1

Universitatea “Transilvania” Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor

ANTIBIOTICE S.A. IAȘI (ATB)

STRATEGII PENTRU AFACERI

MBMSA 2015

Studenti: Profesor Coordonator:

Costin Vlad-Ioan Conf.univ.dr. Sumedrea Silvia

Iosif Cristian

Iuga Florina-Alexandra

Popa Oana-Alexandra

2

Cuprins

Capitolul 1. Prezentarea companiei.......................................................................................................................3

Capitolul 2. Analiza Macro-Mediului....................................................................................................................5

Capitolul 3. Analiza Micro-Mediului....................................................................................................................9

Capitolul 4. Analiza Economico-Financiară........................................................................................................11

Capitolul 5. Modelul Porter şi Matricea Swot.....................................................................................................20

5.1 Matricea SWOT..........................................................................................................................................20

5.2 Modelul Porter............................................................................................................................................22

Capitolul 6. Stabilirea Strategiei Financiare........................................................................................................25

6.1 Strategia de afaceri actuală.........................................................................................................................25

6.2 Construirea modelului econometric............................................................................................................26

6.3 Previzionarea situațiilor financiare.............................................................................................................33

Capitolul 7. Identificarea unor tendinţe semnificative.........................................................................................37

7.1 Parteneriate strategice și impedimente pe piețele externe..........................................................................37

Concluzii..............................................................................................................................................................43

Bibliografie..........................................................................................................................................................48

Anexe...................................................................................................................................................................49

3

Capitolul 1. Prezentarea companiei

Antibiotice SA (BVB: simbol ATB) este o companie cu capital mixt care activează în domeniul

farmaceutic (CAEN 2110 – Fabricarea produselor farmaceutice de bază)1, produce şi comercializează

o gama variată de medicamente de uz uman şi veterinar, substanţe active şi bio-fertilizatori, fiind

încadrată în producţia de pulberi injectabile iar din punct de vedere al consumului, în producţia de

unguente, creme, geluri şi supozitoare. Producătorul român este de asemenea şi principal producător de

medicamente anti-infecţioase şi singurul producător de substanţe active obţinute prin biosinteză. În

prezent ATB Iaşi ocupă locul industria - Biotehnologii şi medicamente. Pe piaţă internă, Antibiotice se

diferenţiază că lider în ceea ce priveşte al 12-lea între cei 2512 de producători de medicamente generice

şi OTC-uri de pe piaţă românească.

În ceea ce priveşte piaţă externă în care compania activează, producătorul autohton este unul din cei

mai importanţi exportatori români de medicamente în formă finită şi de Nistatina (substanţă activă).

Dezvoltarea afacerilor pe pieţele Comunităţii Europene, SUA, Rusiei, statelor CSI şi Africii de Nord

reprezintă o prioritate în strategia companiei Antibiotice (ATB este lider în producţia mondială de

Nistatina, având peste 70 de produse din portofoliu înregistrate la export şi peste 120 de parteneri de

afaceri în întreagă lume).

Fiind o companie cu avergura internaţională, Antibiotice SĂ are un portofoliu variat şi vast de produse

care cuprinde: 1) peste 150 de medicamente de uz uman care acoperă 5 forme farmaceutice şi 11 arii

terapeutice dezvoltate în acord cu tendinţele actuale; 2) medicamente de uz veterinar (5 produse); 3)

substanţe active (Nistatina); 4) biofertilizatori (Azotofertil® şi Ecofertil®). Compania a creat portofolii

de produse cu o pondere ridicată în cifra de afaceri, urmărind valorificarea lor superioară. Portofoliul

de 137 medicamente3 acoperă o gama largă de arii terapeutice, strategia de dezvoltare a produselor

fiind concentrată astăzi pe medicamentele din clasele cardiovascular, anti-infecţioase şi sistem nervos

central.

După 1990, activitatea companiei este reorientată spre producţia de medicamente şi investiţii majore

pentru re-tehnologizare, implementarea unui sistem performant de asigurare a calităţii ce implică

1 Bursa de Valori Bucuresti: www.bvb.ro2 Cegedim Romania: www.cegedim.diff.ro - Conform Anexa 43 Site-ul official al companiei Antibiotice SA: www.antibiotice.ro

4

controlul strict al proceselor de fabricaţiei (în prezent calitatea produselor ATB este atestată de

principalele forme de certificare: Good Manufacturing Practice pentru toate cele 8 fluxuri de fabricaţie,

Certificatul de Conformitate cu Farmacopeea Europeană (COŞ) şi autorizaţia Food and Drug

Administration (FDA) pentru producţia de Nistatina şi pentru fabricatia de produse injectabile).

Anul 2005 a marcat lansarea unei noi identităţi de brand corporatist, cu un nou logo şi un nou slogan

care reflectă transformările la nivel organizaţional, tehnologic şi cultural.Începând cu anul 1997

societatea este listată la Bursă de Valori Bucureşti. În acelaşi an, acţiunile companiei au fost incluse în

componentă indicelui. În prezent, pe piaţă BVB, acţiunile Antibiotice sunt incluse în indicele BET-XT,

BET-C şi BET-BK.4 Tranzacţionate sub simbolul ATB, acţiunile Antibiotice sunt emise în formă

dematerializată şi sunt liber transferabile. Registrul acţionarilor şi al acţiunilor Antibiotice Iaşi este

menţinut de către Depozitarul Central SĂ Bucureşti. Astfel, cel mai important acţionar al companiei

este Ministerul Sănătății5 care deţine în prezent 53% din capitalul social al emitentului, urmat de SIF

Oltenia cu 11%, restul acțiunilor6 fiind dispersate în rândul diverşilor investitori.

Conducerea Antibiotice SĂ a declarat că doreşte să sprijine dezvoltarea sustenabilă viitoare a

companiei prin7: 1)investiţii în tehnologie, echipamente de laborator şi fluxuri de fabricaţie, în

conformitate cu cele mai noi standarde Good Manufacturing Practice (GMP), favorizând dezvoltarea

producţiei de medicamente şi accesul companiei pe noi pieţe, puternic reglementate; 2) cercetarea şi

dezvoltarea de noi medicamente generice în Centrul de Cercetare-Dezvoltare; 3) menţinerea Sistemului

de Management Integrat, implementat la nivelul tuturor structurilor organizaţiei, cu scopul

perfecţionării sistemelor funcţionale existente, protejând mediul, sănătatea şi securitatea angajaţilor; 4)

dezvoltarea competenţelor şi aptitudinilor profesionale ale angajaţilor, în vederea susţinerii avansului

companiei, pe diverse planuri precum cercetare, inovare, producţie, extindere pe piaţă internaţională.

Capitolul 2. Analiza Macro-Mediului

4 www.Business24.ro5MS,SIF Oltenia– Actionari semnificativi, conform Legii nr.297/2004, art.2, al.1.6Clienti nerezidenti, Broadhurst Investments Limited si alti actionari.7 Raport de companie efectuat de analisti Tradeville pentru annul 2013.

5

Analiza PEST examinează mediul extern de afaceri şi este un instrument strategic adecvat pentru

înţelegerea mediului general în care funcţionează afacerea, fapt care permite să se profite de

oportunităţi şi să se minimizeze ameninţările pe care le întâmpina activităţile sale. Această analiză

caracterizează influenţele macro-mediului în şase mari tipuri. Astfel:

Mediul Economic

Conform rezultatelor studiului Pharma & Hospital Report, Cegedim România estimează că

valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a atins nivelul de 3,01 miliarde lei la preţ

de distribuţie în al doilea trimestru al anului 2014, în creştere cu 5,7% comparativ cu trimestrul 2 al

anului 2013.

Piaţă românească de medicamente a crescut aşadar cu aproximativ 2% în primele şase luni ale anului în

curs, comparativ cu aceeaşi perioada a anului trecut, aflându-se într-o uşoară revenire. Evoluţia din

trimestrul 2 a fost peste cea din primul trimestru, ceea ce confirmă rezilienţa pieţei farmaceutice:

creşterea trimestrială de +5,7% a dus creşterea semestrială la +2,0%, iar evoluţia la 12 luni este de -

0,4% în lei. Pentru anul 2015 se preconizează o creştere modestă a pieţei, de +1,8% în lei.8

Fig 2.1 Produsul intern brut al României in perioada 2000-2014

Potrivit ultimului comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică, PIB-ul din trimestrul III

2014 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1.9%, comparativ cu trimestrul III 2013. La serie ajustată

8 www.Pharma-Business.ro – Tendinte Piata Farmaceutica previziuni pentru 2015.

6

brută în primele nouă luni ale anului 2014 PIB a crescut, comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2013,

cu 2.8%, iar a cea ajustată sezonier cu 3.1%.9

Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în România rată anuală a inflaţiei

(pe ultimele 12 luni) a coborât la 1,44% în octombrie, de la 1,54% în septembrie, după ce preţurile de

consum au crescut cu 0,19% în octombrie 2014 comparativ cu septembrie 2014. România a fost,

aşadar, în luna octombrie 2014, ţară cu cea mai mare rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană

(1,8%), pentru a două luna consecutiv, în condiţiile în care în UE rată anuală a inflaţiei a crescut de la

0,4% în luna septembrie la 0,5% în luna octombrie, iar în zona euro a urcat de la 0,3% la 0,4%,

conform Eurostat. Toate aceste creşteri ale inflaţiei din ultima perioda influenţează în mod direct sau

indirect evoluţiile viitoare ale rezultatelor financiare ale companiilor tranzacţionate pe piaţă de capital

şi implicit evoluţia acţiunilor acestora.10

Deşi mulţumită cererii inelastice a produselor farmaceutice, rezultatele financiare ale companiilor care

activează în acest sector sunt influenţate într-o măsură mai mică de ciclurile economice, iar în ciuda

faptului că sectorul farmaceutic din ţară noastră tinde să se alinieze nivelului de dezvoltare a sectorului

similar european,11 cu toate acestea, sectorul continuă să se confrunte cu probleme precum taxa

“clawback” plătită de producători şi durate de peste 300 de zile la încasarea creanţelor pe care

producătorii sunt obligaţi să le suporte.

Mediul social-cultural

Se preconizează faptul că în următorii ani, pe fondul fenomenului de îmbătrânire generalizată a

populaţiei, cererea de medicamente destinate afecţiunilor cardiovasculare, sistemului nervos central sau

afecţiunilor respiratorii va creşte. Drept urmare, analiştii financiari de la Tradeville, într-un raport de

piaţă farmaceutică 2013, sunt de părere că o parte din portofoliul investitorului pe termen lung ar trebui

alocată acestui sector.

Potrivit Mediafax, studiul GfK România referitor la obiceiurile şi atitudinile de tratament ale românilor,

arată că românii preferă tratamentul cu medicamente (52%) celui naturist(15%) sau

homeopat(4%).Românii prezintă un grad ridicat de încredere în medicamente, recurgând cel mai des la

tratamente pentru răceli şi boli de inima.Auto-medicaţia este strâns legată de educaţie, majoritatea 9 Site-ul official al Institutul de Statistica – www.insse.ro10 www.Ziare.com11 www.Economica.net

7

repondentilor din mediul urban (65%) aleg la iniţierea unei tratament să folosească unul medicamentos,

mai ales persoanele în vârstă de 60 ani şi peste sau al celor cu educaţie scăzută, iar persoanele cu

educaţie medie şi superioară preferă să apeleze la produse naturiste(18%). În ceea ce priveşte mediul

rural,

Acest studiu mai arată că cheltuielile cu medicamentele pe locuitor sunt încă mult sub media

europeană, ceea ce indică faptul că piaţă farmaceutică locală are în continuare un potenţial de creştere

semnificativ. În ultimul an, piaţă medicamentelor vândute fără reţeta a înregistrat în România o creştere

de 12,1%, faţă de doar 5,7% la nivel mondial. Potrivit ultimelor studii ale reprezentanţilor industriei

farmaceutice , medicamentele eliberate fără reţeta ocupă primul loc în preferinţele românilor, fapt ce

indică un grad mare de încredere al românilor în tratamentul medicamentos şi cel autohton.

Mediul Tehnologic

Antibiotice este singură companie farmaceutică din România care are în portofoliu substanţe

farmaceutice active obţinute prin biosinteză (Nistatina – folosit în prepararea numeoaselor forme

farmaceutice). Fluxul de fabricaţie a Nistatinei, unic în România, este certificat Good Manufacturing

Practice şi autorizat Food and Drug Administration. De asemenea, compania, deţine certificat de

conformitate cu Farmacopeea europeană (COŞ) şi deţine propriul Centru de Cercetare Dezvoltare, unde

dezvoltarea de noi medicamente şi demonstrarea bioechivalentei lor se realizează în raport cu

terapeutică actuală.

