Curs 2 - Infarctul

  • View
    4

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

med 3

Transcript

  • INFARCTUL

  • Este o zona de necroza ischemicaCauzele cele mai frecvente sunt tromboza si embolia cu obliterarea acuta si completa a unei artereMai rar poate fi produs de alte leziuni obstructive ale arterelor cum ar fi:Ateroscleroza, panarterita nodoasaModificarile morfologice care determina necroza ischemica sunt determinate de anoxie si acumularea de cataboliti locali.Procesele degenerativ necrotice sunt comune pentru toate tipurile de infarct

  • Localizarile infarctuluiCele mai frecvente: cord, splina, rinichi, creier, plaman, intestinMult mai rare: ficat, retina etc.

  • Tipuri de infarctInfarct albInfarct rosuInfarct recentInfarct vechiInfarct septicInfarct asepticCauzele lor sunt asemanatoare, iar mecanismele de producere cu particularitatiDupa varstaDupa continutul microbian

  • Infarctul alb (anemic)Se produce in organele cu circulatie terminalaMecanism de formare:Dupa cateva minute de anoxie celulele afectate prezinta tumefiere mitocondriala, cu permeabilizarea si ruperea membranelor celulare, pierderea compartimentarii intercelulare si difuziunea enzimelor mitocondriale si lizozomaleIntre 12-48 ore necroza devine completa, apare distensie vasculara si permeabilizarea peretilor vasculari cu extravazare de plasma si hematii

  • Infarctul rosu (hemoragic)Apare in organele cu circulatie dublaMecanism de formare:Scaderea brusca a presiunii sangvine locale, dupa obstructia arteriala, duce la patrunderea brutala de sange in teritoriul ischemiat din circulatia dubla sau din cea colaterala fara restabilirea unei circulatii localeSangele patruns in vasele destinse inunda in final zona de infarct determinand caracterul hemoragic

  • INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

  • DEFINIIE. Infarctul miocardic reprezint necroza ischemic a unui teritoriu al miocardului, determinat de scderea brusc a fluxului sangvin n artera coronar care deservete teritoriul respectiv. n majoritatea cazurilor, afeciunea de fond este reprezentat de ateroscleroza coronarian. Diagnosticul IMA se bazeaza pe;Manifestarile cliniceModificarile EKGTeste paracliniceConfirmarea diagnosticului, in caz de deces, este anatomo-patologica.

  • Incidena infarctului miocardic este n continu cretere, mai ales n rile puternic industrializate dar i n cele n curs de industrializare.

    Conform statisticilor AHA (American Heart Association, 2004), n SUA infarctul miocardic ocup locul doi dup accidentele cerebro-vasculare, iar n fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 500.000 cazuri noi de cardiopatie ischemic dureroas, din care mai mult de jumtate prezint IMA.

    La noi n ar, nivelul mortalitii prin infarct miocardic este de 45/100.000, cu o rat de cretere anual de 0,1.

  • Aspecte anatomo-patologiceLocalizarea favorita a IMA este la nivelul ventriculului stang si mai putin frecvent la nivelul ventriculului drept. Localizarile atriale sunt exceptionale.

    Cauzele cele mai frecvente sunt: tromboza arterelor coronare, hemoragii la nivelul placilor de aterom, spasme persistente ale coronarelor.

    Morfologic, IMA este un infarct alb (anemic) reprezentat de o zona de coagulare consecutiva anoxiei, dar poate fi si un infarct rosu (hemoragic) prin patrunderea brusca a sangelui din circulatia colaterala in teritoriul de necroza, ca urmare a scaderii presiunii sangvine locale prin obstructia arteriala.

    Complicatii: ruptura de perete liber, tromboza parietala, anevrism parietal, ruptura de sept interventricular, embolii, infarcte in circulatia sistemica.

  • Cauze IMAAspect macroscopic al aterosclerozei coronariene; se observa reducerea marcat a lumenului arterial i ngrosarea peretelui. Plac de aterom constituit; se observ interesarea intimei i mediei cu prezena spaiilor aciculare de colesterol i zonele de calcificare n plac (HEX40).

  • Artere coronare obstruate de prezena de trombi roii, cu suprafa rugoas, puternic adereni la suprafaa intern a vasului. Aspectul microscopic al trombozei coronariene; reeaua coraliform face corp comun cu endoteliul vascular; n ochiurile ei i la suprafa exista reea fin de fibrin ocupat de elementele figurate ale sngelui, dintre care predomin hematiile tromb recent (HEX40).

  • Tromb coronarian organizat conjunctiv, cu depozite aciculare de colesterol (HEx40). Tromb coronarian organizat conjunctiv, recanalizat (van GiesonX40).

  • Aspecte macroscopiceInfarctul recent prezinta pe suprafata viscerala pericardica o zona mata, albicioasa, constituita din depozite de fibrina (placa laptoasa).Zona de necroza apare pe sectiune ca o leziune palida, cenusie-bruna, de contur si forma neregulate, relativ bine delimitata, proeminenta pe suprafata datorita edemului fibrelor miocardice, de consistenta ferma.Aria de necroza este inconjurata de un chenar alb-cenusiu reprezentat de lizereul leucocitar, la periferia caruia se gaseste o zona de hiperemie-hemoragie.Infarctul sechelar apare ca o zona cicatriceala, deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta, bine delimitata de tesutul din jur.

