilor Unite în soluționarea tuturor proble­melor ce privesc pacea, dezar­marea și progresul umanității.

Marea Adunare Națională a aprobat în unanimitate propu­nerile pe' care delegația țării noastre le va prezenta la aceas­tă sesiune, in spiritul orientă­rilor stabilite de Congresul al Xll-lca al partidului, propuneri ce reflectă voința României de

a conlucra cu celelalte state, de a-și aduce întreaga contribuție la luarea unor hotărîri care să răspundă pe deplin așteptărilor și dorinței popoarelor de a trăi intr-o lume fără arme si fără războaie.

In încheiere, președintele Ma­rii Adunări Naționale a arătat că celelalte proiecte de legi în­scrise pe ordinea de zi urmea­ză a fi examinate. în continua­re, de, comisiile permanente si supuse dezbaterii M.A.N. intr-o viitoare ședință în cadrul ac­tualei sesiuni.

GUVERNUL A DEPUS JURĂMÎNTUL ÎN FAȚA

Cuvîntul primului ministru al guvernului, tovarășul Constantin Dăscălescu

PREȘEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

La Palatul Marii Adunări Na­ționale. vineri a avut loc so­lemnitatea depunerii jurămin- tului de credință și devotament ta^â de Republica Socialistă România, In fața președintelui Republicii, tovarășul Nicola* Ceaușescu. de către primul mi­nistru și ceilalți membri ai gu­vernului. cu prilejul învestirii lor în funcții.

La solemnitate au participat membri și membri supleanți ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., membri ai Con­siliului de Stat.

Secretarul prezidențial și al Consiliului de Stat a dat citire jurămîntului.

Tovarășul Nicolae Ceaușescu, purtînd eșarfa în culorile dra­pelului național cu stema tării

și însemnul prezidențial si de comandant suprem al forțelor armate, a primit jurămîntul fie­cărui membru al guvernului, care a semnat, apoi, textul le- gămintului față de patrie, față de președintele țării.

Tovarășul Nicolae Ceaușescu î-a felicitat pe membrii guver­nului și le-a urat succes în ac­tivitatea viitoare.

GUVERNUL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA -

CONSTANTIN DĂSCĂLESCU — prim-mi- nistru ;

ELENA CEAUȘESCU — prim viceprim-mi- nistru ;

GHEORGHE OPREA — prim-viceprim-mi- nistru ;

ION DINCĂ — prim viceprim-ministru;

Alexandrina Găinușe — viceprim-ministru ;

Gheorghe Petrescu — viceprim-ministru;

Ludovic Fazekas — viceprim-ministru ;

Gheorghe Stoica — viceprim-ministru ;

Emilian Dobrescu — președintele Comite­tului de Stat al Planificării ;

Petre Gigea — ministrul finanțelor ;

Nicolae Constantin — ministrul comerțului exterior și cooperării economice interna­ționale ;

Ion Pățan — ministrul aprovizionării teh- nico-materiale și controlului gospodăririi fondurilor fixe ;

Ștefan Andrei — ministrul afacerilor ex­terne ;

Constantin Olteana — ministrul apărării naționale ;

George Homoștean — ministrul de in­terne ;

Neculai Agachi — ministrul industriei me­talurgice ;

loan Avram — ministrul industriei con­strucțiilor de mașini ;

Alexandru Necula — ministrul industriei de mașini-unelte, electrotehnică și electro­nică ;

Gheorghe Caranfil — ministrul industriei chimice ;

Trandafir Cocârlă — ministrul energiei electrice ;

Ion Lăzărescu — ministrul minelor 5 •

Gheorghe viad — ministrul petrolului g

Ioan Fole* — ministrul geologiei;

Dumitra Popa — ministrul construcțiilor industriale ;

Vasile Bulucea — ministrul transporturilor și telecomunicațiilor ;

Ion Teșu — ministrul agriculturii și in­dustriei alimentare ;

loan Florea — ministru! economiei fores­tiere și materialelor de construcții ;

Lina Ciobann — ministrul industriei ușoaro;

An* Mureșan — ministrul comerțului In­terior ;

Maxim Berghiann — ministrul muncii 5

Ion Teeresna — ministrul educației și în­vățământului •,

Ion Tudor — ministrul turismului și spor­tului ;

Eugen Proca — ministrul sănătății ;

Gheorghe Chivulescu — ministrul justiției:

Ion Stănescu — ministru, șeful Departa­mentului pentru construcții în străinătate ;

loan Ursu — prim-vicepresedinte al Con­siliului Național pentru Știință și Tehnologie :

Suzana Gâdea — președintele Consiliului Culturii și Educației Socialiste ;

Iulian Ploștinaru — președintele Comite­tului pentru Problemele Consiliilor Popu­lare ;

Ion Tulpan — președintele Comitetului de Stat pentru Prețuri ;

Ion Iliescu — președintele Consiliului Na­țional al Apelor ;

Cornel Mihulecea — președintele Comite­tului de Stat pentru Energia Nucleară ;

Richard Winter — ministru secretar de stat la Ministerul Aprovizionării Tehnico- Materiale și Controlului Gospodăririi Fon­durilor Fixe ;

Aurel Duma — ministru secretar de stat Ia Ministerul Afacerilor Externe;

Tudor Postelnfcn — ministru secretar de stat la Ministerul de Interne și șef al Depar­tamentului Securității Statului;

Ion M. Nicolae — ministru secretar de stat la Ministerul Comerțului Exterior și Coope­rării Economice Internaționale, șef al Depar­tamentului Cooperării Economice Internațio­nale ;

Dumitru Bejan — ministru secretar de stat la Ministerul Comerțului Exterior și Coope­rării Economice Internaționale ;

Petre Preoteasa — ministru secretar de stat, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării;

Aneta Spornic — ministru secretar de stat la Comitetul de Stat al Planificării;

Laurean Tulai — ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Ușoare;

Marin Capisizu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii ji Industriei Ali­mentare, șef al Departamentului Industriei Alimentare;

Mihail Floreseu — ministru secretar de stat la Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie ;

Gheorghe Cioară — ministru secretar de stat la Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie.

★

Potrivit legii, din guvern mai fac parte președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție, președinta Consiliului Național al Femeilor, primul secretar al Comitetului Cen­tral al Uniunii Tineretului Comunist, ca mi­nistru pentru problemele tineretului, prim-vi- cepreședintele Consiliului Organizării Eco- nomico-Sociale.

Mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu,

Președinte al Republicii So­cialiste România,

Stimate tovarășe și stimați to­varăși deputați,

Profund emoționat de semni­ficația acestui moment, doresc să exprim, cu sentimente de fermă angajare și responsabili­tate comunistă, întreaga mea recunoștință președintelui țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu, Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Roman, Marii A- dunări Naționale, Consiliului Național al Frontului Democra­ției și Unității Socialiste, pen­tru încrederea acordată prin a- legerea mea în funcția de prim- ministru al Guvernului Repu­blicii Socialiste România.

Ingăduiți-mi să vă asigur, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, tovarăși deputați, că nu voi precupeți nici un efort pentru ca guvernul, fiecare membru al său să contribuie din plin cu devotament și înal­tă competență, mobilizîndu-și întreaga energie de care dispu­ne la înfăptuirea politicii Parti­dului Comunist Român de edi­ficare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înain­tare a patriei noastre spre co­munism.

Permiteți-mi să-mi reafirm, șl cu acest prilej, Încrederea ne­țărmurită că izvorul succeselor noastre de azi și de mîine se află in aplicarea fermă, neabătută, în toate domeniile, a liniei po­litice a partidului, a orientărilor și indicațiilor ilustrului condu-

' câtor al partidului și statului nostru — tovarășul Nicolae Ceaușescu.

Avem marea fericire de a munci în preajma unei perso­nalități de excepție — președin­tele României — și vom urma neabătut exemplul său strălucit de dăruire și abnegație, de ini­țiativă și perseverență, de ata­șament neclintit față de cauza bunăstării și fericirii poporului, progresului și înfloririi patriei noastre socialiste, independente și suverane.

Misiunea pe care, prin dum­neavoastră, partidul, poporul, țara întreagă, ne-o încredințea­ză nu este ușoară. înțelegem că trebuie să sporească necontenit aportul guvernului, al întregu­lui aparat central de stat la în­deplinirea hotărîrilor Congresu­lui al XII-lea al partidului, la aplicarea fermă a programelor de dezvoltare a patriei adoptate de cel mai inalt forum al parti­dului. a hotăririlor luate ulte­rior de Comitetul Central, a le­gilor aprobate de Marea Adu­nare Națională.

în timpul care s-a scurs din actualul cincinal s-au obținut rezultate pozitive în dezvoltarea intensiva a economiei naționale, in creșterea cantitativă și cali­tativă a producției, moderniza­rea industriei și agriculturii, pe baza introducerii progresului tehnic, in extinderea și adinci- rea autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-fi- nanciare, in perfecționarea ca­drului de participare a maselor la conducerea producției, a în­tregii societăți, la gospodărirea avuției naționale. Progrese re­marcabile s-au înregistrat pe tărimul dezvoltării științei, in- vătămintului și culturii. S-au îmbunătățit condițiile de mun­că. de viață și de trai ale oa­menilor muncii.

Aceste realizări reprezintă un bun temei pentru a acționa mai eficient, mai energic, intr-un spirit de înaltă răspundere și disciplină in vederea eliminării operative a acelor neajunsuri criticate recent de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătui­rea de lucru de la Comitetul Central, a realizării Întocmai a «arcinilor din planul de dezvol­tare economico-socialâ în acest an și pe întregul cincinal.

Călăuzindu-se cu consecvență de indicația dumneavoastră, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, de a face totul pen­tru asigurarea și consolidarea continuă a independenței patri­ei noastre in domeniul asigură­rii resurselor energetice nece­sare, guvernul va acorda cea mai mare atenție realizării Programului de dezvoltare a bazei energetice, indeplinirii, fără întîrziere, a măsurilor sta­bilite in vederea creșterii pro­ducției de cărbune și țiței, asi­gurării stocurilor de cărbune stabilite de conducerea superi­oară de partid, lărgirii bazei de materii prime și gospodăririi a- cestora cu maximă eficientă.

Avînd In vedere că □ impor­tantă sursă de materii prime este Însăși economisirea lor, vom lua toate măsurile pentru a determina cu adevărat la toa­te ministerele, centralele și uni­tățile, in toate domeniile și sec­toarele vieții economice și soci­

ale o poziție mal activă, mai hotărîtă, acțiuni operative, efi­ciente și cu efecte de durată pentru gospodărirea rațională, pe baza unui regim sever de e- conomii, a energiei, combusti­bililor, materiilor prime și ma­terialelor, pentru respectarea cu strictețe a normelor de consum și micșorarea lor sistematică, conceperea și aplicarea de tehno­logii moderne, de înaltă produc­tivitate, pentru înlocuirea mate­rialelor deficitare din import, cu altele realizate in țară.

Pornind de la indicațiile con­ducerii partidului, ținînd seama de criticile formulate în această privință, va trebui să întreprin­dem măsuri mult mai concrete și energice pentru refolosirea materialelor, pieselor și suban- samblclor uzate, valorificarea resurselor secundare, imprimind in activitatea fiecărui cadru de conducere pe linie de stat și e- conomică, în munca de zi cu zi a tuturor întreprinderilor o preocupare constantă pentru ca nimic din bunurile materiale ale societății, ale poporului să nu se piardă, ca orice material refolosibil să fie reintrodus în fluxul de producție.

Urmărind asigurarea condiții­lor materiale și organizatorice necesare înfăptuirii programu­lui de investiții, punerii în funcțiune la termen și la para­metrii optimi a obiectivelor pla­nificate. guvernul își va inten­sifica preocupările in direcția utilizării lâ maximum a capaci­tăților existente, a bunei func­ționări și întrețineri a acestora.

Dind un puternic impuls in­deplinirii obiectivelor stabilite în domeniul cercetării științifi­ce și dezvoltării tehnologice, al promovării progresului tehnic la nivelul performanțelor înregis­trate pe plan mondial, vom crea condiții tot mai bune pentru a- firmarea și punerea largă in va­loare a inițiativei și capacității creatoare a corpului tehnico-in- gineresc din țara noastră, a ex­perienței muncitorilor cu inaltă calificare, concentrindu-le efor­turile in principal spre reduce­rea cheltuielilor valutare, asi­gurarea, cu forțe proprii, a unor utilaje și produse, de înaltă e- ficiență și calitate, sporirea competitivității pe piața externă a mărfurilor românești, conco­mitent cu reducerea sistemati­că, tot mai accentuată, a im­porturilor.

Avind deplina înțelegere a complexității fenomenelor cu care se confruntă lumea con­temporană, a gravelor conse­cințe ale crizei economice mon­diale, guvernul iși va asuma răspunderi mai mari și va ac­ționa și mai hotărit in direcția intensificării schimburilor și co­operării economice internațio­nale, pe baze reciproc avanta­joase și cu respectarea neabă­tută a cunoscutelor principii în relațiile dintre state, promovate de România, de președintele tă­rii, tovarășul Nicolae Ceaușescu.

O preocupare de prim ordin a guvernului o va constitui a- plicarea cu fermitate a măsuri­lor luate de conducerea parti­dului in vederea asigurării e- chilibrului balanței comerciale și de plăți a tării, efectuarea unor schimburi economice efi­ciente, creșterea ponderii pro­duselor cu un grad mai avansat de prelucrare, realizarea inte­grală și in condiții corespunză­toare a producției destinate ex­portului, in concordanță cu pre­vederile planului.

In spiritul indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, guvernul se va angaja mult mai ferm, mai concret pentru dez­voltarea agriculturii pe un fă­gaș de inaltă productivitate și organizare, in lumina cerințelor noii revoluții agrare, pentru a se pune capăt cit mai grabnic neajunsurilor ce persistă in acest sector de importanță de­osebită ai economiei noastre naționale, pentru valorificarea deplină a condițiilor economi­ce și financiare create, sporind contribuția agriculturii la creș­terea avuției naționale și la îm­bunătățirea aprovizionării popu­lației cu bunuri alimentare.

Asigurind o amplă mobilizare de forțe pentru aplicarea in viață a obiectivelor majore sta­bilite pentru toate sectoarele, în primul rînd ale dezvoltării producției materiale, guvernul va situa permanent în centrul preocupărilor sale înfăptuirea programului de ridicare conti­nuă a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor, telul suprem al politicii parti­dului, scopul fundamental al tu­turor măsurilor întreprinse de partidul nostru.

Stimați tovarăși deputați,

Sarcinile de o mare comple­xitate și însemnătate politică, economică și socială ce le avem

de îndeplinit, lichidarea neîn- tirziată a lipsurilor criticate de conducerea superioară de partid cu privire la activitatea unor ministere și instituții centrale impun guvernului să ia măsuri energice pentru întărirea prin toate căile a răspunderii, ordinii și disciplinei la toate nivelurile, in activitatea organelor de con­ducere colectivă ale ministere­lor, centralelor, întreprinderilor, a organelor locale ale adminis­trației de stat.

Guvernul va trebui să între­prindă de îndată măsurile cele mai ferme pentru a instaura in toate verigile aparatului de stat, de sus și pînă jos, o dis­ciplină de neclintit, o ordine exemplară, un înalt spirit de răspundere din partea fiecărui activist de stat, începind cu pri­mul ministru și terminind cu ultimul lucrător, în îndeplinirea sarcinilor ce decurg din func­ția încredințată.

