Curs 4 Halitoza

8/19/2019 Curs 4 Halitoza

1/13

Curs 4 Preventie

HALITOZA-halitosis-

(oral malodor, fetor ex ore, bad breath, halena fetida

!ste un sim"tom le#at de starea de sanatate, lo$ala sau #enerala a "a$ientului%

Halito&a de'neste mirosul ne"la$ut "er$e"ut, de individ sau antura, odata $u eliminarea

aerului ex"irat% In mod natural re"iratia orala a unei "ersoane sanatoase si $u tesuturi oralenormale, nu "re&inta miros sau "re&ista un miros bland dul$ea#% )e re#ula se "oate

$onstata un miros, mai s"e$ial la tre&irea din somn%

*irosul $avitatii orale, dimineata se datorea&a unor $au&e '&ilo#i$e "re$um+

• edu$erea uxului salivar de "e durata somnului

• edu$erea $antitatii de oxi#en, $are vor "ermite de&voltarea mi$roor#anismelor

anaerobe "rodu$atoare de ./Cs*irosul este o "roblema $osmeti$a analoa#a $u mirosul $or"ului% Pentru a redu$e

intensitatea se re$omanda $a seara, inainte de $ul$are, sa reali&am i#ieni&area, in$lusiv a

fetei dorsale a limbii si sa utili&am o a"a de #ura antise"ti$a%Halito&a a fost un subie$t ne#liat mult tim", maoritatea s"e$ialistilor "unand

mirosurile ne"la$ute "e seama "roblemelor di#estive% In a$est sens este de amintit fa"tul

$a, "rimul sim"o&ion "e tema halito&ei a avut lo$ abia in 0110% /tatisti$ile arata $a mai mult

de 23 dintre indivi&i sufera, la un moment dat, de miros ne"la$ut al #urii% The 5ational of

)ental and Craniofa$ial esear$h ra"ortea&a $a 62 dintre ameri$ani "re&inta halito&a

$roni$a% La subie$tii sub 63 de ani "revalenta halito&ei este sub 03 si $reste odata $u

inaintarea in varsta% Pre&enta mirosului "oate $au&a un handi$a" so$ial "entru individul

res"e$tiv, $u re"er$ursiuni asu"ra reatiilor inter"ersonale%/tudiile au stabilit $a $$a 13

dintre res"iratiile rau-mirositoare au ori#ine orala, din $are a"roa"e 2- sunt le#ate de

retentivitatile limbii, in tim" $e restul de 03 au $au&e /I/T!*IC! sau non-orale%)in "un$t de vedere al fe$ventei "e sexe, se $onstata $a a$eastea sunt afe$tate in

e#ala masura, insa, femeile $er mult mai fre$vent autor in re&olvarea a$estei "robleme,$om"arativ $u barbatii%

A% CAUZELE ORALE sau fa$torii favori&anti+1. Infectiile parotontale – ele "ot #enera mirosuri, $e "rovin de la nivelul P.D.

subgingivale ne$uratate. Li!ba incarcata – fata "orsala a li!bii "oate ada"osti, in retentiile

su"rafetei, anumite mi$roor#anisme (este o nisa "entru "ato#enii "arodontali,

$are in $ir$umstante s"e$iale "ot #enera substante rau mirositoare% In a$est

$ontext, $hiar si oamenii $u o sanatate dento"arodontala ex$e"tionala "ot

"re&enta malodor datorita fa"tului $a partea posterioara a forsului li!bii#

retentiva# "oate ' sursa "rin$i"ala a mirosurilor ne"la$ute%$. %erosto!ia&. Restaurarile "entare "eterioate# incorect 'nisate sau suprae(tinse#

$are "ot a$umula resturi alimentare fermentabile si ba$terii). Prote*ele "entare !obile incorect igieni*ate# sau cele purtate

per!anent+. Le*iunile orale patologice – ex+ $an$erele oralem $ar$inoamele sau

mu$o&ita indusa "rin ex"unere la radio si $himiotera"ie,. Infectiile faringo-a!ig"aliene

