Dascalul de Ieri Si de Azi 5

1

,,Marea artă a unui educator, constă încizelarea manierelor şi informarea minţii;

el trebuie

să sădească în elevul său bunele obiceiuri şi

principiile virtuŃii şi ale înŃelepciunii; să-i dea

treptat o viziune asupra omenirii şi să dezvolte în el

tendinţa de a imita tot ceea ce este

excelent şi demn

de laudă.”

-în loc de prefaŃă-JOHN LOCKE

Responsabilitatea asupra materialelor revine in exclusivitate

autorilor acestora.2

Cuprins:

1.Copiii au nevoie de noi-Delean Carmen, Ivan Mariana, FrăŃilă Maria2.Dobandirea identitatii de gen- Comănescu Elena3.Cum dezvoltăm un stil de viaŃă sănătos la preşcolari-Nicoletta Huştiuc, Anişoara Filimon4.Proiect de activitate integrată-Elena Daniela łigan5.Plan de intervenŃie personalizat-Olimpia Voicu6.Proiect educaŃional ,,Grădina clasei”-Mihaela IoviŃe7.Comportamentul copiilor cu deficienŃe de învăŃare-Adina Ostăcioaie8.Predarea eficientă-Lavinia Alionte9.Sănătatea de azi, sănătatea de mâine-Eniko Szabo10.Calendarul activităŃilor Micii ecologişti-Liliana Hondola, Maria Luduşan11.Proiect de activitate integrată-Mihaela Danc12.Proiect didactic-Costea Agnes13.Chestionar pentru părinŃi-Daniela Ciurea14.Proiect de activitate-Sofica Popa15.Proiect de activitate integrată-Ileana Godiciu16.Copiii-prieteni ai naturii-Niculina Mureşan17.Necesitatea cunoaşterii psihologice a elevului de clasă pregătitoare-FrăŃilă AlinaFrăŃilă Alina18.Proiect de activitate integrată-Maricica Chiticaru19.ModalităŃi practice de utilizare a metodelor interactive-Georgiana Vasile20.Studiu de caz-Adriana Breaz21. Internetul si copiii–Mihaela Manciulea22.Modalitati de formare a competentelor pentru lectura-Viorica Pasca23. Contributia serbarilor la educatia estetica a prescolarilot-Elisabeta Bîrloncea

3

24. Descoperirea naturii prin joc-Pop BonceaNiculina25.Tipuri de inteligenta- Mirza Ioana

4

5

6

CONTRIBUłIILE RELAłIILOR CU ALłI COPII LA DEZVOLTAREA SOCIO-

EMOłIONALĂ. DOBÂNDIREA IDENTITĂłII DE GEN

Prof.înv.preşcolar Comănescu ElenaGrădiniŃa cu Program Prelungit nr.1 Buzău

Începând cu vârsta de 2-3 ani, interacțiunile devin tot mai sofisticate: copiiidevin capabili să se joace împreună și nu doar unul lângă celălalt. Astfel,perioadele de interacțiune sunt mai lungi și mai frecvente şi apare şi joculcooperativ și reciproc. În plus, copiii devin mai selectivi în alegereapartenerilor de joacă, criteriile de selecție fiind acum mai ales de ordin fizic .Aspectul selectiv se poate observa şi în segregarea tot mai marcantă a

ț

ț ț ș ț

ș

ț

Aspectul selectiv se poate observa şi în segregarea tot mai marcantă agrupurilor de copii în funcție de gen: începând cu vârsta de aproximativ 3ani, băieții preferă să se joace cu băieții și fetele cu fetele, o tendință care vacontinua de-a lungul întregii copilării .Selectivitatea se manifestă, de asemenea, în preferința copiilor pentruanumiți indivizi: prietenia devine un lucru semnificativ și important, iarcopiii se vor asocia mai ales cu cei pe care îi plac, pe care îi apreciază și acăror companie este căutată activ.Începând cu vârsta de 2-3 ani, copilul începe să atribuie funcții simboliceobiectelor, de pildă, păturica va deveni mantia unui prinț sau pelerina luiSuperman. Acest tip de joc este numit în literatura de specialitate jocsimbolic. Preșcolarii se angajează intens în jocuri simbolice, existânddiferențe interindividuale atât în cantitatea și calitatea acestora, precum și îngradul de interacțiune cu alți copii. Cercetătorii au arătat că acei preșcolaricare se angajează în interacțiuni cu alți copii de la o vârstă mai mică suntmult mai competenți social la vârsta școlară decât cei care interacționeazămai puțin. Mai mult, copiii care la vârsta de 4 ani au deja

7

prieteni vor fi cei care la vârsta de 9 ani vor raporta un sprijin mai mare din partea prietenilor .

Jocul este activitatea pricipală pe care preșcolarii o realizează și care, pe lângă dezvoltarea cognitivă, duce şi la construirea reprezentărilor despre

modul în care copilul trebuie să se comporte în relațiile cu ceilalți.În modul în care se joacă preșcolarii și mai ales în alegerea partenerilor dejoacă, pe lângă selectivitatea menționată mai sus, se manifestă șistereotipurile de gen, apărute mai ales din educația pe care părinții șieducatorii o dau copiilor. Astfel, fetițele se joacă în grupuri de fetițe, cujucării „specifice fetițelor” - păpuși, hăinuțe, jucării care simbolizeazăobiecte casnice etc. - iar băieții se joacă în grupuri de băieți cu jucării’’specifice băieților’’ - mașinuțe, cuburi, etc.