în mod deosebit trebuie să stăruim pentru a imprima pre­tutindeni o preocupare neobosi­tă pentru respectarea cu cea mai mare strictețe a legilor, a hotăririlor de partid și de stat, sădind la fiecare cadru din a- paratul de stat conștiința fap­tului că una din datoriile lui de frunte este de a lupta din răsputeri pentru a asigura o le­galitate desăvirșită, luind pozi­ție fermă față de oricine ar încerca să eludeze legea. Vom lua toate măsurile pentru ca orice încălcare a legii să fie ferm sancționată, fără a tine seamă de persoane, de locul ce-1 ocupă în ierarhia socială, de meritele celui în cauză. Va trebui să-i facem pe toti lucră­torii din aparatul ministerelor, instituțiilor, centralelor, între­prinderilor să înțeleagă că în fata legii, în fata ordinii noas­tre de drept cu toți sîntem e- gali, fiecare fiind obligat să se conducă în întreaga activitate după normele stabilite de legis­lația noastră socialistă. în con­cordanță cu principiile eticii și echității socialiste pe care le promovează neabătut partidul nostru. Cu atît mal mult vom cere fiecărui cadru cu muncă de conducere să fie în toate privințele un înalt exemplu de respectare riguroasă a legii, să determine, in colectivul pe care-1 îndrumă, aplicarea ei fer­mă, o atitudine plină de răs­pundere fată de partid, fată de popor.

Cerințele etapei noi pe care o parcurgem impun să asigurăm ca în aparatul central de stat, în ministere. în toate compar­timentele funcționale, să se facă tot mai puternic simțită prezenta celor mai destoinice și cinstite cadre, provenite din rindul clasei muncitoare, care dovedesc în fapte că sînt în stare sâ lupte pentru înfăp­tuirea neabătută și integrală a politicii partidului în domeniul în care acționează, oameni ca­pabili să întrețină în colective­le din care fac parte o atmos­feră principială de lucru, un spirit de înaltă răspundere în onorarea sarcinilor ce le revin.

Vom face totul pentru ca în rindul cadrelor de conducere din ministere, centrale și între­prinderi. al întregului aparat de stat să se manifeste cu vi­goare, în toate împrejurările, spiritul revoluționar al partidu­lui nostru, poziția principială, militantă, de apărare cu străș­nicie a avuției naționale, a tu­

FESTIVITATEA DECORĂRII TOVARĂȘULUI GHEORGHE POP,membru al C.C. al P.C.R.,

prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R.,

cu prilejul împlinirii virstei de 60 de aniTovarășul Nicolae Ceaușescu,

secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a înminat, vineri, în cadrul u­nei festivități care a avut loc la Palatul Marii Adunări Naționa­le, Ordinul „23 August" clasa I tovarășului Gheorghe Pop, membru al C.C. al P.C.R., prim- secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R.. pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate In patria noastră, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani.

La festivitate au participat tovarășa Elena Ceausescu, tova­rășii Constantin Dăscălescu, Io­sif Banc, Emil Bobu, Petru Enache.

înminind înalta distincți*, to-

turor bunurilor poporului, ca­racteristică esențială a conducă­torului comunist.

Mult mai consecvent și stă­ruitor va trebui să ne oreocu- păm de întărirea legăturilor gu­vernului cu unitățile de pro­ducție, cu instituțiile științifice și de proiectare, de învățămînt și cultură, cu producătorii bu­nurilor materiale și cu creatorii valorilor spirituale, sprijinind efectiv, in primul rînd. acele colective care de mai multă vreme continuă să se confrun­te cu greutăți și nu reușesc să țină pasul cu cerințele actuale tot mai creseînde, să se ridice la nivelul celor cu rezultate bune. Va trebui să luăm măsuri ferme și să organizăm în așa fel munca guvernului, a minis­terelor, incit principala activi­tate să fie orientată spre asi­gurarea indeplinirii neabătute in toate domeniile a sarcinilor de producție, a planului unic de dezvoltare economico-socială a tării in condiții de inaltă e- ficiență.

In mod deosebit va trebui să îmbunătățim modul de exerci­tare a funcției de control a gu­vernului, accentuind asupra ca­racterului său preventiv, spo- rindu-i eficienta, astfel incit să se afirme ca un instrument apt să contribuie Ia soluționarea reală a problemelor.

Revine ca o principală înda­torire a guvernului de a se an­gaja mai activ, mai ferm și mal eficient în rezolvarea proble­melor ce le ridică consiliile de conducere ale ministerelor, con­siliile oamenilor muncii, ale centralelor și întreprinderilor industriale, participind nemijlo­cit la întreaga activitate depusă pentru depășirea unor greutăți ce apar, pentru asigurarea des­fășurării normale a întregului proces de producție, pentru evi­tarea răminerilor în urmă, a oricăror lipsuri.

In activitatea guvernului va trebui să respectăm ferm prin­cipiul muncii și conducerii co­lective, asigurind dezbaterea profundă și responsabilă a tu­turor problemelor legate de a- plicarea in viată a politicii e- conomice și sociale a partidu­lui, întărind totodată răspun­derea personală a fiecărui membru al guvernului, a fie­cărui ministru pentru modul cum se înfăptuiesc hotărîrile de partid și de stat, indicațiile se­cretarului general al partidului.

Consider, în același timp, că se impune să devină un stil de lucru al guvernului, al biroului permanent participarea la șe­dințele birourilor executive ale ministerelor, centralelor si în­treprinderilor, organizarea de acțiuni directe în unitățile pro­ductive, asigurind controlul si îndrumarea la fata locului, prin mutarea centrului de greutate al activității noastre din birouri pe teren, acolo unde prind viață toate programele elaborate de partidul nostru Dentru înflo­rirea economică și spirituală a țării.

Stimați tovarăși,

îmi revine sarcina să reafirm și cu această ocazie hotărî rea guvernului României socialiste de a milita și oe viitor cu con­secventă si perseverentă pen­tru înfăptuirea politicii externe a partidului și statului nostru, care datorează tovarășului Nicolae Ceaușescu clarviziunea, realismul și principialitatea ce

varâșul Nicolae Ceaușescu l-a felicitat călduros pe sărbătorit.

Mulțumind pentru înalta dis­tincție ce i-a fost acordată, to­varășul Gheorghe Pop a spus :

Mult iubite și stimate tovară­șe Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, președin­te al Republicii Socialiste Româ­nia, mult stimată tovarășă Elena Ceausescu, stimați tovarăși,

îmi este foarte greu să dau expresie bucuriei pe care o trăiesc astăzi pentru onoarea deosebită pe care mi-ati făcut-o prin acordarea acestui înalt or­din al Republicii Socialiste România. Vreau să spun cu mindrie că sint membru de par­tid și activist de 36 de ani, că am fost crescut, educat și în­drumat de partidul nostru co­munist. Am încercat în toată activitatea mea iă muncesc și

au impu*-o !n viața internațio­nală.

Opinia publică mondială dă o inaltă apreciere eforturilor României, ale președintelui ei pentru promovarea colaborării între state, a înțelegerii intro popoare, pentru găsirea unor soluții favorabile destinderii, pentru dezarmare generală și în primul rînd nucleară. pentru realizarea unui climat trainie de securitate și pace în lume. Țara noastră și-a ciștigat un binemeritat prestigiu pe toate meridianele globului datorită luptei ei stăruitoare pentru res­pectarea principiilor egalității între state. neamestecului in treburile interne ale acestora, renunțării la forță și la ame­nințarea cu torta, pentru afir­marea dreptului fiecărui popor de a-și hotări in mod suveran destinul, pentru edificarea noii ordini economice internaționa­le, a unei lumi mai bune și mal drepte.

în deplin consens cu orientă­rile principiale ale partidului, proprii politicii externe a sta­tului român, vom contribui prin toate mijloacele la dezvoltarea continuă a relațiilor de priete­nie și colaborare multilaterală cu toate țările socialiste, cu țările membre ale C.A.E.R., la extinderea și diversificarea ra­porturilor cu țările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, fără deosebire de orin- duire socială.

Asigurăm Marea Adunare Na­țională că vom întreprinde toate măsurile necesare pentru inde- plinirea angajamentelor de co­laborare economică și tehnico- știintifică asumate, pentru în­făptuirea înțelegerilor convenite la nivel inalt. astfel ca Româ­nia să se afirme cu tot mal mult succes in circuitul relații­lor economice mondiale, pe a- rena vieții internaționale, in lupta pentru destindere, cola­borare și pace.

Stimați tovarăși deputatLIn numele guvernului. Îngă­

duiți-mi să asigur, incă o dată, pe președintele Republicii So­cialiste România. Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Marea Adunare Națio­nală. Consiliul National al Fron­tului Democrației si Unității So­cialiste că vom pune întreaga putere de muncă, toate cunoș­tințele si priceperea noastră în slujba realizării importantelor atribuții si sarcini cu care am fost investiți, pentru aplicarea neabătută a politicii interne si internaționale a partidului.

Conducerea superioară de partid si de stat, aleșii poporu­lui in cel mai înalt for legis­lativ al tării ne-au onorat cu o răspundere deosebită. Nu în­cape nici o îndoială că întregul guvern, fiecare membru al său în parte își va mobiliza toate forțele pentru a se achita cu cinste de mandatul încredințat

Ne vom dedica întreaga ca­pacitate. muncind cu dăruire si pasiune revoluționară pentru îndeplinirea integrală a tuturor obiectivelor prevăzute in planul de stat pe anul in curs, pe în­tregul cincinal — condiția de bază pentru ca patria noastră liberă și independentă să se ri­dice pe noi trepte de civilizație și progres, să înainteze neabătut pe calea socialismului si comu­nismului. a bunăstării si feri­cirii întregului popor.

■ă duc la îndeplinire cu cinste sarcinile încredințate de partid. Poate că uneori n-am reușit să fac totul.

Vă declar, pe cuvîntul meu d« comunist și de activist, că și în continuare voi rămine ostaș credincios al partidului, al sta­tului. al poporului, al dumnea­voastră. iubite tovarășe secre­tar general, și nu voi precupeți nici un efort pentru a îndeplini sarcinile încredințate, pentru a-mi aduce pe mai departe contribuția la înfăptuirea poli­ticii partidului.

La sfirsitul festivității, tova­rășul Nicolae Ceaușescu. tova­rășa Elena Ceaușescu. ceilalți tovarăși din conducerea de par­tid și de stat s-au întreținut in­tr-o atmosferă cordială cu săr­bătoritul. felicitîndu-1 pentru înalta distincție acordată.

„SCiHTEIA TINERETULUI" pag. 4 SlMBĂTĂ 22 MAI 1982

REFERE POSIBILE IM BIOGRAFIA TINEREȚII COMTEMPORAMEProfesia de bază — ȚĂRANLocul de muncă — SATUL ROMÂNESC

Cînd spui bazinul Domelor gindul te-ar duce ață la ceva mineral, la cărbune, petrol sau la vreo știință, hidrologie de exemplu. Dar nu-i decit un spațiu limpede. Urci pe albiile riurilor și te copleșește ozonul. Munți rotunzi ca niște ceaune de mămăligă puse la odihnă te liniștesc, te tămă- duiesc la ochi și la suflet. Pădure șl pășuni. Stoluri do prcpeleci sau de căpițe cu fin. Și satele vopsite ca intr-un răsfăț de culori și vopsele. Bați dru­muri lungi și nu dai de nici un fel de mină. Minele sint ceva mai spre nord, spre lacobeni, dar nu de cărbune. De cărbune nici pomeneală și, lotuși, rără mine și fără cărbune, fără petrol ți fără șantiere sau mari industrii, bazinul Dome­lor o celebru in țară. O rețetă locală l-a făcut renumit pe dimensiuni naționale. Șvaițer și ape minerale ! Din vechime se spune că atunci cind vrei să te întremezi, după o boală, cînd vrei să pășești definitiv intre hotarele sănătății trebuie să bei lapte proaspăt muls. Poate că n-o fi laptele chiar medicament, dar e sigur că alimen­tul natural laptele nu poate da decit sănătate. In bazinul Domelor oamenii trăiesc (foarte bine) de pe urma laptelui și a apei minerale (glumeții spun „milenare"). Și nu-i greșeală. Două „medi­camente", două elixiruri pentru viață lungă — laptele și apele minerale de Borna. Șvaițerul șl

apele minerale an făcut Dorna cunoscută pină departe de hotarele țării. In bazinul Domelor aproape toate apele sint „minerale", iarba crește cu ape minerale, omul bea apă minerală nu la sărbătoare, ci în fiecare zi, vita bea și ea apă minerală. Iar laptele, se știe, are gustul celor pe care vaca le consumă. Țin minte că in copilărie se intimpla, cîteodată, iarna, ca tata să dea. din

Bazinul Domelorneatenție, vitelor noastre lin cu pelin. Ea mul- soarea de seară laptele era amar de nu-l puteai lua in gură. Cind finul era curat și înmiresmat, cind apa era limpede și bună, laptele era pe măsură. Cu finul și iarba Domelor, cu apa Dor- neior oamenii din bazinul Domelor cresc inai ales vite, de sute și sute de anj se ocupă cu creșterea vitelor. Nu oi, nu capre, nu alte dobitoace, ci in primul rînd vaci. Oameni ce-și trec îndeletnicirea din generație in generație. Dinaintea timpurilor lui Ștefan cel Mare. Toată averea lor sint vacile. Mergi prin satele Dome! și intilnești mcrgînd agale căruțe trase de cai plictisiți, cu năduful și

obișnuința în ei, cunoscători de drumuri și ta­bieturi. Căruțe cu bidoane de lapte retrăgindu-se spre centrele de colectare a laptelui. Spre indus­tria laptelui. Fără-ndoială, laptele Domelor are în el ceva din calitatea formidabilă a apelor minerale de aici, adică de ia Poiana Negri, Dorna, Șaru Domei, Neagra Șarului.

Oameni, vite, case de munte, sate pierdute prin munte, riuri limpezi (ca-n melodiile de muzică ușoară), șosele asfaltate sau din piatră spartă, finețe cu prepelegi și șipote. grajduri uitate prin finețe cu prepeleci și șipote, grajduri uitate prin malerică, fiecare sat seamănă și este, chiar este pentru orice străin de aceste locuri, o stațiune balneoclimaterică, apoi apă si lapte, butelii de apă minerală, roțile de șvaițer, triunghiurile sta- nioiate de „olandă" șl „mixtă".

Și astfel celebritatea poate veni de la o nevi­novată butelie de apă minerală ! Și mai ales de la cele ce se cheamă, nemaipomenit de sobru, ..produse lactate de Dorna". Dincolo de care se află oameni, oameni tineri și frumoși in gesturile lor cotidiene ți care, culmea, nu sint amatori nici de renume, nici de glorie. Ei își fac datoria, își respectă pasiunile și firul vieții, iar in ceea ce privește creșterea vitelor nu fac. zic ei, nimic nou.