0


2/13

Curs 4 Preventie

. Despicaturile "e palat

/. CAUZE 0I0E2ICE sau non-orale+1. Afectiuni ale tractului respirator – in "rin$i"al, infe$tiile PA0A3ULUI 4AZAL# dar si

sinu&ite, ami#dalite, farin#item "neumonii, tuber$ulo&a, em'&em "ulmonar, tumori

($ar$inomul larin#elui, $or"i straini%E(5 scorul organoleptic "entru aerul ex"irat "e nas este mai mare $a $el al

res"iratiei orale% Cand halito&a extraorala este de cau*a pul!onara inre#istralile na&ale si$ele orale sunt identi$e%

6% Afectiuni ale tractului "igestiva% eux esofa#ianb% Hernie hiatala$% Can$er #astri$d% /indrom de malabsorbtie

7% Ciro*a 6epatica (miros dul$e a$risor, dimetil sulfat4% Insu'cientele 6epatice si renale2% Ceto*a sau aci"o*a "iabetica 8 a$etona9% Cancerele7carcinoa!ele8 "in *ona fata-nas# sau alfel de $an$ere "re$um

leuce!ia

:% A"!inistrarea anu!itor !e"ica!ente5a% Antihi"ertensiveleb% Antide"resivele tri$i$li$e$% Antihistamini$eled% )iureti$ele (ex% Clorotia&ida,furosemidule% Anal#e&i$ele (ex% Codeina, me"eridinaf% A a$elora re$omandate la tratarea viro&elor res"iratorii, sim"atoliti$elor ; si <

blo$ante et$. 9u!atul

Cand halena fetida se "er$e"e "e durata res"iratiei, "a$ientului ex"irand $u gura

"esc6isa, cau*a este orala% Cand se res"ira $u gura inc6isa si "er$e"em miros

ne"la$ut, $au&a "oate sa 'e na*ala.La COPILUL 2IC# halito&a este $au&ata $el mai fre$vent de+

• Infe$tii farin#o-ami#daliene

• .e#etatii adenoidiene

• Pre&enta $or"ilor straini in fosele na&ale

La PACIE4UL I4 :AR0A, $au&a $ea mai fre$venta este o "rote&a mibila in$ore$t

i#ieni&ata%

CLA0I9ICAREA ;ALIOZELOR

)u"a *i=a&a>i si $olatoratorii (0111, halito&ele "ot '+

I. ADE:ARAE 7genuine8 - un an mai tar&iu 6alito*a genuina a fostsub$lasi'$ata in+a. ;alito*a 9IZIOLO


3/13

Curs 4 Preventie

• /e obtin re&ultate "o&itive du"a ex"li$area $on$lu&iilor si se fa$

re$omnadari sim"le, "re$ul "erierea limbii%III% ;ALIO9O/IE

• Pa$ientul $ontinua sa $reada $a sufera de halito&a si du"a $e tratamentul

instistuit a dat re&ultate

• Halitofobia a"are la "a$ientii $u modi'$ari "sihosomati$e

Halena "siho#ena

- "oate surveni $a un sim"tom in $adrul diverselor tulburari "sihi$e- "oate ' adesea aso$iata $u A5?I!TAT!A- de asemenea "oate ' relamata de un PACI!5T IPOHO5)@ $are exa#erea&a fre$vent

sen&atiile normale- uneori, a$este a$u&e "ot ree$ta o tulburare "sihi$a severa (de ex% HAL@CI5ATII

/O*ATIC!Pacientul obsesiv# "oate avea o sen&atie obsesiva de nas"alare, in tim" $e, o

persoana paranoi"a "oate avea $onvin#erea $a or#anele sale sunt "utre&ite%In $a& de pseu"o-6alito*a si "e 6alitofobie re$omdarea este sa nu indi$am

"a$ientului anumite "roduse im"otriva halito&ei deoare$e "a$ientul va ' $onvins $a el are o

"roblema obie$tiva% In a$eeasi masura, "a$ientul $u "seudo-halito&a sau $u halitofobie,

"oate sa 'e indrumat s"re "siholo# "entru re&olvarea "robleme% @n asemenea "a$ient rar

va urma un asemenea sfat%

;ALIOZA E2PORARA sau tran&itorie 8 a"are in situatii tem"orare $um ar '+- #ura us$ata- foame (>eto&a- stres- $onsumul anumitor alimente "re$um $ea"a sau usturoi (hidro#en sulfurat si metil

mer$a"tan- fumat

- o i#ienta "re$araLe#ata de astfel de $au&e halito&a mai "oate ' numita+

- res"iratia amanduluiB- res"iratia menstrualaB- res"iratia taba$i$aB- res"iratie de usturoiB et$%