Perfecţionarea continuă a tehnologiei şi obţinerea acestor autorizări pe plan internaţional au făcut că

Antibiotice să devină cel de-al doilea producător mondial de Nistatina. De asemenea compania de-a

lungul anilor a dezvoltat şi tehnologiile de obţinere a biofertilizatorilor Azotofertil® şi Ecofertil P®

utilizaţi pentru agricultură ecologică că substituenţi ai îngrăşămintelor chimice pe baza de azot,

compania investind astfel în crearea de produse inovative cu impact minim asupra mediului

inconjutator.

Mediul Legislativ

Industria farmaceutică din Uniunea Europeană menţine standarde ridicate de asigurare a calităţii în

dezvoltarea farmaceutică, fabricatia şi controlul medicamentelor.Autorizaţiile de fabricaţie sunt

necesare pentru toţi fabricanţii de produse farmaceutice din Comunitatea Europeană (CE), indiferent

8

dacă produsele sunt vândute în interiorul sau în afară Comunităţii.Ordinul ministrului sănătăţii nr.

905/2006 privind aprobarea Principiilor şi liniilor directoare de bună practică de fabricaţie pentru

medicamentele de uz uman, inclusiv cele pentru investigaţie clinică transpune în legislaţia românească

Directiva Comisiei Europene 2003/94/CE, iar Ghidul12 privind buna practică de fabricaţie (BPF)

detaliază şi explicitează principiile şi liniile directoare de BPF, acte normative opozabile companiilor

din sectorul farmaceutic.

În ceea ce priveşte cadrul legislativ al companiei Antibiotice şi listarea acesteia la bursă de la

Bucureşti, Legea nr. 297/2004 art.2 privind piaţă de capital, stipulează ponderea semnificaţiei

acţionarilor semnificativi/ nesemnificativi al participatilor din capitalul social al companiei, precum şi

drepturile şi obligaţiile corelate şi asumate ale acţionarilor sau dreptul la vot în instanţa ponderii

deciziilor în AG a companiei.

Un impediment legislativ legat de mediul general pentru sectorul farmaceutic îl reprezintă taxa Claw-

back (O.U.G nr. 77/201113 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în

domeniul sănătăţii), care este aplicată în industria farmaceutică şi presupune că toţi producătorii de

medicamente să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o suma de bani ce variază între

5% şi 11%, din veniturile realizate prin vânzarea produselor. Valoarea taxei la nivel de industrie s-a

ridicat la 400 de milioane de lei în primele trei luni ale anului curent, mai exact 33,6% din întreagă

valoare a medicamentelor compensate consumate în această perioada.

Capitolul 3. Analiza Micro-Mediului

Componentii principali ai micro-mediului sunt: furnizorii, clientii, intermediarii, concurentii si alti

detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese intr-o intreprindere).

a) Furnizori

12 Potrivit datelor ANM –Agentia Nationala a Medicamentului (www.anm.ro)13 www.Wall-Street.ro

9

Furnizorii sunt organizaţiile şi indivizii care oferă firmei inputurile (materii şi materiale, utilaje, echipament

tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forţă de muncă, resurse financiare, informaţii etc) necesare

fabricării produselor proprii:

S.C. Chimoplex S.A. Borzesti – Hiplocorit de sodium;

S.C. Progresul Ploiesti – Tuburi de aluminiu;

S.C. Polirom S.A. Iasi – Papetarie;

S.C. Unirea S.A. Iasi – Ulei;

S.C. Moldoplast S.A. Iasi – Butoaie PVC;

S.C. Anko S.R.L. Iasi – Lacuri si vopsele;

S.C. Amylum S.A.;

S.C. Oltchim S.A. Rm. Vâlcea – Apa oxigenata, Acid clorhidric;

S.C. Tehnica Textil S.A. Bucureşti;

S.C. Alprom S.A. Slatina – Folie de aluminiu;

S.C. Viromet S.A. Victoria – Metanol;

b) Clienti

Clientii constituie cea mai importantă componentă a micro-mediului, acestia fiind:

Elvetia – Selectchemie;

Canada – ACIC FINE;

Rusia – Farmalena;

China – Hubei Kangle;

Anglia – S&D Chemicals;

Germania – Sanavita, Lohmann LTH.

c) Concurenti

Cei mai importanți concurenți atât interni cât și externi ai ATB SA sunt:

GlaxoSmithKline - vânzări de peste 91,8 de milioane de lei;

Hoffman la Roche - vânzări de 72,6 milioane lei;

Novartis - vânzări de 67,7 de milioane de lei;

Pfizer - vânzări de 62,0 de milioane de lei;

10

Sanofi-Aventis - vanzari de 65,4 de milioane de lei;

Sicomed Bucureşti - vânzări de 53,9 de milioane de lei ;

Servier - vânzări de 48,9 de milioane de lei;

Terapia Cluj - vânzări de 36 de milioane de lei;

Antibiotice Iaşi - vânzări de 32,3 de milioane de lei;

Schering Plough - vânzări de 29,4 de milioane de lei .

d) Acționari14

Acționari semnificativi

MINISTERUL SANATATII loc. BUCURESTI jud. SECTOR 1 53.02%alti actionari 34.96%S.I.F. OLTENIA loc. CRAIOVA jud. DOLJ 12.02%

Capitolul 4. Analiza Economico-Financiară

Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei financiare a companiei, pornind de la informaţiile oferite în

principal de bilanţ şi de contul de profit şi pierdere, se calculează indicatorii economico-financiari.

Compararea acestori indicatori calculaţi pentru activitatea mai multor ani şi studierea evoluţiei acestora

conferă o viziune de ansabmblu a situaţiei economico-financiare a companiei şi conferă îndrumare cu

privire la direcţia pe care trebuie continuată afacerea.

14 www.kmarket.ro

11

Indicatori de lichiditate

Gradul de lichiditate al companiei se referă la abilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile pe termen scurt,

folosindu-se de activele ce pot fi transformate în lichidităţi cu ce mai mare uşurinţă, activele circulante.

Pentru a măsură capacitatea de îndeplinire a obligaţiilor companiei, este frecvent folosită valoarea

capitalul de lucru, care indică lichidităţile disponibile pentru funcţionarea afacerii15.

Din calculul indicatorilor de lichiditate pentru Antibiotice S.A pentru intervalul 2009-2014, reiese

faptul că lichiditatea curentă şi cea imediată au o evoluţie ce tinde să fie constanţa una faţă de cealaltă.

Valorile celor doi indicatori au o evoluţie similară, ambele fiind constant mai mari ca 1. O lichiditate

curentă cu valori de aproximativ 2 indică faptul că valoarea activelor curente depăşeşte valoarea

datoriilor curente, fiind aproape dublă.

Valorile indicatorului de lichiditate imediată să situaeaza în apropiere de 1.5 sugerează faptul că

datoriile curente ale companiei pot fi acoperite în proporţie de circa 150%. Acest indicator oferă o

imagine mai clară asupra abilităţii de plata a obligaţiilor faţă de furnizori, decât indicatorul de

lichiditate curentă deoarece valoare stocurilor, active mai puţin lichide, nu este luată în considerare în

formulă de calcul.

Pe parcursul perioadei de 6 ani pentru care au fost calculaţi indicatorii de lichiditate, se remarcă

existenţa unui punct de maxim în ultimul trimestru al anului 2013, când valoarea atinsă de inicatorul de

lichiditate curentă este 3.72, iar cel al lichidităţii imediate este 3.36 . Acest feomen este datorat unei

creşteri de 65.9% a activelor faţă de trimestrul anterior, corelată cu o scădere de 5.1% a datoriilor

curente şi de 9.6% a stocurilor. Pe de altă parte, în anul 2013 înregistrează şi valorile minime ale

perioadei studiate, mai exact în trimestrul 2 al anului, când indicele lichidităţii curente se situează la

valoarea de 1.80, iar cel al lichidităţii imediate la 1.45. Desigur niciuna dintre valorile minime

înregistrate nu prezintă în teorie un motiv de îngrijorare, dar corelat cu evoluţia din următoarele două

trimestre, se poate afirmă ce este o consecinţă a demarării programului de investiţii pentru anul 2013 şi

implementarea unei politici de urmărire şi reducere a costurilor.

15 Diamond,Flamholtz, Financial Accounting. Pws Kent Publishing,1986(editia a doua),pp.249-251

12

Mar

-09

May

-09

Aug-09

Nov-09

Feb-1

0

May

-10

Aug-10

Nov-10

Feb-1

1

May

-11

Aug-11

Nov-11

Feb-1

2

May

-12

Aug-12

Nov-12

Feb-1

3

May

-13

Aug-13

Nov-13

Feb-1

4

May

-14

Aug-140.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

4.00

Fig 4.1 Evolutia indicatorilor de lichiditate calculati trimestrial la An-tibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014

Lichiditate curenta

Lichiditate imediata

Raport capital operational la vanzari

Cel de-al treilea indicator al lichidităţii companiei Antibiotice S.A analizat este raportul dintre capitalul

de lucru şi vânzările înregistrate şi este utilizat pentru a exprimă capacitatea firmei de a finanţa vânzări

suplimentare fără a genera noi datorii. Evoluţia acestui indicator urmează per total traiectoria trasată şi

de ceilalţi doi indicatori ai lichidităţii, prezentaţi anterior. Cu toate acestea, după cum poate fi observat

şi în Fig 4.1, acest indicator are o evoluţie periodică.

Fiind calculat că raport al capitalului operaţional la vânzările înregistrate, acest indicator împrumută

caracterul periodic al vânzărilor din industria farmaceutică. Cu cât vânzările sunt mai mari, cu atât

raportul calculat este mai mic, motiv pentru care nivelul crescut al vânzărilor în ultimul trimestru al

anului determina o valoare minimă a indicatorului şi din potriva un nivel maxim în primul trimestru,

atunci când vânzările scad cu în jur de 70% faţă de sfârşitul anului anterior.

Formule de calcul utilizate:

lichiditatea curenta= active curentedatorii curente

;

lichiditatea imediata=active curente−stocuridatorii curente

;

raportul capitaluluioperational la vanzari=activecurente−datoriicurentevanzari

.

Indicatori de risc

Finanţarea companiei poate fi făcută prin capital propriu sau prin îndatorare, iar ambele metode de

finanţare implică asumare unui anumit grad de risc. Pentru a putea evalua corect situaţia în care se află

13

compania şi lua o decizie corectă referitor la modul de finanţare cel mai potrivit este necesară

calcularea şi consultarea indicatorilor de risc16.

Conform informaţiilor oferite în bilanţurile din perioada 2009-2014, compania Antibiotice S.A. se află

într-o situaţie favorabilă din punct de vedere al gradului de îndatorare şi riscului generat de acesta. În

peioada studiată gradul de îndatorare este situat în jurul valorilor de 30-40%, atingând un maxim de

50% în trimestrul al treilea din anul 2012, minimul înregistrat fiind de 28% în primul trimestru din

2011. Aceste valori ale gradului de îndatorare în jur de 30% indică existenţa anumitor rezerve în

apelarea la credite şi împrumuturi, fapt dovedit şi prin lipsa creditelor pe termen lung, diminuarea

creanţelor fiind un obiectiv prioritar.

Mar

-09

May

-09

Aug-09

Oct-09

Jan-1

0

Mar

-10

Jun-1

0

Aug-10

Nov-10

Jan-1

1

Apr-11

Jun-1

1

Sep-1

1

Nov-11

Feb-1

2

Apr-12

Jul-1

2

Sep-1

2

Dec-1

2

Mar

-13

May

-13

Aug-13

Oct-13

Jan-1

4

Mar

-14

Jun-1

4

Aug-14

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Fig 4.2 Gradului de indatorare(%) calculat trimestrial la Antibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014

Aversiunea faţă de o rată a riscului ridicată poate fi considerată o strategie potrivită cu situaţia

economică din perioada studiată. Gradul de autonomie financiară este indicatorul ce măsoară raportul

dintre finanţarea externă şi finanţarea făcută de acţionari. Pentru situaţia Antibiotice S.A. se observă un

grad de autonomie financiară situat între 35% şi 55%, dovedind astfel preferinţă către o finanţare făcută

prin capital propriu, în detrimentul finanţării prin îndatorare.