VIAȚA ÎN SARȘaru Dornei e o comună cu

mare deschidere spre tinerețe, întinsă de-a lungul drumului ce duce spre Călimani, Șaru Dornei continuă sa se ocupe intens cu creșterea vitelor. Șantierul, e adevărat, a bul­versat-o, i-au adu« pe spatiile ei niște blocuri care tac notă discordantă eu casele cochete din sat, ceva mal multă lume străină Jmbrftcată jn pufoaice ai clame de cauciuc, un plus de venituri Îs oameni si cam atit. Comuna a rămas la ale el, la flnurile si vitele ei. In două locuri poți «fia despre mersul comunei : la primărie Si la unitatea de preparare a șvaițerului —■ brtnza cu găuri ce ni se prezintă sub forma unor roti de car de luptă per­san. Iar dacă umbli după un tinăr care să-ți dea seama despre oe face el și ce fac cei­lalți țineți ți- comunei ești În­dreptat spre Gheorghe Ba zar- că, proaspăt secretar al co­mitetului comunal al U.T.C, Gh. Bazapcă n-a părăsit comu­na decit Jn perioada cit a stat la Galați ți a făcut școala pro­fesională. In rest, numai fan Sar unda și-a făcut o casă cu fata spre soare, cu etaj. Casa e ne malul unui rlu, pe malul riu- lul Neagra. Ca să ajungi acasă la Bazarea treci un ctmp cu ierburi abia trezite, cu Izvoa­re mocnite, cu sălcii melanco­lice ca niște fete îndrăgostite. Gh. Bazarea tiu mă duce sâ-i văd mal Ihtti casa ți mobila. Ci ca orice gospodar care vrea să-ți arata adevărata carte de vizită mă duce să văd grajdul. Trei vaci aliniate, vițeii, etajul găinilor deasupra cotețului porcului, mai alături scroafa. Canalizare, tehnică făcută cu mină proprie, curățenie lună. Producția de lapte a gospodă­riei secretarului U.T.C. din Șaru Dornei bate spre 25 de litri pe zi. In extra sezon. El, Gelu li spun prietenii, e labo­rant la unitatea de șvaițer din comună. La un kilometru de­părtare de casă. Pină la mun­că, dimineața, face o formida­bilă plimbare ț aerul de mun­te 11 năvălește In casă, tn toa­tă valea pe care se află casa lui. casa prietenilor lui. casa fratelui, a cumnaților. casele celor pe care li Iubește, cu care a crescut si eu care tră­

iește In simplitate. puritate, onestitate. Soția sa. Camelia o cheamă, este, așa zice el. ața susține și ea, casnică. Dar tot el subliniază că soția sa cietlgă cu creșterea animale­lor mai mult decit el care e laborant. Arc și ea un plan pe care singură și-l stabilește și care e ambițios: citeva mii de litri de lapte de vacă pe an. In primul trimestru al acestui an, Camelia Bazarea, la cei 20 de ani ai ei, a predat peste 1 500 litri lapte de vacă. E o zi în­sorită de primăvară, iar gos­podăria celor doi tineri mă tace optimist pentru multă vreme. Totul e aranjat, e te­meinic. e simplu si frumos, e intr-un fel ca-n felicitările de sărbători, tonifiant, reconfor­tant, adevărat. Casa Întreagă, ca și grajdul, ca și gardul sint din lemn de brad și miros a rășină. Din podul grajdului dă buzna mireasma de fin de

munte. Cumpăna fintinii adoar­me încet. Casă de om gospo­dar, făcută să tină trei-patru vieți, pentru cei doi care au clădit-o acum, pentru copiii lor. pentru copiii-copiilor lor. Alături altă casă, alt grajd, altă ogradă. Fratele lui Gelu e maistru instructor și e plecat la serviciu. Are 30 de ani și il cheamă Mihai. Soția lui Mihai, Maria (cu același 20 de ani pe umeri șl pe chip) duce gospodăria cu tot. cu cele 6 vite („capete de vite“. cum se zice in partea locului). In 1981 Maria a duș la contract

Șaru Dornei

PALMARESChipul mindriei lor (ca să forțăm nota pentru eă el sint

modești) are alte trăsături. Cu cele 1428 de familii ale sale comuna Șaru Dornei a predat la contractările avute anul trecut 440 tone carne, 27 mii hl lapte, 114 tone car­tofi. Scurt. Totul ca dintr-un condei. TJn condei bine apă­sat șl bine ținut in mină. Fondul de producție al comunei înseamnă peste 5 200 taurine, peste 1 SOO oi. inai mult de 1 000 de porci. Și totul se realizează cu oameni puțini și de obicei intre două schimburi de industrie, intre două ture la Călimani sau la Dorna.

doi tăurași, unul de 560 kilo­grame. altul de 500. Peste o mie de kilograme de carne realizate cu mîiniie unei gos­podine de 20 de ani. Si casa frumoasă și curată ca un pa­har de sărbătoare. Și îngriji­rea pășunilor de pe cele 6 ha ale familiei. Și doi copii de crescut, Marllena și Marius,

rușinoși nevoie mare, dar o- braznici in felul lor cit Nic' a lui Ștefan al Petrei din IIu- mulești. De cealaltă parte a casei Bazareilor stau, tot cu casă nouă și tot tineri, ai lui Drancă, a căror biografie e asemănătoare. Tot creșterea vitelor, tot capul de familie încadrat undeva, tot nevasta tinără rămasă cu ale casei si gospodăriei, tot bunăstarea tot seninătatea în fața vieții și sentimentul datoriei că „de ce să nu creștem animale, de ce să nu fim și noi ca moșii și strămoși» noștri ?!“ Numai

casele au orgoliul de a se deosebi, de a fi care de care mai cochetă, mai aranjată. In rest riul Neagra toarce zi și noapte, de ani și ani : cu su­netul lui s-au trezit și !n su­netul lui trăiesc. La fel cum fac și Rodica Țarcă, Genoveva Drancă. Minai Iordache sau Elena Coclrdan. Cu Gelu Ba­zarea muncește (la roțile de șvaițer) Gheorghe Cojocărea- nu. Șl el si soția sa sint oa­meni cu retribuții, dar asta nu-l lenevește, nu-i face co­mozi. Au trei vaci cu lapte, au doi tăurași contractați, au contracte la fin și cartofi. Ce-i face să muncească atita ? O- bișnulnța ! Nu banul, nu in primul rînd banul, ci obișnu­ința. „O fi mai. frumos in altă parte, zic ei, dar n-am avut curiozitatea să mergem. De aici se vede, în fiecare dimi­neață, foarte frumos, virful Pietrosul". La fel de senti­mentali pot fi si fochistul Ioan Grigoraș și Mariana Grigo- raș care au spre creștere ai folosință 5 capete de vite. Din­colo de sentimente sau tot cu sentimente este așteptat însă un tractor cu lamă pentru ni­velări de teren și evenimentul acestei veri — introducerea cositoarei. Altfel la Șaru-Dor- nel și la Neagra Șarului viața decurge fără probleme. Tine­rii cresc animale, asta-i defi­niția. Și nu intîmplător se uită uneori spre virful Pietrosul să vadă dacă nu i-a părăsit. In permanență speră să-și spo­rească numărul vitelor. Spori­rea numărului de vite e legea vieții în Șar. Cînd tinerii din Șar se căsătoresc, părinții îi înzestrează cu vita de sărutată. Și sămința...

0 ÎNDELETNICIRE CE VINE

DIN RĂDĂCINIStăruie doar zgomotul con­

tinuu al benzi! de Îmbuteliat care domină orice dialog. De dimineață pină seara secția de imbuteliere a apelor minerale din Dorna Candrenilor merge fără odihnă. Afară. peste drum, sub presiune, un izvor de apă minerală. Sau o con­ductă spartă. E greu de pre­supus. O adevărată arteziană a cărei construcție constă din substanțele aflate In apa de Dorna. Un stog poros din cine știe ce minerale constituie o adevărată minune a naturii (să zicem a naturii !). Cei care imbuteliază apa minerală și o trimit in toată țara sint tineri. E fnceput de schimb. Abia veniți de acasă, abia spălațl pe miini dună munca Ia vite vor Începe Ia „Apemin" o altă muncă. Cit de cit ferchezuit! îmbracă halatele de muncitori. Dar, atenție, nu e doar o simplă schimbare de haină, ci o schimbare de statut. Toți, „toți", acesta a cuvintul. eu fost in prima parte a zilei ță­rani. agricultori, tootehniști. Dumitru Ivan, spre exemplu, are două vaci eu lapte. Acum e niteluș supărat. I-a murit subit o oaie. Pierdere. Se miră că tocmai lui i s-a putut tn- timnia așa ceva. Se va re­monta, desigur. Va scoate bani pe lapte. Anul acesta are la contract peste 2 000 de litri, dar a Îndeplinit contractul in doar patru luni. Ișl țină vitele cu lucemă și trifoi. Nivelează terenurile, seamănă gulii. Nu stă cu miinile în jin să-i pice hrană la vite din cer. îi place să tragă la coasă, ii place cind in urma lui muntele râ- mine îndungat. 25 de ani, ne­căsătorit, bun gospodar, e pri­vit ca om cu zestre. „Ar fi frumos ca toți oamenii din comună să crească vite, să nu-și irosească timpul liber

ți să nu se lase pe-o ureche, adică pe banii care-i tau de la apă minerali Unii aint de părere cu e mal ușor la între­prindere, zice el, dar uită că ocuoindu-se de vite și Îngri­jind pămîntul cum trebuie poți avea mulțumiri mult mal mari. Ați văzut vreodată in vreo poză oameni fotografiat» cu animale crescute de el 1 Ați văzut ce mindri sînt ? Ce credeți că degeaba sint atit de mindri Marcel Nedelea, e mult mai tinăr decit Ivan, ere numai 19 ani. dar e omul de bază in gospodăria părin­ților săi unde crește și îngri­

jește împreună cu ei 3 vaci. 11 oi, 3 viței contractați. 2 cai și un minz. E electrician și el, dar îi plac caii, ii place călăria, ii place galopul. Știe multe pentru virsta lui : să mulgă vacile, să clădească fi­nul, să cosească. Anul trecut a obținut 17 tone de fjn. De ce-i plac toate astea 1 Pentru că le face de mic copil, i-au intrat in singe. Cei mai buni prieteni ai lui. de peste mun­te, sint din Șar, și ei crescători de animale, ii cheamă Ion Amari ei și Măricel Cacina.

Dorna Candrenilor

TOPMai intii cifrele comunei : 528 tone carne, peste 35 mil

bl lapte, 3 709 kg lină, 95 tone cartofi, 1 808 (one fin. Atit a predat prin contracte cu statul, numai anul tre­cut. comuna Doina Candrenilor — una dintre comunele cete mai mari producătoare de ape minerale din țară. „Cultivatorii" de ape minerale din Dorna Candrenilor cresc peste 6 mii bovine, aproape 3 500 oi, vreo două mii de porci. Există în comună cițiva oameni care sint frun­tași in creșterea animatelor, care dau „tonul" și consti­tute clemente de referință pentru ambiție. Printre ei se altă și Nicolae Rusu, electrician de profesie, secretar al Comitetului comunal Dorna Candrenilor al U.T.C., care cu cele 12 vaci pe care le are e ta „concurență" in clasa­mentul nostru cu Petru Chipcr, cu Felicia Chiper, Ion Țăranu, Ion Ion liganete, dar mai aleș cu Vasils Ii. Can- drea cu care se măsoară și ca virstă.

Vacile au pentru el nume ca orice ființă pe care o iei iu seamă : Negruța, Galbena, Florica. A făcut școală pro­

fesională la Galați, dar nu s-a dus nicăieri cu școala, a venit acasă unde-i cel mai bine. Mai are trei frații și toți țin la animale ; frate-su Adrian lo­cuiește intr-un sat vecin, e strungar de fel, dar continuă să crească animale ; ceilalți doi, Eugen și Emil, sint mereu cu țesala pe vaci și in jurul cailor. Colegă de muncă la „Apemin", colegă de muncă pentru toți tinerii acestui re­portaj e Floarea Șt. Candrca cu tot optimismul ei. cu pofta ei de viață, cu puterea ei de a fi in aceeași zl și țărancă și

muncitoare. Floarea locuiește împreuna cu mama el, e pe cale de a se căsători, viito­rul ei soț lucrează la Brașov ca mecanic auto și va veni, țum e și firesc, la Dorna Can­drenilor unde va fi, ca și Floarea, muncitor și crescător de animale. Nici Floarea nu așteaptă ca muntele să-i facă rost singur de hrană pentru vite. Ea a supralnsămln'at pă­șunile și a semănat gulii care, se pare, merg bine la munte. Ar mal fi nevoie de Încă ceva furaje, de ceva concentrate care nu se găsesc nici în gă­leata de apă (minerală), nici in finul înmiresmat de mume. Știți după ce deosebește Floa­rea un îngrijitor „cu stofă" de unul de ocazie : un Îngri­jitor adevărat nu bate nici­odată animalele. E de notat că Floarea Candrea din Can- dreni are 3 vite mari cu cel puțin 1 500 litri lapte de fie­care pe -ontract, are o ju- nincă, deci Încă o vacă pentru lapte la anul, are doi tăurași contractați. Oameni care lu­crează la bandă și totuși cresc și animale. Oameni care Învață șt au meserii bune, dar nu uită ocupația care le vine dih rădăcini. Oameni care sint tot una cu continuitatea și cu speranța. Și ale căror sentimente față de o stră­veche ocupație nu pot fi nici puse Ia Îndoială și nici co­mentate.

LOCUL DE UNDE SE VEDE 0 BUNĂ PARTE DIN LUME

Medieul Ion Toncean e se­cretarul comitetului comuna! Panaci al U.T.C. și are obiș­nuința de a fi mereu pe te­ren. Fie chemat de cine știe ce urgență medicală, fie che­mat de treburile organizației. Deși terenul e cum e. adică așa cum e la munte, cu dru­muri pieptișe. eu case pierdu­te pe cine știe ce coclauri, doctorul se ajută eu o Dacie care se arată a fi mat rezis­tentă decit orice bidiviu hir- șit de munte și zile aspre. Doc­torul iși cunoaște comuna ca pe propria-i viață. Ne spune că sint în comună cițiva oameni mai in virstă care au vite multe, șituatie la care rîvnesc multi, inclusiv cel tineri. A- ceștî oameni care țin vite multe șl muncesc tot anul cu indărătnicie se numesc Dumi­tru Lungu (14 capete de vite), Nicolae Barol (16 capete de vite). Vasile T. Anichitei cu 12 bovtne. Roiu Paștinaru Victor cu vreo 10 (unii nu zic vile sau bovine, ci zic pur și sim­plu „bucăți"). Dintre cei ti­neri care calcă pe urmele virstnicilor ne sint aduși la cunoștință Vasile Negrea, cu 13 bucăți și Petru Apopi Paș­tinaru cu 11. Cam așa încep pretențiile de la viață ale ce­lor aproape 150 de oameni ti­neri din frumoasa comună Pa- naci, comună aflată la margi­nea județului Suceava. Cu toate că e mică in privința populației, așezarea se întin­de pe suprafață mare, avind pămint destul și o grămadă de cătune ce dau probleme nu numai doctorului Toncean, ci și celor de la primărie care pină să ajungă la vreo casă pc vreun virf de munte pot foarte

bine să dea nas in nas cv ursul. Cătunele se numesc Co- verca, Păltiniș. Drăgoiasa, Glodu. Catrinari. Dacă e vreo acțiune a U.T.C. sau un bal, care tot acțiune a comitetului comunal al U.T.C. este, se scrie frumos un afiș cit mai atrac­tiv și se lipește cu încredere pe ușa căminului cultural care e la drumul mare, sau pe peretele magazinului universal

puțin prinsă de un freamăt a- tunci cind spune că zestrea lor de pornire in gospodărie începe cu două vaci și trei viței (numai), că restul animalelor ar fi ale bunicii, că ea îngri­jește de toate (bunica e ba- trînâ), că vrea, și acesta e un Kind de nedespărțit al ei, sa aibă mai multe vite decit bu­nica, și asta nu la 70 de ani, ci acolea in cițiva ani. Dorin­

Panaci

CIFRE DE ACREDITAREComuna Panaci urcă spre creierii munților. Sub scin-

teierca zăpezilor dc pe virful Pietrosul, pc pășunile acestei comune „se călătoresc" citu-i vara dc lungă mai mult dc 3 908 de cornute mari, aproape o mic de oi, 279 de cai. Comună mică acest Panaci. cu numai 800 de gospo­dării, dar eu pretenții mari dc Ia anul 1982 cind va preda la contractele încheiate cu statul peste 18 mii hl lapte. 332 tone came, 06 mii ouă. 960 tone fin.

