CUPRINS

1. Referat la tema : “Tendințele controlului efectuat de Curtea de

Conturi în eficientizarea activității entităților publice”………………………..2

2. Apariția și evoluția controlului financiar...........................................................19

3. Regulamente, legi, hotărîri..................................................................................23

- Regulament privind inventarierea;

- Lege privind societățile pe acțiuni;

- Lege privind activitatea de audit;

- Hotărîre privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în

economia națională a RM;

- Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaților

entităților din RM.

1

2

CUPRINS

ABREVIERI CUVINTE-CHEIE………………………………………………….………….4

INTRODUCERE………………………………………………………………………………5

CAPITOLUL I : Organigrama și structura CCRM

1.1. Organigrama CCRM......................................................................................................6

1.2. Structura Curţii de Conturi a Republicii Moldova.....................................................7

CAPITOLUL II : Organizarea domeniilor de audit și bazele activității CCRM

2.1. Statutul, obiectivele, principiile CCRM…………………………………………..8

2.2. Domeniile şi entităţile supuse auditului…………………………………….….....8

2.3. Tipurile de audit și recomandări finale…………………………………………....9

CAPITOLUL III : Atributele, metodologia și colaborarea internaţională a CCRM

3.1. Atributele Curţii de Conturi…………………………………………………………11

3.2. Metodologia…………………………………………………………………………..11

3.3. Activitatea internatională a Curții de Conturi……………………………….…….12

STUDIU DE CAZ : Rezultatele controlului efectuat de CCRM………………….

………14

CONCLUZII…………………………………………………………………………..

………….17

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………...

………….18

3

ABREVIERI

- CCRM – Curtea de Conturi a Republicii Moldova

- INTOSAI - Standardele Internaţionale de Audit

- EUROSAI - Organizaţia europeană a instituţiilor supreme de audit

- AISCCUF - Asociația Instituțiilor Supreme de Audit care au în comun utilizarea limbii franceze

- ONAS - Oficiul Naţional de Audit al Suediei

- ISSAI -  Standarde Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit 

Cuvinte –cheie : CCRM, control, finanțe, sector public, audit, resurse, patrimoniu,

transparență, legalitate.

4

INTRODUCERE

Curtea de Conturi - instituţie supremă de audit public extern, ce activează în conformitate

cu prevederile Legii Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, și care exercită controlul

asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării

patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public, confirmînd adeziunea

Republicii Moldova la standardele internaţionale privind cele mai bune practici în domeniul

auditului public extern.

În calitate de membru al  INTOSAI ( Standardele Internaţionale de

Audit) şi EUROSAI  (Organizaţia europeană a instituţiilor supreme de audit, din anul 1994),

Curtea de Conturi s-a angajat să respecte criteriile de convergenţă, necesare integrării europene,

care rezultă din Liniile directoare europene de aplicare a standardelor de audit INTOSAI,

elaborate în baza Declaraţiei de la Lima cu privire la liniile directoare ale auditului finanţelor

publice,  adoptată la Congresul IX INTOSAI, desfăşurat la Lima în anul 1977; Recomandările

EUROSAI de la Praga; Declaraţia din Mexic cu privire la independenţă, adoptată la Congresul

XIX INTOSAI, 2007.

În virtutea angajamentului de a adera la cele mai bune standarde şi practici în domeniul

auditului extern, Curtea a demarat, în anul 2007, procesul de transformare într-o instituţie

supremă de audit, care să întrunească cele mai înalte standarde de independenţă, obiectivitate şi

profesionalism în efectuarea auditului finanţelor publice.

Primul pas, şi cel mai important, în acest proces de transformare îl constituie elaborarea şi

adoptarea noii Legi a Curţii de Conturi, care a intrat în vigoare începînd cu 01 ianuarie 2009.

Schimbările principale pe care le-a introdus noua lege  pot fi rezumate ca o trecere de la

controlul financiar extern la un nou sistem de audit public extern şi reprezintă o schimbare

majoră a funcţiei Curţii de Conturi în cadrul unui nou model de management al finanţelor

publice.

5

CAPITOLUL I : Organigrama și structura CCRM

 1.1. Organigrama CCRM

6

1.2. Structura Curţii de Conturi a Republicii Moldova

Curtea de Conturi este constituită din conducere, Plen şi aparatul CCRM. Curtea de

Conturi, la necesitate, poate avea subdiviziuni în unităţile teritoriale autonome cu statut special,

determinat conform Constituţiei Republicii Moldova.