16 Ivanchevich, Donnelly, Gibson, Managing for performance. Business Publications, 1980, pp.411

14

Mar

-09

May

-09

Aug-09

Oct-09

Jan-1

0

Mar

-10

Jun-1

0

Aug-10

Nov-10

Jan-1

1

Apr-11

Jun-1

1

Sep-1

1

Nov-11

Feb-1

2

Apr-12

Jul-1

2

Sep-1

2

Dec-1

2

Mar

-13

May

-13

Aug-13

Oct-13

Jan-1

4

Mar

-14

Jun-1

4

Aug-14

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

55%

60%

Fig 4.3 Gradul de autonomie financiara(%) calculat trimestrial la An-tibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014

Formule de calcul utilizate:

gradul de indatorare=datorii totaleactive totale

∗100;

gradul deautonomie financiara= capitaluri propriidatorii curente

;

Indicatori de profitabilitate și rentabilitate

Rapoartele de profitabilitate compară componentele venitului cu cele ale vânzărilor. Marjele de profit

netă şi brută reprezintă raportul dintre profitul net respectiv brut şi vânzările înregistrate, prin urmare

evoluţia lor depinde în foarte mare măsură de valoare vânzărilor şi fluctuaţiile acestora în funcţie de

perioada anului. Prin urmare graficul evoluţiei celor două marje are deasemena un caracter periodic,

specific graficului vânzărilor înregistrate17.

Marja brută de profit reprezintă procentul din veniturile provenite din vânzări pe care compania le

reţine după ce suportă costurile directe asociate cu producţia vândută, iar cu cât procentul este mai

mare, cu atât este mai mare partea reţinută de companie. În acelaşi timp marja netă de profit exprimă

cât dintr-o unitate monetară câştigată de companie este transformată în profit.

17 Ivanchevich, Donnelly, Gibson, Managing for performance. Business Publications, 1980, pp.409-415.

15

Mar

-09

May

-09

Aug-09

Nov-09

Feb-1

0

May

-10

Aug-10

Nov-10

Feb-1

1

May

-11

Aug-11

Nov-11

Feb-1

2

May

-12

Aug-12

Nov-12

Feb-1

3

May

-13

Aug-13

Nov-13

Feb-1

4

May

-14

Aug-140

5

10

15

20

25

Fig 4.4 Evolutia marjei de profit brute si nete calculate trimestrial la Antibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014

marja bruta de profit(%)

marja neta de profit(%)

Industria farmaceutică în general este caracterizată prin marje de profit mai mari comparativ cu alte

industrii prin natură acesteia. Cu toate acestea, valoarile acestor doi indicatori variază semnificativ de la

un trimestru la altul. Se poate observă în Fig. 4.4 că de-a lungul perioadei studiate atât marja brută cât

şi cea netă de profit au o traiectorie generală descendenţa. La începutul perioadei studiate, mai exact

până în 2012 oscilaţiile se desfăşoară între un maximul de 23.08% al marjei brute de profit în primul

trimestru din 2011 şi un minim de 7.12% în ultimul trimestru din 2009.

În cea de-a două parte a perioadei se observă o scădere a valorilor celor două marje şi o tendinţa de

uniformizare a valorilor indiferent de trimestru. Această uniformizare este în principal datorată creşterii

costurilor aferente producţiei, dar un important element din costurile survenite în industria farmaceutică

îl reprezintă cercetarea şi dezvoltarea de noi medicamente. În contextul intrării pe piaţă internaţională şi

lărgirii gamei de produse oferite, este explicabilă această creştere a costurilor.

Rentabilitatea capitalului angajat (ROCE), rentabilitatea financiară (ROE) şi rentabilitatea economică

(ROA) vizează eficientă utilizării activelor şi a capitalului investit de acţionari şi contribuţia acestora la

obţinerea rezultatelor18. Prin urmare aceşti trei indicatori ai rentabilităţii păstrează aceeaşi traseu al

evoluţiei de-a lungul timpului, mişcându-se împreună, aşa cum se poate observă şi în Fig. 4.5. Evoluţia

acestora se concretizează printr-o uşoară tendinţa de creştere în care sunt cuprinse atât perioade de

creştere cât şi de scădere a rentabilităţii. În cazul ROCE perioadele de scădere semnifică o utilizare

ineficientă a capitalului, în care nu este generat un adaos de valoare. În perioada studiată ROCE ia

valori cuprinse între min de 1.79% în primul trimestru din 2013 şi maximul de18.33% în ultimul

18 Helfert, Tehnici de analiza financiara.Irwin, 1987( editia a sasea), pp.35-44.

16

trimestru al aceluiaş an. Având valori atât de mici ale ROCE Antibiotice S.A se poate află în situării în

care să împrumute la o rată mai mare, reducând astfel valoarea câştigurilor acţionarilor.

Mar-09

May-09

Aug-09

Nov-09Jan

-10

Apr-10Jul-1

0

Oct-10Jan

-11

Mar-11

Jun-11

Sep-11

Dec-11

Feb-12

May-12

Aug-12

Nov-12Jan

-13

Apr-13Jul-1

3

Oct-13

Dec-13

Mar-14

Jun-1402468

101214161820

Fig 4.5 Evolutia ROCE, ROE, ROA calculate trimestrial la Antibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014

ROCE(%)ROE(%)ROA(%)

Renrabilitatea financiară(ROE) urmează o traiectorie similară, primul şi ultimul trimestru al anului

2013 corespunzând punctului de minim(1.44%), respectiv de maxim (9%). Acest indicator arată cât

anume câştigă actionarii din investiţia făcută în Antibiotice S.A., iar valoare corespunde strategiei

companiei de a nu folosi surse de finanţare externe, acestea dovedindu-de un risc prea mare în

contextul economic respectiv.

Indicatorul rentabilităţii economice (ROA) înregistrează în mod constant valori mai mici decât ROE şi

ROCE, fapt ce dovedeşte că echipa managerială nu este capabilă să folosească resursele financiare

proprii sau împrumutate pentru a obţine un profit semnificativ.

Formule de calcul utilizate:

marjabruta de profit= profit brutcifra deafaceri

; marjaneta de profit= profit netcifra deafaceri

;

ROCE= EBITcapital angajat

; ROA= profit netactive totale

;

17

ROE= profit netcapital propriu

;

Indicatori ai eficienței

Rolul indicatorilor de eficientă este acela de a arată cât de bine sunt utilizate activele companiei pentru

că acestea să producă beneficii. Cu cât beneficiile aduse sunt mai mari, cu atât mai eficient sunt

transformate investiţiile în bunuri19.

Mar

-09

May

-09

Aug-09

Oct

-09

Jan-1

0

Mar

-10

Jun-1

0

Aug-10

Nov-10

Jan-1

1

Apr-11

Jun-1

1

Sep-1

1

Nov-11

Feb-1

2

Apr-12

Jul-1

2

Sep-1

2

Dec-1

2

Mar

-13

May

-13

Aug-13

Oct

-13

Jan-1

4

Mar

-14

Jun-1

4

Aug-14

0.00

0.10

0.20

0.30

0.40

0.50

0.60

0.70

0.80

Fig 4.6 Evolutia randamentului(turnover) calculat trimestrial la An-tibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014

Turnover-ul, aşa cum reiese din Fig 4.6 prezentată mai sus, are un caracter periodic, având o uşoară

tendinţa de descreştere, ceea ce simbolizează că managementul devine din ce în ce mai puţin eficace.

Pentru fiecare unitate monetară, compania Antibiotice S.A generează în medie 0.4 unităţi monetare.

Utilizarea eficientă a activelor poate fi realizată şi cu ajutorul indicatorlor de rotaţie a creanţelor,

activelor totale, activelor imobilizate respectiv a capitalului de lucru. În urmă calculelor efectuate şi

proiectării grafice a rezultatelor, se poate spune catraiectoria ce descrie rotaţia activelor totale,

capitalului de lucru şi creanţelor se caracterizată de periodicitate, aceşti indicatori fiind corelaţi

(Fig4.7).

19 Diamond,Flamholtz, Financial Accounting, Pws Kent Publishing,1986(editia a doua), pp.249-251.

18

Mar

-09

May

-09

Aug-09

Oct-09

Jan-1

0

Mar

-10

Jun-1

0

Aug-10

Nov-10

Jan-1

1

Apr-11

Jun-1

1

Sep-1

1

Nov-11

Feb-1

2

Apr-12Ju

l-12

Sep-1

2

Dec-1

2

Mar

-13

May

-13

Aug-13

Oct-13

Jan-1

4

Mar

-14

Jun-1

4

Aug-14

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

1.60

Fig 4.7 Evolutia rotatie a activelor totale, capitalului de lucru, creantelor calculate trimestrial la Antibiotice S.A in perioada martie 2009- septem-

brie 2014

rotatia activelot totalerotatia capitalu-lui de lucrurotatia crean-telor

Rotaţia activelor totale ia valori între 0.15 şi 0.73, rotaţia capitalului de lucru între 0.25 şi 1.11, iar

rotaţia crreantelor între 0.30 şi 1.38.

Pe de altă parte rotaţia activelor imobilizate se diferenţiază de ceilalţi indicatori în trimestrul 3 al anului

2012, înregistrează o valoare maximă de 183.12, fapt de atestă o folosire eficientă a investiţiilor făcute

şi fiindcă se face referire la active imobilizate situaţia creată este cel mai probail rezultatul unei vânzări

desfăşurate la o suma convenabilă.

Mar

-09

May

-09

Jul-0

9

Sep-0

9

Dec-0

9

Feb-1

0

Apr-10

Jul-1

0

Sep-1

0

Nov-10

Jan-1

1

Apr-11

Jun-1

1

Aug-11

Nov-11

Jan-1

2

Mar

-12

Jun-1

2

Aug-12

Oct-12

Dec-1

2

Mar

-13

May

-13

Jul-1

3

Oct-13

Dec-1

3

Feb-1

4

May

-14

Jul-1

40

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

Fig 4.8 Evolutia a activelor imobilizate calculate trimestrial la Antibio-tice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014

19

Formule de calcul utilizate:

rotatia activelor totale= cifrade afaceriactive totale

; rotatia creantelor= cifra deafacericreante

;

rotatia activelor imobilizate= cifradeafaceriactive imobilizate

;

rotatia capitalului de lucru= cifrade afaceriactive circulante−datorii curente

;

turnover= venituri dinvanzariactive totale

;

20

Capitolul 5. Modelul Porter şi Matricea Swot

5.1 Matricea SWOT

a) Strengths (Puncte Tari)

Acţiunile companiei ATB Iaşi sunt listate la Bursă de Valori din Bucureşti din anul 1997.

4% creştere a veniturilor din vânzări, 7% creştere a profitului brut;

Singură companie din Europa care este autorizată pentru producerea de Nistadina Activă deţine

un mini-monopol al categoria asta de produse.

Un portofoliu diversificat de produse, în anul 2013 ATB Iaşi a adăugat 6 noi produse în

portofoliu, din clasele antiinfectioase şi preparate dermatologice. În portofoliu putem găsi

următoarele produse farmaceutice: capsule gelatinoase, acetonă, ulei floarea soarelui, rondele

aluminiu, alcool etilic rafinat, alcool metilic, folie aluminiu, clorhidrat de pitofenona, amidon,

granule polietinena;20

Companie cu răspundere socială, care se implică activ în dezvoltarea şi protejarea comunităţilor

în care activează, spre exemplu Fundaţia Antibiotice „Ştiinţă şi suflet”, care organizează o serie

de evenimente caritabile, având în centru atenţiei, în cele mai multe ocazi, copii nevoiaşi;

O serie de diplome şi premii obţinute de către ATB Iaşi la nenumărate evenimente atât

naţionale cât şi internaţionale. Spre exemplu Antibiotice Iaşi se situează pe primul loc şi în

Topul Firmelor Ieşene pentru al 11-lea an consecutive;

Creşterea exportului, în primele şase luni ale anului trecut, compania a avut venituri din vânzări

de 141,85 milioane lei şi un profit net de 17,21 milioane lei;

Relaţia pe care departamentul de Human Resources o întreţine cu salariaţii companiei.