și se așteaptă Ou deplină răb­dare. Despre activitatea ob­ștească într-o comună atit de răsfirată, într-o comună in care între o casă și alta poate fi si un hectar de pădure, o fîneață și o prăpastie, poate vorbi, din proprie experiență Margareta Vărvărescu, cea ca­re acum e numai „casnică", a- dică îngrijește de o gospodă­rie în care dau muget dimi­neața nu mai puțin de 12 vite (cu mic cu mare). Familistă de numai vreo 6 luni — soțul, Vlorel Vărvârescu fost mun­citor in pădure, acum cursant la școala de tractoriști de la Vatra Dornei — Margareta e

ță la care subscrie tn tot tim­pul său liber și Viorel Vărvă- rescu. Bunica. EUsabeta Ba- roi, tine să-și laude nepoata spunind că aceasta poate să cosească mai ceva ca un băr­bat. că tot finul pentru cele 12 vite II cosește Margaretă, că Margareta mulge singură 10 vaci bune de lapte, că Marga­reta a făcut și garduri, că anul acesta au de îngrijit 4 viței mici ctt niște căprioare. Mar­garetei îi place măi ales pri­măvara cind vine vremea să tesale muntele, adică să facă muntele curat din virf șl pinf: la poale. Altfel producția de lapte a microfermci tinerei fa­

milii Vărvărescu e plină de promisiuni dacă luăm in calcul si rezultatele de anul trecut (aproape 10 mii litri lapte la contract, tot la oontract fiind predați și 3 tăurași, o junincă și un porc. Familia Vărvă­rescu a spus un ..Da" din toa­tă inima pentru marile răs­punderi ale satului contempo­ran. Asta trebuie să însemne și casă de piatră pentru doi oa­meni care cu miinile lor zidesc pe mai departe o tradiție. Tra­diție pe care o înnoadă și Ge­noveva Lungu, cea care ișî are casa pe alt munte, atit de departe incit nici cu trompe­ta nu se aude de la Margareta la Genoveva, Genoveva îngri­jește de vite, iar în ferestrele de timp liber împletește lină. „Pe pășunea de vară e un ocol larg ce se încheie In jurul u- nor brazi mari și prietenoși. Acolo slau vacile toată vara fie că e cald, fie că e vreme rea. De pe fereastra casei mele se văd Buhociul, Dealul Ver­de, Dealul Vînăt, Dealul Piriu- lui Negru. O bună parte din lume". Genoveva Lungu are o vacă neagră și 3 vaci „roșu cu a!b“ și e convinsă că pe fe­reastra casei ei. din virful muntelui ei se vede o „bună parte din lume". Frumoasă convingere. Și. s-ar putea ca și pe geamul caselor Iul Gavril V. Niculiță, Ion D. Apetrel. loan A. Bordei și Maria Bor­dei, Vasile Roșu sau Dumitru Filimon să se vadă o altă bună bucată de lume. Altfel n-ar sta ei atit de tineri, de liniștiți și de plini de senin sufletesc a- colo la izvoarele laptelui, in Jocul unde Calea Lactee se in- tilneste cu rouă din iarbă.

UN SENTIMENTDE NOBLEȚE

Tinerețea își spune cuvintul ci, întotdeauna generos, În­totdeauna demn într-o zonă de mare tradiție a zootehniei noastre. Intr-o zonă de putere a zootehniei noastre. In bazinul Domelor trăiesc sute de tineri a căror viață, a căror tinerețe de fapt arde la focul unei pasiuni ce vine parcă din adincuri. A crește vite cu un sentiment înalt și curat de noblețe nu-i o stare de oriunde, dar in Dorno e stare de toată ziua de multe și bune sute dc ani. Nu-i ușor să alegi intre fabrica mecanizată de cherestea sau mobilă și turma dc vite de acasă. Tentația celor opt ore de program și apoi „liber" e mare, e cit buimăceala virstei adolescentine, dar virstă trece și tinerețea intră in albia ei firească, in rosturile ei care in Borna țin de a da stemă de floare nouă unei îndeletniciri cu nebănuite satisfacții, identificată deseori cu veșnicia, cu lucrul făcut să dureze, cu ceea-oe-nu-trădcază-țJ-nu-mințc-niciodată, cu ceea ce (sau cele) ce nu pot ti dobori te de nici o furtună, eu ceea ce e sinonimă cu starea dc adevărat gospodar, de om care-și știe prea binC mersul. In Dorna tinerețea, după cum ați ți văzut, nu e o stare ce se demonstrează, ci o stare ce se face odată cu anotimpurile, cu Creșterea și tă­ierea ierburilor, cu o casă nouă, cu un plus de Civilizație, cu tot ce înseamnă civilizație. Și totul mcrgînd pc șenila zootehniei, pe masivitatea acestei îndeletniciri in care ti­nerețea dă adevărată măsură.

Pagină realizată dc EUGEN MtnAE8CU

r

SÎMBĂTĂ 22 MAI 1982„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 5

în Editura politică a apărut volumul O CAMPANIE AGRICOLĂ CONTINUĂ!„Din gîndirea filozofică

a președintelui României54 NICOLAE CEAUSESCU

Dialectica edificării societății socialiste multilateral dezvoltate

FURAJELE ȘI ZOOTEHNIApreocupări cotidiene pe agenda

AGENDALa Timișoara s-a desfășurat,

vineri, colocviul „Muzicienii ro­mâni și pacea", organizat de Comitetul județean Timiș pen­tru cultură și educație socia­listă, in colaborare cu Uniunea compozitorilor. Conservatorul „Ciprian Porumbescu", Colegiul criticilor muzicali din Asociația oamenilor de teatru și muzică.

în telegrama adresată cu acest prilej tovarășului NICOLAF. CF.AUSESCU, secretar generai ■ 1 Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socia­liste România, de partlcipanții la colocviu, se spune : împreună cu toți cetățenii țării — români, maghiari, germani, sirbl și de alte naționalități — compozi­torii. muzicologii, interprețil, toți muzicienii aprobă întru to­tul șl sprijină cu întreaga lor fi­ință politica internă și externă a partidului șl statului nostru, se bucură sincer că, datorită stră­lucitelor dumneavoastră iniția­tive de pace, România socialistă și-a cucerit un imens prestigiu internațional. în climatul pro­pice creat de partidul și sta­tul nostru progresului multila­teral al artei, muzica roma­nească cunoaște o înflorire fără 'precedent, adueîndu-și, prin Mijloacele sale specifice, o con­tribuție tot mai importantă la îmbogățirea patrimoniului nos­tru spiritual, la opera de edu­care și formare socialistă a omului nou, cu o conștiință înaintată, participant conștient la edificarea socialismului și comunismului.

Vă asigurăm, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușeacu, că. în spiritul orien­tărilor pe care le-ați dat arte­lor românești și al tradițiilor celor mai elevate de care dis­pune muzica noastră, vom ri­dica pe noi trepte activitatea de creație șl educație muzicală, inspirindu-ne din grandioasa

epopee a construcției socia­liste, din viața plină de avint creator a poporului nostru.

Prin Decret prezidențial tova­rășul Dumitru Aninoiu a fost numit in calitate de ambasador, delegat permanent al Republicii Socialiste România pe lingă Or­ganizația Națiunilor Unite pen­tru educație, știință și cultură, în locul tovarășului Corneliu Măneacu.

Ambasadorul Republicii Popu­lare Bulgaria la București, To­dor Stoicev, a oferit, vineri la amiază, un cocteil cu ocazia a- propiatei Zile a învățămintului și culturii bulgare, a scrierii sla­vone.

Au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Ministerului Educației și învățămintului, ai altor insti­tuții centrale. Au fost prezenți, de asemenea, membri ai corpului diplomatic.

Cu prilejul Zilei naționale a Republicii Democratice Sudan, vineri după-amiază a avut loc în Capitală o manifestare culturală, organizată de Institutul român pentru relațiile culturale cu străinătatea, în cadrul căreia ziaristul Constantin Oprică a împărtășit impresii de călătorie din Sudan.

Au participat membri ai conducerii I.R.R.C.S. și Ligii române de prietenie cu po­poarele din Asia șl Africa, re­prezentanți ai Ministerului Afa­cerilor Externe, oameni de artă și cultură, un numeros public.

Au fost prezenți Isam El Dtn Hassan, ambasadorul Sudanului la Bucruești, și membri ai am­basadei.

NOUL MERS AL TRENURILOR SI AUTOBUZELOR

După cum sîntem informați de Ministerul Transporturilor șl Te­lecomunicațiilor, duminică 23 mai, la ora zero, intră în vigoare noul mers al trenurilor de că­lători și marfă. Pentru buna in­formare a publicului călător, or­ganele de resort au editat o nouă broșură a „Mersului trenurilor", lucrare intocmltă pe baza nece­sităților actuale ale economiei noastre naționale și a solicitări­lor și propunerilor venite din partea publicului călător.

De notat că, printre măsurile adoptate pentru o bună desfășu­rare a traficului feroviar și spo­ririi vitezei de circulație, se nu­mără și cea de extindere a transportului de călători pe încă 146 km linie recent electrificată, respectiv pe distanțele Copșa- Mică — Tefuș — Coșlariu; Paș­cani — Suceava nord; Brăila — Galați. Astfel, aproximativ 37 la sută din volumul traficului de călători va fi preluat de locomo­tivele electrice, 34 la Bută va fi efectuat cu locomotive Diesel e- lectrice, 24 la sută cu locomotive Diesel hidraulice și 5 la sută cu automotoare.

în ceea ce privește trenurile de persoane și cursele muncitorești de interes general, pînă la 100 km, ele vor reprezenta 65 la sută din totalul traficului. Restul de 35 Ia sută vor fi trenuri accele­rate și rapide, programate pe distanțe lungi din traficul intern și internațional.

Măsuri speciale privesc și se­zonul estival, in care capacitatea de transport pe calea ferată va fi sporită în mod corespunzător. Numai pentru litoralul Mării Negre, de pildă, sînt prevăzute 25 de perechi de trenuri de că­lători, care fac legătura dintre București, sau unele centre mari urbane, cu orașul Constanța și stațiunile marine.

*Tot la data de 23 mai a.c. in­

tră in vigoare șl nou! mers al autobuzelor I.T.A. După cum ne comunică Centrala transporturi­lor auto, la redactarea noilor grafice s-a avut in vedere utili­zarea rațională a parcului auto,

în raport direct cu necesitățile și solicitările de trafic ale publicu­lui călător.

Broșurile cuprinztnd noile gra­fice de circulație a trenurilor și autobuzelor I.T.A. au fost puse în vînzare Ia agențiile C.F.R. și, respectiv, in autogările I.T.A.

SPORT• IN PENULTIMA rl a tur­

neului internațional de polo pe apă de la Tbilisi, echipa Româ­niei a obținut o nouă victorie, învingind cu 14—13 (2—4, 2—3. 3—3, 7—3) lidera de pină atunci a clasamentului, formația Spa­niei. Punctul decisiv a fost marcat de golgeterul turneului (26 goluri pină in prezent), ti- nărul poloist român Vlad Ha­giu (19 ani), in ultima secundă de Joc. Agenția T.A.S.S. re­marcă jocul excelent al selec­ționatei române in ultima re­priză. cind a răsturnat un rezul­tat ce părea imposibil de re­montat.

Alte rezultate : U.R.S.S. — Olanda 9—6 ; Selecționata stu­dențească a U.R.S.S. — Cuba 14—7.

In clasament, înaintea ultimei etape, pe primul loc se află re­prezentativele României și U.R.S.S., eu cite 10 puncte, urmate de Spania — 9 puncte.

• ETAPA A 10-A. Frankfurt Pe Oder — Neubrandenburg (108 km), cea mai lungă a actua­lei ediții a ..Cursei Păcii", a revenit rutierului Olaf Ludwig (ft. D. Germană), care obține a treia victorie de etapă, după ce tot el ciștigase. la Fraga, pro­logul contracronometru. Cu timpul învingătorului, 4 h 39’57”, a fost cronometrat și primul pluton, unde se aflau și cicliștii romani Cornel Nicolae (locul 10), Ionel Gancea, Traian Sirbu, Mircea Romașcanu și Constantin Paraschlv.

NADIA COMANECIde vorba cu cititorii

Citeam, deunăzi, rubrica lui George Mihalți și mă amuzam te­ribil că o prietenă de-a sa ii spunea ceva de genul „imi place rubrica ta și mai ales rubrica Nadiei Culmea e altceva si anume că. în urmă cu vreo două săptămini, primisem și eu o scri- kOare — de data aceasta anonimă —. in care mi se spunea : „Ru­brica ta c atît de interesantă și de veselă, incit seamănă ca două picături de apă cu a lui George Mihăiță. Care e cea mai interesantă și cca mai veselă!”. Șt. ca triunghiul să sc închidă. Octavian Ur- sulescu. pe care l-am intiinit zilele trecute și care mi-a promis că imi va Înregistra clteva casete cu ultimele noutăți discografice, mi-a arătat o scrisoare in cure un corespondent li spunea că ru­brica Iul, „Top T". e pe locul intii în topul rubricilor de divertis­ment ale ziarului, fiind urmată de rubrica mea și rubrica lui George ! Ar mal rămine doar rubrica lui M. Nedelciu și... carnetul rutier, de joia, pentru ca topul ziarului să fie complet. Cel mai important, însă, e că ziarul nostru, al tinerilor, se citește, că toate rubricile plac la fel de mult — sau, mă rog, una mai mult ca alta că, la chioșcurile de difuzarea presei, cei care solicită cotidianul nostru nu prea au sorți de izbîndă '.

Șl-acum, incep corespondența de astăzi cu o scrisoare primită mai demult, de la Toni Rusănescu, din Roșiori. Toni îmi scrie : „Mlrcca Lueescu a fost primit la cîrma echipei naționale cu maro încredere și speranță de iubitorii de fotbaL Ziariștii l-au primit chiar cu surle și trompete, dar abia • terminat omul de arat ogorul șl a început să semene samință, că au și inceput loviturile sub centură. Cred că Mircea Lucescu are nevoie, in primul rind. de un climat adecvat, de liniște și de încredere deplină, pentru a putea dovedi că este capabil, cum și este, de fapt. Cine se grăbește

de lucru aReallzareo indicatorilor de producție în

zootehnie, avind ca expresie finala îndepli­nirea planului de livrări la fondul de stat a cantităților prevăzute în contracte, tre­buie să constituie una din principalele preocupări ale crescătorilor de animale. Aceasta, deoarece, pe lîngă importanța economică la nivel național a asigurării cu produse de acest gen pentru aprovizio­narea cu materii prime a industriilor pre­

crescătorilorlucrătoare și a populației cu bunuri de consum, livrările ritmice și la valoarea can­tităților prevăzute in contractele la fondul de stat reorezintă o modalitate gospodă­rească și eficientă de valorificare a muncii depuse în unitățile agricole, prin fondurile financiare ce revin la producător, necesare reluării și amplificării proceselor de pro­ducție. Această relație economică se fundamentează însă in primul rind prin ac-

Cămările ierniise umplu încă de pe acumDintre unitățile agricole vrîn-

cene, cooperativa din Ciorăști se situează de câțiva ani buni pe primele locuri la nivelul ju­dețului Vrancea șl chiar al țării pe linia producțiilor obținute la porumb, grîu, alte culturi de cimp. Obiectivul analizei noas­tre întreprinse Ia Ciorăști l-a constituit insă, de data aceasta, stadiul realizării sarcinilor de plan in zootehnie. Tema pro­pusă a surprins, s-o recunoaș­tem, conducerea unității. Pen­tru că și Rădutu Chiriac, pre­ședintele cooperativei, și Nico­lae Negru, contabilul șef, nu sint deloc mulțumiți cu ceea ce se întimplă în sectorul zooteh­nic. Motivul ? Realizarea pla­nului pe primele 4 luni : viței — procent 100 la sută: purcei — plan 1 050, realizat 700 ; lapte vacă — plan 650 hi, realizat 560 hl. Valoarea livrărilor la fon­dul de stat scade și mal simți­tor : lapte vacă — plan 480 hl, livrat 310 ; came bovină — plan 100 tone, livrat 85: came porcine — plan 600 tone, livrat 400 șl came ovine — plan 20 tone, nu s-a livrat nimic.

