Necesita:cunostiinte medii in domeniul fabricatiei (tolerante. m-u, tehnologii)

Instructor: Prof.Dr.Ing. Liviu MorarBirou:B-dul Muncii , Tel.:………C.Dorobantilor Tel.:0264401270

Laborator :E07Carti:Programarea sistemeleor numerice de Liviu MorarMasini si instalatii in sisteme robotizate de C.Pop, L.Morar , M.GalisBazele Programarii numerice a masinilor-unelte, de Liviu MorarSisteme integrate de prelucrare, vol.1., de Liviu Morar.

Descrierea cursului:Studiu referitor la princiipile, tehnicile si aplicatiile CNC.Metode de programare

(manuala si asistata) a m-u, sisteme de scule, prezentarea functionarii echipamentelor numericevor fii de asemenea tratate.

Obiectivele cursului:

Dupa parcurgerea cursului studentii trebuie sa fie capabili sa :expliceterminologia utilizata pentru descrierea mucn;explice tipurile de baza a mu CNC si operatiile de prelucrare specifice;descrie factorii care au condus la dezvoltarea m-u CNC;sa intocmeasca programe si documentatia pentru realizarea unor piese pe strunguri si centre de prelucrare;sa explice structura unui echipament CNC;sa-si insuseasca termminologia specifica si modul de functionare a componentelor unui echipamentnumeric.

NotareaSe va baza pe o combinatie a temelor la laborator, testelor si a proiectelor dupa cum

urmeaza:Activitate laborator……………….20%Participare ………………………..10%Proiect…………………………….20%Examen final……………………..50%

100%

1.Istoric si terminologie

Masina-unealta

Este un echipament actionat mecani folosit pentru fabricarea componentelor de regula din metal prinaschiere adica indepartare selectiva de metal…………ActionareActionarea in trecut:

Actionarea numerica astazi:

CNC computer numerical control

Se refera la un computer, cu rol de dispozitiv de comanda, care “citeste” instructiuni bazate pe coduri G pentru comanda (actionarea) unei masini-unelte.

Mediul de productie: o serie de m-u comandate CNC alcatuiesc o celula flexibila de fabricatie.Masinile-unelte sunt controlate din fisiere generate prin pachete CAM .Masinile-unelte CNC reprezinta un segment special de sistem robotizate (d.p.v.constructiv si al comenzii.)

Echipamentele CNC sunt aplicate la o gama diversa de m-u :Masini-unelte comandate prin CNC:-masina de gaurit-m.prin electroeroziune-strunguri-m.de frezat-m.pt strunjit lemnul-m.de indoit-m. de taiere cu plasma-m. de taiere cu jet de apa-m. de taiere cu laser-m. de taiere oxiacetilenice-m. de rectificat plan-m. de rectificat cilindric

•Control Numeric (Numerical Control)

-Esenta CN

oDin punct de vedere a m-u

Aparitia CNC

•Evoluţia structurii M - U

•M U conventionale.Miscari controlate prin roti de manevra, manere, etc

•M U C N

Mişcările controlate de ECN, mânerele înlocuite prin motoar[10,11]

ECN

S P

SB

UePO

CB

S.C.

Masa M-U

oDin punct de vedere a comenzii

Masina actionata automat prin comezi codate pe un mediu digital

Prima m-u comanda numerica

•Succint istoric

-Nevoia de piese precise pentru US Air Force si John Parson –presedintele companiei Parsons Works of Traverse City (Michigan) stau la baza primei MUCN.

-Proiectul Parsons a fost implementat in laboratorul de Servo Mecanisme din MIT General Motors dezvolta simultan traductoare de pozitie.

-Servo sistem :preia date inregistrate pentru a le produce de una , doua..ori.Tehnica aceasta estedenumita record/playback- o reminiscenta a pieselor mecanice.

(Nuvela Pianistul – de Kurt Vonnegut a fost inspirata de o masina.Publicist GE)

• Locul CN.

• Programul sursaDate iniţiale

A. Tehnologia

1. Centruire: Burghiu de centruire (BC)Ø4 (T1)V = 15m/min (n = 1250 rot/min) (S9)W = 0,15 mm/min (187mm/min) (F187)/

2. Burghiere: Burghiu (B) Ø10 (T2)

B. Stabilirea coordonatelor

XA = 75 mmYA = 50 mm ⇒ X = 75000BLU = 0,001 mm Y = 50000

Programul sursa

·Schimbarea burghiului de centruire, pornire AP

T1 M6S9 M3

·Poziţionarea BC în punctul „A”G00 x 50000 Y 50000

·Efectuarea operaţiei de centruireG81 G43 z – 5000 D1

R 5000 F187

•Schimbare burghiu (B) Ø10..

Codificarea programului:

% LFN5 (G90) S9 T1 M6 M3 LFN10 G00 X 75000 Y50000 LFN15 G81 G43 Z – 5000 D1 R5000 F187 LFN20 G80 S....T....M6 LF

•Inregistrarea programului sursa-banda perforata din hartie, hartie/aluminiu acoperita cu plastic Mylor, plastic

-perforatoare de tip b.p.:

Bibliografie recomandata:-Bazele programari numerice a m.-u. : pg.1-15-Programarea sistemeleor numerice: pg.1-4-Masini si instalati in sisteme robotizate: pg.154-159 ; pg.166-184

2.Sistemul de prelucrare CNC

•Echipamentul de comanda numerica ECN

Sistemul numeric de prelucrare

Rolul ECN:

- controlul în bucla închisă a deplasărilor.

Precizie.

Discuţie. transmite EEC comenzi pentru selectarea regimului tehnologic.

Mod de transmitere.

Controlul deplasărilor: prin intermediul erorii

Fig. 2.2.

ε = aMbMVM + aJ1bJ1VJ1 + a0b0V0 + apbpVp + aRbRVR + aCSbCSVCS + aibiVi + aJ2bJ2VJ2 (2.1)

În care: a = 1 sau 0 ; b = -1 sau 1

VM – valoarea poziţiei curente a sculei în raport cu originea maşinii stabilită prin microcontacte

am = bm = 1

VJ1 – valoarea jocului de întoarcere; aJ1 = bJ1 = 1

(se consideră numai deplasarea în sensul negativ al axei)

V0 – deplasarea de origine a piesei în raport cu originea maşinii, a0 = 1 ; b0 = -1

Vp – deplasarea suplimentară de origine prin G92, aq = 1 ; bq = -1

VR – valoarea cotei de referinţă, cotare incrementală, poziţia momentană a sculei faţă de OM la începutul deplasării, se consideră şi convecţia de joc VM VR = VM + aJ1VJ1

Când se ia în calcul VR, a0 = ap = 0 (fiind progr. G91) şi invers aR = 0 când se consideră V0 şi Vp

Valoarea bR = -1 întotdeauna

VCS – valoarea corecţiei de sculă, aCS = -1 când este programată G43 (bCS = 1) sau G44 (bCS= -1)

VI – valoarea cotei programate aI = 1 bI = -1

VJ2 – valoarea deplasării suplimentare pentru pozitionări unidirecţionale, bJ2 = +1

Cand ε → 0 se initiază un ciclu de oprire

VR – avans rapid; F – avans programat

A0 – anticipare oprire; ZP – zona de reducere

parabolică a vitezei de avans

Din relatia (2.1) se poate deduce relaţia:

VD = VP ± VC ± VCM ± .............. (2.2)

În care: VD – valoarea deplasării organului mobil

VP – valoarea programată

VC – valoarea corecţiei

VCM – valoarea constantelor de maşină

Schema bloc a unui ECN (tip CNC)

Clasificarea ECN-Posibilităţi de prelucrare: PCP, PL, C

-Programarea cotelor: absolut (G90), incremental (G91)

-Circuite de comandă: bucla închisă, deschisă

-Realizare: hardware, software

Posibilităţi de prelucrare

Sisteme de controlSisteme pas cu pas (MPP)

Se mai numesc sisteme in bucla deschisa-Motorul pas cu pas preia impulsuri(caracterizate prin amplitudine si frecventa) si le converteste in miscare de rotatie-Probleme:MPP are un moment de regula scazut in raport de alte motoare, la depasirea lui“aluneca”-M-ul nu “stie” unde se gaseste , stie doar unde trebuie sa ajunga.

•Sistemul servo-motor de control

Se mai numesc cu bucla inchisa

•sistemul motor are o bucla de reactie (feedback- loop) prin care se controleaza pozitia.

•Avantaje:momente mari ce permit aschierearapida intensiva.

•masina-unealta cunoaste in fiecare moment pozitia actuala.

Caracteristici principale ale masinilor CNC:•masive, de regula de 4 ori mai grele decat o masina unealta conventionala.

•motoare de actionare puternice cu posibilitati de aschiererapida (in concordanta cu sculelemoderne).Puterea si turatia sunt de 4 ori mai puternice (rapide decat m-u conventionale)

•schimbator automat de scule cu capacitatea de la 8 la sute de scule.

vMagazin de scule.(exemplu)

vSistemul de paletizare:

Precizie ridicata, de regula 0,01-0,001 mm.

Cum se realizeaza precizia:•suruburi cu bile:

•ghidaje de tip tanchete ( elimina sleop-slip-ul)

Recirculabile Fixe

•traductare de deplasare.

Animation CIM

Bibliografie recomandata:-Programarea sistemelor numerice CNC : pg.:4-23-Bazele programrii numerice: pg.:6-22-Masini si instalatii in sisteme robotizate: pg.:160-165 ; pg.:185-192

3.Bazele comenzii numerice

Se da:

Realizarea piesei pe un sistem CNC presupune:

•-proiectarea unei tehnologii adevarate ( faze, operatii), scule, reg. de aschiere;

•-realizarea deplasarilor care se impun;

Ca urmare trebuie stabilite informatiile necesare prelucrarii si codificarea acestora.

•Informatii tehnologice(scula T, turatia S, avansul F)

•Informatii de deplasare (X,Y,Z,A,B,..)

•Traiectoria sculei:

•Echidistanta.

Obs.:

Fiecare portiune de curba se descrie intrun bloc (propozitie) separata.