Studiile arată faptul că aceste stereotipuri pe care preșcolarii le învațăvor avea consecințe și asupra dezvoltării cognitive a copiilor, favorizându-se

o dezvoltare diferențiată în funcție de sex. În consecinŃă, se recomandă educatorilor să asiste copilul în explorarea și descoperirea jucăriilor

nespecifice genului: să implice fetele în jocuri care dezvoltă nu numai abilitățile verbale (prin jocul cu păpușile), ci și abilitățile cognitive și motorii, oferindu-le oportunitatea de a-şi forma competenŃe în cât mai

ț

ș ș

ț ș ș ț ș

motorii, oferindu-le oportunitatea de a-şi forma competenŃe în cât mai multe domenii de activitate; să implice băieții în jocuri considerare de a fi ’’specifice fetelor’’ precum săritul corzii, șotron și altele (care contrazic

stereotipurile de gen), flexibilizând astfel convingerile de gen și îmbogățind repertoriul comportamental al copiilor.

Unul dintre cele mai interesante aspecte din dezvoltareasocio-emoțională (dar și cognitivă) a preșcolarilor este dobândirea identitățiide gen, respectiv capacitatea copilului de a identifica în mod corect propriulsău gen și pe cel al altora. Încă de la vârsta de 2 ani jumătate-3 ani, copiii potsă eticheteze și să stabilească corect sexul celorlalți.Stabilitatea genului - înțelegerea faptului că genul este o caracteristicăpermanentă, care nu se schimbă în decursul vieții - se atinge spre vârsta de 4ani. De la vârsta de 5- 6 ani se dezvoltă constanța genului, respectivînțelegerea faptului că o persoană își păstrează sexul, chiar dacă în aparență,prin haine ori coafură genul pare a fi schimbat. De acum înainte ei vor puteaînțelege de exemplu faptul că băieții nu se schimbă în fete dacă își lasă părulsă crească sau dacă îmbracă rochii.

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

Ed.Ostăcioaie Adina MirelaG.P.N.Ighiu, jud. Alba

Comportamentul copiilor cu deficiențțțțe de învățțțțare

Unii copii și adolescenți au în școală foarte slabe performanțe din anumite motive. Pentru unii dificultățile de învățare au la bază probleme emoționale, probleme familiale, pentru alții sursa dificultăților de învățare o reprezintă societatea, școala, alții au un intelect sub medie. Dificultățile de învățare sunt probleme de învățare școlară, dificultăți care nu țin nici de domeniul emoțional, nu sunt determinate nici de nivelul socio-cultural, nici deficiențelor senzorio-motorii. În schimb motivul apariției acestor dificultăți în învățare sunt determinate de faptul că rețeaua neuronală a individului cu dificultăți de învățare este diferit structurată astfel încât determină apariția acestora. De obicei ele sunt însoțite de probleme ca: deficit de atenție, hiperactivitate, impulsivitate, care de asemenea trebuie luate în considerație și tratate separat de dificultățile de învățare. Până acum am observat că dificultățile de învățare au mare impact asupra posibilităților de învățare a copiilor, am văzut de asemenea specificul unic al acestora și necesitatea delimitării lor de situații deficitare cu care ar putea fi ușor confundate, ca de pildă: debilitatea mentală ușoară, eșecul școlar, tulburările de conduită, carențe în aptitudinea pentru școlaritate, etc.

Dificultățile de învățare trebuie delimitate de celelalte aspecte cu care ar putea fi confundate mai mult sau mai puțin identificate și depistate în masele mari de școlari. Dificultățile de învățare pot fi întâlnite la orice vârstă, totuși impactul lor este deosebit în copilărie mică și mijlocie, de aceea primele investigații de identificare și depistare se realizează în copilărie și școală, în special în ciclul primar.

S-a observat în ultimele decenii că dificultățile de învățare nu pot fi doar incidențeîntâmplătoare printre copiii școlari. Cu toate că studiile întreprinse sunt departe de a ajunge la

ț

ț

ț ț ț

întâmplătoare printre copiii școlari. Cu toate că studiile întreprinse sunt departe de a ajunge laconcluzii uniforme sau măcar similare, datorate diferențelor de interpretare de la un autor la altul, dela o țară la alta, singurul aspect cu care toată opinia cercetătorilor este de acord este aspectulrecrudescenței dificultăților de învățare în practica școlară curentă, constatându-se că dintr-o mediede 100 de copii cam 20 întâmpină dificultăți de învățare. O medie relativă a diverselor procentajeavansate în diversee studii despre frecvența dificultăților de învățare în rândul copiilor de 6-8 ani, laintrarea și pe parcursul clasei I, se situează undeva spre 15-20% copii cu dificultăți de învățare dintotalul populației preșcolare. Există însă și curente optimiste ce diminuează această pondere la doaraproximativ 10% ca fiind autentice dificultăți de învățare, dar și estimări de-a dreptul pesimiste careurcă rata copiilor preșcolari cu dificultăți de învățare spre 30%.