Compania oferă angajaţilor pe lângă toate conditile necesare de muncă şi un program în care

aceştia îşi pot aduce copii la locul de muncă în vizită, ba chiar mai mult posibilitatea de a lucra

mai târziu în companie;

Parteneri internaţionali în peste 50 de stat şi poziţia de cea mai bună firma de antibiotice din

Europa de Est;

20 http://www.antibiotice.ro/~antibiotice/UserFiles/raportul_administratorilor_2008.pdf

21

b) Weaknesses (Puncte Slabe)

Neexploatarea tuturor segmentelor de piaţă. Deşi ATB Iaşi există începând din anul 1955,

această nu a reuşit să penetreze toate segmentele de piaţă din industria farmaceutică;

Nemulţumirea acţionarilor din cauza dividendelor, actionarii au primit un dividend brut de

0,018 lei/acţiune şi acţiuni gratuite; 21

Eșecul nepreluării Institutului Cantacuzino.

c) Opportunities (Oportunităţi)

Atracţia de fonduri europene care sunt în creştere pe acesta piaţă;

Penetrarea unor noi segmente de piaţă pe care până acum compania nu le-a exploatat;

Noi parteneri şi noi investiţii atât pe plan naţional cât şi internaţional; Lucru mult mai posibil de

când organismul federal american de control FDA (Food & Drug Administration) a oferit

companiei Ieşene un aviz prin care este acreditată să vândă Nistatina şi în alte ţări.

Creşterea nevoii populaţiei de a consumă farmaceutice datorită îmbătrânirii populaţiei;

Atragerea de noi acţionari prin mulţumirea celor existenţi;

Trendul pozitiv al pieţei farmaceutice româneşti.

d) Threats (Ameninţări)

Companiile internaţionale, primele 20 de companii din domeniul farmaceutic controlează

aproape 80% din vânzări, Antibiotice Iaşi aflându-se pe locul 11 în anul 2013.22

Apariţia de boli noi sau răspândirea unor boli existente la care până în acest moment nu s-au

găsit vaccinuri, spre exemplu virusul Ebola care a început să apară şi în Europa.

Măsuri guvenamentale care ar duce la apariţia unor noi taxe în domeniul farmaceutic.

Subfinanţarea sistemului de sănătate ameninţă să împiedice accesul românilor la tratamente

farmaceutice noi, să elimine de pe piaţă medicamentele cu preţ accesibil şi să anuleze

investiţiile industriei farmaceutice în producţie şi dezvoltare.23

Retragerea de pe piaţă a unor produse ale companiei, în principiu datorită legislaţiei din

domeniu şi datorită unor reglementări venite din partea Uniunii Europene.

21 Potrivit www.agf.ro/actiuni/forum.php?ticker=ATB22 www.capital.ro

23 http://www.romanialibera.ro/societate/utile/ce-se-va-intampla-cu-taxa-clawback-si-cum-ii-va-afecta-pe-pacienti;

22

Apariţia de produse farmaceutice noi pe piaţă, care să nu fie produse de companie

5.2 Modelul Porter

Modelul ales că instrument de analiză propune o abordare calitativă, factorii de influenţă din industrie

şi mediul înconjurător concurențial24 sunt concentraţi în cinci grupe, etichetate că forţe, după cum

urmează:

a) Amenințarea nou-intraților (medie-crescătoare)

În ceea ce priveşte economia de scară şi efectele curbei de cost, activând mai bine de 59 de ani pe piaţă

framaceutica, Antibiotice SĂ ocupă în prezent, potrivit ultimului raport CEGEDIM25 locul 12 dintre cei

251 de producători de medicamente generice şi OTC-uri de pe piaţă românească, acumulând astfel

vânzări de peste 296.6 mil RON în primele 6 luni ale anului 2014. Fiind o companie cu o istorie vastă

şi un portofoliu de produse la fel de diversificat, considerăm că pătrunderea unor noi producători pe

piaţă farmaceutică românească este plină de diverse impedimente. Diferenţierea produselor faţă de alţi

producători reprezintă cu siguranţă un avantaj competitiv pentru companie, calitatea produselor şi

orientarea spre bio-tehnologii se reflectă în atitudinile cumpărătorilor şi viitoarelor parteneriate

strategile în întreagă lume.

Cotarea companiei la Bursă de Valori Bucureşti a adus un plus de valoare brand-ului românesc şi a

atras inevitabil investiţii majore. Aici, identitatea de marca este evidenţă, producătorul român fiind

văzut că o unitatea strategică pentru România26, idee prin care se întăreşte ideea de brand farmaceutic

naţional protejat de ameninţări externe, proprietate majoritară a statului. Prin urmare, suntem de părere

că politică guvernamentală poate fi un impediment major pentru companiile care doresc să penetreze

piaţă, întrucât accesul la distribuţie, resurse, interesele de stat şi represaliile celorlalţi producători

interni deja activi pe piaţă românească, contribuie la ridicarea barierelor de intrare, ceea ce ar reduce

semnificativ ameninţările externe.

b) Amenințarea produselor de substituție (medie-crescătoare)

24Bacanu B. –“Practici de Management Strategic. Metode si Studii de caz” – Polirom, Iasi, 2009, pg. 84-87.25http://www.pharma-business.ro/tendinte/piata-farmaceutica,-intr-o-usoara-revenire.html26http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-17282906-antibiotice-iasi-nu-este-vanzare.html

23

Potrivit Mediafax, studiul GfK Romania27 referitor la obiceiurile şi atitudinile de tratament ale

românilor, arată că românii preferă tratamentul cu medicamente (52%) celui naturist(15%) sau

homeopat(4%). Tratamentul cu medicamente aşadar pe piaţă autohtonă are ponderea cea mai mare,

românii având un grad ridicat de încredere în tratamentul medicamentos. Această tendinţa a

consumatorului român, considerăm noi, este direct proporţională cu factori determinanţi că vârstă şi

nivelul de educaţie al cumpărătorilor. Substituţia pe piaţă farmaceutică românească implică adesea

costurile de transfer, consumatorii căutând să achiziţioneze produse care au aceeaşi calitate la un preţ

mai scăzut; puţini fiind cei care optează pentru produse mult mai costisitoare, de natură naturistă

(15%).

c) Puterea de negociere a consumatorilor (medie-crescătoare)

Graţie caracterului inelastic al activităţii farmaceutice, producătorii se pot bucură de o putere mai

scăzută în comparaţie cu alte domenii de activitate pe piaţă. Cererea de medicamente mereu va avea

prioritate în rândul consumatorilor, în special pe fondul îmbătrânirii generale a populaţiei, şi că un efect

direct, al cererii tot mai ridicate destinate afecţiunilor cardiovasculare, sistemului nervos central sau

afecţiunilor respiratorii.

Totuşi, odată cu informarea consumatorilor şi accesul la o diferenţiere mult mai facilă graţie

platformelor on-line a produselor farmaceurice unele faţă de altele, putem recunoaşte o tendinţa globală

în uşoară creştere de negociere a consumatorilor. În general, cu cât un client cumpără mai frecvent un

produs cu atât este posibilitatea mai mare că puterea de negociere să crească pe considerente de preţ

sau calitate la următoarea achiziţie.

d) Puterea de negociere a furnizorilor (ridicată)

Trebuie menţionat faptul că prin natură domeniului de activitate, Antibiotice este practic dependenţă de

importurile de materii prime, re-exportând o parte din producţie sub formă substanţelor active şi a

produselor finite. Aprecierea monedei naţionale în raport cu euro şi dolari, dublată de creşterea 27 www.romanialibera.ro

24

costurilor utilităţilor, modernizarea acestora şi mică creştere a preţului de valorificare la export, a forţat

din totdeauna compania să urmărească un control sporit al costurilor şi reducerea acestora pentru

menţinerea constanţa a competitivităţii pe piaţă.

e) Nivelul de rivalitate în industrie (ridicată)

Potrivit datelor furnizate de către CEGEDIM (Anexă 4) putem observă nivelul ridicat de rivalitate în

această industrie a produselor farmaceutice, de asemenea putem observă că Antibiotice Iaşi este situată

pe locul 11. Deşi compania se situează pe locul 1 din companiile de farmaceutice româneşti, această

este depăşită de companiile străine. Pe locul 1 se poate observă compania Hoffmann la Roche A.G.

având în trim. 4 al anului 2013 o cifra de afaceri de 3.055,8 mil. lei, faţă de Antibiotice Iaşi 74,7 mil.

lei.

Capitolul 6. Stabilirea Strategiei Financiare

6.1 Strategia de afaceri actuală

25

Conform rezultatelor financiare comunicate Bursei de Valori Bucureşti, la finele lunii septembrie a

anului 2014, profitul brut a înregistrat o evoluţie pozitivă atingând valoarea de 23,6 milioane lei, cu 24

procente mai mare în raport cu profitul brut aferent aceleiaşi perioade a anului 2013.Profitul net a avut

de asemenea o evoluţie pozitivă în perioada analizată, înregistrând valoarea de 20,3 milioane lei, cu 14

procente mai mare decât profitul net înregistrat în intervalul ianuarie - septembrie 2013.

Veniturile din vânzari aferente primelor 9 luni, au atins nivelul de 217,1 milioane lei, situându-se la

acelaşi nivel faţă de primele 9 luni ale anului 2013. Vânzările obţinute din farmacii (139.7 milioane

lei), înregistrează o creştere de 6% faţă de 2013, iar pe segmentul spital s-a obţinut o creştere de 8%, de

la 89,2 milioane lei în 2013 la 96,4 milioane lei în 2014 (sursa Cegedim). Antibiotice îşi menţine

poziţia de lider pe segmentul medicamentelor generice comercializate în spitale, iar pe piaţa

medicamentelor generice ocupă locul 5, cu o cotă de piaţă de 6,4%. Totodată, pe piaţa farmaceutică

internă, Antibiotice se situează pe locul 11, cu o cotă de piaţă în creştere de la 2,54% (9 luni 2013), la

2.6% (9 luni 2014).Aceste creşteri au fost generate atât de aportul de produse noi cât şi de evoluţia

pozitivă a produselor de top ale companiei.

Exporturile realizate în primele 9 luni ale anului 2014 au înregistrat nivelul de 18.358.609 USD

comparativ cu anul 2013, când s-au înregistrat 18.037.225 USD, trendul vânzărilor la export fiind

afectat de conflictele din zona arabă (Irak şi Libia) şi de situaţia politică din Rusia şi Ucraina.

Dezvoltarea prezenţei Antibiotice pe pieţele internaţionale reprezintă un obiectiv strategic al

companiei. Proiectele aflate în derulare privind obţinerea autorizaţiilor de punere pe piaţă, a mai multor

produse din portofoliul Antibiotice, parteneriatele complexe care privesc atât realizarea dosarelor de

produs cât şi comercializarea acestora pe diverse pieţe, precum şi consolidarea poziţiei de lider mondial

pentru producţia de Nistatină (substanţă activă) vor determina creşteri privind exporturile în 2015.

Strategiile companiei în 2015 cuprind dezvoltarea activităţilor ştiinţifice şi de cercetare, dezvoltarea

parteneriatelor pe principalele pieţe internaţionale precum şi dezvoltarea portofoliului prin asimilarea

de produse noi, Aceste strategii vor determina consolidarea afacerii pe termen lung şi creşterea

profitului, atât pe piaţa internă cât şi la nivel internaţional.Strategiile financiare ale companiei au în

vedere în primul rând, dezvoltarea activității (prin lansarea a noi produse și a măririi cotei de piață), dar

și de dezvoltare pe calea exportului având în vedere oportunitățile noi apărute. Pentru a putea dezvolta

strategia financiară, avem nevoie de previziunile situațiilor financiare pe următorii 3 ani, ca un ghid

pentru a monitoriza activitatea firmei și de a lua deciziile potrivite ca strategia să funcționeze. Pentru

26

previziunea situațiilor financiare, ne vom ajuta de metoda regresiei multiple și de cea a extrapolării

trendu-lui.

În cele mai multe cazuri, bugetele sunt cheia succesului pentru că o afacere nu poate menține

operațiunile sale de vârf fără estimarea implicațiilor financiare ale planurilor sale strategice și fără

monitorizarea progresului pentru a vedea dacă strategia funcționează în mod eficient. În timpul

pregătirii, bugetele solicita managerii să ia decizii de alocare a resurselor și, ca urmare, să-și reafirme

strategia lor de operare de bază.

Multe firme au bugete ce au în vedere creșterea vânzărilor, profituri mai mari și o cotă de piață

îmbunătățită, dar pentru a fi eficient astfel de planuri trebuie să se bazeze pe planuri executabile

specifice și de resursele disponibile și talent managerial pe care compania le poate aduce să suporte în

îndeplinirea bugetului.28 [Wiley, 2002]

Începând cu o analiză a pieței și a mediului generală și pregătirea unei strategii globale, impactul

financiar al acestei strategii este apoi evaluată în elaborarea bugetului. În cazul în care rezultatele

financiare sunt nefavorabile, strategiile și tacticile trebuie să fie revizuite și corectate până ce un

rezultat acceptabil va fi atins.