Ca urmare programul sursa de prelucrare va contine o succesiune de blocuri pentru deplasareasculei si pentru implementarea tehnologiei0(%) 0001 (numar program)N0005 T01 M06 LF (schimbare scula)N0010 G54 G90 S400 M03 LF (slectare sistem de coordonate

, programare absoluta, pornire AP cu 400 de rot/min)N0015 G00 X-10.0 Y-10.0 LF (deplasare in punctul de start, Rf=10mm)N0017 G43 Z-5.0 D01 M08 LF (activare corectie de lungime scula , pozitionare la

z = - 5 mm, pornire lichid de racire)N0020 G01 Y65.578 F100 LF (deplasare cu avans de lucru w = 100 mm/min)...N80 G01 X-10.0 LFN83 G91 G28 Z0 M19 LF (revenire la locul de schimbare a sculei , oprire oirentata , AP)N84 M01 (stop optional)N85 T02 M06N90 G54 G90 S600 M03 LF...N105 G91 G28 Z0 M19M110 M30 LF (sfarsit program)

Analiza programului permite evidentierea a patru tipuri de format de programare:

-formatul de programare pentru start;

-formatul de programare pentru inlocuirea sculei “i”

-formatul de programare pentru startul sculei “i+1” ;

-formatul de programare pentru terminarea programului.

Dupa materializarea comenzilor din primul format scula este pregatita sa inceapa aschierea (de la blocurile N0005 pana la N0017).

Blocurile N83 , N84 alcatuiesc cel deal doilea format de programare

Blocurile N85 , N90 alcatuiesc formatul de programare pentru scula urmatoare;

Formatul aferent sfarsitului de program este dat de blocurile N105, N110.

•Programarea ECN•Aspecte generale:

Pentru realizarea operaţiilor de prelucrare ECN are nevoie de următoarele informaţii specifice:

-dimensiunile piesei;

-deplasările sculei cu menţionarea axei (ghidajul);

-secvenţele de prelucrare;

-selectare sculă;

-selectare viteza de aşchiere şi de avans.

Programul sortează informaţiile într-o anumită secventă şi le converteşte într-un limbaj înteles de ECN – cod ISO – conform DIN 66025. [26,30,31,32,1,9,11]

3.1. Metode de programare

Fig. 3.1.

3.2. Programarea manuală3.2.1. Aspecte fundamentale

Programul de prelucrare este alcătuit dintr-o insuşire de blocuri NC, fiecare bloc defineste o anumităsecvenţă de prelucrare. Cuprinde (fig. 3.2):

-un caracter „ÎNCEPUT PROGRAM”;

-un număr de blocuri;

-un caracter „SFâRŞIT PROGRAM”.

•STRUCTURA PROGRAMULUI

Fig. 3.2

•BLOCURI: CUVINTE CU ADRESEN20 G00 X-20000 Y-30000 M08 LF TABULAR20 TAB 00 TAB – 20000 TAB 30000 TAB 08 LF•Formatul de programare-concis: α1 α2 α3 n1 n2 n3

-α1 : L, Fα2 : A, Tα3 : M, R, Dni : axe- detaliat: N04 G02 G02 XL ± 04.3 YL ± 0.4.3 ZL ± 04.3 R ± 04.3 ID 04.3 JD 04.3 KD 04.3 F04 D02 SO2 TO2 M02 M02 LF•Prima literă: adresa•A doua literă: L – absolut şi incrementalD – numai incremental•Prima cifră: 0 – zerourile nesemnificative pot fi omise•A doua cifră: numărul maxim de cifre după adresă•A doua şi a treia cifră: numarul de cifre înainte şi după virgula zecimală.Observaţii.: La echipamentele NC clasice virgula zecimală NU se programează. La CNC , → .•LF – sfârşit de bloc

3.2.2. Elementele blocului•Tipuri de blocuri:

-principale-„sub blocuri” sau „normale”

Blocul principal trebuie să conţină toate informaţiile necesare realizării unui ciclu de prelucrareîn această zonă din program.:20 G01 X15.0 Y20.0 F250 S1200 LFSub blocul conţine informaţii diferite de cele din blocurile anterioare.N20 Y40.0 LFÎn cadrul blocului codurile(inclusiv M şi G) pot aveacaracter modal saunemodal.

Fig. 3.3.

- blocuri opţionale (eliminabile)

/ N20 Y40.0 LF

/ : 20 G01 X15.0 Y20.0 F250 S1200 LF

•„%”funcţia: - început program

- şterge informaţii din memoriile ECN (excepţie corecţii şi poziţii)

Un bloc principal urmat de mai multe sub-blocuri pot constitui o secţiune din program dedicatăprelucrarii cu o anumită sculă.

: 30 G00 ........................................T02 M06 LF

N35........ Secţiune

N40......... dedicată

N45....... prelucrării

. cu scula

. numarul 2 (T2)

.

: 80 .................T03.....................LF

3.2.3. Structura informaţiilor conţinute în blocuri:Considerăm

Din exemplul de format prezentat se pot reţine următoarele tipuri de informaţii:

a – funcţii pregătitoare;

b – informaţii cu caracter geometric;

c – registre pentru introducerea valorii corecţiilor de sculă;

d – parametrii utilizaţi în interpolarea circulară sau în sistemul polar de coordonate;

e – plan de referinţă, asociat cu diverse cicluri fixe, poate avea şi alte semnificaţii cum ar fi razaunui cerc, etc.;

f – parametrii tehnologici;

g – selectare sculă;

h – funcţii auxiliare.

Ordinea de scriere a informaţiilor în bloc (cuvintele NC) este dată de formatul de programare, fără însă a fi strict necesară. Semnificaţia cifrelor de după adrese a fost indicatăanterior.

3.2.3.1.Functii pregatitoare (G)

Prin cele două cifre de după adresa G se generează, în ECN, o operaţie de naturănedimensională cum ar fi:

Selectarea unei mişcări de poziţionare sau conturare ( G00, G09, G02, G03);

Activarea corecţiilor de sculă (G40, G41, G42, G43, G44);

Selectează anumite cicluri fixe (G80, G81,...);

Selectează modul de cotare (G90, G91);

Activează diferite deplasări de origine (G92, G54...).

Pot fi programate, într-un bloc mai multe funcţii G dar nu din aceeaşi grupă.

La unele echipamente CNC sunt implementate funcţii G urmate de un grup de caractere mai mare decât cifra 2 (G309, BRISC).

3.2.3.2.Informaţii dimensionale (X, Y, Z)

Poziţia sculelor în procesul de prelucrare este descrisă prin intermediul adreselor specificefiecărei axe.

Când se introduc deplasări ale sculei în program se va programa ÎNTOTDEAUNA considerândscula în mişcare şi piesa fixă.

Cotare, recotare.

Discuţie

O deplasare, pe axa X în sens negativ, de 27,62 mm se programează astfel:

X – 27620 în formatul X ± 04.3, unitatea BLU (0,001 mm), pentru echipamente NC

sau

X – 27.62 pentruechipamente CNC

Noţiunea de: zero semnificativ

zero nesemnificativ

3.2.3.3. Corecţia de sculă (lungime, rază)

3.2.3.4 Informaţii tehnologice (F, S)F_ _ _ _ - viteza de avans, mm/min

-avansul, mm/rot sau µm/rot-codul FRN min-1

FRN = viteza de avans / distanţă ·10 [min-1]-codul Magic Trei (MT)

a > 1 c1 c2 c3 c4 c5 c6 → C1C2C3 C1 = 3 + nn → C2C3 = c1c2

a < 1 0, 0 0 c1 c2 c3 → C1C2C3 C1 = 3 – nCorelarea vitezei de avans programată cu viteza reală de pe m-u.

a<1 n C2C3 = c1 c2

Corelarea vitezei de avansprogramată cu viteza reală de pe m-u.

cp

sp FRRR

F ⋅±

=

S _ _ - turaţia arborelui principal, rot/min

S _ _ _ _ - viteza de aşchiere, m/min

- viteza constantă de aşchiere, m/min

Exemplu

S1250 - 1250 rot/min

S10 - a 10-a turaţie din gama de turaţii a maşinii

G96 S_ _ - menţinerea constantă a vitezei de aşchiere

3.2.3.5.Selectare sculă (T)T _ _T _ _ _ _Exemplu:T3 M6 pentru NC – schimbarea efectivă

CNC – schimbarea efectivă plus activare corecţie de lungime

T8 - selectare sculă, fără schimbare efectivă

• Descrierea pct.piesei

Sistemul de referinta:

Pentru definirea unor puncte, în plan sau spaţiu, aparţinând pieselor este necesară considerarea unui sistem de referinţă. Informaţiile privind poziţia sunt totdeauna precizate, faţă de un punct predeterminat, prin intermediul coordonatelor.

Sistemul de referinţă este astfel ales încât să corespundă cu direcţiile de mişcare ale săniilor axelor maşinii-unelte.

Fig. 3.2

P1 corespunde la X=60 Y=20

P2 corespunde la X=30 Y=50

P3 corespunde la X=-50 Y=-30

P4 corespunde la X=40 Y=-40

iar în figura 3.3. s-a considerat planul XZ, specific strungurilor.

Fig. 3.3.

P1 corespunde la Z=-7,5 X=25

P2 corespunde la Z=-15 X=40

P3 corespunde la Z=--25 X=40

P4 corespunde la Z=-35 X=60

Descrierea punctelor piesei se face în mod similar şi în spaţiu utilizând de data aceasta trei coordonate X, Y, Z

Un alt mod de a specifica coordonatele unui punct al piesei este oferit de sistemul polar de coordonate (fig. 3.5.).

Fig. 3.5.

Programarea in sistem absolut/incremental

Cat de departetrebuie sa fie scula? (G91)

In ce pozitietrebuie sadeplasez scula? (G90)

•Denumirea planurilor de lucru:

Fig. 3.9.

•Puncte de zeroÎn cadrul unui sistem numeric de prelucrare sunt definite o serie de puncte “origine” şi poziţii de referinţă. Unele din ele sunt bine precizate de constructorul de maşini-unelte, altele pot fi declarate de programator.

Fig. 3.10.