Încadrarea oamenilor, în general, şi a copiilor în special, într-una din categoriile denormalitate, subnormalitate sau supranormalitate psihică este dificil de realizat şi presupuneanumite riscuri. Conceptul de normalitate are o semnificaŃie generală, care priveşte ansambluldezvoltării psihofizice a individului şi una particulară, cand se referă la o trăsătură sau un grup deînsuşiri ca: intelective, caracteriale, afective, senzoriale, fizice etc. Conceptul de subnormalitate seaplică acelor subiecŃi care din cauza unor handicapuri nu au o dezvoltare şi o evoluŃie normală, ceeace necesită condiŃii speciale cu caracter educativ-recuperativ. Conceptul de supranormalitate.Majoritatea specialiştilor consideră că aşa cum există o metodologie şi instituŃii diferenŃiate deeducare pentru copiii normali şi pentru cei subnormali, trebuie să existe şi programe de stimulare acopiilor supradotaŃi pentru valorificarea întregului lor potenŃial, a cultivării talentelor.

19

HandicapaŃii sunt grupaŃi după organele aferente în: handicapaŃi senzoriali, (deficienŃe de auz,deficienŃe de vedere ) , handicapaŃii de intelect (intelect de limtă, debilitate mentală, imbecilitatea,idioŃia), handicapuri de limbaj (dislalia, bâlbâiala, întârzierile în dezvoltarea generală, mutismulefectiv sau voluntar, dislexia sau disgrafia), handicapurile de comportament, handicapurile fizice.Aceste handicapuri pot provoca o serie de tulburări, de comportament ce se agravează o dată cuînaintarea în vârstă a copilului şi conştientizarea handicapului respectiv.

Eşecurile şcolare, în stabilirea de relaŃii cu cei din jur conduce adesea la interiorizare,izolare, formarea unei imagini nereale a ''sinelui'', neîncrederea în ceilalŃi, nervozitate excesivă,apariŃia sau accentuarea unor complexe de inferioritate, dezorganizarea personalităŃii. Aceste situaŃiise oglindesc în comportament: o slabă colaborare cu ceilalŃi, atitudini negative faŃă de activitate şicolectiv, nemulŃumire privind aprecierea rezultatelor altora, agresivitate, etc.

Devierile comportamentale care au la bază handicapurile de orice fel sunt rezultatul maimultor factori cumulaŃi. Cadrele didactice sunt primele care trebuie să sprijine copiii cu handicap înformarea unor comportamente şi abilităŃi care trebuie să permită integrarea socio-profesională, darfără o susŃinere din partea familiei, a mediului în care trăiesc, această acŃiune este aproapeimposibilă. DivergenŃele care apar nu de puŃine ori, între şcoală şi familie, între familie şi comunitateprivind atitudinea faŃă de copilul cu dizabilităŃi creează nesiguranŃa - premisă a primelor tulburăriatitudinale. Datoria cadrelor didactice, dar şi a societăŃii în general este de a spori încrederea înforŃele proprii, a sprijini în momentele dificile, a oferi un model de comportament spre care copiii săaspire. În condiŃiile în care copilului cu handicap îi sunt stimulate şi dirijate permanent activitateaintelectuală, activitatea afectiv-volitivă, beneficiază de un confort psihic, riscurile apariŃiei abaterilorcomportamentale sunt minime.

Se apreciază astăzi tot mai mult că întârzierile mintale reprezintă o premisă a devianŃeiSe apreciază astăzi tot mai mult că întârzierile mintale reprezintă o premisă a devianŃeicomportamentale, mai ales atunci când nivelul mintal scăzut se asociază cu tulburări afective şi cucondiŃii defavorabile de mediu. DeficienŃele intelectuale exprimă, de regulă, dificultatea sauimposibilitatea celui în cauză de anticipare, pe plan mental, a urmărilor inevitabile ale atitudinilordeviante adoptate. Altfel spus, ele exprimă slaba capacitate de a trăi anticipativ o serie de efecte saustări emotive, motiv pentru care persoana respectivă trăieşte mai mult “în prezent “, sub presiuneatiranică a pulsiunilor şi trebuinŃelor sale primare.

Copiii cu debilitate mintală din Ńara noastră sunt instruiŃi şi educaŃi în grădiniŃe speciale,şcoli speciale ajutătoare şi şcoli speciale profesionale; imbecilii de vârstă şcolară, în cămine –şcoală, tinerii şi adulŃii, în cămine-atelier, iar idioŃii, în cămine-spital. Copiii cu debilitate mintalăuşoară sunt educabili şi recuperabili între anumite limite, raportate la nivelul de dezvoltare psihică.

Pentru a întări cele spuse mai sus, adaugăm următoarele informații cum ar fi faptul că laînceputul anului școlar se desfășoară prima etapă a procesului instructiv-educativ din școală, esteetapa evaluării inițiale. Fiecare cadru didactic își construiește propriul demers didactic de evaluareinițială pe baza caracteristicilor comune specifice nivelului de dezvoltare psihică și fizică a elevilorde la clasă și ținând cont de istoricul acestor elevi în școală, dacă există.

Probele specifice acestei evaluări sunt de nivel mediu pentru că se aplică totuși după trei lunide vacanță, multe din conținuturile transmise și apoi însușite de elevi în anul școlar anterior s-auestompat iar unele s-au șters. Nivelul mediu pentru unii dintre elevi poate fi nivel minim, rezultateleobținute de ei la evaluarea inițială fiind foarte bune.