Cauzele ? Interlocutor — un tînăr. Dumitru Vasile, șeful fer­mei bovine. Ora 14,30. începe să prindă contur primul siloz din jueernă și secară. O formație alcătuită din 12 cooperatori ac­ționează la descărcat și așezat in siloz. „Trebuie să fiu prezent în permanență în acest punct de lucru, ne declară fermierul. Cum plec, cum nu mai iese ni­mic ca lumea. în primul rind tasatul, o lucrare de care de­pinde nu numai starea silozu­lui. cit mai ales calitatea fura­jelor și ca atare asigurarea rea­lizării producțiilor planificate". Insistăm în continuare, căutind să aflăm ce se întimplă pe te­renurile eliberate. Dar numai a doua zi se va intra cu plugurile și semănătorile. Deci...

E o vorbă : ce poți face azi, nu lăsa pe miine, mai ales cind ești pățit de atîtea ori. Con­tinuăm investigațiile noastre la

grajduri. Revenind la cifre, ne-am oprit la producția de lapte. Deci, din planul de li­vrări de 480 hl, nu s-au reali­zat decit 310. Cauzele? Dumitru Vasile e temeinic documentat, în primul rind (aceleași !) fu­raje. Ce consecințe are o fura­jare necorespunzâtoare ? Să de­taliem. Fătărilc neeșalonate care apar datorită furajării în salturi. în luna decembrie s-a creat un gol in furajare care a afectat serios montele. în mai iunie, iulie cind se montează cele mai multe vaci urmează, evident, un virf de fătări. Dacă loturile matcă ar fi furajate constant, rațional șl in lunile februarie-martie. fătările s-ar Înscrie in grafice și nu s-ar mai înregistra avalanșa din lunile ur­mătoare. Pentru a rezolva a- ceastă problemă, de o impor­tanță deosebită este crearea unui stoc de furaje bogat nu­tritive, care să fie rulat in func­ție de necesitățile curente. De ce nu pot fi asigurate aceste resurse de hrană ? Anul trecut, cooperativa a avut cultivată o suprafață de 20 ha cu lucemă pentru sămînță. Producția rea­lizată a fost predată la centrul de specialitate din Brăila. în acest an. conform noilor vederi pe linia extinderii turilor furajere, la Ciorăști tre­buiau să fie semănate cu cern! 180 ha, dar nu s-au se­mănat decit 20 din lipsă sămînță. Așadar o unitate produce sămînță nu poate onoreze sarcinile tocmai lipsă de materiale realizate pe plan local. Direcția agricolă a județului nu are cum să ar­gumenteze această situație pa­radoxală. Pentru a echilibra cit de cit balanța, cooperativa s-a împrumutat de ceva sămințâ de la vecinii lor din Bălești, reu­șind să mai insămințeze încă 30 ha. Rămîne insă o restanță de 130 ha...

Nu este insă singura proble­mă a bazei furajere, pentru că alte 50 ha cultivate cu lucernă,

pre­clu­

lu-de... care să-și

din

In clasamentul general indi­vidual conduce Zagretdinov (U.R.S.S.), urinat de (U.R.S.S.) — la 16’’.(R.D.G.) — la 29", (R.D.G.) — la 29”,(U.R.S.S.) — la 30”. i chiv ocupă locul 12. Mircea Romașcnau — la 2’38”, -locul 30, la 7*22 ”. în clasamen­tul pe echipe se menține lideră selecționata R. D. Germane.

Sun Barth

Loetzsch Miscenko

C. Paras- la 1’01”,

■ locul 16, șt Traian Sirbu —

MERIDIANFormația României este situată pe locul A.

Astăzi, se desfășoară penul­tima etapă, a 11-a, contracrvno- metru individual, pe 31 km, la Neubrandenburg, o probă ex­trem de dificilă, care va produce mari schimbări in clasamente, favoriți fiind cicliștii din R. D. Germană, Polonia, Franța și Cehoslovacia.

* IN penultima zi a compe­tiției internaționale masculine de volei de la Berlin, selecționa­ta României a întrecut cu sco­rul de 3—0 (15—4, 15—2, 15—11) prima reprezentativă a R. D. Germane.

Alte rezultate :R.P.D. Coreea­nă — R.D. Germană (B) 3—2 (15—12, 9—15, 15—10, 12—15,

de animalețiunile constante ce trebuie desfășurate în unități privind asigurarea furajelor și o bună îngrijire a animalelor. In caî contrar efectele sint negative, otit in balanța eco­nomică o producătorilor cit și Io livrările către fondul de stat. O demonstrează și cele două relatări ale reporterilor noștri din unele unități agricole ale județelor VRANCEA și SUCEAVA, zone cu bogată tradiție și pondere însemnată în zootehnie.

de exploa-ajimse Ia al 5*lea an tare, au fost în noiembrie pă- șunate intensiv de 1 000 de ber- becuți, Pășunatul prelungit a depreciat aproape in totalitate cultura, după cum afirma Du­mitru Vasile. în urma verifică­rilor făcute, s-a hotărît să se întoarcă cultura și să se se­mene cu porumb. Dar timpul trece, vine vara și vorbele nu ajung să acopere necazurile. O altă cauză in nerealizarea pro­ducțiilor planificate o consti­tuie și dotările necorespunzâ- toare ale grajdurilor, organiza­rea întregului proces de muncă. De pildă, în noiembrie anul trecut, vremea nefavorabilă i-a surprins Pe lucrătorii din sec­torul tineret ovin pe ..picior greșit". Aproape o lună de zile n-au avut lumină și nici apă in grajduri. A fost nevoie să se transporte apa cu cisternele de

la mare distantă. Dacă din cele 20 tone carne tineret ovin des­tinată în exclusivitate exportu­lui nu s-a reușit să sc livreze nimic, cauza ține deci de în­grijire și bineînțeles, de lipsa furajelor concentrate. Primind doar o cantitate insuficientă, cooperatorii n-au putut asigura greutatea ..stas" prevăzută, așa că și acum, în mai, tineretul ovin așteaptă...

în spiritul recentelor măsuri privind dezvoltarea acestui im­portant sector al agriculturii se cuvin întreprinse la Ciorăști o serie de măsuri care să conducă la înscrierea zootehniei pe linia indicatorilor de plan. Or, pen­tru a se putea ajunge aici, este nevoie în primul rind de acu­mularea unul stoc de furaje co­respunzător.

DUMITRU ION DINCA

0 relație în mod firescdirectă

Una din preocupările princi­pale ale acestor zile pentru lu­crătorii ogoarelor sucevene o constituie respectarea ritmului de recoltare a furajelor. Cu re­zultate bune se înscriu unități­le agricole din consiliile unice Todirești și Ciprian Poriimbes- cu. Ritmul susținut și calitatea lucrărilor dovedesc pe de o parte buna organizare a echi­pelor de lucru, iar pe de alta hărnicia localnicilor. Astfel me­canizatorii. cooperatorii șl spe­cialiștii din C.U.A.S.C. Ciprian Porumbescu acționează intens pentru recoltarea furajelor, pe suprafața de 770 ha cu plante de nutreț : porumb siloz, sfeclă șl gulii furajere, borceag și ovăz masă verde. Acest fapt a con­dus la o creștere a producției de lapte, Concretizîndu-se într-o cantitate de 7 000 litri lapte li­vrați suplimentar în aceste zile către fondul de stat la A.E.I. Măzămești. „Toată baza fura­jeră — ne spune tovarășul Constantin Mănăstireanu. pre­ședintele C.U.A.S.C. Ciprian Porumbescu, o asigurăm din re­surse proprii, iar întreaga su-

recoltată meeani- combine AF 22, 18 combine E 28 și 32

au intrat In asemenea, pe cele

prefață este zat. Cele 22 cositori și 3 de mecanizatori cimp. De ....1 042 ha de pajiști s-a intrat la pășunat cu tot efectivul și de oi“. Pe tarlaua ceaua", mecanizatorii Gheorghe, Dumitrescu .Boca Ilie și pe tarlaua „Drago- sar". Brădătan Constantin, Scro- peanu Pavel se aflau in prime­le rinduri. Faptul că I.A.S. Ili- sești a obținut locul intii pe țară între crescătorii de vaci cu lapte constituie pentru toți me­canizatorii suceveni un imbold.

în fermele vegetală a C.U.A.S.C. Ciprian Porumbescu recoltarea se face eu grijă deo­sebită pentru a nu se denrecla plantele de nutreț. Așa cum ne spuneau Buzdugan Vasile, KIș Radu și Rîpan Emillan asigu­rarea unităților nutritive și a cantităților planificate pentru insilozare constituie comanda­mente ce mobilizează la acce* Jerarea ritmului la recoltat.

de vaci „Bălft-

Cucu lvan fS

C. BORDEIANU

Revedere

15—9) ; Bulgaria — Cuba 3—1 (7—15, 15—8, 15—2, 15—4).

în clasament conduce echipa Bulgariei, cu 8 puncte urmată de formațiile României, R.D. Germane — cu cile 7 puncte. Cubei șl R.P.D. Coreene — cu cite 5 puncte.• LA SFlRȘITUL vizitei pe

care a intreprins-o la Moscova, Peter Uberroth, președintele Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice de la LoS Angeles, din 1981, a participat la o conferință de presă, in cadrul căreia a arătat că în timpul șe­derii in capitala sovietică a avut convorbiri cu Serghci Pavlov, președintele Comitetului Olim­pic din U.R.S.S., precum și in- tilniri cu reprezentanți ai miș­cării sportive sovietice, care au constituit „începutul unor con­tacte bune, prietenești". De a- semenea. P, Uberroth a decla­rat că la Olimpiada de Ia Los Angeles, delegația U.R.S.S. va fi cea mai numeroasă, lucru explicabil, pentru că in Uniu­nea Sovietică mișcarea sportivă este foarte puternică.

La sfirșitul vizitei a fost dat publicității un comunicat in care sc subliniază „dorința celor două părți de a contribui la dezvoltarea mișcării olimpice, a activității sportive internațio­nale". Foto : VASILE RANGA

aziINF ORMATII-NOTE-SAH-FILATELIE-UMOR INSEMNARI-MUZICA-JOCURI-EPIGRAME

LA CLUBURILE TINERETULUI• La Clubul C.F.R. Bacău. Comitetul județean U.T.C. or­

ganizează faza județeană a Festivalului de muzică și poezie tifiără „Primăvara tinerelor talente". • In orașul Vlăhița se desfășoară miine Festivalul narciselor. 0 La Biblioteca ti­neretului se vernisează expoziția de grafică „Personalități culturale bucureștene", a celebrului umorist Alexandru Clen- ciu. • Ateneul tineretului. Titan-club, Telinic-club, Ecran- club. Universal club, găzduiesc, incepind de azi, expoziții de pictură, artă fotografică, afiș, sculptură. 0 Seri cultural-dle- tractive, carnavaluri sint programate la toate cluburile ti­neretului 0 Tinerii sectorului U.T.C. I.T.B. organizează o vi­zită tematică la Muzeul militar central cu tema : „Lupta po­porului român pentru independență".

„TINEREȚEA PATRIEI4

Din cei peste 250 de parti­cipant! la concursul de crea­ție literară „Tinerețea pa­triei". organizat de Comite­tul de cultură și educație so­cialistă al municipiului Bucu­rești, juriul, alcătuit din scriitori, redactori de la pu­blicațiile literare șl centrale, a desemnat ciștigătorii. in or­dine pe următorii : Constan­ța Iorga (premiul I). Rozalia Andrei, Kodica Mandi, Gh. Oliță Verona. Petre Miliai Sacu (premiul II), Costcl Mă­gură. Tică Ion Iacob. Ale­xandru Doboș (premiul III)— poezie ; Lelia Munteanu, Nicolae Stelea (premiul I), Radu Cange. Dan Sandu, A- drfana Vlșoiu (premiul II), Ioan Cernăuți (premiul III)— proză ; George Arădeanu, Georgcta Smochină (literatu­ră pentru copii) ; Cheroiu Gabriel, Mariana Devesel

(premiile revistei Luceafă­rul) ; Mariana Staneiu (pre­miul „Scinteil tineretului") ; Octavian Berindei (premiul revistei Sâptămina).

IdilăFoto : GABRIEL LEANCU

„COMEFIN"Vinari, la sediul Facultății

de mecanică a Institutului politehnic din București a Început prima Conferință na­țională de mecanică fină — COMEFIN. Cuvintu! de des­chidere a fost rostit de către decanul facultății de mecani­că, prof. dr. ing. Andrei Ma­nele. care a salutat acest im­portant eveniment științific cit și inițiativa de a reuni într-o sesiune de comunicări științifice preocupările din cel mai dinamic domeniu al

economiei naționale. Sesiu­nea de comunicări științifice, pe trei secții respectiv „Ele­mente constructive pentru mecanică fină, automate de control și roboți industriali*. „Aparate optice, mijloace de măsurare-metrologie. apara­tură biomedicală" și „Echi* pamente pentru prelucrarea datelor și hidropneumatico de automatizări, tehnologia micromecanicii", cuprinde un număr de 132 comunicări ști­ințifice din întreaga țară.

Caligrafii de buzunarPASIUNE ȘI RIGOARE ȘTIINȚIFICĂ

Za» Arcadia — ju­dețul Cluj — in­tr-un castel mauro- blzantin (se pare, unul dintre putine­le din tară), situat in mijlocul unui pare natural admi­rabil. ișt desfășoa­ră activitatea un ti- năr colectiv de cer­cetare. Stațiunea de cercetări aparține Facultății de geo- grafie-geologie a Universității cluje­ne. Acest colectiv, format in exclusivi­tate din tineri, are la indemină un cimp larg de inves­tigație. După cum am aflat de la ptof. univ. Dumi­tru I. Roșea, de la facultatea clujeană amintită, cercetă­torii de la Arcadia fac parte din colec­tive științifice care au In studiu teme de amploare, dar, in același timp, și teme proprii de cercetare. Valoa­rea contractelor și a

convențiilor de co­laborare cu între­prinderi, ferme, școli etc. se ridică la sume considera­bile.

Biologii stațiu­nii desfășoară in­teresante cercetări privind stimularea producției la vermit de mătase de dud, stejar și ricin și îm­bunătățirea calității acesteia, in colabo­rare cu Institutul de cercetări textile București, Filatura de mătase naturală Lugoj și cu spriji­nul Comisiei cen­trale pentru pro­ducție și cercetare sericicolă.

tn cadrul unui contract al catedrei de geografie fizică a facultății de pro­fil, care are drept obiect cartarea ju­dețului Cluj, geo­grafului stațiunii i-a revenit carta­rea proceselor de versant și eroziu­nea solului in bazi­

nul riului Vad. In același timp, conti­nuă cercetarea pro­ceselor de versanți și eroziunea solului de la Salva la Be- clean. S-au cartat deja bazinele Șieu- lui. Budacului, Bis­triței, Lipșei, Some­șului Mare.