M – punctul de zero maşină – originea maşinii;

Op – punctul de zero piesă, programat;

R – punct de referinţă. Determinat prin came şi sistemul de măsurare. Distanţa de la acest punct la punctul de zero maşină trebuie să fie cunoscută astfel încât poziţia pe axă la acest punct să poată fi redată exact la această valoare.

T – punct de referinţă pentru sculă, situat pe capul revolver al strungului;

S – punct de start, poate fi definit pentru fiecare program. Prima sculă începe prelucrarea din acest punct

Sistemul de coordonate

•Programarea deplasarilor1.Programarea blocurilor pentru deplasări

3.3.1. Aspecte generaleProgramarea traiectoriei sculei, în vederea realizării unei piese, se poate face în 2 feluri:

oSe programează direct conturul piesei. Corecţia de rază

oSe programează echidistantă

•Echidistanta

A, B, C, Puncte de contur

Fig. 3.35.

Calcul: Bisectoarei

Fig. 3.36

3.3.2.InterpolareConform DEX ed. 1984; a interpola: „a intercala într-un şir de valori cunoscute una sau mai

multe mărimi determinate sau estimate”.

Mărimea paşilor (Δ) : - BLU

- prec. s. m.

Fig. 3.37.

• Deplasări după traiectorii liniare- de poziţionare, cu avans rapid.

Se programează cu G00 (G0)

- cu avans de lucru

Se programează cu G01 (G1)

•G00 pot fi programate deplasări „cotate” G90, G91 sau în sistem polar (G09)

Obiectiv : Deplasarea sc. din Pi în Pf:

G90

G00

G90

N20 G00 X60000 Y60000 LF

sau

G91

N20 G0 X60.0 Y60.0

G91

N20 G00 X40000 Y30000 LF

N20 G0 X40.0 X30.0 LF

G90

Fig. 3.38

(G09) G90G91

N20 G00 G09 G90 I20.000 J30.000 R50.000 W36.87 LF(G09) G91N20 G00 G09 I0 J0 R50.000 W36.87 LF

G01

G01Apare o singură diferenţă: se programează F..... ..Notă! Traiectoria nu poate fi arbitrară (scula aşchiază)G90Ref. la fig. 3.38 G90N20 (G01) S700 M03 LF G90N25 (G01) X60000 Y60000 F180 LF(G09) G90

N20 G90 G01 G09 I20.0 J30.0 R50.0 W36.87 F180 LFSistemul polar poate fi utilizat şi la programarea incrementală

Variantă N20 N20 G9 IIO JIO R300 W 110 LF

Fig. 3.39

8

Unele echipamente oferă posibilitatea interpolării lineare 3D.

Exemplu: echipamentul DIALOG 10, TNC430, Sinumerik 840 – D

%35 LF

N1 G0 Z100 LF

N5 G17 T1 M6 LF

N10 G00 X40.0 Y60.0 Z2 S4000 LF

N15 G01 Z-12.0 F150 M3 LF

N20 X20.0 Y10.0 Z-8.0 F200 LF

N25 T0 LF

N30 G0 Z100.0 M30 LF

Fig. 3.40.

Aproximarea: Se utilizează când curba elementară din conturul piesei nu are corespondent înansamblul de interpolatoare implementat pe echipamentul numeric.

Exemplu.: Trebuie realizat un profil circular. Interpolare: lineară

a – coarda

b – secanta

c – tangenta

Întrebări: 1. Care curbă?

2. Cât de „mare”?

Răspuns: 1. Toleranţa (abaterea de la contur)

2. AB = 2 Δ2 = 0

α = arc cos Δ > δ !!

R = RP + RS

•Punct de început Discuţie

Fig. 3.41

Fig. 3.42.

Deplasări după traiectorii circulareFuncţii standard: G02; G03

De regulă se pot programa arce situate într-un singur plan.

Corelare: interpolare circulara + interpolare liniară (cealaltă axă) → interpolare elicoidală

Fig. 3.43.

• Informaţii necesare programării interpolării circulare:A – punct iniţial

B – punct final

- direcţia de parcurgere a arcului: G02 sau G03;

- coordonatele pct. final;

- coordonatele centrului arcului de cerc.

Obs.: Scula se găseşte în punctul iniţial.

Fig. 3.43

•Coordonatele pct. final, B, pot fi date in G90 sau G91.

•Coordonatele centrului: - prin utilizarea razei „R”;

-prin parametrii de interpolare I, J, K

- Utilizarea „R”.

N30 G00 X20.0 Y50.0 LF - poz. în punctul A

N35 G02 X100.0 Y50.0 R50.0 F100 LF interpolare circulară

Observaţii.: În blocul N35 Y poate lipsi fiind acelaşi cu Y din blocul N30.

NU toate echipamentele au o astfel de facilitate !

- Utilizarea I, J, K. Metoda cea mai veche

Pot fi: - scalări (ECN cu restricţii)

- vectori (ECN fără restricţii)

I – proiecţia distanţei : ‘ punct început - centru arc pe axa X

J - proiecţia distanţei :” punct început - centru arc pe axa Y

K - proiecţia distanţei : ” punct început - centru arc pe axa Z

Programare greşită a parametrilor I, J, K produce:

-Eroare detectata de ECN prin punctul final. => ECN emite un semnal de avertizare

- Eroare nedetectată (se încadrează în toleranţe)

ocu I, J, K prea mari se produce sub tăierea cercului

ocu I, J, K prea mici se produce o umflare a cercului (scula în afara traiectoriei normale)

Domeniul de setare a aproximării cercului: atingerea punctului final, pentru NC clasice ± 1µm ........±3200 µm

•Restricţia de cadran:

Cadran? Paralele cu axele sistemului de coordonate.

La ECN cu restricţii în cadrul unui bloc se poate programa un arc de cerc care nu depăşeştelimitele unui cadran trigonometric. I, J, K sunt: distante.

Fig. 3.45Pentru fig. 3.44•Echipament cu restricţii:N20 G00 X20000 Y50000 LFN25 G02 X60000 Y70000 I40000 J30000 F100 LFN30 X100000 Y50000 10•Echipamente fara restrictii:N20 G00 X20000 Y50000 LFN25 G02 X100000 Y50000 I40000 J-30000 F100 LF

Un caz particular al interpolării circulare îl constituie programarea unui cerc întreg.

N20 G01 X50.0 Y20.0 F100 LF

N25 G02 J30.0 LF / N25 G02 I0 J30.0 LF

În blocul de interpolare circulară adresele X şi Y nu sunt prezente deoarece punctul final are coordonatele punctului iniţial.

Parametrul I = 0 nu se programează la unele echipamente. La altele este obligatorieprogramarea chiar dacă are valoarea 0.

Fig. 3.46

Interpolare circulară în coordonate polare Mod de notare unghi

Fig. 3.47 Fig. 3.48

% 40 LF

N10 G09 (G16) G0 R46.0 W-15 G90 I 15.0 J70.0 LF

N15 G0 Z1.0 S1500 M3 LF

N20 G01 Z-7.0 F150 LF

N25 G02 G09 M71 W-65 I15.0 J70.0 LF

N30 G0 Z100.0 LF

N35 M30 LF

Z=0

•Interpolarea elicoidală: mişcare simultană pe 3 axe

% 30 LF

N10 G0 G17 X0 Y25.0 Z10.0 S800 M3 LF

N15 G01 Z20.0 F100 LF

N20 G02 X0 Y-25.0 Z-10.0 I0 J25.0 LF

N25 G0 Z25.0 M30 L

Fig. 3.49

•Interpolarea cilindrică

Combină mişcarea de rotaţie a masei (axa NC) cu o axa liniară => traiectorii cilindrice

Dimensiuni circumferenţiale la unitatea de diametru

Dimensiuni circumferenţiale la nivelul diametrului de prelucrare

Fig. 3.50

Poziţia pe axa de rotaţie dată în grade, apoi este convertită de ECN în dimensiunicircumferenţiale ale diametrului de prelucrare utilizând coeficientul:

P = diametrul de prelucrare / unitatea de diametru

(pentru ECN de tip CNC ale firmei Siemens).

N20 G92 Pvaloare Bvaloare LF

Unitatea de diametru d = [mm] d = 114,592 mm...

N10 G92 P3 B LF Selectare interpolare cilindrică

N15 G01 G42 B40 Y200.0 LF Notă! Semnul „+” asociat lui R se alege

N20 G03 B60 Y216.0 R+60 LF funcţie de unghiul la centru al

N30 G02 B150 Y549 R+165 LF arcului ce trebuie interpolat

N30 G02 B150 Y549 R+165 LF R+ dacă φ < 1800

N35 G01 B260 LF R- dacă φ > 1800

.

.

.N90 G92 P1 B LF Anulare interpolare cilindrică

CENTRE DE PRELUCRARE

Un centru de prelucrare este de fapt o masina de frezat cu un schimbator automat pentru sculesi alte dispozitive pentru manipularea pieselor

Exista mai multe tipuri de centre de prelucrare ,diferentierea facandu-se in functie de numarulde axe programabile.

CENTRE DE PRELUCRARE CU TREI AXE

Un centru de prelucrare cu trei axe are axele Xsi Y programabile in planul mesei iar axa Z in directia arborelui principal.,Un astfel de centru de prelucrare cu o dotare standard costa de la 35000E. Curent centrele de prelucrare cu trei axe sunt de tipul vertical.In figura nu sunt reprezentate sistemul de schimbare a sculelor, echipamentul cnc,sistemul de paletizareetc.Cu trei axe se poate prelucra ,cu partea frontala a sculei,o suprafata a unui cub si patru alte suprafete cu partea cilindrica ( un buzunar)

CENTRE DE PRELUCRARE ORIZONTALE CU TREI AXE

Figura prezinta un cetru orizontal cu trei axe. Se observa orientarea diferita a axelorX,Y,Z.Acest tip de masina este mai scump. In varianta standard de dotare poate costa50000E.In figura nu sunt reprezentate sistemul de schimbare a sculei , controlul numeric etc.Se pot prelucra aceleasi tipuri de suprafete casi in cazul masinii verticale.