Acelasi nivel mediu poate fi nivel maximal pentru elevii cu dificultati de invatare,rezultatele obtinute de acestia indicand cadrului didactic necesitatea efectuarii unei analizepsihopedagogice atente si pertinente.

20

După identificarea elevilor ce prezintă dificultăți de învățare, cadrul didactic poate recurge laprobe noi de evaluare inițială pentru că acești elevi nu pot realiza sarcinile din testele prestabilite. Eiau nevoie de probe de testare diferite, poate de un cadru diferit, de o abordare individuală sau îngrupuri mici. De aceea cadrul didactic trebuie să le observe atent comportamentele în timpul orelor câtși în pauze, modul cum relaționează cu ceilalți elevi, interacțiunile lor cu adulții, și apoi să stabileascăîn funcție de frecvența constată dacă există dificultăți reale sau apar izolat și sunt comportamentespecifice adaptative la mediul instituționalizat al școlii.

O metodă importantă pentru educarea copiilor cu handicap de intelect şi nu numai a acestoraeste jocul. După cum bine ştim copiii, majoritatea timpului liber şi nu numai, şi-l petrec jucându-se.Jocul reprezintă pentru copii o modalitate de a-şi exprima propriile capacităŃi. Prin joc, copilul cudeficienŃă mintală capătă informaŃii despre lumea în care trăieşte, intră în contact cu oamenii şi cuobiectele din mediul înconjurător şi învaŃă să se orienteze în spaŃiu şi timp. Putem spune că jocul este“munca copilului”. În timpul jocului, copilul vine în contact cu alŃi copii sau cu adultul, astfel că joculare un caracter social. Jocurile sociale sunt esenŃiale pentru copiii cu handicap, întrucât le oferă şansade a se juca cu alŃi copii.

Perioada de preşcolaritate se desfăşoară mai ales în grup, asigurându-se astfel socializarea. Dinacest motiv, copiii cu handicap de intelect trebuie să fie înscrişi la grădiniŃa din vecinătate, alături decopiii sănătoşi. Ei sunt suficient de simpli şi deschişi pentru a accepta uşor un coleg cu probleme desănătate. Perioada de preşcolaritate este cea mai indicată pentru începerea socializării copiilor cuhandicap mintal. La această vârstă, socializarea se realizează uşor prin intermediul jucăriilor şi alechipamentelor de joc. Totuşi trebuie să fim atenŃi la unele probleme deosebite. Jocurile trebuie să fieadaptate la deficienŃa de intelect a copilului.

EducaŃia copilului rămâne prioritatea vieŃii noastre, iar succesul acestei activităŃi estecondiŃionat doar de tact, răbdare şi iubire.

21

Procesul de învăŃământ reprezintă exercitarea funcŃiilor esenŃiale predare,învăŃare şi evaluare- concretizate în strategii, metode, procedee, forme deorganizare a elevilor.

In didactica traditionala, predarea a fost considerata doar ca oactivitate de comunicare, de transmitere a informatiilor, de prezentare a unuicontinut ce trebuie predata de catre profesor. In prezent, chiar daca termenul depredare se mentine, el are un continut mai bogat. Predarea include intregulsistem de actiuni desfasurate de profesor prin care el asigura conditii optime deinvatare. Deci, totul este subordonat activitatii de invatare la care participaelevii;cel care invata este elevul, iar profesorul il conduce, il indruma, il sprijina, ilajuta,il invata cum sa invete.

Dupa parerea mea , o predare eficienta tine cont de obiectivelepropuse,de imbinarea metodelor traditionale cu cele moderne,de strategiiledidactice folosite , iar cadrul didactic fiind un organizator,indrumator ,facilitator alinformatiilor care are in vedere particularitatile de varsta si individuale ale elevilor,avand si o buna pregatire profesionala.avand si o buna pregatire profesionala.

Obiectivele pe care si le propune fiecare cadru didactic presupuneatingerea acestora de catre toti elevii in mod individual,formularea lor fiind pentruminimul de cunostinte pe care ar trebui sa-l aiba fiecare elev.

In ceea ce priveste folosirea metodelor moderne cat mai des in procesulinstructiv –educativ este foarte bine,insa nu trebuie sa uitam nici de metodeletraditionale.O imbinare a acestora mi se pare foarte utila pentru ca elevul saajunga la atingerea obiectivelor.

Strategiile didactice au rolul cel mai important pentru ca predarea sa fie catmai eficienta.Atunci cand elevii sunt implicati in actul predarii ,cand materialelesunt atragatoare ii fac pe acestia sa fie mult mai interesati si sa se implice inprimirea informatiilor pentru formarea competentelor.Ei asa reusesc sa invetesinguri prin descoperire si alte informatii.Cu cat imi aleg mai corect metodele depredare,cu atat procesul instructiv-educativ se realizeaza mai bine.

Metodele moderne implica participarea activa a elevului si lucrul inechipa,stimuland cooperarea atat elev-elev,cat si profesor-elev.