Odată ce bugetul este finalizat, strategiile sunt puse în aplicare și operațiunilor companiei sunt

monitorizate ulterior pe tot parcursul perioadei previzionate în faza de control.

6.2 Construirea modelului econometric

Utilizând analiza de regresie multiplă, se va contrui un model econometric pentru a face previzunea

cifrei de afaceri în perioada 2015-2017, ca apoi situațiile financiare ale entității și cash-flow-urile să

poată fi previzionate pe baza acestei proiecții. Analiza cifrei de afaceri este esențială pentru a putea

evalua poziția entității în industrie și de a reflecta abilitatea acesteia să își dezvolte și menține

activitățile profitabile și sustenabile.

Variabilele exogene care vor fi analizate și corelate cu volumul vânzărilor au fost identificate pe baza

analizei PEST și sunt factorii care ar afecta cel mai mult performanța unei companii farmaceutice.

28Tradus din John Wiley, “The portable MBA in Finance and Accounting”, 3rd Edition, John Wiley & Sons, Inc, page 178

27

Acestea sunt gradul de îmbătrânire a populației, rata sărăciei și consumul în casa pentru sănătate,

variabilele devenind : x1, : x2 și respectiv x3.

Tabel 6.1. Variabile exogene în raport cu cifra de afaceri în perioada 2005-2014

PerioadaCifra de afaceri

neta (RON)Gradul de

îmbătrânire a populației (peste

65 de ani, %)

Rata sărăciei (%)

Consumul în casă pentru sănătate (%)

y t x1 x2 x4

2005 163.497.747 15.1 20.2 3.3

2006 195.677.945 15.3 20.7 3.1

2007 229.415.602 15.4 24.8 3.5

2008 215.805.947 15.8 23.4 3.9

2009 219.754.104 15.9 22.4 3.1

2010 243.626.062 16.1 21.1 6

2011 281.847.455 16.1 22.2 6.5

2012 304.731.950 16.3 22.6 6.8

2013 318.625.024 16.3 23.4 7.2

*2014 330.532.233 16.5 23.6 7.4

*Datele pe anul 2014 sunt date preliminare ce ar putea fi schimbate în timp.

Modelul econometric va fi estimat cu ajutorul regresiei multiple în care au fost folosite datele

prezentate în tabelul anterior, fiind procesate prin logaritmare. S-a creat în Eviews modelul

econometric ce încorporează variabilele.

Dependent Variable: CIFRA_DE_AFACERI

Method: Least Squares

Date: 03/01/2015 Time: 13:23

Sample: 2005 2014

Included observations: 10

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.  

28

C 6.525235 9.413124 -1.254635 0.0442

GRAD_IMBATRANIRE 2.527653 0.076443 4.875456 0.0238

CONSUM_PENTRU_SAN

ATATE 0.563654 0.034567 3.547895 0.0034

RATA_SARACIEI 0.805640 3.341532 2.545456 0.0422

R-squared 0.976576    Mean dependent var 15.85654

Adjusted R-squared 0.965424    S.D. dependent var 0.35334

S.E. of regression 0.052423    Akaike info criterion -2.735345

Sum squared resid 0.073434    Schwarz criterion -2.723534

Log likelihood 53.53252    Hannan-Quinn criter. -2.989879

F-statistic 318.5424    Durbin-Watson stat 1.713456

Prob(F-statistic) 0.000000

Din output-ul oferit de Eviews reiese că avem un coeficient liber în valoare de 6,525235, un coeficient

pentru gradul de îmbătrânire de 0,527653, un coeficient pentru rata sărăciei de 0,805640 și un

coeficient pentru consumul în casă pentru sănătate de 0,563654. Acest lucru arată faptul că atunci când

nici un factor nu influenţează vânzările, acestea sunt egale cu suma variaţiei coeficienţilor, iar atunci

când variaţia variabilelor se modifică cu o unitate, variaţia vânzărilor se modifică cu 6.525235 unităţi în

direcţia opusă indicatorilor folosiţi în regresia multiplă.

Pentru a testa dacă cei 3 coeficienţi diferă semnificativ de zero, utilizăm testul t. Formulăm cele 2

ipoteze şi anume:

H 0 :b=0

H 1: b ≠ 0

Alegând un nivel de semnificaţie de 5%, putem afirma că rezultatul statistic obţinut are o relevanţă de

95%. Analizând indicii rezultaţi, putem spune că toți cei 3 coeficienti se situează sub pragul de

semnificaţie de 5%, deci sunt semnificativi din punct de vedere statistic ceea ce rezultă că modelul ales

este unul bun din punct de vedere statistic.

29

Raportul de determinaţie R-Squared are o valoare de 0.976576 ceea ce înseamnă că variaţia vânzărilor

este explicată în proporţie de 97.75% prin variaţia variabilelor independente. În ceea ce priveşte eroarea

standard a regresiei, aceasta are o valoare de 5,22%, deci abaterea valorilor estimate de la valorile reale

este redusă. Realizând testul F pentru a determina semnificaţia globală a modelului, constatăm că F

statistic rezultat din outputul Eviews este de 318.5424.

Propunem 2 ipoteze:

H 0 :b=0 – toate pantele coeficienților sunt egale cu 0;

H 1: b ≠ 0 – toate pantele coeficienților sunt diferite de 0;

Cum valoarea F stat(318.5424) este mai mare decât valoarea lui F critic, (calculat ca fiind egal cu

3.735753), putem respinge ipoteza nulă pentru nivelul de semnificaţie de 5%. Astfel, putem

concluziona că toate pantele coeficienţilor sunt diferite de 0.

Probabilitatea luiF stat este de 0% şi reprezintă nivelul semnificaţiei marginale a testului F. Cum

probabilitatea testului F este mai mică decât nivelul de semnificaţie ales, ipoteza nulă este respinsă, toţi

coeficienţii sunt egali cu 0 pentru nivelul de semnificaţie ales (5%). Scăzând nivelul de semnificaţie la

1%, putem spune că ipoteza nulă este respinsă şi la acest nivel, datorită probabilităţii testului F stat şi a

faptului că F stat>F critic(la nivelul de semnificaţie de 1%).

Putem concluziona cu o precizie de 99% că pantele coeficienţiilor modelulul sunt diferiţi de 0 şi

respingem ipoteza nulă, dar pentru a fi siguri de această afirmaţie vom continua cu testul RESET a lui

Ramsey. Dat fiind că variabilele alese explică un procent ridicat din variabila independentă (aproape

100%), ar putea să explice eronat această variabilă, adică variabila independentă să fie egală cu 0.

Astfel pentru a elimina suspiciunile, folosim testul RESET (Regression Specification Error Test)

dezvoltat de Ramsey pentru a identifica dacă pantele variabilelor sunt egale cu 0.

Avem următoarele ipoteze de lucru:

H 0 :b=0 – toate pantele coeficienților adăugaţi sunt egale cu 0;

H 1: b ≠ 0 – toate pantele coeficienților adăugaţi sunt diferite de 0;

Ecuaţia folosită în Eviews este: CIFRA_DE_AFACERI = C(1)+C(2)* GRAD_IMBATRANIRE

+C(3)*CONSUM_PENTRU_SANATATE+C(4)* RATA_SARACIEI + C(5)*YF^2 + C(6)*YF^3 + C(7)*YF^4.

30

Se introduce o variabilă YF care reprezintă forecastul modelului, ce reiese din Eviews. Aplicăm în

prima fază testul WALD cu restricţia C(5) = 0, C(6) = 0, C(7) = 0 pentru termenii adăugaţi.

Outputul testului WALD din Eviews este următorul:

Wald Test:

Test Statistic Value df

Probabilit

y

F-statistic 6.653654 (3, 10) 0.0085

Chi-square 12.53253 3 0.0055

Ramsey RESET Test:

F-statistic 6.653634 Probability 0.008503

Log likelihood ratio 12.85257 Probability 0.004905

Test Equation:

Dependent Variable: CIFRA_DE_AFACERI

Method: Least Squares

Date: 03/01/2015 Time: 15:34

Sample: 2005 2014

Included observations: 10

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.  

C 6.546343 10.413421 -1.235355 0.0355

GRAD_IMBATRANIRE 2.342334 0.052523 4.774545 0.0234

CONSUM_PENTRU_SAN

ATATE 0.553233 0.035235 3.457547 0.0033

YF^2 6.757530 2.532543 2.523523 0.0543

YF^3 3.543523 1.642363 6.523452 1.5325

YF^4 1.523233 1.532523 2.412411 0.5234

31

FITTED^2 0.805640 3.341532 2.545456 0.0422

FITTED^3 3.673436 1.756756 6.634534 0.0238

FITTED^4 0.987865 1.754674 1.965645 0.5321

R-squared 0.964536    Mean dependent var 15.73434

Adjusted R-squared 0.974545    S.D. dependent var 0.385325

S.E. of regression 0.053123    Akaike info criterion -2.731234

Sum squared resid 0.074544    Schwarz criterion -2.733144

Log likelihood 53.41231    Hannan-Quinn criter. -2.876454

F-statistic 320.6434    Durbin-Watson stat 1.723242

Prob(F-statistic) 0.000000

Cum valoare lui F stat (6,65) rezultată din testul RESET este mai mare decât valoarea lui F critic (3,73),

ipoteza nulă, coeficienţii variabilelor adăugate sunt egali cu 0 poate fi respinsă cu nivelul de

semnificaţie de 5%. Cum probabilitatea lui F statse află sub nivelul de semnificaţie de 5%, putem

confirma că ipoteza nulă poate fi respinsă. Astfel, putem confirma faptul că toate variabilele

independente din model afectează variabilă dependentă şi nu sunt egale cu 0, cum am putea presupune

din cauza nivelului mare de corelaţie.

Vom folosi testul CHOW pentru a împărţi seria de date în 2 subansamble. Aceasta va fi împărţită în 2

părţi egale de către 5 variabile, reprezentând câte 5 ani. Se vor estima cele 2 modele pentru fiecare

subansamblu de date, pentru a observa dacă există diferenţe semnificative între cele 2 modele estimate.

Diferenţele semnificative denotă o schimbare structurală. Enunţăm ipotezele astfel:

H 0 : F stat<Fcritic– există o schimbare structurală, unde PF stat> Nivelul de semnificaţie (5%);

H 1: F stat >Fcritic– nu există o schimbare structurală, unde PF stat< Nivelul de semnificaţie (5%)

Chow Breakpoint Test: 2009

Equation Sample: 2005 2014

32

F-statistic 16.65435 Probability 0.00000

Log likelihood ratio 33.53233 Probability 0.00000

Valoarea F stat= 16.65435, unde valoarea F critic= 5.40 pentru 3 grade de libertate şi 5 observaţii, ce

implică un nivel de semnificaţie de 5%. CumF stat>F critic, putem respinge cu o precizie de 95% ipoteza

nulă, în cele 2 subansamble nu există o schimbare structurală. Cum probabilitatea lui F stat< 0,01, putem

garanta cu o precizie de 99% că respingerea ipotezei nule este validă. Astfel, putem concluziona că cele

2 subansamble de date pot fi puse împreună pentru estimarea modelului, deoarece nu există o

schimbare structurală între ele.

Un ultim pas pentru validarea modelului econometric este examinarea erorilor apărute în model. Pentru

a analiză în amănunt erorile modelului ne legăm de statistică Durbin-Watson, care reprezintă testul

ce ne va arăta dacă erorile din modelul econometric sunt auto-corelate. Testul Durbin –Watson are

la baza ipoteza că ρ (estimarea erorilor) este egală sau diferită cu 1. Ipotezele testului Durbin-Watson

sunt:

H 0 : p=1 ;

H 1: p≠ 1 ;

Dacă nu există auto-corelare a erorilor, DW statistic ar trebui să fie în jurul valorii de 2. În cazul în care

există o corelarație pozitivă a erorilor, aceasta se va situa sub 2. Pentru un model cu sau mai multe

observaţii, dacă DW statistic este sub 1.5 reprezintă un indicator al faptului că există o auto-corelare

pozitivă a erorilor. Pentru modelul analizat, statistică DW este egală cu 1.713456, ceea ce înseamnă că

putem respinge ipoteza nulă, erorile nefiind auto-corelate. Acest test reprezintă unul esenţial pentru

validarea modelului econometric.