/tudiile demonstra&a $a HALITOZA OALA se datorea&a, I4 PRI4CIPAL+

0% ormei retentive a dorsumului limbii6% 5umarului, adan$imii si tendintei la san#erare a "un#ilor "arodontale

*irosurile ne"la$ute ale #urii a"ar $a urmare a "rodu$erii, "rin metabolism mi$robian

POT!OLITIC (mi$roor#anisme #ram-ne#ative $e a$tionea&a la "H-uri al$aline, $are "rodu$in "rin$i"al, CO2PU0I 0UL9URICI :OLAILI – :0Cs.

5O*AL, in s"e$ial, in $a&ul afe$tarilor "arodontale, se "rodu$e+

• Hidro#en sulfurat

• *etil mer$a"tan 8 se #aseste in usturoi si in $ea"a 8 mirosul se mentine $$a 6 &ile

• Cantitati mi$i de dimetil sulfat sau dimetil disulfat%

La "rodu$erea mirosurilor orale mai $ontribuie si "re&enta altor substante, "re$um+- Com"usi aromati$i volatili (in"ol# scatol- A$i&i or#ani$i (aci" acetic# aci" propionic

7


4/13

Curs 4 Preventie

- Amine or#ani$e (ca"averina# putresceina et$%

/tudiile arata $a la "a$ientul paro"ontopat# emisia de ./C este de D ori mai mare

$om"arativ $u $eilalti "a$ienti, insa pro"uctia !a=ora "rovine de "e su"rafata dorsala la

limbii%

)intre bacteriile anaerobe gra!-negative re&idente "e su"rafata dintilor, a limbii

sau in "un#ile "arodontale, nominali&ate "entru "rodu$erea $om"usilor rau mirositori sunt+

- Por"h=romonas #in#ivalis- Prevotella intermedia- A$tinoba$illus a$tinom=$etem$omitans- Cam"=loba$ter re$tus- Pe"tostre"to$o$$us mi$ros- usoba$terium nu$leatum- Tennerella fors=thensis- /"e$iile !uba$terium- /"iro$hetele

*!TO)! )! !.I)!5TI!! A HALITOZ!I

I. 2eto"a organoleptica 8 un test subie$tiv $are se ba&ea&a "e "er$e"tiaexaminatorului

II. c! de

#ura "a$ientului% I se $ere "a$ientului sa ex"ire a"oi "e nas, "ra$ti$ianul stand tot la $$a 03

$m de fata "a$ientului% @rmea&a sa $uati'$am mirosul du"a o s$ala de la 3 la 2%

*irosul #urii varia&a "e durata &ilei si este modi'$at de masurile de i#iena orala si de

ti"ul li$hidelor si a alimentelor $onsumate%

.


5/13

Curs 4 Preventie

- *etil me$a"tan- )imetil sulfurat

$. 2O4IORIZAREA 0UL9URILOR – ;ALI2ERELEAnali&ea&a $ontinutul total de hidro#en sulfurat dar este "utin sensibil "entru metil

mer$a"tan, $are $ontribuie semni'$ativ la "rodu$erea halito&ei%

Pentru a des$o"eri CA@Z!L! OAL! ale halito&ei este indi$at sa efe$tuam un

e(a!en intraoral atentm in$e"and $u suprafata "orsal a li!bii, $ontinuam $uevidentierea retentivitatilor "entare# a afectiunilor paro"ontale, "entru a afarsi

evaluarea $u !asurarea cantitatii "e saliva secretata si $u "re&enta xerostomiei%Pre&enta mirosului "oate $au&a un handi$a" so$ial "entru individul res"e$tiv, $u

re"er$ursiuni asu"ra reatiilor inter"ersonale%

RAA2E4ULInaintea "rimei sedintei de evaluare a "a$ientului $are are $a "rin$i"ala soli$itare

halito&a i se re$omanda sa $om"lete&e un formular% C6estionarul "resu"une mai multe