  • Leziune ischemic transmural cu localizare antero-lateral la nivelul ventriculului stng.

  • Leziune subendocardic circumferenial care mbin aspectul de infarct vechi cicatriceal cu infarctul recent; este vorba practic despre o extindere a procesului de necroz.

  • Infarct miocardic recent mai puin de 4 ore de la instalare; esutul miocardic necrozat nu se coloreaz la tratarea cu albastru de nitro-tetrazolin; este o metod util n identificarea acestei leziuni.

  • Aspecte microscopiceInfarctul alb se constituie microscopic din urmatoarele zone:Zona de necroza de coagulare (fibrele miocardice sunt balonizate, intens acidofile, striatiile transversale devin indistincte, cu omogenizarea citoplasmei si disparitia nucleilor)Zona de infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile ce inconjoara aria de necroza (corespunde lizereului leucocitar)Zona de hiperemie-hemoragieIn timp hiperemia scade, polimorfonuclearele neutrofile sunt inlocuite de macrofage, lichidul de edem se resoarbe, iar suprafata infarctului se deprima. In jurul infarctului apare un tesut de granulatie cu proliferare de fibroblasti, capilare de neoformatie si infiltrat inflamator cu limfocite, plasmocite si macrofage. Tesutul de granulatie trimite prelungiri in interiorul zonei de necroza, pe care o inlocuieste cu tesut conjunctiv.

  • Infarct miocardic recent. Se observ aspectul vlurit al fibrelor miocardice necrozate; pe alocuri exist nuclei (HEX40).

  • Infarct miocardic recent cu necroza benzilor de contracie, dispariia pe alocuri a nucleului i zone de omogenizare a citoplasmei (HEX200). Necroz de coagulare evident la 12 ore de la instalarea accidentului coronarian (HEX40).

  • Aspectul clasic al IMA la 72 ore; se evideniaz necroza de coagulare delimitat de infiltrat cu PMN i zona de hiperemie-hemoragie (HEX40). Aspect microscopic tipic de IMA n intervalul 5-12 zile, cu necroz acidofil, prezena unui amestec de PMN i macrofagencarcate cu hemosiderin; se observ foarte bine dispariia edemului precum i a nucleilor (HEX200).

  • Aspectul microscopic al infarctului miocardic la 14 zile; se observ vasele de neoformaie i fibroblatii (HEX100). Evidentierea esutului conjunctiv fibros albastru cu ajutorul coloraiei Masson - (X40).

  • Diagnostic diferentialInfarctul rosu de miocardExistenta unui mare numar de hematii printre fibrele miocardice pe care le disociaza, fibrele musculare sufera in timp modificarile caracteristice necrozeiLa periferie sunt prezente macrofage incarcate cu hemosiderina provenita din degradarea hematiilor

    Infarctul miocardic vechiZona deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta, reprezentata microscopic de existenta unei cicatrici din fibre de colagen

  • Complicatiile IMASoluii de continuitate la nivelul muchilor papilariRuptura septului interventricular, interatrial sau atrioventricularTamponada cardiacaRuptura de cordTrombembolism pulmonarEdem pulmonar acut

  • Complicatiile IMAAspect macroscopic ce prezint soluie de continuitate la nivelul muchiului papilar anterior ntr-un infarct antero-lateral. Aspect macroscopic de ruptur de sept interventricular soluie de continuitate la nivelul 1/3 medii i inferioare a septului, cu stabilirea untului ntre cei doi ventriculi.

  • Aspect macroscopic de tamponad cardiac; se obsev prezena sngelui la nivelul sacului pericardic. Se observ soluie de continuitate la nivelul 1/3 inferioare a peretelui anterior al ventriculului stng.

  • Aspect microsopic de necroz hemoragic ntr-un infarct miocardic supraacut complicat cu ruptura de perete liber(HEX200).

  • Aspect macroscopic de trombembolism pulmonar; la secionarea plmnului se observ vase obstruate de trombi roii, aderenti la pereii vasculari. Aspectul microscopic al edemului pulmonar acut; se observ hiperemie vascular precum i prezena unui material eozinofil care ocup n totalitate spaiile alveolare (lichid de edem) (HEX40).

  • Diagnosticul de infarct miocardic se bazeaz n primul rand pe date clinice i paraclinice. Rolul anatomo-patologului este de a certifica prezena leziunii, a complicaiilor i de a corela rezultatele obinute n urma examenului morfologic cu datele clinice i paraclinice.

  • INFARCTUL PULMONAR

  • Reprezinta o zona de necroza a parenchimului pulmonar datorata obstructiei unui ram arterial ce iriga zona respectiva, prin embolie sau tromboza;Localizarea predomina in lobii inferiori pulmonari;Infarctul pulmonar este de tip rosu (hemoragic), datorita dublei circulatii (pulmonare si bronsice), caracteristica acestui organ;Obstructia unui ram arterial pulmonar conduce la scaderea presiunii sangvine in teritoriul corespunzator, urmata de patrunderea brusca de sange din dubla circulatie, inundand zona necrozata.