Modelul analizat îndeplineşte toate obiectivele setate pentru a fi considerat un model valid. Variabilele

luate în considerare sunt semnificative din punct de vedere statistic, iar erorile nu sunt auto- corelate

după cum ne arată statistică Durbin-Watson, care se situează în jurul valorii 2. F stat al modelului este

mai mare decât F criticşi are un P-value de 0%. Variabilele independente explică (R -Squared ) 97,65%

din variabila depedentă, iar eroarea regresiei este de 5,24%. Modelul este considerat valid şi pe baza

33

lui se va previziona cifra de afaceri pe următorii 3 ani. Proiecția pe următorii 3 ani a cifrei de afaceri

rezultată de pe urma modelului econometric va fi de:

Tabel 6.2 Previziunea cifrei de afaceri în perioada 2015-2017

Perioada 2015 2016 2017

Cifra de afaceri 347,120,325 364,674,565 379,856,453

6.3 Previzionarea situațiilor financiare

Următorul pas este de a previziona veniturile și cheltuielile entității pe următorii 3 ani, luând la bază

previziunea cifrei de afaceri deja efectuată și utilizând metoda procentului din vânzari. Procentul din

vânzări pe anii trecuți va trebui calculat, de preferat ultimii 5 ani, luând ca numărător fiecare element ce

se va schimba odată cu fluctuațiile cifrei de afaceri, iar ca numărător cifra de afaceri pe anii respectivi.

Formula se află mai jos:

Elementul(%)an=Elementulan

Cifra deafacerian

;

Previziunea finală va fi efectuată, întâi calculând mediile geometrice ale fiecărui element în parte apoi

multiplicând aceste rezultate cu previziunea cifrei de afaceri pe anii următori. Elemente ce se vor

schimba odată cu nivelul cifrei de afaceri sunt de exemplu cheltuielile cu materii prime și consumabile,

cheltuielile salariale și veniturile financiare nete. Alte elemente precum cheltuielile cu amortizarea

depind de active, iar aceste elemente vor fi calculate manual în Excel cu formula FORECAST.

În partea de bilanț, elementele ce se vor schimba în raport cu vânzările pot fi creanțele sau inventarul.

Pe de altă parte, elemente precum instalațiile și echipamentele sau amortizarea acumulată, nu indică

schimbări în raport cu cifra de afaceri. Valorile vor fi calculate, ajustate și pentru a evidenția strategia

financiară alesă, situațiile financiare vor fi simplicate.

Întotdeauna în previzionarea bilanțului, dat fiind caracterul speculativ al exercițiului, bilanțul nu este

egal, diferența dintre totalul activelor și cel al pasivelor cu capitalurile proprii se numește finanțare

discreționară, referindu-se la suma discreționară de finanțare de care compania ar putea să aibe nevoie

pentru anii viitori.29 [Mayes, Shank, 1995]

29 Tradus din Timothy R. Mayes & Todd M. Shank, “Financial analysis with Microsoft Excel”, page 147

34

Previziunea ar putea să arate un număr mai mare de pasiv decât de activ ce ar însemna un surplus de

fonduri discreționare, iar dacă activul ar fi mai ridicat decât pasivul, ar fi fost nevoie de mai multe

capitaluri pentru a menține volumul așteptat de vânzări, însemnând un deficit. Pentru crearea fondului

discreționar ar fi indeajuns deducerea din partea ridicată (activul sau pasivul) cea scăzută.

Pe lângă contul de profit și pierderi și bilanț, ce ne mai trebuie este bugetul de numerar, ca să arate cash

flow-urile anticipate în perioada 2014-2017.Datorită accentului pus pe venituri în numerar și cheltuieli,

bugetul de numerar este deosebit de util pentru a planifica împrumuturile pe termen scurt și calendarul

de cheltuieli. Ca și în toate bugetele, un alt beneficiu important al bugetului numerar provine de la

concilierea fluxurile de numerar efective cu cele din prognoză.

Cash-flow-ul se realizează după estimarea bugetului anual pentru a se putea folosi de acesta și o să fie

previzionat pe o perioadă mai îndenlugată (trimestrială și anuală) chiar dacă bugetul este normal

realizat în perioade de timp relativ mai mici (luni). Punctul de plecare pentru efectuarea bugetului de

numerar este previzionarea cifrei de afaceri. Multe din previziunile făcute în bugetul de numerar

(măcar indirecte) sunt făcute de către previziunea cifrei de afaceri. Cifra de afaceri pe următorii 3 ani a

fost deja calculată cu ajutorul modelului econometric, iar apoi contul de profit și pierderi însă pentru un

tablou mai bun în vederea cash-flow-urilor, veniturile și cheltuielile vor fi efectuate trimestrial.

Rezultatele finale ale previziunii, folosing metoda extrapolarii liniare în Microsoft Excel pot fi văzute

în tabelul corespunzător cash-flow-ului din Anexe, valorile fiind ajustate pentru a putea fi corelate cu

previziunea cifrei de afaceri deja calculată. Luând în considerare trendul și creșterea medie de la un

trimestru la altul în procente, cash-flow-urile au fost calculate.

Bugetul numerar poate ajuta managerul să înțeleagă cerințele companiei pe termen scurt și cunoașterea

condițiile de creditare în avans pentru a le permite o asigurare de finanțare atunci când este nevoie și de

a le oferi timpul necesar pentru a evalua toate alternativele posibile și de a alege calea potrivită. De

asemenea se pot folosi aceste informații pentru a stabili cel mai bun moment pentru cheltuieli majore.

Contul de profit și pierderi, bilanțul și tabela cu cash-flow-urile pe următorii 3 ani previzionați, se pot

găsi în tabelele de la Anexe. Ce este important de luat în considerare după aceste predicții este că cifra

de afaceri are o tendință constantă de creștere, de pe an pe an cu aproape 5% față de anul precedent,

creșteri ce se reflectă și în rezultatele de exploatare și financiare care mențin tendința. Pentru activitățile

de exploatare și investiție, creșterea este necesară pentru atingerea obiectivului companiei de extindere

și dezvoltare atât national cât și international.

35

Menționat este faptul că cheltuielile financiare continua să crească datorită faptului că compania

suportă cheltuieli în legătură cu deciziile sale de finanțare și investire pe baza strategiei alese, însă și

din cauza expunerii cursului valutar. În ciuda cheltuielilor uriașe pe care compania va fi nevoită să le

suporte, rezultatul net final va fi în continuare ridicat, cu creșteri aproximative între 3 și 6 la sută anual

datorită capacității companiei de a reinvesti profitul obținut din exploatare.

În partea de bilanț se așteaptă ca activele circulante până la finele anului 2017 să atingă o valoare

previzionată de 398,619,642, constând într-o creștere de 17,56% făță de 2014, pe când datoriile atât pe

termen lung cât și pe scurt vor suferi o continuă scădere. Captitalurile proprii vor avea o creștere

puternică în următorii ani având în vedere abilitatea firmei de a-și gestiona activitățile.

Veniturile și cheltuielile au fost previzionate pe următorii 3 ani în semestre pentru o mai bună

întelegere a cash-flow-urilor și de a vedea cum ar putea evolua compania în următorii ani. Desigur se

pot face comparații luând în calcul trendul din trecut (în trimestrul 4 se fac cele mai multe cheltuieli

însă se încasează și cele mai multe venituri), sau comparații între situația financiară dintr-un anumit

trimestru în viitor cu cele din trecut și probabilități ce pot fi evaluate (de exemplu, în trimestrul 1 în

anul 2015 se așteaptă o creștere de 9,57% în veniturile de exploatare față de valoarea de 79,060,427

RON ce s-a avut în primul trimestru din 2014).

Toate aceste estimări și probabilități pot ajuta compania pentru o planificare bună în scopul atingerii

obiectivelor proiectului stabilit. În următorii ani, compania are obiectivul de a investi notabil în

tehnologie și in dezvoltarea portofoliului, planurile vizează creșterea gradului de ocupare a capacităților

de producție actuale și de dezvoltare a portofoliului și adaptarea la terapeutica modernă, investiții ce

necesită și crearea de noi capacități de producție.

Pentru aceste noi investiții se aproximează un total de 40 de milioane de euro, atât în spațiile de

producție, clădiri și echipamente, dar și în reconsiderarea traseelor de utilităţi şi a spaţiilor de

depozitare a materiei prime. Orizontul finalizării acestui proiect pentru strategia de de dezvoltare este

estimat până în 2020.

Bugetarea efectuată a fost pentru următorii 3 ani ceea ce ar putea ajută în stabilirea unei baze de

previziune pentru toată perioada dorită și de a ghida în efectuarea unei previziuni mai eficiente.

Monitorizarea se poate face trimestrial sau lunar pentru ca corecțiile să fie aplicate cât mai curând

posibil.

36

Cu situațiile financiare previzionate, se pot lua în considerare strategii de planificare pentru a asigura

succesul strategiei de dezvoltare și se pot utiliza de aceste bugete pentru a-și utiliza resursele în cel mai

bun mod posibil. Obiectivele se pot schimba și adapta corespunzător și ideile pot fi cuantificate pentru

a măsura costurile și beneficiile ce ar putea aduce o anumită strategie.

Dat fiind trendul trecut și capacitatea companiei de a-și utiliza resursele și a acapara oportunitățile noi

apărute, deviația de la viitoarele date actuale cu cele previzionate nu ar trebui să fie mare, însă utilizând

bugetele, se poate crea un plan de dezvoltare pe baza acestora, compania putându-se încadra într-un

anumit interval de investiție pentru o anumită creștere pe baza rezultatelor. Deviația apărută poate fi

corectată pe parcurs, ori mărind standardele ori coborând așteptările. Aceste bugete pot stabili

obiectivele viitoare deoarece convertește strategia lor initială în masurători cuantificabile și le produce

o directivă clară pentru a atinge obiectivul dorit și stabilit.

Capitolul 7. Identificarea unor tendinţe semnificative

7.1 Parteneriate strategice și impedimente pe piețele externe

Strategiile actuale ale companiei ce cuprind dezvoltarea activităţilor ştiinţifice şi de cercetare,

dezvoltarea parteneriatelor pe principalele pieţe internaţionale precum şi dezvoltarea portofoliului prin

asimilarea de produse noi, vor determina consolidarea afacerii pe termen lung şi vor asigura creşterea

profitului, atât pe piaţă internă cât şi la nivel internaţional.

Societatea Antibiotice îşi menţine poziţia de lider pe segmental medicamentelor generice ocupând locul

5, cu o cota de piaţă de 6.4%. Pe piaţă farmaceutică internă ocupă locul 12 cu o cota de piaţă de 2.6%.

Clasele terapeutice care au înregistrat creşteri valorice semnificative la vânzare pe piaţă sunt:

Antiinfectioase de uz systematic (+9.6 mil lei), Tract digestive (+2.8 mil lei), Preparate Dermatologice

(+2.6 mil lei), Sistem cardiovascular (+1.9 mil lei), Sistem Musculo-Scheletic (+463 mii lei) şi

Antineoplazice (+360 mii lei), generate atât de aportul de produse noi cât şi de evoluţia pozitivă a

produselor de top a companiei.

37

Dintre acestea se remarcă produsele cu aport peste 1 milion de lei şi anume: Cefort®cps inj 1g (aport

valoric 7.8 milioane lei), Meropenem Atb® inj gama (+4.95 milioane lei), Eficef® cps gama (+2.1

milioane lei) , Glicerină supozitoare gama (1.2 milioane lei), Ampiplus ® înh (+1.1 mil lei) şi

Nidoflor® (+0.98 milioane lei).

Produsele noi ale companiei lansate sau în curs de lansare în 2014 sunt din următoarele clase

terapeutice: Sistem cardiovascular (Rosuvastatina Atb® cpr gama; Genito-Urinar (Matoprofen®

unguente); Oncologie (Gemcitabină Atb® inj gama); Sistem nervos central (Memantina Atb®

Nobixal® cpr); Tract digestive (Silithor®).

Dezvoltarea prezenţei Antibiotice pe pieţele internaţionale reprezintă un obiectiv strategic al

companiei. Principalele direcţii de dezvoltare avute în vedere sunt următoarele:

Consolidarea poziţiei de lider mondial pentru produsul Nistatina substanţă activă;

Dezvoltarea exporturilor de produse finite sub brand Antibiotice, cât şi pe baza de fabricaţie sub

contract sau licenţiere de dosare;

Dezvoltarea de parteneriate complexe de cercetare/dezvolatere de produse în cooperare cu firme

externe pentru lansarea de noi produse pe pieţe externe de desfacere.