Profesorul nu este numai o sursa de informare a elevilor el este, inacelasi timp, specialistul care stie sa trateze aceasta informatie, s-o prelucrezeastfel incat s-o adapteze la sistemul de gandire al celor ce invata, s-o facaasimilata. Mai mult, profesorul este cel care selectioneaza si ordoneazainformatiile in optica sporirii eficientei lor formative. El asigura conditiile necesarepentru ca sursele de informatii

22

si modalitatile de difuzare a lor sa functioneze la modul optim. Profesorul iiindruma si-i conduce pe elevi spre diverse surse de informare, odata cuachizitionarea noilor cunostinte, invatandu-i si tehnicile de dobandire a acestora, deinvestigare si de descoperire a lor. Cadrul didactic elaboreaza o strategie didactica,un program de actiune cu obiective precise in care prefigureaza comportamentul lacare urmeaza sa ajunga elevul prin parcurgerea unei secvente de instruire. Faptul cael se ingrijeste in mai mare masura de activitatea elevului, ofera sanse sporite deridicare a nivelului calitativ al procesului de invatamant. Problema principala ainvatamantului este aceea a invatarii, careia trebuie sa i se acorde prioritate.Orienteaza invatarea spre formarea de capacitati si atitudini, dezvolta competenteleproprii rezolvarii de probleme si folosirea strategiilor participative inactivitateadidactica

Functiile predarii se extind de la comunicarea informatiilor, care-si mentine unrol important, la activitati de organizare, de conducere si dirijare a invatarii, deinovare a procesului de invatamant si de creatie didactica. La fiecare secventa deinstruire profesorul parcurge trei etape ale unei actiuni eficiente : proiectarea,desfasurarea procesului, evaluarea rezultatelor. El concepe, proiecteaza programulactivitatii instructiv-educative, organizeaza si indruma activitatea de invatare aelevilor, controleaza si evalueaza rezultatele, iar apoi proiecteaza noua

etapa .Un rol important il are predarea integrata.Abilitatea cadrelor didactice pentruUn rol important il are predarea integrata.Abilitatea cadrelor didactice pentru

integrarea curriculara :coordonare intre temele abordate clasic si cele realizateintegrat,stabilirea modalitatilor de evaluare formativa a performantelor individuale si acelor obtinute prin invatarea prin colaborare.

O predare eficienta reuseste sa cultive la elevi anumite capacitati :valorificareasi dezvoltarea spiritului de observatie,cultivarea flexibilitatii gandirii,respectiv aabilitatilor intelectuale care sa le permita elevilor sa stabileasca daca o ipoteza estesau nu viabila,cultivarea la elevi a curajului de a incerca si a perseverentei.

Invatamantul modern trebuie sa aiba ca scop nu doar absolventii binepregatiti,ci formarea de persoane cu resurse adaptative la solicitarile sociale sipsihologice ale vietii.

Prof.inv.primar :Alionte LaviniaLiceul Teoretic "Serban Voda" Slanic

23

Sănătatea de azi, sănătatea de mâine

Motto: ”Să ai conștiința sănătoasă și vei fi sănătos trupește.”George Enescu

Prof. Înv. preșc. Szabó Enikı, Grădinița PP. Nr. 6, Târgu-Mureș, jud. Mureș

O tânără mamă vă cere ajutorul pentru copilul său din clasa I, pentru a planifica agendacorespunzătoare a modului de viaŃă sănătoasă. Copilul este timid, are nevoie de mult somn,n-are poftă de mâncare, mănâncă multe dulciuri, se mişcă puŃin. Ce îndrumări putem da noi,pedagogii? În cursul rezolvării problemei să urmărim criteriile următoare: conceptul de agendă,definirea modului de viaŃă sănătoasă şi a factorilor care influenŃează aceasta, rolul educaŃiei înformarea obiceiurilor individuale, rolul familiei în formarea vieŃii sănătoase, întreŃinerea forŃeifizice, avantajele sportului sistematic, programele de mişcare, criteriile de alegere a exerciŃiilor.Agendă: stilul de viaŃă este totalitatea programelor zilelor consecutiveModul de viaŃă este circumstanŃele noastre, obiceiurile, condiŃiile noastre, cu şi între caretrăim, care sunt specifice nouă şi care ne formează personalitatea.Componentele modului de viaŃă sănătoasă: nutriŃia, mişcarea, igiena, divertismentul,odihna, reşedinŃa şi locul de muncă,. Modul de viaŃă sănătoasă ne asigură păstrarea sănătăŃii,o viaŃă lungă şi activă.Modul nostru de viaŃă este sănătos dacă: avem o nutriŃie sănătoasă, ne mişcăm îndeajuns,corpul nostru este în formă datorită antrenamentelor, evităm efectele nefavorabileorganismului, evităm efectele nefavorabile organismului, evităm efectele nefavorabileorganismului, avem grijă de igiena personală, avem grijă de aspectul fizic, organizămorganismului, avem grijă de igiena personală, avem grijă de aspectul fizic, organizămcorespunzător programul de zi, învăŃăm, ne instruim, avem grijă atât de sufletul cât şi demintea noastră, rolul educaŃiei în formarea obiceiurilor individuale.Obicei: un şir de acŃiuni exersate, care despovărează conştiinŃa. AcŃiunea studiată o facem cucopilul în acelaşi mod, deci rămânem consecvenŃi. Este foarte important modelul pe care îlvede copilul de la părinŃi.Din punct de vedere al sănătăŃii, obiceiurile pot fi dăunătoare, ori folositoare. Primele şifundamentalele elemente ale culturii sănătăŃii, copilul le învaŃă în familie. Părintele are un roldecisiv în formarea tipului de comportament, a obiceiurilor copilului.Să ne folosim de faptul că copilului îi place să-şi imite părinŃii.Este important ca copilul să efectueze sarcinile cu care vrem să se obişnuiască cu plăcere.Stabilizirea, dezvoltarea şi expansiunea sistemului obişnuinŃei corespunzătoare se continuă întimpul educaŃiei şcolare.Conceptul: planificarea conştientă a unei zile a copilului.•În primul rând trebuie să luăm în considerare: vârsta copilului, caracteristicile de vârstă,individualitatea, regularitatea, consecvenŃa.Rolul familiei în dezvoltarea modului sănătos de viaŃăImportanŃa familiei nu constă numai în faptul că viaŃa familială corectă ajută evoluŃia copilului,independenŃa treptată, asimilarea în comunităŃi mai mari, deci socializarea acestuia. Lângăacestea, familia are posibilitatea să creeze o atmosferă