Conducerea

Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Preşedintele Curţii de Conturi. În cazul

absenţei Preşedintelui Curţii de Conturi, atribuţiile acestuia sînt exercitate de vicepreşedintele

Curţii de Conturi.

Preşedintele

Preşedintele Curţii de Conturi se numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani, la

propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Preşedintele

Parlamentului propune candidatura pentru funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi după

consultarea obligatorie a fracţiunilor parlamentare.

Vicepreşedintele

Vicepreşedintele Curţii de Conturi se desemnează de către Parlament, la propunerea

Preşedintelui Curţii de Conturi, din numărul membrilor acesteia.

Plenul

Plenul Curţii de Conturi este organ colegial, alcătuit din 7 membri, inclusiv Preşedintele şi

vicepreşedintele Curţii de Conturi. Membrii Curţii de Conturi se numesc de Parlament, la

propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, pe un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor

aleşi. Mandatul de membru al Curţii de Conturi poate fi reînnoit consecutiv o singură dată.

Aparatul

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea prin personalul cu atribuţii de audit public,

personalul de specialitate şi personalul tehnic. Personalul cu atribuţii de audit public şi

personalul de specialitate cad sub incidenţa Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la

funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Personalul de specialitate acordă asistenţă

personalului cu atribuţii de audit public în exercitarea competenţei Curţii de Conturi. Numărul de

personal al Curţii de Conturi se aprobă de Parlament.

7

CAPITOLUL II : Organizarea domeniilor de audit și bazele activității

CCRM

2.1. Statutul, obiectivele, principiile CCRM

Statutul

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea independent, în conformitate cu Constituţia

Republicii Moldova, Legea Curţii de Conturi  şi alte acte legislative, precum şi cu tratatele

internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra

formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului

public prin realizarea auditului extern în sectorul public În calitate de instituţie supremă de audit

CCRM este protejată legal de interferenţa din partea organelor de drept sau cu funcţii de control,

confirmînd adeziunea Republicii Moldova la standardele internaţionale privind cele mai bune

practici în domeniul auditului public extern.

Principii de bază ale CCRM care contribuie la eficientizarea activității entităților publice:

- legalitate;

- obiectivitate;

- independenţă;

- transparenţă.

Obiectivele activităţii Curţii de Conturi:

- evaluarea regularităţii, legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii

gestionării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public;

- promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind transparenţa şi responsabilitatea în

domeniul managementului finanţelor publice;

- asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi publicului despre

planurile sale strategice şi anuale, despre constatările şi recomandările sale;

- certificarea personalului cu atribuţii de audit public.

2.2. Direcțiile, domeniile şi entităţile supuse auditului și contolului

Curtea de Conturi exercită controlul asupra:

- respectării legilor şi altor acte adoptate de Parlament, decretelor Preşedintelui Republicii

Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, ce ţin de reglementarea relaţiilor econ-fin;

8

- activităţii economico-financiare a organelor puterii de stat şi ale administraţiei de stat,

integrităţii patrimoniului naţional, folosirii resurselor materiale, financiare şi de muncă ale

statului;

- executării bugetului de stat;

- folosirii mijloacelor financiare, primite din partea altor state sub formă de împrumuturi şi

credite, al căror garant de rambursare este statul;

- exercitării contractelor interguvernamentale în domeniul activităţii economico-financiare;

- activităţii tuturor organelor de control din ţară.

La exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează următoarele domenii:

- formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale

bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă

medicală, inclusiv:

formarea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur public;

formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele

interne şi externe;

utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de donatorii externi pentru

realizarea programelor la care participă Republica Moldova;

utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi altor forme de asistenţă

financiară din partea statului.

- executarea tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-financiar;

- administrarea şi gestionarea patrimoniului public;

- procesul de privatizare a patrimoniului statului şi de asigurare a activităţii de postprivatizare;

- administrarea şi utilizarea resurselor naturale;

- utilizarea resurselor creditare şi valutare ale statului;

- ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;

- activitatea altor organe de control/audit financiar public, precum şi a sistemelor de control intern;

- alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi poate să auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea Europeană,

de partenerii de dezvoltare şi de alţi donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat

sau în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. 

2.3. Tipurile de audit și recomandări finale

Curtea de Conturi efectuează controlul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor

financiare publice şi a patrimoniului public prin:

9

- auditul regularităţii;

- auditul performanţei;

- alte tipuri de audit.