Exporturile Antibiotice s-au majorat cu 50% în intervalul 2012-2014 şi au ajuns la o treime din cifra de

afaceri. Exporturile realizate în primele 9 luni ale anului 2014 au înregistrat în moneda americană

nivelul de 18.358.609 USD faţă de anul 2013 când s-au înregistrat 18.037.225 USD.30 Trendul

înregistrat de export în acest an a fost determinat de conflictele din zona arabă (Irak şi Libia) şi de

situaţia politică din Rusia şi Ucraina. Că urmare a proiectelor în derulare ce au în vedere obţinerea

autorizaţiilor de punere pe piaţă în cursul anului 2015, tendinţele exportului pentru anul viitor sunt în

creştere. Planul companiei până în 2016 prevede că profitul brut să ajungă la 9,5 mil. euro, cu 30% mai

mult comparativ cu nivelul din 2012.

30http://www.bursa.ro/piata-de-capital/rezultate-financiare-la-9-luni-exporturi-de-18-35-milioane-de-dolari-pentru-antibiotice-253915&articol=253915.html

38

Fig 7.1 Valoarea Exporturilor ATB (mil dolari) intre 2007-201431

Recent,aceste creşteri acestea au fost impulsionate de participarea companiei la cel mai mare târg din

industria farmaceutică, Chemical and Pharmaceutical Ingredients Worldwide32, care a avut loc la

începutul lunii octombrie la Paris. Prima ediţia a acestui târg a avut loc în 1990, iar Antibiotice a

participat constant la acest târg, care i-a adus de-a lungul timpului multe dintre contractele de export

atât pentru substanţe active, cât şi pentru produse finite. După ediţia din acest an, care a fost un maraton

de 160 de întâlniri, Antibiotice se pregăteşte să demareze şapte noi proiecte de anvergură, privind

dezvoltarea formelor şi claselor terapeutice din portofoliul firmei.

În urma procesului de înregistrare, pulberile sterile injectabile vor pătrunde pe noi pieţe de desfacere

din America de Nord şi de Sud (Canada, Columbia), Europa (Marea Britanie, Ţările Baltice, Ucraina)

şi Australia33,care vor genera o creştere a cifrei de afaceri la export cu 30% în următori trei – cinci

ani. Conform estimarilor expertilor ATB , se va genera o producţie suplimentară pentru Antibiotice

estimată la aproximativ 8 milioane de flacoane de peniciline injectabile.

Conform ATB, produsele topice (unguente, creme, geluri) ale companiei au generat un interes deosebit

pentru pieţe cum ar fi Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Marea Britanie, Germania, Spania.

Capacitatea de producţie la nivelul unguentelor (oftalmice) se ridica la 7 milioane de tuburi pe an în

2013, arată datele din raportul anual al companiei. Aceeaşi sursă indică faptul că producătorul a fost

31www. zf.ro32http://www.businessmagazin.ro/analize/studiu-de-caz-antibiotice-iasi-isi-asigura-30-din-cifra-de-afaceri-din-exporturi-13482240

33http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/economie/antibiotice-estimeaza-o-crestere-cu-o-treime-a-exporturilor--172210.html

39

lider în vânzări pe gama de unguente, cu o cotă de piaţă de 28,4%, supozitoare (41,3%) şi pulberi

injectabile (73,9%).

Dezvoltarea de proiecte pentru aceste produse vine în perspectiva realizării unei noi capacităţi de

producţie pentru produse topice şi supozitoare şi se încadrează în direcţia strategică de dezvoltare a

afacerilor companiei pentru perioada 2014 – 2020. De altfel, societatea a anunţat anul acesta că va

investi nu mai puţin de 10 milioane de euro într-o nouă secţie de supozitoare şi unguente pe platforma

proprie din Valea Lupului. „Cea mai importantă investiţie ce va fi demarată în acest an este o nouă

secţie de producţie pentru unguente şi supozitoare. Această investiţie s-a impus în contextul nevoii de

extindere a capacităţii de producţie cât şi al diversificării gamei de prezentare pentru aceste forme

farmaceutice”34, potrivit directorul general al Antibiotice Iaşi. Investiţiile de la Iaşi sunt printre puţinele

care se mai derulează în producţia de medicamente din ţară.

De asemenea, compania ieşeană şi-a propus ca în următorii ani să investească nu mai puţin de 40 de

milioane de euro în dezvoltare şi retehnologizare. „Planurile de dezvoltare vizează creşterea gradului de

ocupare a capacităţilor de producţie actuale, precum şi dezvoltarea portofoliului şi adaptarea la

terapeutica modernă, ceea ce necesită şi crearea de noi capacităţi de producţie”, se arată într-un

comunicat al companiei înaintat Bursei de Valori Bucureşti. Astfel, în prezent compania cercetează în

laboratoarele proprii peste 30 de produse care vor fi înregistrate în următorii 2 – 3 ani, cel puţin zece

dintre acestea fiind destinate şi dezvoltării pieţei internaţionale.

Noua strategie a companiei de dezvoltare a exporturilor a reuşit să schimbe balanţa produselor care trec

graniţa, dar şi imaginea companiei, producător recunoscut internaţional pentru substanţele active: în

2013, pentru prima dată, produsele finite ale Antibiotice au depăşit valoarea livrărilor de substanţe

active. În total, Antibiotice are peste 70 de produse la export care ajung în 72 de ţări prin intermediul a

120 de parteneri. Prezenţa Antibiotice pe pieţele externe înseamnă însă şi reprezentanţe în afara ţării;

cea mai recentă este cea din Chişinău, de anul trecut, compania mai având deschis un birou la

Moscova. Prin aceste reprezentanţe, producătorul vrea să îşi promoveze direct produsele şi are discuţii

pentru deschiderea de noi astfel de proiecte. Pe fondul estimarilor, in 2015, exporturile companiei ar

putea creşte cu încă 10%. De la acest nivel, Antibiotice va fi unul dintre marii exportatori de produse

farmaceutice din România. Deşi slab dezvoltate, exporturile de medicamente ale României au fost în

34www.zf.ro

40

creştere în ultimii ani în condiţiile în care producătorii sunt în căutarea de noi destinaţii pentru a

compensa dificultăţile de pe piaţa internă. La nivel total, exporturile farma sunt de 150-200 milioane de

euro, iar cele mai multe fabrici care exportă sunt cele deţinute de multinaţionale, care derulează această

activitate prin intermediul birourilor locale.

Cu toate că internaţionalizarea afacerii reprezintă o oportunitate majoră pentru producătorul român de

medicamente, această sporeşte influenţă pe care mediul economic şi politic extern îl au asupra

activităţii companiei. Politică de dezvoltare a pieţei internaţionale a Antibiotice S.A se baza pe

existenţa unui potenţial ridicat de absorbţie a medicamentelor generice pe pieţe precum Rusia, dar

datorită situaţiei dificile în care Rusia şi Ucraina se află, derularea unor contracte semnate a fost sistate,

aşteptându-se însă că acestea să fie demarate în 2015. În afară influenţelor venite de la Est, şi

conflictele din zona arabă au avut un impact asupra valorii exporturilor, înregistrându-se în primele trei

trimestre exporturi de 18.358.609USD( 61.777.637 lei, calculat la valoarea medie anuală a USD în

2014 3.365lei) cu numai 1.78% mai mult că în anul 2013, demonstrându-se astfel o încetinire a ratei de

creştere a exporturilor.

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

42.00%

85.92%

35.61%

2.23%

9.84%

33.83%

1.78%

Fig 7.2 Cresterea procentuala a valorii exporturilor comparativ cu anul precedent in perioada 2008-2014

Conform declaraţiei lui Mihai Stoian pentru Ziarul Financiar la dată de 24.12.2014, piaţă de desfacere

principala a companiei Antibiotice S.A este momentan formată Franţa, Germania şi Danemarca,

responsabile pentru 20% valoarea exportată de companie. Această evoluţie este complet diferită de

41

aşteptările iniţiale atât cu privire la principalele pieţe de desfacete, care se doreau a fi SUA, Rusia şi

Europa, dar şi în ceea ce priveşte valoarea exporturilor.

Fig 7.3 Obiectivele fixate la inceputul perioadei 2010-2016 privind vanzarile pe piata interna si

externa.35

Pe lângă influenţele venite din zonele de conflict, valoarea exporturilor făcute de Antibiotice S.A a avut

de suferit de pe urmă preţurilor foarte mici practicate de producători din China şi India, cu care aceştia

au câştigat numeroase licitaţii de medicamente în spitale, tehnică din ce în ce mai intens folosită pe

diverse pieţe. Totodată, există ţări membre a UE în care au fost introduse reglementări legislative ce

funcţionează că nişte bariere de intrare pentru companiile precum Antibiotice S.A. În acest sens,

reprezentanţii EGA( European Generic Medicine Association) au emis în martie 2014 comunicate de

presă prin care cereau îndepărtarea barierelor şi comerţ liber în industrie, introducând reforme ale

dreptului de proprietete intelectuală în legislaţia referitoare la industria farmaceutică.

35 Bursa de Valori Bucuresti: www.bvb.ro

42

Concluzii

După mai bine de 59 de ani de activitate, Antibiotice Iaşi a devenit unul dintre cei mai importanţi

producători români de medicamente generice, evoluând de la producţia iniţială de penicilină spre un

portofoliu variat şi vast de produse. Pe termen mediu compania vizează consolidarea prezenţei pe piaţă

autohtonă şi câştigarea de noi pieţe externe.

Pentru examinarea mediului extern de afaceri analiză PEST a fost folosită că instrument strategic

pentru înţelegerea mediului general în care Antibiotice SĂ activează. Potrivit analizei factorului de

influenţă economic piaţă românească de medicamente a crescut cu aproximativ 2% în primele şase luni

ale anului în curs, comparativ cu aceeaşi perioada a anului trecut, aflându-se într-o uşoară revenire.

Deşi mulţumită cererii inelastice a produselor farmaceutice, rezultatele financiare ale companiilor care

activează în acest sector sunt influenţate într-o măsură mai mică de ciclurile economice, iar în ciuda

faptului că sectorul farmaceutic din ţară noastră tinde să se alinieze nivelului de dezvoltare a sectorului

similar european, cu toate acestea, sectorul continuă să se confrunte cu probleme precum taxa

“clawback” plătită de producători şi durate de peste 300 de zile la încasarea creanţelor pe care

producătorii sunt obligaţi să le suporte.

43

Mediul socio-cultural aduce la vedere faptul că în următorii ani, pe fondul fenomenului de îmbătrânire

generalizată a populaţiei, cererea de medicamente destinate afecţiunilor cardiovasculare, sistemului

nervos central sau afecţiunilor respiratorii va creşte, ceea vine în favorul companiilor farmaceutice că

Antibiotice. În ceea ce priveşte factorul de influenţă tehnologic, Antibiotice SĂ este singură companie

farmaceutică din România care are în portofoliu substanţe farmaceutice active obţinute prin biosinteză,

produse inovatoare, ceea ce au făcut că Antibiotice să devină cel de-al doilea producător mondial de

Nistatina. Un impediment în analiză cadrului legislativ pentru sectorul farmaceutic îl reprezintă taxa

Claw-back, care este aplicată în industria farmaceutică şi presupune că toţi producătorii de

medicamente să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o suma de bani ce variază între

5% şi 11%, din veniturile realizate prin vânzarea produselor. Valoarea taxei la nivel de industrie s-a

ridicat la 400 de milioane de lei în primele trei luni ale anului curent, mai exact 33,6% din întreagă

valoare a medicamentelor compensate consumate în această perioada, ceea ce face că un sfert din

câştigurile Antibiotice să fie redistribuite către această taxa.

Pentru analiză mediului concurenţial şi al industriei în principiu, am folosit că o abordare calitativă cei

5 factori de influenţă a modelului Porter. Toţi factorii studiaţi se află într-o creştere direct proporţional

cu volumul pieţei farmaceutice. Primul determinant analizat, ameninţarea noilor intraţi pe piaţă

farmaceutică românească subliniază dificultatea pentru astfel de companii în a penetra o piaţă deja

matură, cu o competitive acerbă internă. Antibiotice este o companie care are că actioner majoritar

statul prin Ministerul Sănătăţii, ceea ce conferă un plus de protecţionism împotriva unei eventuale

ameninţări externe. Brand-u românesc are un avantaj competiţional acumulat de-a lungul anilor de

activitate, ceea ce reflectă concret în economiile de scară şi diferenţierea produselor pe piaţă

farmaceutică. Cât priveşte riscul de susbstituire a produselor companiei, potrivit un studiu GfK

România referitor la obiceiurile şi atitudinile de tratament ale românilor, arată că românii preferă

tratamentul cu medicamente (52%) celui naturist(15%) sau homeopat(4%).