24

sufletească-emoŃională, în care copilul să-şi dobândească capacitatea de a executacu cea mai mare eficienŃă sarcinile şi obligaŃiile de socializare.Trebuie să creăm o astfel de atmosferă în familie, unde nevoia de ataşament fizic-emoŃionalşi comuniunea durabilă persistă.Sarcina importantă a familiei este pregătirea copilului pentru viaŃa de adult, să ajuteformarea identităŃii lui.Educarea copilului la modul de viaŃă sănătoasă este o sarcină complexă. Baza lui esteordinea de zi întocmită cu grijă, care este logică, bine structurată şi uşor acceptabilă de copil. Practicarea consecventă a acesteia, discuŃia despre schimbările flexibile dau o bazăde formare a exigenŃei pentru ritmul de viaŃă sănătoasă pentru copil.•În formarea obiceiurilor de dormire, obiceiurilor de mâncare, obiceiurilor de igienăpersonală, mişcarea, joaca şi activităŃi în timpul liber.•Ritualurile de adormire serală trebuie formate încă de vârstă fragedă, care în fiecare zitrebuie să aibă loc în aceeaşi oră legată de o activitate specifică (baie, poveste). Este foarteimportant, ca să aibă copilul perioada de dormire specifică vârstei, măcar 8 ore pe zi. Aşanu va avea problemă de adormire nici în clasele primare, va putea fi atent, fiind mai odihnitşi se va putea concentra a doua zi la temele de şcoală.•Meniul copilului ( lactate, multe legume şi fructe, hidrat de carbon, carne -în proporŃiecorespunzătoare) trebuie format specific vârstei şi nevoii acestuia. În copiii conştientizămimportanŃa obiceiurilor corecte de alimentaŃie, efectele acestora asupra sănătăŃii..•Este importantă formarea obiceiurilor corecte de igienă personală (spălarea zilnică, spălarea dinŃilor, spălarea mâinilor înainte de mâncare), exersarea continuă şi fixarea lor. Trebuie accentuată importanŃa acestor obiceiuri în prevenirea bolilor.Trebuie accentuată importanŃa acestor obiceiuri în prevenirea bolilor.•Asigurarea zilnică a jocurilor sportive în aer liber şi a activităŃilor în timpul liber face parte din dezvoltarea sănătoasă a personalităŃii.•Timpul liber bine organizat şi special îndrumat dezvoltă sănătatea fizică, psihică şiintelectuală, voinŃa, caracterul, capacităŃile de acŃiune, imaginea morală, comportamentulcivilizat, simŃul estetic şi relaŃiile sociale.Avantajele sportului sistematic•mai multă energie•manipularea conştientă şi uşoară a stresului•armonie fizică-psihică•capacitatea de concentrare psihică mai intensă şi persistentă•dezvoltarea mai solidă a musculaturii şi osaturii active•somn mai calm, mai intens, care ajută regenerarea mai rapidă a organismului•prevenirea îmbolnăvirilor cardiovasculare, locomotorii şi cauzate de obezitate•postură perfectăModurile posibile ale mişcării:•În selectarea profilului de sport trebuie să luăm în considerare la grupele de vârstăaspectele fizice, sexuale şi caracteristicile de vârstă•putem să facem orice fel de sport în timpul liber, important este să fie de mai multe ori pesăptămână•trebuie să alegem un sport care ne interesează în aşa fel încât să fim perseverenŃi

25

•nu este important ce sport facem, contează să-l facem cu plăcere şi să însemne o bucurie pentru noi•în alegerea mișcării să luăm în considerare modul de viaŃă aplicat până acumMişcările efectuate în aer liber :•alergare, patine cu role, mersul cu bicicleta, fotbal, înotul, etc.ExerciŃii care pot fi efectuate în locuinŃă:•exerciŃii fortifiante de spate, abdomen, coapsăExerciŃii care pot fi efectuate în şcoală:•sunt exerciŃii care pot fi efectuate în poziŃie de şezut sau în picioare•gimnastică pentru întărire a coloanei vertebrale, de întindere, de rotire a capului, de mişcare a capului în diferite direcŃii, de ridicare a umerilor, de rotire a trunchiului.łinând cont de toate aceste criterii, noi, pedagogii şi familia, prin conlucrare, putem educageneraŃii sănătoase din punct de vedere fizic şi psihic.