CENTRE DE PRELUCRARE ORIZONTALE CU PATRU AXE

Exista atat in varianta orizontala cat si cea verticala, a patra axa este de rotatie a meseirotative.Costul unei asemenea masini incite cu 55000EOstructura similara se poate obtine si prin adaugarea unei mese rotative la un centru vertical cu trei axe .Aceasta completare este posibila numai baca echipamentul CNC poate realize comandacelor patru axe Frecvent pe paleta se monteza dispozitive de prindere cu pozitii multiple. O astfel de solutieasigura prelucrarea simultana a mai multor piese de dimensiuni mai mici (vezi fig.)

Se pot prelucta ,cu suprafata frontala a sculei, patru din suprafetele cubului.

Utilizand suprafata laterala a sculei se pot prelucrasuplimentar inca doaua suprafete.

CENTRE DE PRELUCRARE CU CINCI AXE

Costul unor asemenea centre de prelucrare depaseste suma de 125000E. Constructiv suntasemanatoare cu centrele cu patru axe .A cincea axa poate fi inclusa in masa rotativa, solutiacea mai ieftina. O solutie complexa presupune existenta unui cap de frezare montat in arboreal principal avand doua axe. Solutia de compromise o reprezinta capul de frezat cu o singura axa de rotatie in plan vertical(vezi desen).Sunt utilizate pentru prelucrarea pieselor complexe din indusrria aerospatiala, auto.Pot fi prelucrate ,cu suprafata frontala a sculei, cinci din suprafetele cubului si sase cu parteafrontala a sculei.Este important de precizat si faptul ca se pot realize prelucrari dintr-o singura prindere care

pe alte masini ar necesita mai multe prinderi. Rezulta o precizie ridicata .

CENTRE DE PRELUCRARE CU SCHIMBATOR DE PALETE

Majoritatea centrelor de prelucrare pot fi echipate cu schimbator de palete cu scopul de a cresteproductivitatea.

Fara un asemenea dispozitiv aducerea semifabricatului pe masa centrului de prelucrareconsuma timp.Cu un astfel de sistem , operatorul poate si reincarca paletele in timp ce masina prelucreaza altepiese , asigurandu-se astfel aschierea in mod continuu.

Sistemul de coordinate a centrelor de prelucrare

Masina Haas VF-1

In explicatiile viitoare se va utiliza centrul de prelucrare, cu trei axe , HAAS VF-1, avandurmatoarele caracteristici principale:

-puterea 20hp,-turatia AP: 7500RPM, -avans rapid :710ipm -avand de lucru pana la : 300ipm, -arbore principal : Con :20 CAT,-magazin scule 40 ,-curse :20”x16”x20”,-greutate: 7100 lbs.

Consideratii privind sistemul de coordonate a centrelor de frezare

•Programul se intocmeste intodeauna considerand deplasarea sculei si nu miscarile efective de pe masina.

•La majoritatea centrelor de prelucrare , capul deplaseaza scula pe directia axei Z , sensul pozitiv fiind acela in care creste distanta intre piesa si scula.

•Majoritatea centrelor de frezare , misca masa in directia X si Y, senul +X este sensul in care masa se deplaseaza spre stanga , iar sensul Y+ este de la montant inspre operator.

Nota:Nu trebuie sa fiti preocupati de aceste reguli, deoarece acestea sunt o problema de operare si nu de programare.

Nu uitati ca totdeauna programul se intocmeste considerand scula in miscare.

•Offset-ul dispozitivului de fixare a piesei (distanta dintre MCS 0,0,0 si WCS 0,0,0 se introduce in echipament).

•Originea piesei WCS se stabileste convenabil de catre programator.

•Lungimea fiecarei scule se introduce deasemenea in echipamentul de control a.i. se compenseazadiferentele de lungime dintre scule .

Separarea programului de masina• Asa cum sa vazut programatorul alege WCS pe piesa si dupa aceea programeaza deplasarilesculei considerand acest punct .

•Prin program se introduc valorile de nul piesa respectiv corectiile de lungime .

Programare in sistem absolut/incremental

Nota: G90 –programare in sistem absolut

G91- programare in sistem incremental

Incremental vs.Absolute

In majoritatea cazurilor se utilizeaza programarea in sistem absolutEditarea programului in cazul unor schimbari in program este mult mai usoara in sistem absolutsi poate fii deasemenea mai usor urmarita.Anumite operatii repetitive cum ar fi:realizarea unor gauri in diferite tipuri de structuri sunt de preferat sa fie programate in sistem incremental (se va vedea in continuare)

Aplicatii CNC –Sistemul de scule

Scule aschietoare:Sculele frecvent utilizate pentru centre de prelucrare prin frezare sunt din otel de scule / rapid si cu placute (carburi metalice si materiale mineralo-ceramice.)

Freze deget

Sculele cu placute asigura o viteza de aschiere mai mare decat cele din otel rapid insa calitatesuprafetei rezultata este mai slaba .

Frezele frontale cu placute asigura o productivitate mare si o calitate bunaa suprafetei prelucrate.

Cateva tipuri de freze sunt prezentate in continuare:Freze cilindro-frontale speciale

-forma odulata a muchei de aschiee genereaza forte reduse de aschiere siasigura o aschiere precisa,

Freze frontale speciale:

-se utilizeaza pentru frezare aliaje de aluminiu cu viteze mari de aschiere(5000m/min), utilizeaza placute din carbura de wolfram

Freze deget standard

-executata dintr-un strat ultra fin de carbura de cobalt acoperit prin intermediulnano-tehnologiei

Recomandat pentru otel nealiat – otel aliat – otel tratat termic – otel dur – otelinoxidabil – aliaje refractare si multe altele.

Freze frontale la 45 de uz general

-frezele utilizeaza placute turnate de mare precizie.Viteze de aschiere de cc.400m/min.

Freza cu cap sferic pt finisare Freza deget cu cap sferic

Rezultatele extraordinare obtinutecu aceasta freza de finisare se datoreaza combinatiei dintre lama sa sigmoidala si sistemul precisde fixare, ceea ce duce la rigiditatea extrema a capului de taiere.

Sunt realizate cu placuteradiale detasabile profile complexe. acoperirite cu un strat ultra dur de ZX produsprin intermediul nano-tehnologiei.

Tipuri de frezare

Toate masinile CNC sunt echipate cu suruburi cu bile astfel realizate incat inlatura jocul dintreflancurile piulitei si suruburile.Ca urmare pe astfel de masini se poate realize atat frezarea in sensul avansului cat si contra avansului.

Frezarea in sensul avansului are mai multe avanataje printer care se mentioneaza calitatea maibuna a fetei , durabilitatea mai mare , si freza are tendinta de a se indeparta de piesa.In tehnologia CNC este preferabil sa programati frezarea in sensul avansului decat ceaconventionala – contra avansului

Deplasări după traiectorii circulareFuncţii standard: G02; G03

De regulă se pot programa arce situate într-un singur plan.

Corelare: interpolare circulara + interpolare liniară (cealaltă axă) → interpolare elicoidală

Fig. 3.43.

G2, G3 interpolare circulară se programează cu:

F – viteza de avans

x,y(z) – coordonatele punctului final

I,J, K – parametrii de interpolare

Există anumite dificultăţi în a înţelege semnificaţia mărimilor I şi J când defapt sunt simple: Prin I şi J se notează direcţiile de la punctual iniţial al arcului de cerc la centrul arcului.Calcularea valorilor I şi J

sauI = distanţa de la PÎA la CA în direcţia XJ = distanţa de la PÎA la CA în direcţia Y

utarcpunctincepcentruarc XXI −=

arcinceputpunctarccentru XXI ... −=

CAPÎA

arcinceputpunctarccentru

CAPÎA

YYJ

YYJXXI

−=

−=

−=

...

G9 (G16)– interpolare G2, G3 în sistem polarG2 – interpolare în sensul acelor de ceasornicG3 – interpolare în sensul trigonometricM7 – specificare unghi

M71 – unghi la centruM72 – unghi relative la axa X

W – adresă unghiI,J,K – poziţia polului în sistemul G90/G91

La unele echipamente R se specifica sub adresa

Axei X iar unghiul sub adresa axei Y

N20 G16 X40.0 Y60;

• Informaţii necesare programării interpolării circulare:A – punct iniţial

B – punct final

- direcţia de parcurgere a arcului: G02 sau G03;

- coordonatele pct. final;

- coordonatele centrului arcului de cerc.

Obs.: Scula se găseşte în punctul iniţial.

Fig. 3.43

•Coordonatele pct. final, B, pot fi date in G90 sau G91.

•Coordonatele centrului: - prin utilizarea razei „R”;

-prin parametrii de interpolare I, J, K

- Utilizarea „R”.

N30 G00 X20.0 Y50.0 LF - poz. în punctul A

N35 G02 X100.0 Y50.0 R50.0 F100 LF interpolare circulară

Observaţii.: În blocul N35 Y poate lipsi fiind acelaşi cu Y din blocul N30.

NU toate echipamentele au o astfel de facilitate !

- Utilizarea I, J, K. Metoda cea mai veche

Pot fi: - scalări (ECN cu restricţii)

- vectori (ECN fără restricţii)

I – proiecţia distanţei : ‘ punct început - centru arc pe axa X

J - proiecţia distanţei :” punct început - centru arc pe axa Y

K - proiecţia distanţei : ” punct început - centru arc pe axa Z

Programare greşită a parametrilor I, J, K produce:

-Eroare detectata de ECN prin punctul final. => ECN emite un semnal de avertizare

- Eroare nedetectată (se încadrează în toleranţe)

ocu I, J, K prea mari se produce sub tăierea cercului

ocu I, J, K prea mici se produce o umflare a cercului (scula în afara traiectoriei normale)

Domeniul de setare a aproximării cercului: atingerea punctului final, pentru NC clasice ± 1µm ........±3200 µm

•Restricţia de cadran:

Cadran? Paralele cu axele sistemului de coordonate.

La ECN cu restricţii în cadrul unui bloc se poate programa un arc de cerc care nu depăşeştelimitele unui cadran trigonometric. I, J, K sunt: distante.