Acest raport asigura compania de faptul că consumatorii români în general au încredere în tratamentul

medicamentos şi găsesc costuri mari de transfer în tratamentul naturist. Puterea de negociere a

consumatorilor este în creştere datorită gradului de informare şi accesului la informaţie a

consumatorilor frecvenţi ai companiei. Totuşi putem concluziona că cererea de medicamente mereu va

avea prioritate în rândul consumatorilor, în special pe fondul îmbătrânirii generale a populaţiei, şi că un

efect direct, al cererii tot mai ridicate destinate afecţiunilor cardiovasculare, sistemului nervos central

sau afecţiunilor respiratorii, domeniile de activitate al Antibiotice SĂ. Nu aceleaşi previziuni bune

44

putem să spunem şi despre puterea de negociere a furnizorilor care este ridicată pe fondul dependenţă

companiei de importurile de materii prime, re-exportând o parte din producţie sub formă substanţelor

active şi a produselor finite.

Faţă de aceeaşi perioada a anului trecut veniturile din vânzări au înregistrat valoarea de 217,1 milioane

lei, atingând acelaşi nivel că cel al anului 2013. Profitul brut al exerciţiului în primele 9 luni ale anului

este de 23,6 milioane lei, în creştere cu 24% faţă de perioada similară a anului 2013 iar profitul net în

valoare de 20,3 milioane lei a crescut cu 14%.

Pornind de la informaţiile oferite în principal de bilanţ şi de contul de profit şi pierdere, indicatorii

economico-financiari ai companiei în intervalul 2009-2014 au fost astfel calculaţi. Din calculul

indicatorilor de lichiditate, reiese faptul că lichiditatea curentă şi cea imediată au o evoluţie ce tinde să

fie constanţa una faţă de cealaltă. Valorile celor doi indicatori au o evoluţie similară, ambele fiind

constant mai mari că 1. Pe parcursul perioadei de 6 ani pentru care au fost calculaţi indicatorii de

lichiditate, se remarcă existenţa unui punct de maxim în ultimul trimestru al anului 2013, când valoarea

atinsă de inicatorul de lichiditate curentă este 3.72, iar cel al lichidităţii imediate este 3.36.

Compania Antibiotice S.A. se află într-o situaţie favorabilă din punct de vedere al gradului de

îndatorare şi riscului generat de acesta. În perioada studiată gradul de îndatorare este situat în jurul

valorilor de 30-40%, atingând un maxim de 50% în trimestrul al treilea din anul 2012, minimul

înregistrat fiind de 28% în primul trimestru din 2011. Aceste valori ale gradului de îndatorare în jur de

30% indică existenţa anumitor rezerve în apelarea la credite şi împrumuturi, fapt dovedit şi prin lipsa

creditelor pe termen lung, diminuarea creanţelor fiind un obiectiv prioritar. Pentru situaţia Antibiotice

S.A. se observă un grad de autonomie financiară situat între 35% şi 55%, dovedind astfel preferinţă

către o finanţare făcută prin capital propriu, în detrimentul finanţării prin îndatorare. Rentabilitatea

capitalului angajat (ROCE), rentabilitatea financiară (ROE) şi rentabilitatea economică (ROA) a

companiei păstrează aceeaşi traseu al evoluţiei de-a lungul timpului, având o evoluţie similară,

manifestându-se printr-o uşoară tendinţa de creştere în care sunt cuprinse atât perioade de creştere cât şi

de scădere a rentabilităţii.

Având valori atât de mici ale ROCE Antibiotice S.A se poate află în situării în care să împrumute la o

rată mai mare, reducând astfel valoarea câştigurilor acţionarilor. Rentabilitatea financiară(ROE)

urmează o traiectorie similară, primul şi ultimul trimestru al anului 2013 corespunzând punctului de

minim(1.44%), respectiv de maxim (9%), valori ce corespund strategiei companiei de a nu folosi surse

de finanţare externe, acestea dovedindu-de un risc prea mare în contextul economic respectiv.

45

Indicatorul rentabilităţii economice (ROA) înregistrează în mod constant valori mai mici decât ROE şi

ROCE, fapt ce dovedeşte că echipa managerială nu este capabilă să folosească resursele financiare

proprii sau împrumutate pentru a obţine un profit semnificativ.

În ceea ce priveşte indicatorii de eficientă, Turnover-ul are un caracter periodic, având o uşoară

tendinţa de descreştere, ceea ce simbolizează că managementul devine din ce în ce mai puţin eficace.

Pentru fiecare unitate monetară, compania Antibiotice S.A generează în medie 0.4 unităţi monetare. Pe

de altă parte rotaţia activelor imobilizate se diferenţiază de ceilalţi indicatori în trimestrul 3 al anului

2012, înregistrează o valoare maximă de 183.12, fapt de atestă o folosire eficientă a investiţiilor făcute.

Pe baza analizei cu metodă regresiei multiple şi extrapolare a trendului, bugetele au fost previzionate,

iar strategia financiară de dezvoltare se poate formulă în jurul acestor predicţii. Deoarece investiţia pe

următorii ani se aşteaptă să fie una foarte mare pentru atingerea obiectivelor, gestionarea situaţiilor

financiare se aşteaptă să fie una critică. Bugetele de cash-flow pot aduce un beneficiu aparte deoarece

în fiecare semestru se pot şti cheltuielile aşteptate, iar odată cu trecerea timpului se pot vedea deviaţii

pozitive sau negative. Pentru atingerea unei cifre de afaceri de 379,856,453 RON în anul 2017, se

aşteaptă o creştere de aproximativ 14,92% faţă de anul 2014, o creştere uriaşă care poate să dea roade

doar prin gestionarea corectă a resurselor companiei, urmărind atent fluctuaţiile veniturilor şi a

cheltuielilor. Un ultim fapt ce trebuie luat în considerare este că anumite evenimente extraordinare pot

disrupe previziunea, fie acestea oportunităţi sau ameninţări. În astfel de situaţii neaşteptate, previziunea

trebuie ajustată ori în unele cazuri extreme refăcută de la început. Dacă aceste evenimente vor putea fi

descoperite în timp util, deciziile luate în present vor reflectă previziunile şi cu cât mai precise vor fi

aceste bugete cu atât mai mare va fi profitul ce va fi dobândit, deciziile financiare având un angajament

pe termen lung a resurselor.

Strategiile actuale ale companiei ce cuprind dezvoltarea activităţilor ştiinţifice şi de cercetare,

dezvoltarea parteneriatelor pe principalele pieţe internaţionale precum şi dezvoltarea portofoliului prin

asimilarea de produse noi, vor determina consolidarea afacerii pe termen lung şi vor asigura creşterea

profitului, atât pe piaţă internă cât şi la nivel internaţional. Dezvoltarea prezenţei Antibiotice pe pieţele

internaţionale reprezintă un obiectiv strategic al companiei.Exporturile Antibiotice s-au majorat cu 50%

în intervalul 2012-2014 şi au ajuns la o treime din cifra de afaceri. Exporturile realizate în primele 9

46

luni ale anului 2014 au înregistrat în moneda americană nivelul de 18.358.609 USD faţă de anul 2013

când s-au înregistrat 18.037.225 USD. Trendul înregistrat de export în acest an a fost determinat de

conflictele din zona arabă (Irak şi Libia) şi de situaţia politică din Rusia şi Ucraina. Că urmare a

proiectelor în derulare ce au în vedere obţinerea autorizaţiilor de punere pe piaţă în cursul anului 2015,

tendinţele exportului pentru anul viitor sunt în creştere. Planul companiei până în 2016 prevede că

profitul brut să ajungă la 9,5 mil. euro, cu 30% mai mult comparativ cu nivelul din 2012.

Nouă strategie a companiei de dezvoltare a exporturilor a reuşit să schimbe balanţă produselor care trec

graniţa, dar şi imaginea companiei, producător recunoscut internaţional pentru substanţele active: în

2013, pentru prima dată, produsele finite ale Antibiotice au depăşit valoarea livrărilor de substanţe

active. În total, Antibiotice are peste 70 de produse la export care ajung în 72 de ţări prin intermediul a

120 de parteneri. Antibiotice se pregăteşte să demareze şapte noi proiecte de anvergură, privind

dezvoltarea formelor şi claselor terapeutice din portofoliul firmei. În urmă procesului de înregistrare,

pulberile sterile injectabile vor pătrunde pe noi pieţe de desfacere din America de Nord şi de Sud

(Canada, Columbia), Europa (Marea Britanie, Ţările Baltice, Ucraina) şi Australia,care vorgenera o

creştere a cifrei de afaceri la export cu 30% în următori trei – cinci ani.

Conform estimărilor experţilor ATB , se va genera o producţie suplimentară pentru Antibiotice

estimată la aproximativ 8 milioane de flacoane de peniciline injectabile.Planurile de dezvoltare vizează

creşterea gradului de ocupare a capacităţilor de producţie actuale, precum şi dezvoltarea portofoliului şi

adaptarea la terapeutică modernă, ceea ce necesită şi crearea de noi capacităţi de producţie. Pe fondul

estimărilor, în 2015, exporturile companiei ar putea creşte cu încă 10%. De la acest nivel, Antibiotice

va fi unul dintre marii exportatori de produse farmaceutice din România. Cu toate că internaţionalizarea

afacerii reprezintă o oportunitate majoră pentru producătorul român de medicamente, această sporeşte

influenţă pe care mediul economic şi politic extern îl au asupra activităţii companiei. Politică de

dezvoltare a pieţei internaţionale a Antibiotice S.A se baza pe existenţa unui potenţial ridicat de

absorbţie a medicamentelor generice pe pieţe precum Rusia, dar datorită situaţiei dificile în care Rusia

şi Ucraina se află, derularea unor contracte semnate a fost sistate, aşteptându-se însă că acestea să fie

demarate în 2015. În afară influenţelor venite de la Est, şi conflictele din zona arabă au avut un impact

asupra valorii exporturilor, înregistrându-se în primele trei trimestre exporturi de

18.358.609USD( 61.777.637 lei, calculat la valoarea medie anuală a USD în 2014 3.365lei) cu numai

1.78% mai mult că în anul 2013, demonstrându-se astfel o încetinire a ratei de creştere a exporturilor.

47

Ca piaţă de desfacere principala a companiei Antibiotice S.A este momentan formată din Franţa,

Germania şi Danemarca, responsabile pentru 20% valoarea exportată de companie. Un impediment pe

fondul internaţionalizării l-au reprezentat şi barierele de intrare pentru companii precum Antibiotice

SĂ. Totuşi, pe fondul cererilor companiilor împotriva măsurilor legislative neechitabile, au fost emise

în 2014 communicate de presă privind liberal comerţ în industrie, ceea ce a permis reformarea

normelor internaţional privind drepturilor de proprietate intelectuală pentru industria farmaceutică.

Bibliografie

www.bursa.ro ; www.ziarulevenimentul.ro ; www.zf.ro ; Ivanchevich, Donnelly, Gibson, Managing for performance. Business Publications, 1980, pp.411 www.bvb.ro ; www.cegedim.diff.ro ; www.antibiotice.ro ; www.Business24.ro ; Legea nr. 297/2004, art.2, al.1.; Raport de companie efectuat de analisti Tradeville 2013 Raport companie BVB ultimele 9 luni 2014; www.Pharma-Business.ro ; www.insse.ro ; www.Ziare.com ; www.Economica.net ; www.romanialibera.ro ;

Bacanu, Practici de Management Strategic. Metode si Studii de caz, Polirom, Iasi, 2009, pg. 84-87.; www.economie.hotnews.ro ; ANM –Agentia Nationala a Medicamentului www.anm.ro; www.Wall-Street.ro ; Traducere din John Wiley, The portable MBA in Finance and Accounting, 3rd Edition, John Wiley &

Sons, Inc, page 178 Traducere din Timothy R. Mayes & Todd M. Shank, “Financial analysis with Microsoft Excel”, page

147; www.agf.ro ; www.capital.ro. Diamond, Flamholtz, Financial Accounting, Pws Kent Publishing, 1986 (editia a doua), pp.249-251; Helfert, Tehnici de analiza financiara.Irwin, 1987 (editia a sasea), pp.35-44.

48

Anexe