rubri$i+ afe$tiuni medi$ale #enerale (ex% Aler#ii, astm, rinite, sinu&ite $a si medi$amentele

administrate%

In pri!a se"inta se dis$uta a$u&ele "a$ientului% )e multe ori "a$ientul lea#amirosul de #usturi anormale (metali$, a$ru et$%% a"oi $ontinuam $u examenul intraoral% /e

examinea&a intrea#a mu$oasa orala insistand "e examenul "arodontal si a su"rafetei

dorsale a limbii% Pentru limba se "oate reali&a un in"ice "e incarcare a li!bii.Cand in

urma examinarii $ostatam $a mirosul are cau*e orale in$er$am sa "re$i&am afe$tiunea si

sa efe$tuam tratamentul indi$at% Tratamentul halito&ei orale isi "ro"une obtinerea+1. unei sanatati orale o"time, in "rin$i"al, dentar si "arodontal. obli#atoriu $ontrolul $ore$t si &ilni$ al P%)%

In "lus, halito&a este un alt motiv "entru $are este obli#atoriu $ontrolul $ore$t si &ilni$

al P%)%, mai ales in $a&ul "a$ientilor $u "rote&ari dentare $om"lexe, $u im"lanturi et$%, in

#eneral $u retentii arti'ciale !ultiple. In a$est $ontext si nu numai, "erierea &ilni$a afetei dorsale a limbii, devine obli#atorie%

Pa$ientii vor ' intruiti sa insiste, mai ales, in umatateaa "osterioara a LI*FII si AA

a folosi "astele de dinti, $are sunt iritante si "ot de$lansa reexul de voma%

Cand se efe$tuea&a P!I!!A )I5TILO $u "aste de dinti, ele $ontin triclosan si

bicarbonat "e so"iu# $are redu$ "rodu$tia de ./C% /tudii re$ente indi$a e'$ienta

?uorurii "e staniu, din "astele de dinti in $ombaterea halito&ei%

/e mai indi$a+

gu!ele "e !estecat,$are mas$hea&a halito&a, "e termen s$urt, "rin modi'$ari de

"H

se in$ear$asti!ularea secretiei salivare#

"rin mis$ari masti$atorii sim"le si

meste$area de ve#etale 'broase

"a$ientii sunt in$uraati sa renunte la fu!at# consu! "e ali!ente puternic

aro!ate# si sa manan$e la intervale re#ulate de tim"/unt studii $are arata $a "rintr-un "lan de tratament "rofesional de )!ZI5!CTI!

PAO)O5TALA, in$lu&and ai$i detartraul si "lanarea radi$ulara, nivelul halito&ei se redu$e

$u $$a 13, se redu$e "rofun&imea "un#ilor $a si severitatea inamatiei #in#ivale%In s$o"ul obtinerii unei res"iratii "roas"ete se "ot indi$a si $latari $u a"e de #ura

(obisnuit $u+

2


6/13

Curs 4 Preventie

- tri$losan- listerina- $etil"iridinium- "eroxid de hidro#en

/! !.ITA "e $at "osibil a"ele de #ura $u alcool# glicerina sau o(i"anti puternici,

datorita efe$telor se$undare "re&entate, in "rin$i"al a$ela de U0CARE a te#umentelor si

mu$oaselor%

Cand $au&ele sunt siste!ice-psi6ogene# indrumam "a$ientul s"re $onsult des"e$ialitate, in$lusiv la "siholo#, in $a& de 6alitofobie. @n asemenea "a$ient rar va urma

un asemenea sfat%

DI0COLORARILE DE4ARE

Oamenilor mai "resus de medio$ritate li se "oate vorbi des"re lu$ruri inalte,

oamenilor inferiori nu%B (Confu$ius 220-4:3 i%Hr

*odi'$arile de $uloare (dis$olorarile, observate la dintii naturali inte#rii sau la $ei $u

re$ostru$tii stomatolo#i$e, se "rodu$ "rin mai multe me$ansime+0% "rin aderarea $olorantului dire$t "e su"rafat dintelui6% "rin a$umularea "e su"rafetele $oronalor dentare a de"o&itelor dentare moi (P%)%

sau dure (T%)% 8 $olorarea dis"arand odara $u inde"artarea a$estor de"o&ite7% $olorantul este in#lobat in stru$tura dintelui sau in materialul stomatolo#i$

restaurativ

In s$o"ul TATAII dis$oloratiilor se "ot indi$a multi"le "ro$eduri, de la sim"lul "eria

manual sau "rofesional "ana la fatetari $erami$e% e&ultatele favorabile se obtin atun$i