Fig. 3.45Pentru fig. 3.43•Echipament cu restricţii:N20 G00 X20000 Y50000 LFN25 G02 X60000 Y70000 I40000 J30000 F100 LFN30 X100000 Y50000 10•Echipamente fara restrictii:N20 G00 X20000 Y50000 LFN25 G02 X100000 Y50000 I40000 J-30000 F100 LF

% 25 număr program

N1 G0 X10 Y25 Z1 S2500 M3 deplasare în punctul P01

N2 G1 Z-5 F100 pătrundere la Z = -5

N3 G3 I20 J0 F 125 prelucrarea completă cuc

N4 G0 Z100 retragere pe axa Z

N5 X0 Y0 deplasare din P01 în punctual de nul

N6 M30 sfârşit program

Un caz particular al interpolării circulare îl constituie programarea unui cerc întreg.

N20 G01 X50.0 Y20.0 F100 LF

N25 G02 J30.0 LF / N25 G02 I0 J30.0 LF

În blocul de interpolare circulară adresele X şi Y nu sunt prezente deoarece punctul final are coordonatele punctului iniţial.

Parametrul I = 0 nu se programează la unele echipamente. La altele este obligatorieprogramarea chiar dacă are valoarea 0.

Fig. 3.46

% 30

N1 G0 X40 Y60 Z1 S1250 - deplasarea în P01

N2 G1 Z-10 F100 Z=-10

N3 G2 X15 Y35 I0 J-25 F200

N4 G0 Z100

N5 G0 X0 Y0

N6 M30

Metode utilizate în programarea interpolării circulareG02/G03X…Y…Z…I…J…K…

G2/G3AP…RP…

G2/G3X…Y…Z…CR…

G2/G3AR…I…J…K…

G2/G3AR…X…Y…K…

CIPX…Y…Z…I1…J1…K1…

CTX…Y…Z…

Semnificaţia notaţiilor utilizate:CIP – interpolare circulară printr-un punct intermediarCT – cerc cu tranziţie tangenţialăX, Y, Z – coordonatele punctului finalI, J, K – centrul arcului de cerc în coordonate carteziene, în direcţiile X, Y, Z (fig. 6.11)AP – punct final, în coordonate polare, exprimat prin unghiRP – punct final, în coordonate polare, exprimat prin raza polară ce corespunde cu raza cerculuiCR – raza cerculuiAR – unghiul de aperturăI1, J1, K1 – punctul intermediar, coordonate carteziene.

Interpolare circulară în coordonate polare Mod de notare unghi

Fig. 3.47 Fig. 3.48

% 40 LF

N10 G09 G0 R46.0 W-15 G90 I15.0 J70.0 LF

N15 G0 Z1.0 S1500 M3 LF

N20 G01 Z-7.0 F150 LF

N25 G02 G09 M71 W-65 G09 I15.0 J70.0 LF

N30 G0 Z100.0 LF

N35 M30 LF

•Interpolarea elicoidală: mişcare simultană pe 3 axe

% 30 LF

N10 G0 G17 X0 Y25.0 Z10.0 S800 M3 LF

N15 G01 Z20.0 F100 LF

N20 G02 X0 Y-25.0 Z-10.0 I0 J25.0 LF

N25 G0 Z25.0 M30 L

Fig. 3.49

•Interpolarea cilindrică

Combină mişcarea de rotaţie a masei (axa NC) cu o axa liniară => traiectorii cilindrice

Dimensiuni circumferenţiale la unitatea de diametru

Dimensiuni circumferenţiale la nivelul diametrului de prelucrare

Fig. 3.50

Poziţia pe axa de rotaţie dată în grade, apoi este convertită de ECN în dimensiunicircumferenţiale ale diametrului de prelucrare utilizând coeficientul:

P = diametrul de prelucrare / unitatea de diametru

(pentru ECN de tip CNC ale firmei Siemens).

N20 G92 Pvaloare Bvaloare LF

Unitatea de diametru d = [mm] d = 114,592 mm...

N10 G92 P3 B LF Selectare interpolare cilindrică

N15 G01 G42 B40 Y200.0 LF Notă! Semnul „+” asociat lui R se alege

N20 G03 B60 Y216.0 R+60 LF funcţie de unghiul la centru al

N30 G02 B150 Y549 R+165 LF arcului ce trebuie interpolat

N30 G02 B150 Y549 R+165 LF R+ dacă φ < 1800

N35 G01 B260 LF R- dacă φ > 1800

.

.

.N90 G92 P1 B LF Anulare interpolare cilindrică

PROGRAMAREA CORECŢIILOR DE SCULĂ

•Corecţia de lungime

•Corecţia de masă (paraxială)

•Corecţia de rază

Valoarea corecţiilor se programează în registrii D (echipamente NC) sau în tabele de scule (echipamente CNC)

CORECŢIA DE LUNGIME A SCULEI (C.L.)

Rememorare: MCS este la capătul AP, traducătorul peaxa Z măsoară distanţa de la MCS la WCS astfel cămaşina poate compensa deplasarea în raport de poziţia piesei.

CORECŢIA DE LUNGIME A SCULEI

Corecţia de lungime scade valoarea lungimii sculei din distanţa dintre MCS şi WCS, în direcţia Z.Ca urmare, programatorul programează centru suprafeţei frontale (vârfuzl sculei)

G0 G90 G43 Z0 D01

Atenţie! În programare se va urmăriiposibila interferenţă a sculei cu dispozitivul de fixare

La unele echipamente regimul de corectiePentru corectie de scula este H_ _

CORECŢIA DE LUNGIME A SCULEIStabilirea valorii corecţiilor

Valorile corecţiilor se pot stabilii:

-prin măsurarea deplasării pe maşina unealtă;

-utilizând dispozitive de prereglat scule

Activarea C.L.

-prin program

N40 G0 G43 G44 Z …. D01 (H…)

specific NC

-implicit la schimbarea sculei

N40 T1 M6 specific CNC.

Obs.Valorile corecţiilor sunt introduse tabelar :

Se introduce valoarea corectiei

% 46

N1 G0 Z100 deplasarea de siguranţă

N2 G17 T1 apelare scula 1, corecţia de lungime activă

N3 G0 X20 Y16 Z2 S800 punct P01

N4 G1 Z-12 F80

N5 X80 Y64 F125 Punct P02

N6 T0 Anulara corecţiei de lungime

N7 G0 Z100 S0 Oprire AP

N8 G17 T2 Apelare scula2,corecţia de lungime active

N9 G0 X65 Y28 Z2 S1600

N10 Z-6 F60

N11 X90 Y8 F100

N12 G0 Z2

N13 G0 X35 Y52 Punctual P05

N14 Z-8 F60 Frezare P05-P06

N15 X10 Y72 F100

N16 T0

N17 G0 Z100 S0 M30 Anulare CL

CORECŢIA TRAIECTORIEI PROGRAMATĂ A SCULEI•Corecţia de masă (paraxială)

•Corecţia de rază

Asemănări: asigură deplasarea sculei după echidistanţă programând centrul piesei

Deosebiri: corecţia de masă trebuie „activată” bloc cu bloc (secvenţial)

Corecţia de razăactivată este valabilă pe tot conturul programat

Corecţia paraxială (C.P.) se programează cu

-G43/G44 adună scade valoarea corecţiei

-D registrulîn care se introduce valoarea corecţiei

Are carecter model

C.P. la E.C. de tipul N.C.

Limitata la deplasări a sculei paralele cu axele programate X şi Y

Programare:

N20 G01 G43 X20000 D01 F50

Considerând valoarea memorată în D01=2500 , deplasarea efectivă X= 22500

C.P. la echipamente de tip C.N.C.

Nu există restricţii privind traiectoria sculei

Programare: G43/G44 D_ _ Axă

Obs. Corecţia de lungime este un caz particular al corecţiei paraxiale.

Alernativa prin functii speciale:

G45 axa D-creste

G46 axa D- scade

G47 axa D- creste dublu

G48 axa D- scade dublu

fR′

Corectia de raza (CR)

Activarea corecţiei de rază:G41/G42

D _ _ registrul în care se introduce valoarea corecţiei

Anularea corecţiei de rază G40/D0

Corecţia de rază : Se utilizează pentru prelucrări cu periferia frezei. Nu se utilizează la operaţii de burghiere, tarodare, filetare.

fR′

De ce corectia de raza?

-Precizia suprafeţei obţinute la prelucrarea cu periferia frezei(profilare) depinde şi de precizia frezei: cât de apropiat este diametrul real de cel considerat în programare.

-Compensarea uzurii;

-Modificarea diametrului frezei; (ex: prin reascuţire, schimbate etc.)

-Utilizarea unui singur program pentru degresare si finisare;

-Compensasrea unor abateri de la profilul obţinut, în raport cu cel teoretic

-Etc.

fR′

CORECŢIA DE RAZĂ:

-NEGATIVĂ :

-POZITIVĂ :

- scula utilizată în prelucrare

- scula utilizată în programare

0<−′ ff RR0>−′ ff RR

fR′fR

Nota: Posibila confuzie

La unele ECN de tipul CNC (formula Series Oi-MC) prin corectie negativa /pozitiva se intelege semnulvalorii corectiei / nu este rezultatul unei scaderi).

Cand traiectoria este programata ca in ( 1 ) si corectia este negativa , centrul sculei se va deplasa ca in ( 2 ).

Discutie: Prelucrarea de tip “mos - baba”

fR′

Corecţia de rază la echipamentele N.C.

Activarea/anularea se face după o direcţie perpendiculară pe direcţia de deplasare. Vectorul C.R.

Obs.: Unele ECN cer programarea G91 inainte de blocul in care s-a programatG41/G42 (VCR - deplasarea increm.

N20 G91 X - LF

N21 G42 D10 LF

N22 G90 LF

O corectie de tipul :

Deformeaza colturile interioare:

0>−′ ff RR

fR′

Exemple de programare:

%LF

N1 G90 LF

N5 G17 LF

N10 G04 X30000 S42 M03 LF

(temporizare şi pornire Ap)

N20 G00 Z2000 D1 LF

N25 X 70000 Y15000 LF

(poziţionare în punctul de start, Ps)

N30 Z-7000 LF

N35 G91 LF

N40 G42 X- D02 LF

(programare corecţie de rază Rf=10 mm în D02)

N45 G90

N50 G01 X-20000 F150 LF

(programare contur piesă)

N55 Y0 LF

fR′

CORECTIA DE RAZA (CR) LA ECHIPAMENTE CNC.