26

Luna Temele activităŃilor Cine răspunde Locul desfăşurării

septembrie Eno sau Eco?Sărbătorim ziua plantării arborilor(21) şi ziua Mondială a CurăŃeniei(25)-ecologizare şi plantare de arbuşti

-Educatoarele celor trei grupe, prof. Liliana Hondola, prof. Edina, prof.Nicoletta Huştiuc, prof. Anişoara Filimon-preşcolarii

G.P.P.nr.11 Alba IuliaG.P.N. Vinerea

octombrie Preşcolarii şi ziua Mondială a ProtecŃiei Animalelor(4) -Educatoarele -preşcolarii


nov ÎnvăŃăm ce înseamnă ziua InternaŃională a zonelor urbane(8)-foto pe site

-Educatoarele -preşcolarii


An şcolar ISJ AlbaVizat inspector, 2012/2013

soc. Eugenia IgnatCalendarul activităŃilor

Parteneriat ,,Micii ecologişti”G.P.P. nr. 9 Alba Iulia – G.P.N Vinerea

Şcoala Gimnazială nr. 3 CugirG.P.P.nr.9 Alba Iulia G.P.N. VinereaVizat director, Vizat director,

prof. Maria Luduşan prof. Stela łârlea

dec De ce sărbătorim ziua drepturilor omului ?(10) -Educatoarele -preşcolarii


ian Mici preşcolari, mari grădinari -articole rev. on line

-Educatoarele -preşcolarii


febr Cum sărbătorim ziua Mondială a zonelor umede?(2) -Educatoarele -preşcolarii


martie Ne place apa, de aceea sărbătorim ziua Mondială a Apei(22)-articol rev.on line

-Educatoarele celor două grupe-preşcolarii


aprilie Sărbătorim ziua Mondială a Păsărilor prin participare la concurs şi expoziŃii în grădiniŃe

-Educatoarele celor două grupe-preşcolarii-părinŃi, bunici


mai Excursie în parteneriat, vizita prietenilor, mici ecologişti de la GPP 9 Alba Iulia

-Educatoarele celor două grupe-preşcolarii-părinŃi


iunie Serbare şi sărbătoare de ziua Mondială a mediului(5)-carnaval de costume eco şi publicare în revista on line

-Educatoarele celor două grupe-preşcolarii-părinŃi


27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

Trecerea elevului de la gradiniŃă la şcoala are o semnificaŃie importantă asupra evoluŃieieducaŃionale pe termen mediu şi lung.

Cadrul didactic ce va preda la clasa pregătitoare trebuie să îndeplinească diverse roluri ținând cont de particularitățile psihgopedagogice ale elevului de 6 ani. El trebuie să aibe rol de stimulator, facilitator, mediator și partener în actul educativ. Trebuie să se țină cont de faptul căactivitatea intelectuală a elevului de clasa pregătitoare este preponderent perceptiv-vizuala și auditivă, secondată de o activitate tactilo-motorie. Gândirea elevului este concret-intuitivă- astfelcadrul didactic trebuie să creeze premisele unei situații de învățare unde acțiunile directe sș fie înlocuite de simboluri.

Pentru elevi, sunt mai importante deosebirile decât asemănările dintre diferite obiectedeoarece ei percep lucrurile global. Astfel ei acordă o importanță deosebită lungimii rândurilor, mărimii cifrelor, elementelor de legătură, aspectului literelor. Imaginația copilului de 6 ani este foarte variată și bogată iar aceasta este stimulată de joc, de diversele activități liber-creative. In timpul jocului se imbină imaginația creatoare cu cea reproductivă. Cadrul didactic poate dezvoltacreativitatea elevilor de clasă pregătitoare prin diferite activități :• propunerea de sarcini noi• demonstrarea de combinații în diferite acțiuni

ș ț ț

ț

• demonstrarea de combinații în diferite acțiuni• valorificarea jocului ce nu utilizează verbalizarea• încurajarea elevilor de a pune în practică cunoștințele învățate.

Clasa pregătitoare deține un rol important în formarea și dezvoltarea limbajului. Acum, elevii de 6 ani sunt interesați de basme, povești, personaje, toate adecvate vârstei. La varsta de 6 ani, elevul se interiorizează, comunică cu cei mici și cu adultii, îi place să vorbească despre el. Totuși trecerea de la grădiniță la școală este percepută de elev ca un eveniment stresant ce îipoate afecta activitatea emoțională. Acum el trebuie să se supună autorității învățătorului, sărespecte reguli și cerințe ale mediului școlar. Scopul clasei pregătitoare este tocmai acela al depașirii evenimentului stresant și pregătirea acestuia pentru schimbările ce survin prin încadrareaîn alt mediu scolar. Cadrul didactic deține rolul încurajării copilului pentru inițierea și întreținerearelațiilor sociale, îl ajută să-și exprime sentimentele, trăirile. Tot cadrul didactic trebuie să țină contcă fiecare elev are un nivel unic de dezvoltare, un ritm unic de învățare și trebuie să-i satisfacăcuriozitățile. Elevului trebuie să i se acorde respect pentru persoana sa și pentu munca depusă.