$and $au&ele $are stau la ba&a "rodu$erii lor sunt $ore$t identi'$ate%

Atun$i $and re$omandam efe$turarea "eriaului "rofesional retinem $a, trebuie sa

folosim abra&ivi blan&i si "entru un tim" limitat, "rin $are evitam+

- "ierderile inutile de substanta dura dentara- su"rain$al&irea stru$turilor dento-"ul"are

CLA0I9ICAREA DI0COLORARILOR DE4ARE

I. DUPA LOCALIZARE, dis$olorarile "ot '5a. E%RI40ECI 8 $and dis$olorarea a"are "e suprafata "entara% Colorarile extrinse$i "ot '

inde"artate usor "rin+ - "eriere dentara, "ersonala sau "rofesionala

- detartrae, urmate de 'nisarea si lustruirea res"e$tivelor su"rafete

b. I4RI40ECI – $and $olorantul se #aseste in structura "intelui, a$esta

a"arand modi'$at de $uloare% Colorarea intrinse$a nu se "oate inde"arta "rin sim"lu "eria%

II. DUPA ORI


7/13

Curs 4 Preventie

I. DI0COLORARI E%O


8/13

Curs 4 Preventie

(mi$roretentivitatile favori&ea&a 'xarea "la$ii si $olorarea ei as"e$t $e fa$ilitea&a

"rodu$erea cariilor%In a$este $a&uri )!TATA@L este CO5TAI5)ICAT, re$omandandu-se numai

inde"artarea "la$ii "rin "eriae "ersonale si $u totul ex$e"tional "rofesionale%Pa$ientului i se indi$a+

0% @n $ontrol al "la$ii dentare efe$tuat $ore$t si &ilni$6% /u"rafetele dentare deminerali&are urmea&a sa 'e su"use unui a!plu progra! "e

?uori*are topica, "ersonala si "rofesionala, "ana $and smaltul a"are $om"let minerali&at%

". DI0COLORAREA E%RI40ECA 4EA


9/13

Curs 4 Preventie

Asemenea de nuante $oloristi$e se "ot datora si ALTO CA@Z!, 'ind de amintit+0% @tili&area 9LUORURII DE 0A4IU in uori&area lo$ala% A$easta #enerea&a o nuanta de

cafeniu "esc6is uneori galbuie# $are afe$tea&a, in mod obisnuit, su"rafetele dentare

deminerali&ate%6% Ceaiul# cafeaua# soia si alti "ihmenti alimentari #enerea&a colorarea cafenie# in

$onditiile in $are $ontrolul P%)% este de'$itar7% Clor6e(i"ina sau ale(i"ina# $om"onente ale a"elor de #ura anti"la$a, "rodu$ colorare

cafenie la nivelulsuprafetelor "entare# mai ales apro(i!al, sau a a$elora greuaccesibile peria=ului "entar, a obturatiilor ne'nisate# a suprafetelor ra"iculare

e(puse (foarte ra"id $om"arativ $u smaltul, a fetei "orsale a li!bii et$%4% Obisnuinta "o"ulatiei din unele tari est-asiati$e de a meste$a frun*e "e betel, utili&ate

"entru efe$tul lor anti$arie, #enerea&a $lini$ o $olorare a $oroanelor dentare, in cafeniu

inc6is spre negru.As"e$tul $olorarii este de de"o&it dur, #ros, "artial neted, "artial ru#os, inde"artarea

lui 'ind "osibila numai "rin detartra%

f. :ARIAE DI0COLORARI E%RI40ECI # DAORAE A4U2IOR 2EALE sau

sarurile !etalelor continute in praful in"ustrial

Colorarea su"rafetelor dentare $u "i#menti metali$i se "oate "rodu$e "rin+

1. I4;ALAREA de "arti$ule metali$e sau a sarurilor metalelor "relu$rate industrial

:er"e sau ver"e-albastrui – in $a&ul $u"rului si a bron&ului

Cafeniu sau cafeniu-ver*ui 8 in $a&ul 'erului

:er"e – in $a&ul $u"rului si a ni$helului


10/13

Curs 4 Preventie

Clinic# dinti "ot a"area $olorati in nuante variate+

• @sor #albui-$afeniu

• Eri

• osu-$afeniu

• Cafeniu in$his

• 5e#ru albastrui sau ne#ru

• Eri 8ver&ui

In anumite $ir$umstante insa asemenea dinti "ot "re&enta dis$olorari evidente, $are,

lo$ali&ate la nivelul in$isivilor, in s"e$ial al centralilor !a(ilari# "un "roblema de