A.Traiectoria sculei la activarea CR

B.Traiectoria sculei in regimul OFFSET

C.Traiectoria sculei la anularea CR.

REMARCA: Traiectoria sculei, in cele trei regimuri poate fi programataprin diferite constante de masina saucoduri G

fR′

Traiectorii de activare a C.R. prin utilizarea unor functii G

Activare Anulare

% 50N10 G00 Z100 LFN20 G17 T01 M0G LFN30 G00 Z2 S500 LFN40 Z-17 F100 LFN50 G00 G41 G47 R5 X0 Y25 LFN60 G90 G09 G02 M72 W-1130.578 I0 J0 LFN70 G90 G09 G01 R15 W-113.578 I-25 J0 LFN80 G90 G09 G02 M72 W113.578 I-25 J0 LFN90 G90 G01 R25 W113.578 I0 J0 LFN100 G90 G09 G02 M72 W90 I0 J0 LFN110 G40 G47 R5 LFN120 T0 LFN130 G00 Z100 M30 LF

fR′

Traiectorii de activare a C.R. prin funcţii speciale

fR′

• apropiere în linie dreaptă cu coordonare tangenţială (APPR LT) (fig. 6.35. a)7 L X+40 Y10 R0 FMAX M3

8 APPR LT X+10 Y+20

Z-15 LEN15 RR F100

9 L X+20 Y+35

• apropiere după o linie perpendiculară (APPR LN) (fig. 6.35. b)7 L X+40 Y+10 R0 FMAX M3

8 APPR LN X+10 Y+25 Z-15 LEN15 RR F100

9 L X+20 Y+35

• apropiere după arc de cerc tangent la contur (APPR CT) (fig. 6.35. c)7 L X+40 Y+10 R0 FMAX M3

8 APPR CT X+10 Y+20 Z-15 CCA180 R+10 RR F1009 L X+20 Y+35

În versiunea de programare ISO a aceluiaşi echipament este implementată numai curba APPR CT, programabilă prin adresa G26.

N50G00 G40 G90 X+40 Y+10 *

N60 G01 G42 X+10 Y+20 F350 *N70 G26 R6 *

Depărtarea de contur se programează prin adresa G27.

fR′

Comanda: KONT G41/G42Traiectoria sculei depinde de pozitia relativă a punctului I în raport de punctul de start Ps

% _N_EXEMPLU_MPF

N10 G0 Z100

N20 G17 T1 M6 Schimbare sculă

N30 G0 X0 Y0 Z1 M3 S800 D1

N40 G01 Z-7 F500

N50 G41 KNOT G450 X20 Y20 Apelare corecţie de rază, scula pe stânga

N60 Y40

N70 X40 Y70

N80 X80 Y50

N90 Y20

N100 X20

N110 G40 G0 Z100 M30 Anulare corecţie de rază, retragere sculă

Apelare valori offset sculă, activare corecţie de lungime

fR′

Traiectoriii de activare prin parametrii de masina

Deplasarea sculei la activarea CR

-deplasarea sculei in jurul coltuluiinterior α≤0180

Deplasarea sculei in jurul coltului exterior, unghi obtuz 00 18090 ≤≤ α

Nota:

Tip A/B se selecteaza prinparametrul SUP, Na 5003 #0 , pentru CNC tip Fanuc Oi-MC

fR′

Modul OFFSET. Deplasarea sculei in regim offsetDeplasarea sculei in jurul coltului interior

α≤0180Deplasarea sculei in jurul coltului exterior, unghiobtuz 00 18090 <≤ α

fR′

Schimbarea CR (G41/G42 ). Traiectoria sculei la schimbarea G41/G42

1.Aplicatii CNC

Programarea centrelor de prelucrare prin frezare

Planificarea si programarea

In realizare unui program corect este necesar sa fie urmariti o serie de pasi:

1. analiza desenului pentru a se contura o idee generala asupra modului de a proceda

2. stabilirea modului de prindere a semifabricatului pentru a putea realiza cat mai multe prelucrai dintro singura prindere.

3. stabilirea sculei ce urmeaza a fi utilizata.

4. stabilirea seceventelor necesare prelucrarii , separat pentru fiecare scula .

5. convertirea secventelor operatiilor in coduri program si simularea programului.

Coduri G si M

Centrele de prelucrare utilizeaza pentru programarea ISO, coduri:

G-numite si coduri pregatitoare

•spun echipamentului ce fel de miscare/functie trebuie indeplinita.

Ex.: deplasare rapida, interpolare liniara, prelucrare filet, etc.

M- numite si coduri auxiliare

•Conduc la pornirea/oprirea arborelui principal, pornirea/oprirealichidului, schimbarea sculei.Se adreseaza achipamentului conventional de actionare si modului de derulare a programului

Cateva coduri frecvent utilizate.

Modal•Majoritatea codurilor sunt modale:au efect pana sunt schimbate

•Se programeaza numai ce se schimba , nimic altceva.

Observatii.:

•Nu toate masinile admit mai multe coduri G si M intr-un bloc

•Atentie la caracterul de inceput program “0”, toate celelalte sunt zero (0)

•Caracterele alfabetice sunt majuscule

•A nu se uita punctul zecimal (la CNC).Valoarea a X 30 este interpretata X 0.030 (BLU=.001)

Sublinieri speciale privind trimiterea sculei active de pe centrele de prelucrare in pozitia de referinta.(Home).

•Centrele echipate cu echipamente NC nu au implementata o functie G in acest scop.Pentru a evita coleziuni scula/piesa, dispozitiv se programeaza deplasarea pe axa Z in sensul pozitiv.

•Programarea codului G28 cere (la unele echipamente) deplasarea printr-un punct intermediar.

•In cazul general scula se pozitioneaza in afara piesei inainte de programarea codului G28, ca urmare punctul intermediar nu este utilizat.

•Pentru a preciza totusi prin programe un punct, se programeaza o deplasare incrementala 0:

- G91 G28 Z0 ceea ce inseamna deplasare in HOME pe aza Z , incremental printr-un punct situat la distanta 0 de pozitia actuala

- G91 G28 Y0

- G91 G28 X0

•De regula se programeaza deplasarea in HOME dupa axa Z si Y.

Programarea functiilor cuprinde numai patru ( 4 ) categorii

1.Start program

2.Schimbare scula

3.Sfarsit program

4.Functii pentru prelucrare

Primele trei categorii sunt , in geenral , aceleasi pentru oriceprogram intocmit pentru o anumita masina.Difera pentru masini diferite.

Studiul manualului masinii este obligatoriu!!

Cele patru categorii sunt mai putin diferentiate pentru echipamentele NC.

Programarea functiilor pentru centrul de prelucrare, HAAS VF-1

•Remember , limbajul CNC nu este 100% standard pentru toti constructorii de masini unelte si echipamente.

•HAAS utilizeaza o programare generica , compatibila cu echipamentul Fanuc.Atentie la programarea schimbarii sculei si trimiterea sculei in pozitia HOME.

HAAS VF-1 START PROGRAM

2.Aplicatii CNC

Centru de prelucrare

Exemplu 1

Material piesa:otel carbon ?daN/mmDebitat la L=80 mm din platbanda h=20 mm

Scula: Freza cilindrica frontala

Semifabricat:

Planificarea si Programarea (1)

1.Examineaza desenul atent si fa-ti o idee generala asupra modului in care vei proceda

a. Stabileste originea piesei in coltul din stanga a suprafetei finisate

b. Prelucreaza partea frontala (din stanga) a piesei ce se sprijina pe un opritor

c. Programeaza stop ,intoarce piesa si realizeaza cota 75

d. Indeparteaza materialul de pe suprafata exterioara pentru a realiza cota 18

2.Cum se fixeaza piesa?Pe masa masinii se fixeaza menghina cu bacuri .Piesa se aseaza

astfel incat suprafata superioara( ce urmeaza a fi frezata ) sa depaseasca inaltimea bacurilor.Strangearea se realzeaza pe cota 50 din desenul piesei .Deoarece se prelucreaza capetele semifabricatului, pentru a realiza cota de 75 , latimea bancurilor nu trebuie sa depaseasca aceasta cota.La unul din capetele piesei se monteaza pe masa masini unelte un opritor.Menghina A1 STAS 424-83

Se va utiliza un adaos pentru sprjinul piesei de inaltimea 22 mmSchita fixare piesa

3.Scula: Freza cilindro-frontala, 16

Z=4 dinti:

Freza 16X117STAS 1683-80/Rp3

Φ

Φ

Lungimea folosibila a dintilor este de 32 mm

Raza de rotunjire la varf R=0

Planificarea si Programarea

3.Regimul de aschiereAvansul:

s=0.08 0.05 mm/dinte tab.9.6 [ ]

÷÷

÷

?

Viteza de aschiere , tab.9.43 [ ]

Planificarea si programarea (4)

4.Scrie secventa de exacta a operatiilor:

A.Pozitionarea rapida a sculei la 2.5 mm in partea stanga si la o distanta de siguranta dupa axa Y.

B.Pozitioneaza rapid scula la adancimea de aschiere (z=h piesa+D).Valoarea D se adopta in functie de raza de rotunjire a sculei

(vezi desen).Indeparteaza atent adaosul de material , rapid sus.

C.Deplaseaza in punctul de zero, dupa Y si Z , intoarce piesa.

D.Repeta A si b, exceptie pentru pozitia finala X

E.Frezeaza partea superioara a piesei cu adaosul de 2.0 mm (vezi desen)

F.Sfarsit program.

Planificarea si programarea (5)

5.Converteste secventa operatiilor in program sursa de prelucrare:

Inceput program

Prelucreaza partea stanga

Intoarce piesa

Prelucrare lungimea piesei

Indeparteaza adaosul de prelucrare de pe fata superioara

Sfarsit program

O sistematizare a procesului

1.Ambele parti ale piesei sunt debitate ca urmare se va indeparta, succesiv excesul de material de pe ambele parti

( 2x adaos 2 mm)

2.Scula se va pozitiona initial la z=4 mm, deoarece Z=0 este pe suprafata prelucrata a piesei finite 9 vezi detaliu A)

3.Tine minte, programeaza ca si cum scula s-ar misca dupa toate trei directii, chiar daca piesa se misca dupa directiile Xsi Y

4.Tine minte , se programeaza centrul sculei .Contactul cu piesa trebuie decalat cu raza sculei.