Preocupările ti­nerilor cercetători de aici acoperi, desigur, o arie mai largă de probleme. Numeroase lucrări publicate in reviste de specialitate, co­municări susținute la diferite reuniuni științifice concre­tizează eforturile de pină acum, ince­pind din 1965, cind s-a înființat stațiu­nea. O vizită in la­boratoarele stațiu­nii, In timpurile er- perimentale, In parcul dendrologic, iți dczvălu'e o ima­gine riguroasă, spe­cific universitară, a intregii activități desfășurate aici. (Delia Rus).

SĂ COLORĂM

să-i conteste capacitatea ii dorește răul nu numai lui, ci mal ales fotbalului românesc...". Sint perfect de acord cu tine. Toni, și am început cu pasajul din scrisoarea ta pentru a-i putea felicita șl eu pe fotbaliștii noștri după turneul din care s-au întors acasă • Mircea Bota : Intr-adevăr, tinerii noștri judoka au fost stră­lucitori, in frunte, bineînțeles, cu campionul european Mircea Frâțlcă. Eu n-am spus că fac Judo, ci că mi-ar fi plăcut să practic acest sport, care dispune de campionate europene și mondiale și pentru fete 0 Sanda Bratu: „Naționalele" de gimnastică sînt programate la începutul lunii viitoare, la Constanța. Voi fi acolo, bineînțeles, după cum am mai anunțat 0 Stela Prundea : Uite, ia o colecție de gumă de mestecat nu m-am gîndlt- Dar. cum niciodată nu e prea tlrziu, probabil că am s-o tac și pe asta, mai ales că sint mare amatoare... • Vera Sturzu : Nu sint prea la curent eu lumea canotajului nostru dar. din cite am aflat, favorita ta. Adriana Chelariu. a avut o perioadă de spitalizare, depășită acum, ceea ce înseamnă că, in curind, va reveni pe pistele do apă. Ii urez, alături de tine, mult succes ’ • Angela Țimpu : Sint con­vinsă că vei găsi repede foarte mulți prieteni, cu atît mai mult cu cit ești specialistă în modă. Public, deci, adresa ta cu multă plăcere : str. Dumbrava Ro«ie nr. 5, Bacău cod. 5 500 0 Ion Prodca: Cred că un răspuns avizat poți primi de la conducerea revistei „Viața militară". Adreseazâ-te, deci, respectivei publicații • Ga­briel Ion Stoica : Bănuiesc că, de la ultima ta epistolă, in care îmi comunicai că ai primit 263 de scrisori, numărul acestora a crescut vertiginos. Ideea cu clubul ..Nadia Comăneci", infilnțat în comuna Tudor Vladimirescu, din județul Galați, mă flatează, firește, și promit că voi veni in vizită la, voi. Pină atunci, insă, mult succes elevelor tale ! • Cristina Bălănescu : Elementul despre care îmi scrii e chiar... elementul Korbut ! Oricum. îți mulțumesc că te-ai gîndlt să-mi oferi un element nou. pentru a mă ajuta. Scrie-mi mai des ! • Nicolae Matache : „Cu cine ții, Nadia, între Dinamo și Universitatea Craiova și care ți se pare cel mal bun Fotbalist dinamovisi in momentul de față 7". Păi. între Dinamo și Craiova, țin cu... Steaua și Sportul studențesc, Iar In privința celui mai bun fotbalist dlnamovlst. cred că, de departe, el rămine Dudu Georgescu. N-o spun eu, ci cele două ghete de aur ale sale • Euridicc (?!?> : Mă pui la grea încercare, pentru că nu știu ce sfat să-ți dau. La noi nu există o școală pentru acrobați de circ, de cele mai multe ori ei fiind aleși dintre foștii gimnaști. Dacă n-af făcut, insă, nici gimnastică, cred că e foarte complicat să te apropii de acest do­

meniu greu și spectaculos, mai ales că ai aproape 20 de ani. Dacă, totuși, 'iți place atit de mult lumea artiștilor de circ, cred că ai avea mal multe șanse cu jongleria, iluzionismul sau dresajul...• Adrian Mareu : Preci2ind că ești student și dorești sa cores­pondezi cu tineri, rămine să te adresezi revistei Viața studențească• George Cojocaru : Frumoasă și interesantă scrisoarea pe care ml-o trimiți. Mi-a plăcut șl aștept acum o temă bună pentru dia­logul nostru săptăminal • Doru Ilie : î.ntr-adevăr. recentul rezultat al lui Corneliu loan. 600 de puncte din 600 posibile, la pistol vi­teză, este de-a dreptul extraordinar. Din cite știu. însă, campionul nostru olimpic, printre prietenii căruia am și eu privilegiul să mă număr, a mai realizat acest rezultat In urmă cu 5—6 ani • Cristian Marius Lupii : Nu știu dacă e in puterea mea să-ți găsesc o... prietenă, dar sipt convinsă că te vo! ajuta să Ciștigi cîteva sute de prieteni adevărați printre cei care-mi scriu • Gabriel Costea : „Cu am un obicei pe care-1 respect cu sfin­țenie : dacă prietenii mei no-mi răspund la scrisori, le scriu cite un „ultimatum", dar cu mina stingă f Acum îți scriu și țic eu mina stingă, intrebindu-te dacă știi ce le voi face celor care nu-mi răspund nici așa ?... Vezi, nu știi. Iți spun lot eu : le scriu din nou cu mina dreapiă Bună. Gabriel, aștept să-mi scrii dtn nou. Cu dreapta ! 0 Ionel Ursachc : Ești teribil și probabil cS ești unic printre infocati! suporteri ai lui Dobrin. din moment ce tc semnezi.,, Dobrin-Ionel Ursachc. Actorul Sebastian Comăneci, de la teatrul din Botoșani, nu-mi este rudă, dar am aflat că nu face de ris numele... nostru, numărindu-se printre cei mat apreciați tnterpreți de acolo • Daniela Pivodă : N-am primit scrisorile tale, dat fiind că singura adresă pe care primesc In mod sigur toată corespondenta este cea de la redacția „Scintei! tineretu­lui". Dovadă — scrisoarea ta de acum, care mi-a parvenit 0 Adria­na Stănilă : Ne-am înțeles, sintem prietene, dar. cu umorul de care dai dovadă, renunță ia anecdotele macabre de genul celor pe care mi le-ai Înșirat acum pe trei pagini. Nu zic că n-am ris la... „Obezitatea scheletelor" și la „Mortul și sănătatea", dar...

OKIZONTAX: 1) Zeița... ver­dețurilor — Culoare neagră la jocurile de cărți. 2) Prozator 6ovietje, autorul povestirii „Vînturi colorate" — Marea galbenă a spicelor. 3) Cu chipul îmbujorat de bucurie — Actri­ță italiană, protagonistă a fil­mului „Laleaua Neagră". 4) Cu­ier! Plantă cu fiori roșli- purpurti, Întrebuințată la vop­situl Unii. 5) Lac in Norvegia— Un braț din pomul Înverzit— La piață! 6 Acoperișul al­bastru al pâinlntulul — Actor american, care a jucat în fil­mul oA opta nevastă a lut Bar­bă Albastră". 7) Roșie. 8) ca­rene! — Iapă cu părul alb. 9) Piatră prețioasă albastră — Pudră albă. 10) Poet sovietic, autorul poeziei „Pe cerescul bjiîl albastru" — Culoarea și calitatea pielii obrazului.

VERTICAL t i) Albastru în­chis (reg.) — înnegrite de foc. 2) Dramaturg contemporan, autorul piesei „Ochiul albastru"— Se înroșește de frig. 3) Cu fața albă — Pictează flori albe pe ferestre — Simbolul fieru­lui. 4) Golf in Marea Egee —

Piatră prețioasă roșie. 5) Refe­ritor la astru! galben a! zilei — Imensele întinderi albastre, tt) Actor francez, care a jucat în filmul „Sclava albă". 7) Alb strălucitor- 8) Din neamul lli- rllor — Albastru-violet, fi) Alb ca brinza — Podoabele colora­te ale florilor. 10) Substanță folosită în industria colpranțl- lor — Un con sec 1

Dicționar: TAG, ENE5

COCOSUL DE HUREZ«tn ellele de 4—6 iunie a.c.,

in localitatea vtlceană Horezu va avea loc cea de-a Xll-a ediție a celebrului tîrg al ce­ramicii populare românești; „Cocoșul de Hurez", circum- scrisă Festivalului național .Cîntarea României", Propu- nlndu-șt si contribuie la cu­noașterea și valorificarea pro­ducției autentice, specifică centrelor de olărit dlr. țară, la popularizarea ceramicii actu­ale, tîrgul este deschis mește­rilor ecramiști — creatori in­dividuali și ai cercurilor de profil, elevi ai școlilor popu­lare de artă, ai atelierelor

școlare și meșteșugărești, cercuri și ateliere din toate sistemele. Flecare participant poate prezenta 5 piese alese de o comisie de specialitate, ta. patrimoniul Galeriei de artă populară contemporană de la Casa de cultură a ora­șului Horezu. Se vor acorda numeroase premii. Creatorii care au primit de trei ori Marele premiu sau premiul l la edițiile precedente partici­pă in afara concursului de creație. Programul complex 11 tirgului cuprinde manifes­tări științifice și metodica, cultural-diștractive etc.

EPIGRAMEUNOR COLEGZ Colegul meu de la servicl,De-1 vel trata cu prevedere,O corectivâ 1! aplici,Câ ml-e coleg... doar de ședere!

Cind pentru rhwtlunl minora Se lovglește douâ ore. Revine punctuală, darDiierâ numai.,, fuvu-oragl

Rubrică realizată de VA8ILF RAVESCU

Concepția președintelui României cu5

de excepțională însemnătateGENEVA 21 (Agerpres) — La

Geneva continuă lucrările Co­misiei de drept internațional, principalul organism al Națiu­nilor Unite care are menirea să elaboreze și să promoveze pro­iecte de tratate cu caracter mul­tilateral, in scopul consolidării în relațiile dintre state a legalității, păcii și securității internaționale, în ședința de vineri, prezidată de reprezentantul român, am­basadorul Constantin Flitan, a început examinarea unui proiect de tratat internațional privind imunitățile jurisidicționale ale statelor și ale bunurilor lor.

Cu prilejul lucrărilor, repre­zentantul român a prezentat în cadrul unui seminar interna-

țional conferința cu tema „Con­cepția, tezele și orientările pre­ședintelui României. Nicolae Ceaușescu, cu privire Ia regle­mentarea pe cale pașnică a di­ferendelor dintre state". în dis­cuțiile ce au'avut loc, partici- panțn s-au referit la însemnăta­tea excepțională a acestei ini­țiative de a sc aduce în dezba­terea Națiunilor Unite problema soluționării numai și numai prin mijloace pașnice a tuturor si­tuațiilor conflictuale, litigioase — inițiativă ce constituie o contri­buție majoră la creșterea rolu­lui O.N.U. în viața internațio­nală, la instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune și mai drepte.

21 (Agerpres) — Finlandei. Mauno

primit vineri pe României la Hel- Stănescu.

Președintele Finlandei a primit pe ambasadorul României la HelsinkiHELSINKI

Președintele Koivisto. a ambasadorul sinki, Maria

Șeful statului finlandez a rugat să se transmită tovară­șului Nicolae Ceaușescu, pre­ședintele Republicii Socialiste România, calde urări de sănăta-

te si succese în activitatea sa de înaltă răspundere.

Din partea tovarășului Nicolae Ceaușescu, s-au trans­mis președintelui finlandez cele mai bune urări de sănătate șl succes.

în timpul primirii au fost discutate aspecte ale dezvol­tării raporturilor româno-fin- landeze.

VARȘOVIA: Expoziție documentară de fotografii „Nicolae Titulescu, 1882 — 1982"

VARȘOVIA 21 (Agerpres). — La Clubul cărții Si presei inter­naționale din Varșovia s-a des­chis, vineri, expoziția documen­tară de fotografii „Nicolae Ti- tulescu. 1882—1982“, consacrată vieții și activității marelui di­plomat și om politic român.

Viața și activitatea lui Nicolae Titulescu au fost evocate de F. Golemski, șef de secție la In­stitutul polonez de relații inter­naționale. și de atașatul cultu­ral al ambasadei române.

Vorbitorii au evidențiat, tot­odată, liniile directoare ale po­liticii externe a partidului și statului nostru, contribuția ines­timabilă la elaborarea și reali­zarea acestei politici a pre­ședintelui României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, personali­tate marcantă a vieții interna­ționale, militant neobosit pentru cauza socialismului, păcii, de­zarmării, securității și con­lucrării internaționale.

Programul medical al actualei misiuni spațiale sovietice

MOSCOVA 21 (Agerpres). — S-a incheiat prima săptamină de activitate cosmică a echipajului complexului orbital „Saliut-7“ — „Soiuz T-5“, format din Anatoli Berezovoi și Valentin Lebedev. In legătură cu aceasta, age'nția TASS transmite, citind o 'decla­rație a lui Anatoli Egorov, doc­tor in științe medicale, că orga­nismele cosmonauților s-au adaptat foarte repede la activi­tatea in condiții de imponderabi­litate. Cu ajutorul instalației ,.Aelita" de la bordul complexu­lui se analizează activitatea ce­rebrală. a sistemului cardlo-vas- cular. și alți parametri funcțio­nali. Ca număr de analize, insta­lația poate fi asemuită cu un intreg cabinet de diagnoză func­țională dintr-o mare instituție medicală, a precizat Egorov.

La rîndul său, Evgheni Șuljen-

ko, doctor in științe medicale, a relevat că programul medical al actualei misiuni spațiale își pro­pune studierea adâncită a func­ționării aparatului cardio-vascu- lar in întreaga sa complexitate, in condițiile vieții oamenilor în­tr-un spațiu restrins, ca și a in­fluenței factorilor igienico-sani- tari asupra cosmonauților.

La bordul lui „Saliut-7" s-a îmbunătățit considerabil confor­tul. Echipajul dispune in perma­nență de apă caldă, iar alimen­tele proaspete care se aduc de pe Pămînt pot fi conservate în­tr-un frigider. Pentru prima oară se testează în cadrul unui zbor cosmic sistemul de alimen­tare a oamenilor după preferin­țe. Printre alimente se numitră castraveții, salata și ceapa, care se cultivă în „sera" cosmică.

Avertismente aleexperților E.C.O.S.O.C

în legătură cu unele tendințe in economia

mondialăNAȚIUNILE UNITE 21 (A-

gerpres). — Actualele ten­dințe în economia mondială, provocate de politica mone- taristă a țărilor occidentale, în special de ratele înalte din ultimii ani ale dobînzi- lor bancare, ar putea con­duce la extinderea instabili­tății politice și Ia accentua­rea suferințelor umane în multe dintre cele mai sărace state ale lumii — averti­zează un raport întocmit dc grupul celor 24 de experți, desemnați de Comitetul pen­tru planificarea dezvoltării al Consiliului Economic și Social al O.N.U. (ECOSOC). Potrivit agenției Reuter, care transmite știrea, raportul a- vertizeazâ de asemenea a- supra diminuării alarmante a spiritului de cooperare in­ternațională. Pentru contra­cararea acestor tendințe sînt formulate o serie de reco­mandări care urmează să fie examinate la sesiunea ECOSOC, programată pen­tru luna viitoare la Geneva, între altele, se recomandă reducerea imediată a rate­lor înalte ale dobînzilor bancare, care frincază inves­tițiile, sporirea fondurilor pentru finanțarea programe­lor de dezvoltare, inclusiv îmbunătățirea calitativă a a- sistenței economice pentru dezvoltare, lărgirea resurse­lor Fondului Monetar Inter­național etc.

wjjSTIRI-NOTE-CQMENTARII-STIRîNOTE-COMENTARIISTIRINOTECOMENTARII

Noi acțiuni în favoarea păcii,împotriva cursei înarmărilor

PARIS 21 (Agerpres). — Con­federația Generala a Muncii (C.G.T.) — cea mai importantă uniune sindicală din Franța — se pronunță pentru frinarea cursei înarmărilor, împotriva in­stalării noilor rachete nucleare americane cu rază medie de ac­țiune pe teritoriul unor țări vest-europene — a declarat la Paris. în cadrul unei conferințe de presă, Jeanine Marest, secre­tar național al C.G.T. Cu același prilej, vorbitoarea a anunțat publicarea documentului inti­tulat „Asupra aspectelor econo­mice ale cursei înarmărilor", elaborat de C.G.T., subliniind că acesta reprezintă contribuția marii uniuni sindicale la pregă­tirea celei de-a Il-a sesiuni extraordinare a Adunării Gene­rale a O.N.U. consacrate dezar­mării.