'&ionomie%)is$olorarile se datorea&a+

2aterialului "e obturatie en"o"ontica

;e!oragiilor prost gestionate si a"arute "e durata extir"arilor

4ecro*elor pulpare si des$om"unerii tesutului "ul"ar

rau!atis!elor

b. COLORARILE ERACICLI4ICE

Antibioti$ele din fa!ilia tetraciclinelor, "re&inta a'niate speciala pentru

structurile !inerali*ate, ele 'ind absorbite la nivelul oaselor si dintilor%

In mod normal, tetra$i$linele "ot traversa si placenta in ulti!ele $ luni "e

sarcina, tre$ in $ir$ulatia fetala si afe$tea&a $uloarea dentitiei tem"orare sau "ermanente,

in formare% )intii "ot ' afe$tati si in $a&ul in $are tetra$i$linele sunt a"!inistrate

copilului !ic, sau in pri!a copilarie# pana in =urul varstei "e + ani. /-a astabilit $a

sunt su'ciente &-) *ile "e a"!inistrare, "entru a se inuenta esteti$a dintilor in

formare%

)is$olorarile tetre$i$lini$e "ot interesa intrea#a dantura sau numai anumiti dinti, ori

$hiar anumite &one $oronare aate in formare la un moment dat%

Clinic# des$o"erim aspecte variate, la a$easta $ontribuind+

• Ti"ul tetra$i$linei• )o&a

• Perioada administrarii

• *omentul de formare sau de minerali&are a dintilor, $and substanta in $au&a este

administrata

In urma administratrii tetra$i$linelor, dintii afe$tati se $olorea&a variat, de la ver"e

"esc6is la galben inc6is sau $hiar gri cafeniu, as"e$tele $are de"ind de $antitatea si

"erioada administrarii% In "lus, dintii rs"e$tivi "re&inta, in fa*ele initiale# un gra" "e

?uorescenta# la iluminarea ultravioleta, $are se "ierde in tim"%

c. DEZ:OLARI I2PER9ECE ALE DI4ILOR/unt $onse$inta a$tiunii fa$torilor genetici anor!ali sau a celor "e !e"iu, $are

inuentea&a de&voltarea dintilor "e durata formarii lor% In a$easta #ru"a in$ludem mai

multe ti"uri de dis$oloratii, si anume+

$%0% )I/COLOATII )!5TA! PI5 TA/*IT!! E!5!TICA

.ariantele modi'$ari "roduse "ot ' observate in afe$tiuni "re$um+

• Amelo#ene&a im"erfe$ta

• )entino#ene&a im"erfe$ta

03


11/13

Curs 4 Preventie

c.1.1. A!elogene*a i!perfecta

- $unos$uta si sub denumirea de coloratia cafenie a s!altului

- boala este rara, "oate afe$ta ambele dentitii si se diferentia&a $ateva forme $lini$e

- este o afe$tiune in $are defe$tul stru$tural este lo$ali&at la nivelul smaltului (tulburarea

'in" la nivelul A2ELO/LA0ULUI8, $e a"are modi'$at de $uloare si as"e$t, dar la $are

"entina si ce!entul sunt nor!al for!ate.