Ce face masina?

Dublu clic pe pozapentru a vizionaanimatia

Continuare program cu a doua schiere pentru lungime

Dublu clic pe pozapentru a vizionaanimatia

Frezare partea superioara a piesei

Traiectoria conturului sculei trebuie calculata astfel incat sa se suprapuna portiunile aschiate adiacente:

Traiectoriile indicate asigura suprapunerea portiunilor aschiate cu 1 mm.

Dublu clic pe pozapentru a vizionaanimatia

CICLURI FIXE

De ce? Fac posibila realizarea mai usoara a unui program .Cu ajutorul ciclurilor fixe este posibila programarea unei operatii de prelucrare (ex. Burghierea intr-un singur bloc specificandu-se o anumita functie G.

In ce consta ciclul fix?

Operatia 1:Pozitionare pe axele X si Y

Operatia 2: Deplasare rapida in planul R

Operatia 3: Prelucrarea gaurii

Operatia 4: Operatii la fundul gaurii

Operatia 5: Retragerea rapida in R

Operatia 6:Retragerea rapida in punctul initial .

Deplasarea pe axa de gaurire Retragerea sculei

Simboluri utilizare in fig.

Cateva cicluri fixe (standard)Ciclu fix de gaurire (G81) Ciclul fix de gaurire (alezare G82)

Exemplu:S2000 M3 -pornire APG90 G99 G81 X300. Y-250. -pozitionare gaura 1, gaurire, revenirein R

Z-150. R-100. F120.;Y-550.; -pozitionare la gaura 2X 1000; -pozitionare la gaura 3G98 Y-750.; -pozitionare la gaura 4 cu revenire la pct.initialG80 G28 G91 X0 Y0 Z0 -revenire la pct. de referinta M5 -Stop AP

Gaurire adanca (G83)

Exemplu:

S2000 M03

G90 G99 G83 X300. Y-250. Z-150. R-100 Q15. F120.; -poz.la prima gaura , la

terminare revenire in R

Y-550. Poz.la gaura a-2-a

X 1000. Poz.la gaura a -3-a

G98 Y-750 Poz.la gaura a-4-a cu revenire in pct initial

G80 G28 G91 X0 Y0 Z0 .....revenire in pct. De referinta

M5 -oprire AP

Ciclul de tarodare (G84)

Alezoare cu retragere scula (G87) Alezoare (G88)

Anulare ciclu fix

G80;

Efect.:

Anularea tuturor ciclurilor fixe active.Sunt sterse valorile R si Z , adica R=0 si Z=0 in mod incremental .Sunt anulate si celelate date specifice ciclurilor fixe .

Obs.Ciclul fix trebuie anulat dupa terminarea prelucrarii cu o scula

Exemplu de utilizare cicluri de gaurire

PROGRAMAREA CICLURILOR FIXE PENTRU GAURIRE

Modul de programarea depinde de ECN

Exemplele prezentate anterior sunt compatibile cu echipamentele numerice din familia FANUC.

Echipamente numerice din familia SINUMERIK (840 D)

Programare:

Ciclul de gaurire – CYCLE 81

CYCLE 81 (RTP, RFP,SDIS, DP, DPR)

In care:

RTP -planul de retragere sculă (valoare absolută)

RFP -planul de referinţă (valoare absolută)

SDIS -distanţa de siguranţă (fără semn)

DP -adâncimea finala de burghiere (valoare absolută)

DPR -adâncimea finala de burghiere relativă la planul de referinţă (fără semn)

N10 G0 G90 F200 S300 M3 - Valori pentru parametrii tehnologici

N20 T3 D1 Z110 M6 - Deplasare la planul de retragere

N30 X40 Y120

N40 CYCLE81(110, 100, 2, 35) - Apelare ciclu, adâncimea de burghiere

valoare absolută, distanţă de siguranţă, listă incompletă pentru parametrii

N50 Y30

N60 CYCLE81(110, 102, , 35) - Apelare ciclu, lipsă distanţa de siguranţă

N70 G0 G90 F180 S300 M3 - Parametrii tehnologici

N80 X90

N90 CYCLE81(110, 100, 2, , 65) - Apelare ciclu, cu valoarea relativă a

adâncimii de burghiere (100-65), distanţă de siguranţă

N100 M30 - Sfârşit program

Un ciclu asemanator programat pe echipamente Heidenhain (TNC 430)

In programare se utilizeaza parametrii Q

N70 G200 Q200=2 Q201=-20......

In care G200- ciclul 200...Q210- oprire avans

Echipamentele CNC moderne au implementatte si cicluri complexe pentru gauri dispuse in diferite tipuri de structuri liniare si circulare.In astfel de situatii se prefera apelarea modala a ciclurilor.

Exemplu:gauri dispuse liniar HOLES 1 (sinumerik 840 D)

Programare:

HOLES 1 (SPCA, SPCO, STA1, FDIS, DBH, NUM)În care:SPCA -abscisa punctului de referinţă din linie (valoare absolută)SPCO - ordonata punctului de referinţă din linie (valoare absolută)STA1 -unghiul abscisei

valori: -1800<STA1<1800FDIS -distanţa de la prima gaură la punctual de referinţă (fără semn)DBH -distanţa dintre găuri (fără semn)NUM -numărul găurilor

CICLURI DE FREZARE

Echipamentele CNC moderne au implementate o multime de cicluri pentru : vezi pagina324 /CNC:

-frezarea filetelor,

-a găurilor alungite,dispuse pe un cerc,

-a buzunarelor dispuse după un cerc,

- a buzunarelor sub forma unor sectoare de cerc,

-a buzunarelor individuale rectangulare,

-a celor circulare, a suprafeţelor plane,

- a suprafeţelor de tip treaptă,

-a buzunarelor prevăzute cu insule,

-a unor suprafeţe înclinate,

-a prelucrării unor suprafeţe complexe compuse din mai multe entităţi plasate interior sau exterior (cicluri SLM) sau înlănţuite.

Gauri alungite dispuse pe un cerc, ciclu LONGHOLE ( fig.)(Sinumerik 840 D)

Programare

LONGHOLE(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, NUM, LENG, CPA, CPO, RAD, STA1, INDA, FFD, FFP1, MID)

Semnificaţia parametrilor noi este următoarea:

LENG -lungimea găurii alungite (fără semn)

FFD -avansul de pătrundere

FFM -avansul pentru prelucrarea plană a găurii

MID -adâncimea de pătrundere maximă la o trecere

Semnificatia celorlalti parametrii (primii cinci au fost specificata pentru ciclurile de gaurire

N10 G19 G90 S600 M3 -valori tehnologice

T10 D1 M6

N20 G0 Y50 Z25 X5 -deplasare în poziţia de start

N30 LONGHOLE(5, 0, 1, , 23, 4, 30, 40, -apelare ciclu

45, 20, 45, 90, 100, 320, 6)

N40 M30 -sfârşit program

SUBPROGRAMESUBPROGRAME

SUBPROGRAMESUBPROGRAME

De De cece subprogramesubprograme??PentruPentru a a simplificasimplifica programulprogramul de de prelucrareprelucrare ccândând prelucrarea implică prelucrarea implică

o anumită secven o anumită secvenţţă fixă de acă fixă de acţţiuni sau o structură ce se repetă iuni sau o structură ce se repetă frecvent.frecvent.

Apelarea subprogramului:Apelarea subprogramului:-- îîn programul principaln programul principal-- îîn subprograme(n subprograme(îînlănnlănţţuire de maxim 5)uire de maxim 5)

Un subprogram se identifică prinUn subprogram se identifică prin::-- prinprin numele numele (sau (sau adresăadresă, c, cifrăifră...)...)-- prin instrucprin instrucţţiunea de sfâriunea de sfârşşit (Mit (M17, M17, M99, .99, ...)..)

Numărul de repetăriNumărul de repetări, definit prin modul de apelare., definit prin modul de apelare.

Adresele din cadrul subprogramelor pot fi urmate de:Adresele din cadrul subprogramelor pot fi urmate de:-- cifre;cifre;-- parametri;parametri;

ConfiguratiaConfiguratia unuiunui subprogramsubprogram

Caracter început

Nume subprogram

Blocuri

Cod sfârşit

L

L P

M17

L340

nr.repetărinume subprogram

sau

nr.repetărinume subprogram

Apelare (1) :

Apelare (2): M98 Pnr.repetărinume subprogram

R2=5 – adâncimea de aşchiereB1 – punctul de început / sfarşit subprogram% 53 LFN26 G90 XA1.......YA1 LF (poziţia START)N27 L46 P1 R0=60 R1=30 R2=5 R3=8 LFN28 G90 XB1.......YB1 LFN29 L46 P1 R0=40 LF (poziţia START)

L46 LFN5 G01 G64 G91 Z = -R2 LFN10 X = R0 LFN15 G02 X=R3 Y=-R3 I0 J=-R3 LFN20 G01 Y=-R1 LFN25 G02 X=-R0 LFN30 G01 X=-R0 LFN35 G02 X=-R3 Y=R3 I0 J=R3 LFN40 G01 Y=R1 LFN45 G02 X=R3 Y=R3 I=R3 J0 LFN50 G01 Z=R2 LF

% 53 LFN1_ _ _N2 L11 P1 R1 = 50 R9 = 10 LFN3 _ _ _ LF.L11 LFN1 R1 = R1 – R9 LFN2 G00 G64 G17 G41 D01 LFN3 R1 = R1 + R9N4 G03 X = -R9 Y = -R9 I0 J = -R9 LFN5 X = R1 Y = -R1 I = R1 J0 LFN6 X = R1 Y = R1 I0 J = R1 LFN7 X = -R9 Y = R9 I = -R9 J0 LFN8 R1 = R1 – R9 LFN9 G00 G40 X = -R1 Y = -R9 LFN10 R1 = R1 + R9 M01N11 M17 LF

Exemplul 1.