Se recomandă cadrelor didactice ce predau la clasa pregătitoare :• să discute cu elevii despre interesele lor, ce iși doresc, ce opinii au ;• jocurile didactice sî fie cat mai inventive, sî aduca informații noi ;• să pună întrebări elevilor pentru a le stârni interesul, curiozitatea ;• să aibe un parteneriat trainic cu familia ;• să ofere prilej elevilor de a-și alege singuri activitățile ;• să pună cât mai multe materiale didactice la dispoziția elevilor.

INST. FRĂȚȚȚȚILĂ ALINALiceul Teoretic “ȘȘȘȘerban-Vodă” Slanic

68

G.P.N. ANGHELEŞTI, JUD. VRANCEATEMA ACTIVITATII: „SPIRIDUSII LUI MOŞ CRĂCIUN”DOMENII EXPERIENTIALE: DS/DOSTIPUL:consolidare,formare de priceperi şi deprinderi

MIJLOC DE REALIZARE: exercitii cu material individual, decorare

GRUPA: MARE “PITICOT” PROPUNĂTOARE:prof.CHITICARU MARICICASCOPUL ACTIVITATII:

• Informativ: -Consolidarea cunostintelor despre numeratia in limitele 1-5;-Formarea unui vocabular matematic adecvat;

• Formativ: -Stimularea si dezvoltarea proceselor psihice senzoriale si de cunoastere;-Dezvoltarea capacitatii de a lucra in conditii diverse, valorificand

experienta acumulata;-Consolidarea deprinderilor practice specifice nivelului de

dezvoltare motrica;• Educativ: -Cultivarea dragostei si a interesului pentru traditiile poporului;

-Stimularea interactivitatii si cooperarii;OBIECTIVE OPERAłIONALE:Cognitive si de limbaj:-sa denumeasca obiectele descoperite in cutie;-sa denumeasca obiectele descoperite in cutie;- sa numere constient in limitele 1-5 ; - sa raporteze corect cifra la cantitate si invers;- sa compuna /descompuna numarul 5, gasind mai multe solutii;- sa verbalizeze actiunile intreprinse si constatarile efectuate, utilizand un limbaj matematic

adecvat;Psiho-motorii:-sa realizeze prin tehnica aplicatiei sarcina primita in timp util si respectand conditiile de

acuratete si corectitudine;-sa adopte o pozitie corecta la masa de lucru;Socio-afective:-sa manifeste spirit cooperant;-sa manifeste interes si placere pentru ajutorul acordat lui Mos Craciun.

STRATEGII DIDACTICE:Metode si procedee: -exercitiul, conversatia, explicatia,demonstratia,turul

galeriei,surpriza Mijloace didactice: -cutie, scrisoare cu mesaj de la Mos Craciun, plicuri rosii pentru

fiecare copil in care gasesc globulete, clopotei, stelute, lumanari, braduti decupati si decoratiuni de lipit, cifre,table magnetice pentru cele doua grupe, fise,instrumente de scris, pasta de lipit

Forme de organizare: frontal, pe grupe, individualBIBLIOGRAFIE:-Neagu M. Beraru – „Activitati matematice in gradinita de copii”, Editura Polirom, Iasi 1997;-Curriculum pentru învăŃământul prescolar (2008) M.E.C.T., Bucureşti;-Silvia Breben – ,,Metode interactive de grup”-ghid metodic-Editura Arves.

69

70

71

Prof.înv.primar VASILE GEORGIANA,ȘȘȘȘcoala Gimnazială nr.1 Slănic, jud. Prahova

MOTTO :« Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăŃi o să Ńin minte, dar dacă mă implici o să înŃeleg. » Anonim.

BRAINSTORMING: sau ,, furtună în creier’’-metodă de lucru interactivă care se bazează pe‘’asaltul’’de idei pe care îl provoacă o anumită temă .Are la bază două principii:a)cantitatea determină calitateab) amânarea evaluării/judecații ideilor celorlalți

DIAGRAMA VENN: Este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activităŃile de învăŃare sau la fixarea cunostinŃelor, putând constitui şi o modalitate de evaluare.fixarea cunostinŃelor, putând constitui şi o modalitate de evaluare.• Este eficientă în formarea capacităŃilor copiilor de a compara două evenimente, procese, noŃiuni, personalităŃi, – scopul lor este să evidenŃieze asemănări, deosebiri şi elemente comune, în cazul a douăconcepte, personaje sau evenimente

HARTA CONCEPTUALĂ: Este o metodă ce structurează cunoştinŃele copilului, iar important nu este cât cunoaşte copilul, ci relaŃiile care se stabilesc între cunoştintele asimilate. Este o metodă prin care învaŃarea noilor informaŃii depinde de conceptele deja existente în mintea copilului şi de relaŃiile care se stabilesc întreacestea .

72

CIORCHINELE: Favorizează gândirea liberă si creatoare a elevilor, deoarece aceștia sunt puși in situația de a trece în revistă toate cunoștințele pe care le au în legătura cu un cuvânt- nucleu, reprezentativ pentru lecție. Se poate folosii atât la orele de limba romană, cât si de cunoaștereamediului si matematica.

73

EXPLOZIA STELARĂ: Este o metodă de stimulare a creativităŃii , o modalitate de relaxare a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri.Punguțțțța cu doi bani, după Ion Creangă

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

Documents

Dascalul de Ieri Si de Azi 5