- dintii re&ultati au $uloare galben-cafenie sau gri-cafeniu

c.1.. Dentinogene*a i!perfecta 7Bopalescent "entin8

- interesea&a ambele dentitii

- este $onse$inta alterarilor surfvenite in fu$tionarea O)O5TOFLA/T@L@I, $are determina

modi'$ari stru$turale la nivelul "entinei

- dintii a"ar translu$i&i sau o"ales$enti si sunt $olorari variat de la gri la albastrui-brun

- frecventa acestei afectiuni este !ai crescuta co!parativ cu cea a a!elogene*ei

i!perfecte

- de re#ula, dintii $u "entinogene*a i!perfecta, atun$i $and eru" in $avitatea bu$ala, auaspect nor!al

- curan" "upa eruptie# smaltul lor in$e"e sa se 'sure&e si sa se des"rinda si in 'nal,

dintii aun# sub forma de resturi ra"iculare de $uloare brun-ne#ru, re&istente la $arie si

$u canalele ra"iculare obstruate, "rin "rodu$erea anormala de dentina

Costatam, de asemnea, !ai !ulte for!e clinice, dintre $are $ea mai

re"re&entativa este "ispal*ia Cap"epont 8 au dentina ereditara o"ales$enta% A$easta se

$ara$teri&ea&a "rin "re&enta unor dinti mi$i, de $uloare #albena, $u rada$ini s$urte si

subtiri%

$%6% HIPOPLAZIIL! /*ALT@L@I

Hi"o"la&ia sistemi$a (cro!ogenic 6ipopla*ia re&ulta din tulburarea functionarii

A2ELO/LA0ULUI "entru o s$urta "erioada de tim" 8 dintii eru"ti "re&inta "ete albe sau

de"resiuni "un$tiforme%

e"re&inta modi'$arile de stru$tura $are se "ot "rodu$e la nivelul tuturor dintilor 8

6ipopla*ia generali*ata sau lo$ali&at, la nivelul unui sin#ur dinte 8 6ipopla*ie locala

(dintii "re&inta "ete albe $e se "ot $olora in tim"%

Cara$teristi$i #enerale+

• Interesea&a, in "rin$i"al, dentitia "ermanenta si, rar, "e $ea tem"orara

• *odi'$area de stru$tura este identi$a "e dinti simetri$i si omolo#i

• Le&iunea este "re&enta in momentul eru"tiei dintelui)efe$tele sunt sub forma de "epresiuni, dar si de pete albe. La nivelul

"epresiunilor, smaltul isi modi'$a $uloarea s"re galben-brun si $hiar negru. )u"a

anumite "erioade "etele albe se "ot $olora variat, in fun$tie de pig!entii ali!entari sau

a altor substante "re&ente, $u $are dintii "ot veni in $onta$t%

$%7% L@OOZA )!5TAA (smaltul "atat- mottled enamel

00


12/13

Curs 4 Preventie

/e datorea&a a"ortului de uor in ex$es peste !g 9*i, $e are lo$ in "erioada de

formare si de minerali&are a dintilor% luorul in ex$es "are a avea un efe$t toxi$ la nivelul

a!eloblastului, re&ultatul 'ind "rodu$erea unui s!alt 6ipo!inerali*at.)intele "oate "re&enta la eru"tie de la pete albe cretoase, dis$rete, de re#ula in

&ona in$i&ala si in varful $us"i&ilor ("inti in Bcapete ninse8 "ana la modi'$ari severe de

$uloare (dinti $olorati brun 8 ne#ru si $hiar de !orfologie, in $a&ul a"ortului $roni$ de

uor "e peste !g 9 *ilnic.

$%4% ALT! CA@Z! /I/T!*IC!ICERELE PRELU4


13/13

Curs 4 Preventie

• In santuri si fosete

• In 0G7 $ervi$ala a frontalilor

Colorarea se insoteste de sto"area evolutiei le&iunilor $arioase "re&ente%

2% 5ITAT@L )! AEI5T A*O5IACAL

@tili&at oentru re"ucerea sensibilitatii &onelor $oronare $u hi"ersensibilitate

"oate determina dis$olorarile de la cafeniu inc6is spre negru%

I4DICAII DE RAA2E4

In fun$tie de $au&a dis$olorarilor dentare "a$ientul trebuie examinat $lini$,

dia#nosti$at si a"oi tratat% /e "oate re$omanda avand in vedere #ravitatea dis$olorarilor,

de la perierie "entara# personala si profesionala# la albirea "intilor si c6iar la

restaurarea protetica a "intilor afectati. In a$est $ontext, de multe ori, e'$enta

masurilor de albire ete dis$utabila%

07

Documents

Curs 4 Halitoza