Notă:Apelarea unui subprogram poate fi facută (de regulă) într-un bloc care conţine programată deplasare:

N30 X150.0 M98 P120 , iar apelarea subprogramului se face după realizarea deplasării

Program principal%105N1 G0 Z100N2 G17 T1 M6N3 G0 Z2N4 N*1 G0 X80 Y50N5 N*1 X130 Y80N6 N*1 X180 Y50N7 T0N8 G0 Z100N9 T2 M6N10 L3 N3 N8 N*2N11 T3 M6N12 G0 Z5N13 L1 N4 N8 N*3N14 M30

N*1 G81 F200 S3150 Z-4 (op. centruire)N*2 G81 F200 S2500 Z-42 (op. burghiere)N*3 G84 F200 S200 Z-33 (op. filetare)

A. TIP BLOC NC Apelare : N*1

Program principal

% 200 LFN1 G17 T1 M3 M6 LFN5 N*1 G0 X51,0 Y28,5 Z2,0N10 M30N*1 G71 F500 S+1000 X90 X0,5 Y45 Y8.0 F100

Z 20.0 Z-5.0 Z-0.5

N*1 G71 F1_ _ S_ _X1_ _X2_ _Y1_ _Y2_ _

F2_ _ Z1_ _ Z2_ _Z3

F1 : avansul de frezare

S+ : codif. Turatie

X1 : cota maxima buzunar

X2 : adaos finisare dupa X,Y

Y1 : cota minima buzunar

Y2 : latimea de frezare, dupa Y

F2 : avans patrundere

Z1 : adancimea totala de patrundere, Z

Z2 : adancimea de patrundere, la trecere,pe Z

Z3 : adaos de finisare la trecerea buzunarului

B. REPETARI DE BLOCURIApelare

N50 L2 N… N…nr. de repetari

(poate fi P)

%60 LFN10 G0 Z100 LFN20 G17T1 M6 LFN30 G0 X15 Y15 Z2

S2000 M3 LFN40 G1 Z0 F800

S2000 M3 LFN50 G91 Z-2 F100 LFN60 X25 F125 LFN70 Z-2 F100 LFN80 X-25 F125 LFN90 L3 N50 N80 LF Se pereta de 3 ori

secventele de prelucrare cuprinseintre blocurile N50 si N80.

N100 G90 G0 Z2 LFN110 G0 X60 LFN120 L1 N40 N100 LF Se repeta o data secventa

N40-N100.N130 G0 X30 Y65 LFN140 L1 N40 N100 LF Se repeta o data secventa

N40-N100.N150 T0 LFN160 G0 Z100 M30 LF

MACROURI DEFINITE DE UTILIZATOR

Macrourile permit, fata de subprograme, utilizarea de varialbile, operatii logice siaritmetice, salturi (conditionale, neconditionale) prin care se pot dezvolta usor programepentru diferite cicluri fixe.

Apelarea lor se face in programul sursa de prelucrare.

O 001;…G65 P9010 R50.0 L2;……M30

Macrou

O 9010#1=#18/2G01 G42 X#1 Y#1 F300;G02 X#1 Y-#1 R#1;…M99

Tipuri de variabile (CNC, fam. Fanuc)

• Pot fi folosite in cadrul macroului pentru a retinerezultatul unor operatii. Sunt initializate la zero la oprirea ECN. La apelarea unui macrou, argumen-tele sunt asignate prin variabile locale.

• Pot fi utilizate de diferite macrouri. La oprireaechipamentului #100…#199 si initializeaza la zero, celelalte isi pastreaza valoarea.

• Sunt utilizate pentru a scrie/citi date NC, cum ar fipozitia curenta, corectia de scula.

#1…#33 variabile locale

#100…#199 variabile#500…#999 comune

#1000… variabile sistem

APELARE MACROUG 65 (apelare nemodala)

G 66 (apelare modala)

G65 Pp L l <specificatie, argument>;

P – numarul programului ce se apeleazaL – numarul de repetariargument – date ce se asigneaza macroului

O 001;…G65 P9010 L2 A1.0 B2.0……M30

O 9010;#3=#1+#2IF[#3GT360] GOTO 9;G00 G91 X#3;N9 M99;

La programarea adresei G65 este apelat macroul definit de adresa P (apelare nemodala)

• Adresele G,L,N,O,P nu pot fi utilizate ca argument;• Adresele care nu trebuie specificate pot fi omise. Variabilele locale corespunzatoare adreselor

omise sunt zero.• Adresele nu trebuie specificate in ordinea alfabetica. Exceptie adresele I, J, K.

Exemplu: B_A_D_J_K_ - corectB_A_D_J_I_ - incorect

SPECIFICARE ARGUMENT (ASIGURARE VALORI)

Tip - I - : Utilizeaza literele alfabetului cu exceptia G,L,N,O,P

AdresaAdresa VariabilVariabilaa

AdresaAdresa VariabilVariabilaa

AA #1#1 QQ

RR

SS

TT

UU

VV

WW

XX

ZZ

YY

#17#17

BB #2#2 #18#18

CC #3#3 #19#19

DD #7#7 #20#20

EE #8#8 #21#21

FF #9#9 #22#22

HH #11#11 #23#23

II #4#4 #24#24

JJ #5#5 #25#25

KK #6#6 #26#26

MM #13#13

Tip Tip -- II II -- UtilizeazaUtilizeaza litereleliterele A,B,C, o A,B,C, o singurasingura data data sisi litereleliterele I,J,K, I,J,K, panapana la 10 la 10 repetarirepetari

AdresAdresaa

VariabilVariabilaa

AdresaAdresa VariabilVariabilaa

AA #1#1 KK33 #12#12

BB #2#2 II44 #13#13

CC #3#3 JJ44 #14#14

II11 #4#4 KK44 #15#15

JJ11 #5#5 II55 #16#16

KK11 #6#6 JJ55 #17#17

II22 #7#7 KK55 #18#18

JJ22 #8#8 II66 #19#19

KK22 #9#9 JJ66 #20#20

II33 #10#10 KK66 #21#21

JJ33 #11#11 II77 #22#22

AdresAdresaa

VariabilVariabilaa

JJ77 #23#23

KK77 #24#24

II88 #25#25

JJ88 #26#26

KK88 #27#27

II99 #28#28

JJ99 #29#29

KK99 #30#30

II1010 #31#31

JJ1010 #32#32

KK1010 #33#33

Exemplu: Ciclu de gaurire, gauri dispuse in structura circulara

Formatul de operare : G65 P9100 Xx Yy Zz Rr Ff Ii Aa Bb HhX – coordonata X a centrului cerculuiY - coordonata Y a centrului cerculuiZ – adancimea gauriiR – coordonatele planului de referintaF – viteza de avansI – raza cerculuiA – unghiul de inceput pentru gaurireB – incrementul unghiularH – numarul de gauriP – nume (P=9000 - 9896)

ProgramO 002;G90 G92 X0.0 Y0.0 Z100.0;G65 P9100 X100 Y50 R30 Z-50 F500 I100 A0 B45 H5;M30;

MacrouO 9100;#3=#4003; … … … Memoreaza G grupa 3 (G90, G91)G81 Z#26 R#18 F#9 K0; Ciclul de gaurireIF[#3EQ90]GOTO 1; Salt la N1 pentru G90#24=#5001+#24; Calc. coordonatei X a centrului;#25=#5002+#25; Calc. coordonatei Y a centrului;N1WHILE[#11GT0]DO1;pana nr.de gauri devine zero#5=#24+#4*COS[#1]; Pozitia X pentru gaurire;#6=#25+#4*SIN[#1]; Pozitia Y pentru gaurire;G90 X#5 Y#6; Executarea gaurii dupa pozitionare;#1=#1+#2; Incrementeaza unghiul;#11=#11-1; Decrementeaza numarul gaurilor;END 1;G#3 G80; Revenire la codul G;M99;

ExempluExemplu: : StructuraStructura de de gaurigauri dispusedispuse in in platouplatou

0 005 programul principal nr. 5N50 G90 X0 Y50 Poziţionare pentru primul rând de găuri la z=20N60 G0 Z20N70 G65 P9090 L3 X50 Y0 Z-20 R-15 T1000 F100 A3

Apelare macrou şi asignare valori pentru variabile

9090 MACROUN10 G91N20 G90 G82 X#24 Y#18 T#20 F#9 L#1

Ciclul fix se execută de trei ori (A=3) pentru primul rând de găuri

N30 G00 X[3*#24] Y#24 Poziţionare la rândul următor de găuriN40 G90 M99 Revenire în programul principal%

Blocul apelare macrouN70 G65 P9090 L3 X50 Y0 Z-10 R-15 T1000 F100 A3

- distanţa la prima gaură pe axa X (#24)- distanţa la prima gaură pe axa Y (#25)- distanţa de la planul de referinţă R la suprafaţa piesei (#26)- distanţa de la poziţia iniţială la planul de referinţă R (#18)- stop (#20)- viteză de avans (#9)- număr de repetări a ciclului fix (#1)

Blocuri din macrouN20 G99 G82 X#24 Y#25 Z#26 R#18 P#20 F#9 L#1N30 G00 X-[3*#24] Y#24

99 revenirea sculei în planul de referinţă R82 ciclu fix de găurire

Y – distanţe până la găuri- cota găurii, considerând şi valoarea de depăşire la fund- stop la sfârşitul cursei cu avans de lucru- număr de repetări

• G66 Pp L l <specificatie argument, asigurare>; MODALA

P – numarul programului ce va fi apelat;L – numarul de repetari;argument: date ce vor fi asigurate variabilelor din macrou;

Anulare caracter model prin G67

Exemplu: Ciclu de gaurire, structura de gauri anterioara

Programul principal

O 005;N50 G90 G00 X0 Y0;N60 G0 Z20.0;N70 G66 P9081 L3 X50 R-15 Z-20 F100;N80 G00 X50.0 Y30.0;N90 G00 X50.0 Y80.0 ;N100 G00 X50.0 Y130.0;N110 G67;

Macroul

09081;N10 G91;N20 G00 Z#18;N30 G01 Z#26 F#9;N40 G00 Z-[#18+#26];N50 G00 X#24;N60 G90 M99;%