COPENHAGA 21 (Agerpres). — Populațiile băștinașe din re­giunile polare ale Alaskăi, Gro­enlandei și Canadei protestează energic împotriva planurilor de a amplasa în Alaska rachete nu­cleare americane de tip „MX“ — a declarat presei daneze pre­ședintele secției din Groenlan­da a Organizației „Conferința populațiilor din nord". Organi­zația reunește triburile de es­chimoși care trăiesc în Alaska, Groenlanda șl în celelalte regi­uni polare, desfășurind o susți­nută activitate pentru apărarea drepturilor acestora.

încheierea Congresului U. T. C. L

MOSCOVA. — Trimisul Ager­pres. I. Dumitrașcu, transmite : La Moscova s-au încheiat lu­crările celui de-al XIX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist Leninist. La ședința de închidere au participat L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., președin­tele Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S.. cători devi etici.

Au fost conducere funcția C.C.B. N. Pastuhov.

., alți condu- partid și de stat so-

Evoluția conflictului

argentiniano-britanic

TOKIO 21 (Agerpres). — După cum atestă ziarul „Asahi", pină în prezent un număr de 53 590 000 de japonezi au semnat apelul pentru preîntimpinarea unui război nuclear.

Organizatorii campaniei de stringere a semnăturilor inten­ționează să predea listele sem­nate celei de-a doua sesiuni spe­ciale a Adunării Generale a O.N.U. pentru problemele dezar­mării.

un

STOCKHOLM 21 (Agerpres). — într-un interviu acordat A- genției suedeze de știri, citat de agenția TASS, primul minis­tru. al Finlandei, Kalevi Sorsa, a subliniat importanta și opor­tunitatea crescindă a creării unei zone denuclearizate în nor­dul Europei. El a arătat că ță­rile nordice trebuie să continue prospectarea posibilităților pro­clamării nordului Europei drept zonă liberă de arme nucleare, iar un forum adecvat pentru negocieri în problema respec­tivă îl constituie lntilnirile mi­niștrilor de externe ai acestor țări.

alese noile organe deale organizației, în

de prim-secretar al al U.T.C.L. fiind reales Pe de altă

Tț că în timpul

• LA SOFIA s-au încheiat convorbirile dintre delegațiile de partid și de stat ale Bulga­riei și Poloniei, conduse de To­dor Jivkov, secretar general al C.C. al P.C. Bulgar, președinte­le Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, și Wojciech JaruzelsM, prim secretar al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliu­lui de Miniștri și al Consiliului militar pentru salvare națio­nală, ale R.P. Polone.

c

LONDRA 21 (Agerpres). — Ministerul Apărării al Marii Britanii a anunțat că forța de intervenție britanică din zona Atlanticului de sud a întreprins, în cursul nopții de joi spre vi­neri, operațiuni de debarcare a unor unități de comando în di­ferite regiuni din Insulele Mal­vine (Falkland). Aceste opera­țiuni — care vineri seara erau în curs de desfășurare, s-a pre­cizat la Londra —, au fost înso­țite de bombardamente navale și aeriene asupra unor obiective militare din diverse puncte ale arhipelagului, în special din Port Stanley (capitala insulelor).

Pe de altă parte, 6-a anunțat 1 unor operațiuni

de transferare de trupe între două nave, un elicopter al Co­tei s-a prăbușit în mare, cei 30 militari aflați la nouă au fost salvați.

Intr-un interviu acordat tului de radio B.B.C. trul de externe Francis Pym, a declarat că, „în absența unei re­glementări pașnice. Marea Bri- tanie va continua presiunile mi­litare și războiul de uzură îm- - potriva Argentinei". El a adău­gat însă că vor fi continuate e- forturile diplomatice în vederea realizării unei reglementări paș­nice, în ciuda eșecului misiunii secretarului general al O.N.U, Javier Perez de Cuellar.

Din bond.

pos- minis-

21 (Ager* j

„Declarația de Ia Nairobi" a- doptată in aceste zile de Pro­gramul O.N.U. pentru mediul înconjurător ca și alte referiri pertinente asupra situației me­diului ambiant în lume, publica­te recent de ziarul „Le Monde" avertizează din nou asupra con­secințelor deosebit de grave pe care le are pentru întreaga omenire tăierea irațională, am spune chiar barbară, a păduri­lor. Unda de gravitate a acestei probleme, care la ora actuală preocupă întreaga colectivitate umană, se răsfrânge, cu conse­cințe dintre cele mai grave, a- supra țărilor unde se urmărește să se stoarcă profituri cit mai mari de pe urma masivelor pă- duroase existente, dar mai cu seamă asupra țărilor sărace, unde despădurirea atrage după sine calamități climatice și a- fectează posibilitățile de dez­voltare economică, în perspecti­vă.

în documentul citat se men­ționează faptul că numai în Asia dispar zilnic cel puțin 5 000 hectare de pădure, iar în perioada 1976—1980 9 milioane de hectare de pădure au fost distruse fără ca măcar guverne­le țărilor respective să fi fost în măsură să se opună. Dacă des­pădurirea va continua în acest ritm, avertizează experții care au întocmit raportul, pină în anul 2000 alte 36 milioane hec-

tare de pădure vor dispare de pe harta ecologică a lumii.

în aceste condiții, chiar apro­vizionarea precară cu lemne de foc a populației sărace devine o problemă greu de rezolvat. Con­cluziile anchetei sînt un indemn pentru o exploatare rațională a pădurilor, care reprezintă un factor de stimulare și nu de frinare a dezvoltării economice in toate țările și un element primordial în conservarea me­diului ambiant, în interesul ge­neral al omenirii.

Dacă dorim să evităm un de­zastru ecologic care ar afecta milioane de persoane, scrie re­

Pentru o lume a păcii in care să nu mai existe arme nucleare demonstrează și acești tineri, a căror imagine o reproducem după revista americană „Newsweek"

„Creștere-record" a costului programelor americane de înarmare

WASHINGTON 21 (Agerpres). — Potrivit datelor difuzate de Pentagon și citate de agenția Associated Press, costul total al principalelor programe america­ne de înarmare a crescut cu a- proape 2,2 miliarde dolari în primele trei luni ale anului în curs. Raportul Pentagonului ara­tă că este vorba de un număr de 42 programe, care presupun

cheltuieli de 456,7 miliarde do­lari. menționează A.P.

Oficialități ale Pentagonului au declarat, relevă sursa citată, că această „creștere-record" este datorată unor cantități rite de arme și echipament urmează să fie realizate in formitate cu programul pemen. lung al actualei Adminis­trații privind sporirea poten­țialului militar al Statelor Unite.

Dublarea șomerilor

cu diplomă in R.F.G.

spo- care con- ter-

BONN 21 (Agerpres). — Po­trivit datelor publicate de sâp- tămînaiul vest-german „Die Zeit“, care apare la Hamburg, șomajul afectează în prezent în R.F. Germania și un număr de 76 000 de 1 universitare, prezintă o șomerilor înregistrați

posesori de diplome . Această cifră re- dublare a numărului cu studii in 1980.

superioare

bteo-f’iote/5Condamnarea la șomaj

tație, mai ales în zone întinse din Asia și Oceanul Pacific.

Asemenea consecințe deose­bit de grele le resimte de exemplu Indonezia, care se află pe primul Ioc in regiunea amin­tită în ce privește despăduririle, cu 500 000 hectare anual, sau Thailanda, cu 333 000 hectare pădure tăiată. în atari condiții un șir de țări își epuizează re­zervele de aur verde, una din din principalele bogății ale ță­rilor respective. Thailanda, și nu numai ea altădată mare ex­portatoare de lemn, a devenit în ultimii ani importatoare de masă lemnoasă.

se cer tuturor tinere- a sen-

Un avertisment: salvați pădurile!

vista „Forum de developpment", trebuie să oprim de urgență despăduririle. Acesta este de fapt un avertisment, lansat că­tre întreaga umanitate, de Pro­gramul Națiunilor Unite pentru mediul înconjurător, care își are sediul la Nairobi. Despăduririle reprezintă, mai ales in condiții, o amenințare tru animale și sol, cit oameni. Mai mult de din populația țărilor în curs de dezvoltare folosește lemnul și derivatele sale ca principală sursă de energie. în actualele condiții economice, țările în curs de dezvoltare, îndeosebi cele sărace, care reprezintă o jumătate dintre locuitorii glo­bului. utilizează lemnul pentru prepararea hranei, construirea și încălzirea locuințelor și pen­tru multe alte activități. Defri­șarea irațională, exploatarea sălbatică a pădurilor, dezgoli­rea unor masive întregi capătă aspectul dezolant al pustiurilor aride, fără nici un fel de vege-

actualele atit pen- și pentru o treime

Exportul de lemn tropical tre­buie să constituie pentru țări ca Indonezia, Malayezia, Filipi- ne și altele principala sursă de venituri în devize, însă multe exploatări forestiere sînt în mîi- nile societăților transnaționale străine, care pot să-și repatrie­ze profiturile iar statele produ­cătoare beneficiază prea puțin de pe urma acestor venituri. în aceste condiții rolul plantațiilor așa-zis industriale descrește vizibil, ele reprezentînd în peri­oada 1981—1985 doar 53 la sută din total, fată de 60 la sută în perioada 1976—1980. ~ ce în ce mai mare produse din lemn, cestei inestimabile sursă energetică a creat deja

; de dezvoltare gra- determinate de

afectînd nu nu- dar și ansamblul

• care susțin viața în acest.context se

Cererea din de lemn folosirea

bogății

și a- ca în

țările în curs ve probleme despăduriri, mai solul, ecosistemelor pe pămînt. 1 impune deci găsirea unei solu­ții de urgență, dublată de pro-

grame de mai lungă durată me­nite să preîntimpine un dezas­tru ecologic de natură să ame­nințe însăși existenta umană.

Firește, pentru a exista aceas­tă stare de lucruri, organizații internaționale guvernamentale și neguvernamentale, mai ales din zonele supuse pericolului eroziunii, au elaborat o seamă de programe de reimpădurire, introducînd restricții în exploa­tarea nerațională a resurselor forestiere, eforturi ce conjugate cu cele ale oamenilor, mai ales ale tului și copiilor, pentrusibiliza opinia publică mondia­lă asupra necesității de a pro­teja pădurile, dc a reduce la li­mită distrugerile arbitrare, pen­tru reciclarea produselor, a hîr- tiei.

Programul Națiunilor Unite pentru mediul înconjurător a lansat un program pentru tineri intitulat „Un copac pentru fie­care copil". Strategia P.N.U.E. constă, în primul rind, în încu­rajarea organizațiilor neguver­namentale, a părinților, a tine­retului să participe la eforturi­le de reimpădurire, plantînd în acest an un „arbore aniversar" pentru fiecare copil. Recoman­dă copiilor să ceară ca „arbore­le lor“ să fie plantat într-o re­giune unde copacii și pădurile sînt amenințate, unde despădu­ririle amenință grav stabilitatea ecologică și supraviețuirea omului.

Acest act. mai mult simbolic, menit să dezvolte la tineri și copii dragostea pentru natură reclamă o participare interna­țională la programul de plan­tări de arbori. O serie de țări s-au angajat să sprijine pe plan bilateral în 1982 împăduririle in țări afectate de reducerea nu­mărului de copaci.

• LA BERLIN au lucrările consfătuirii torilor editurilor din Bulgaria, Cuba, R. D. Germană, golia, Polonia, România, garia, U.R.S.S., gola, R.D.P. Yemen și Etiopia. Din țara noastră a participat Valter Roman, membru al C.C. al P.C.R., directorul general al Editurii Politice. în timpul lu­crărilor s-a efectuat un schimb de păreri și de experiență le­gată de editarea literaturii so- cial-politice de masă de cătra aceste edituri, pe baza indica­țiilor conducerilor de partid din țările menționate.

avut loc conducă-

de partid Cehoslovacia,

Mon- Un-

Vietnam, An-

Cei ce-și fac din inactivitate un „ideal" sint de părere, de pildă, că șomajul, în condițiile existenței ajutorului de șomaj, care asigură, nu-i așa, supraviețuirea, ar fi o adevărată mană cerească : timp liber nelimitat. Nimic mai fals. Medicii, so­ciologii și psihologii recomandă chiar și pensionarilor o viață activă — in interesul sănătății lor. Și, dacă ar fi adevărat, de ce ar mai avea loc oare atitea demonstrații împotriva șoma­jului ? Adevărul este că activitatea creatoare, utilă sieși și semenilor săi, este o necesitate vitală pentru omul normal, pentru care răpirea posibilității de a munci echivalează cu a condamnare. O condamnare la decădere biologică, dar și psi­hică și socială.

Cu peste cinci decenii în urmă, trei sociologi austrieci, Paul F. Lazarsfeld, Marie Jahoda și Hani Zeisei au făcut o de­monstrație pertinentă a acestui adevăr. In 1931, ei au între­prins o amplă cercetare intr-un orășel austriac — Marienthal, la 25 km sud de Viena — lovit cumplit de marea criză econo­mică. Cei 1 500 de locuitori ai orășelului își datoraseră In întregime veniturile, deci și existența, unei fabrici textile — filatură, țesătorie și boiangerie. In 1929, fabrica a dat fali­ment. Timp de patru luni, cei trei sociologi au adunat un ma­terial enorm și divers despre viața oamenilor rămași fără lu­cru la Marienthal, analizînd biografii, statistici, bugete, inven­tare, rezultate școlare, cereri de serviciu, registre sanitare — tot ce le-a căzut în mină, inclusiv jurnalul personal al unuia din șomeri. Lucrarea pe care au elaborat-o pe baza acestui vast material documentar, intitulată „Șomerii din Marienthal", a devenit oarecum „clasică", iar „Le Monde" o consideră — Si nici nu-ț de mirare, av.ind în vedere creșterea masivă a șo­majului în țările occidentale, care amintește tot mai mult de marea criză a anilor 1929—1933 drept „mai actuală ca ori- cind". Lucrarea a fost, dealtfel, tradusă și editată recent in Franța.

In ce constă marea ei actualitate ? Pe de o parte, în descrierea detaliată a miilor de dificultăți materiale, din ce în ce mai apăsătoare, cu care este confruntată întreaga populație a micului burg austriac după închiderea fabricii. Dar mai ales subliniază recenzentul de la „Le Monde", în faptul că ea face să se audă „imensa tăcere a șomerilor și disperarea pe care aceasta o exprimă", că pune in lumină felul cum întreaga viață a oamenilor se destramă atunci cind munca încetează. Lucrarea oferă tabloul „indiferenței posomorite" care pune stăpinire pe întreaga comunitate, a extenuării și apatiei ce se insinuează in oamenii condamnați la șomaj. Cutare șomer, de pildă, „scrie in primul an 130 de cereri de angajare care rămîn fără răspuns. Acum, el nu mai poate face acest lucru. El spune că jumătate din zi o petrece in pat, pentru a eco­nomisi încălzirea și micul dejun. Aproape că nu mai iese din casă. Este complet disperat".

Departe de a fi „timp liber nelimitat", șomajul se dovedește un „cadou otrăvit". Munca ritma și „decupa" timpul, căruia ii dădea o axă. Odată cu munca, dispare și timpul — și nu numai timpul, ci orice sens al vieții. Șomajul rămîne deci, chiar în cazul asigurării minimului de subzistență, • severă condamnare. Omul nu poate trăi cu sentimentul că este inutil.

BAZIL STEFAN

ALEXANDRU IANCU

V*

Ji

(î$

j

4*4 ■■ curind la producerea unui ceas electronic ' de mină care va permite persoanelor cu

Bicicletă contraautomobil

In urmă cu trei ani, în Finlanda a în­ceput campania „Spre viitor pe bicicletă" care a antrenat numeroși cetățeni ai țării în folosirea acestui vehicul în locul auto­mobilelor. Statisticienii afirmă că, dacă, în anul 1975, in Finlanda s-au vindut 150 000 de biciclete, chiar în anul următor acest număr s-a dublat, iar în prezent fiecare al doilea finlandez dispune de o bicicletă.

Pentru a preîntlmpina creșterea numă­rului accidentelor rutiere, în primăvara a- cestui an in Finlanda au intrat în vigoare noi reguli de circulație care îi protejează pe bicicliști.

Ceas electronicpentru bolnavi

Specialiștii de la centrala „Integral" dinR.S.S. Bielorusă au creat și vor trece in

ț maladii cronice să ia la timp medicamen-i

tele sau să se adreseze medicilor. O va­riantă a acestui ceas — „Elektronika-5" — va avea cadranul de afișaj realizat astfel incit la creșterea temperaturii corporale a purtătorului să se coloreze in albastru. In cazul ridicării sau scăderii tensiunii arte­riale, tot acest tip de ceas va aminti bol­navului că trebuie să ia medicamentul

hipotensiv sau, dimpotrivă, cel ce poate face să crească tensiunea.

Pentru nevăzători se vor produce cea­suri care, prin apăsarea unui buton, vor ...spune" ora exactă.

Pentru prelungirea duratei de funcționa­re a ceasurilor electronice se prevede in­troducerea unor microbaterii solare cu captatorii încastrați in cadran. Proiectan­ta lucrează deja la o variantă de ceas electronic la care corectarea mersului să se facă cu ajutorul unor semnale transmi­se prin sateliți.

simbata, zz mai

PROGRAMUL I11.00 Telex. 11,03 Din marea car­

te a patriei. 11,30 Festivalul muzi­cii românești — Iași, mai 1982. 12,10 Teatru TV : „Filonul" de Valentin Munteanu. 13,30 La sfîrșit de săp- tămîhă. 18,35 săptămîna politică, 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal.19.30 Foarte bine! 19,50 Teleenciclo- pedia. 20,35 Muzică populară. 20,55 Film serial: „Lumini șl umbre" — episodul 12. 21,40 Telejurnal. Sport. 22,00 Varietăți de sîmbătă seara.23.30 închiderea programului.

PROGRAMUL II19,00 Telejurnal. 19.30 Maeștrii ar­

tei muzicale românești: Arta Flo- rescu. 20.15 „Cîntarea României". De pe marea scenă a țării pe micul ecran. Ediție realizată în co­laborare cu Consiliul Central al U.G.S.R. : „Omagiu muncii". 21,05 Anotimpurile — poem cinemato­grafic de Alex. Satmari. 21,40 Tele­jurnal. Sport. 22,00 închiderea pro­gramului.

DUMINICA, 23 MAIPROGRAMUL I1,00 Teleșceală. 8,40 Omul șl să­

nătatea. 9,00 De strajă patriei. B.30 Bucuriile muzicii. 10,00 Viața sa­tului. 11,45 Lumea copiilor. 13,00 Telex. Album duminical. Din su­mar: 13,05 Dialogul orchestrelor; Umor și muzică; Cascadorii rîsu- lui : Desene animate : Tomși Jerfy; Faptul divers; O orches­tră într-un acordeon; Aspecte de la Festivalul Județean „Primăvara arădeană"; Pagini din comedia ci­nematografică românească: „Ope­rațiunea „Monstru" — partea a n-a : Miniaturi muzicale. 18,40 Micul ecran pentru cei mici. 19,00 Telejurnal. 19.30 Călătorie prin țara mea. 19,50 „Cîntarea României". 20,30 Film artistic: „Dragostea unei femei". Premieră TV — coproduc­ție franco-italiană. Cu: Micbeline Presle, Massimo Girotti, Gaby Morlay, Paolo Stoppa, Julien Ca­rette, Roland Lesaffre. 22,00 Tele­jurnal, Sport, 22,20 Melodii îndră­gite.

PROGRAMUL II13,00 Concert de prlnz. 14,00 Clu­

bul tineretului. 14,45 Teatru TV5 „Arborele genealogic- de Lucia Demetrius. 16,35 Desene animate. 17,00 Serata muzicală TV. 19,00 Te­lejurnal. 19,30 Telerama. 20,00 Se­rata muzicală TV (continuare). 21,25 Efigii lirice — versuri in

lectura autorilor. 21.40 Muzică de Jazz. 22,00 Telejurnal. Sport.

LUNI, 24 MAIPROGRAMUL I15,00 Emisiune In limba maghia­

rii 17145 Repere siriene. 18,00 închi­derea programului. 20,00 Telejur­nal. 20,30 Orizont tehnico-științific. 20,55 A patriei cinstire — moment poetic. 21,05 Cadran mondial : Rom'âriia și problemele lumii con­temporane. 21,30 Roman-foileton c „Drumuri" — episodul 2. 22,20 Te­lejurnal. 22,35 Bijuterii muzicale.

PROGRAMUL U15,00 Cenacluri ale tineretului.

15.30 Treptele afirmării. 16,00 La Început de săptămînă. 18,00 închi­derea programului. 20,00 Telejur­nal. 20,30 Maestri ai scenei lirice românești. 21,35 Moștenire pentru viitor: Scriitorii generației de la 1848. 22,20 Telejurnal.

MARȚI, 25 MAIPROGRAMUL I11,00 Telex. 11,05 Profesorul —

educator comunist — reportaj.11.30 Roman-loileten: „Drumuri"

— episodul 2. 12,20 Cadran mon­dial. 12,45 cîntece și dansuri popu­lare. 13.00 închiderea programului. 16,00 Telex. 16,05 Școala satului — școala pentru sat. 16,30 Reportaj pe giop; Buenos Aires. 16,45 Clu­bul tineretului: Exigențe sporite in

nai. 22,40 Coruri celebre din ope­rete.

PROGRAMUL II

20.00 Telejurnal. 20.30 Salonul TV al artelor plastice. 21,15 Mic dic-

22 — 28 mai 1982activitățile din cluburile tineretu­lui — dezbatere; Dragoste supre­mă, România — versuri patrioti­ce; Dacă toate acestea fi-vor în­vățate — program de muzică tlnă- ră; Brigada are cuvîntul; Discote­ca pentru tineret. 17.30 Iordania azi — film documentar. 17,50 1001 de seri. 18,00 închiderea progra­mului. 20,00 Telejurnal. 20,30 Ac­tualitatea economică. 20,45 Civica. 21,05 Film artistic: „Semnale dea­supra orașului" — producție a stu­diourilor iugoslave. 22,25 Telejur-

ționar de operă șl balet 22,25 Te­lejurnal.

MIERCURI, 26 MAIPROGRAMUL I16,00 Telex, 16,05 Profesiunile cin­

cinalului. 16,25 Noi in anul 2000. 16,45 Pe sub munte-n Făgăraș — emisiune de clntece șl dansuri populare. 17,00 Universul femeilor. 17,40 Tragerea pronoexpres. 17,50 1001 de seri. 18,00 închiderea pro­

gramului. 20,00 Telejurnal. 20,30 Actualitatea economică. 21.00 Tele- cinemateca. Ciclul „Mari regizori": „Căi închise". Premieră pe țară — producție a studiourilor din R. F. Germania. Cu: Margarethe von Trotta, Elisabeth Junkir. Regia: Valker Schlondorff. 22,15 Telejur­nal. 22,35 Din albumul celor mai frumoase melodii populare.

PROGRAMUL D20,00 Telejurnal. 20,30 Buletinul

rutier al Capitalei. 20,45 Viața e- conomlcă. 21,05 Muzică de cameră. 21,50 Orizont tehnico-științific. 22,15 Telejurnal.

JOI, 27 MAIPROGRAMUL I11,00 Telex. 11,05 Pași de viața

lungă. 11,35 Film serial: „Lumini și umbre". 12,30 pentru curtea șl grădina dv. 12,40 Melodii popu­lare. 13,00 închiderea programului. 16,00 Telex. 16,05 Viața școlii. 16,30 Fermațil artistice laureate la Fes­tivalul național „Cîntarea Româ­niei". 17,00 Studioul tineretului: Un

BUENOS AIRES 21 (Ager» J pres). — Statul Major al For- . țelor armate argentiniene a in­format vineri, printr-un comu- ' nicat oficial, că o primă încer­care de debarcare în Insulele Malvine (Falkland) a forțelor expediționare britanice a fost respinsă. S-a precizat că atacul a fost declanșat cu elicoptere și avioane „Sea Harrier". Din cauza condițiilor meteorologice, britanicii nu au putut folosi ambarcațiuni pentru debarcare.

Ulterior, Statul Major argen­tinian a arătat că vineri au avut loc Încercări de debarcare și în zona San Carlos și au fost bombardate poziții la Puerto Darwin. S-a precizat că forțele argentiniene au rezistat atacu- / rilor, acțiunea de respingere a > acestora fiind în curs de des- ț fășurare.

Aviația argentiniană a lansat, ; totodată, un contraatac asupra flotei britanice din Atlanticul de sud. Un aparat britanic ,,Sea Harrier" a fost doborit, iar pilotul făcut prizonier, s-a precizat în comunicatul oficial.

LONDRA 21 (Agerpres). — Ministerul Apărării al Marii Britanii a confirmat că un eli­copter britanic de tip „Sea King" s-a prăbușit în sudul sta­tului Chile, „în timpul efectuă­rii unei misiuni de recunoaște­re în regiunea argentiniană Țara de Foc" — relatează agenția France Presse.

Memorandum difuzat de M.A.E.

al R.P.D. CoreenePHENIAN 21 (Agerpres). —

Agenția A.C.T.C. a difuzat t > memorandum al Ministerului Ăf: facerilor Externe al R.P.D. Co­reene, care denunță încercările Statelor Unite și ale autorități­lor de la Seul de a înfrumuse­ța istoria celor 100 de ani care au trecut de la încheierea „Tra­tatului Coreea — S.U.A.", un tratat agresiv, oprimant și ine­gal.

Pentru a permite poporului coreean să rezolve singur, inde­pendent, problema reunificăril Coreei este necesar ca trupele americane să fie retrase din Coreea de Sud și Statele Unite să pună capăt amestecului în treburile interne ale Coreei, se arată în document. Guvernul R.P.D. Coreene — se spune în memorandum — își exprimă convingerea că lupta justă a po­porului coreean pentru retrage­rea forțelor S.U.A. din Coreea dc Sud, pentru suveranitatea completă a națiunii și pentru reunificarea pașnică a țării sc va bucura de sprijinul activ și simpatia tuturor guvernelor și popoarelor din toate țările căr rora le sint scumpe pacea, de­mocrația, independenta și su­veranitatea națională.

’’lP-

O stradă principală din capitala Kenyei

Front de valuri în formă sferică?

Majoritatea proiectelor de hidrocentrale maremotrice suferă de aceleași neajun­suri : slabă eficientă a instalațiilor și cost foarte ridicat. Recent, un grup de cerce­tători de la Institutul central de cercetări industriale din Oslo a propus o variantă mai ieftină. Pornind de la faptul că lungi­mea valurilor mării, deci și viteza lor, este proporțională cu adincimea apei, ei au propus adîncirea cu 30 m a fundului mării astfel incit frontul de valuri dinspre mal să aibă formă sferică. Dimensiunea valu­lui va depinde și de forma coastei din dreptul centralei electrice. Experiențele pe un model de 1 :1 000 au relevat că este posibilă „aruncarea" valurilor intr-un ba­zin pe mal la înălțimea de 100 m deasupra nivelului mării de unde apa va ajunge printr-un canal la turbine. Cheltuielile le­gate de construirea maremotrice de acest odată, la Hakadal a unui model in mărime perimentarea finală a

ebiectiv de mare răspundere — producția pentru export; E tinere­țea noastră acestor ani datoare — moment poetic; Permanenta cîn- teculul revoluționar; Invitație la Clubul A; Gînduri de recunoștin­ță; Muzica vîrstei noastre. 18,00 în­chiderea programului. 20,00 Tele­jurnal. 20,25 Actualitatea economi­că. 20,40 Sub flamura partidului — cîntece patriotice șl revoluționare.20.55 Occident *82: Obscurantismul mistic. Drama unor destine — do­cumentar. 21,20 Viața culturală.21.55 „La frontierele cunoașterii" — serial științific. 22,15 Telejurnal. 22,30 Studioul muzicii ușoare.

PROGRAMUL II20,00 Telejurnal, 20,25 Concertul

orchestrei simfonice a Radiotele- vizlunil. Transmisiune directă. In pauză: Săptămîna în pagini decronică muzicală, 22,15 Telejurnal.

VINERI, 28 MAIPROGRAMUL I15,00 Telex. 15,-05 Admiterea In

lAvâțămîntul superior tehnic (con­

REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA: București, Piața Scinteti, Tel. 17 5010, 17 60 20. Abonamentele se tac la oficiile poștale și dlfuzorll din tntreprinderl și instituții — Tiparul; Combinatul. Poligrafic „Casa Sclnteii". Cititorii din Btrăinătate sa pot abona adresindo-ae la ILEXIM — departamentul export-import presă P.O, Box 136—137, telex 11226 București str. 13 Decembrie nr. X

( • >

unei hidrocentrale tip sint mici. Tot- început construirea naturală pentru ex- proiectului.

\

\\ \***

* *

I

4

sultații). Chimie. 15,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 15,45 Emisiune în limba germană. 17,40 Tragerea loto. 17,50 1001 de seri. 18,00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal. 20,30 Actualitatea economică. 20.45 Film artistic: „Jane Pittman". Premieră pe țară — producție a studiourilor ameri­cane. Cu: Cicely Tyson, Richard A. Dysart. Katherine Helmond. Michael Murphy. 22,20 Cîntecul șl poezia care ne-au însoțit istoria: Laudă pămîntului românesc. 22,45 Telejurnal.

PROGRAMUL n15,00 De Ia o melodie la alta —

program muzical. 15,35 Dosarele istoriei. 16,00 Caseta cu imagini, 17,00 Stadion — emisiune de actua­litate sportivă. 17,50 1001 de seri. 18,00 închiderea programului, 20,00 Telejurnal. 20,30 Concertul orches­trei simfonice a Filarmonicii „George Enescu". 22,10 Publicitate. 22,15 Generația deceniului IX. Spi­rit militant, responsabilitate revo­luționară — trăsături definitorii ale tînărulul comunist. 22,30 Mala­dii populare. 22,15 Telejurnal.

40 364