Curtea de Conturi efectuează anual, în mod obligatoriu, auditul rapoartelor Guvernului

privind executarea din exerciţiul bugetar expirat:

- a bugetului de stat;

- a bugetului asigurărilor sociale de stat;

- a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Urmărirea recomandărilor de audit

Entităţile auditate şi alte instituţii vizate în hotărîrile Curţii de Conturi sînt obligate să

informeze despre implementarea recomandărilor şi/sau executarea cerinţelor Curţii de Conturi în

termenul stabilit de Curtea de Conturi şi să comunice despre măsurile luate.

În cazul în care entitatea auditată nu execută hotărîrea Curţii de Conturi şi nu informează

despre implementarea recomandărilor, şi dacă prin aceasta se încalcă legislaţia, Curtea de

Conturi sesizează organele ierarhic superioare şi alte organe competente.

10

CAPITOLUL III : Atributele, metodologia și colaborarea internaţională a

CCRM

3.1. Atributele Curţii de Conturi

Curtea de Conturi a Republicii Moldova are ca semne distinctive: stema, emblema,

drapelul Curtii de Conturi si insigna de apartenenta la Curtea de Conturi.

Prin Hotarîrea nr.44 din 15 iunie 2006, Curtea de Conturi a aprobat stema, emblema,

drapelul Curtii de Conturi, insigna de apartenenta la Curtea de Conturi si regulamentul de

utilizare a acestor semne distinctive.

Masura a fost luata din necesitate, ca urmare a lipsei unei embleme heraldice a Curtii de

Conturi, ce ar avea drept scop particularizarea organului suprem de control financiar extern.

Stema Curtii de Conturi va figura în sigiliile oficiale ale Curtii de Conturi, ale

subdiviziunilor ei, în foile cu antet, în documentele oficiale emise de catre Curtea de Conturi, pe

sediile, edificiile, în birourile de serviciu si alte încaperi, care apartin Curtii de Conturi, pe pagina

WEB a Curtii de Conturi (www.ccrm.md), pe documentele de legitimare ale colaboratorilor

Curtii de Conturi, pe diplome de onoare si alte distinctii conferite de Curtea de Conturi etc.

3.2. Metodologie

Standarde

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, prin Hotărîrea nr. 60 din 11 decembrie 2013, în

conformitate cu prevederile art. 7, art. 15 și art. 16 din Legea nr. 261-XVI din 05.12.2008, a

aprobat aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de

Audit (ISSAI) de nivelul 3  - ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor

de audit ale Curții de Conturi.

11

ISSAI sunt publicate în limbile oficiale de comunicare ale Organizaţiei Internaţionale a

Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI) şi sunt disponibile pe pagina oficială

http://www.issai.org .

Manuale

-Manual de Audit al Regularității

-Manual de Audit al Performanței 

Ghiduri

-Ghidul cu privire la auditul veniturilor de stat

-Ghidul privind principalii indicatori stabiliți pentru evaluarea activității de audit, inclusiv în

procesul de monitorizare a executării cerințelor și implementării recomandărilor Curții de

Conturi

-Ghid cu privire la procesul de planificare strategica a auditelor performantei

Metodologii

-Metodologia de evaluare a sistemului de control intern în sectorul public.

Regulamente

-Regulamentul cu privire la  Registrul Unic al entităţilor supuse controlului

-Regulamentul cu privire la monitorizarea executarii cerintelor si implementarii recomandarilor

Curtii de Conturi

-Regulamentul cu privire la circulaţia documentelor de audit şi efectuarea activităţilor aferente la

desfăşurarea misiunilor de audit

-Regulamentul cu privire la asistenţa juridică a auditelor

-Regulamentul cu privire la asistenţa metodologică a auditelor

-Regulamentul cu privire la elaborarea Raportului asupra administrării și întrebuințării resurselor

financiare publice și patrimoniului public, a Raportului privind activitatea Curții de Conturi și a

Raportului financiar de executare a bugetului Curții de Conturi

3.3. Activitatea internatională a Curții de Conturi

Activitatea internațională a Curții de Conturi se desfășoară într-un ritm susținut, vizibilitatea

instituției supreme de audit a Republicii Moldova la nivel european fiind deja o realitate

recunoscută. În conformitate cu articolul 10 din noua Lege a Curții de Conturi a Republicii

Moldova, precum și cu prevederile Declarației de la Lima, activitatea pe plan internațional a

Curții de Conturi este marcată de o dinamică semnificativă. Relaţiile internaţionale şi cooperarea

12

cu organismele internaţionale de specialitate şi instituţiile supreme de audit din alte ţări în plan

multilateral şi bilateral deţin o pondere importantă în ansamblul de activităţi ale Curţii de

Conturi.

Activitatea Curţii de Conturi se axează, în special, pe:

cooperarea cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei (ONAS) în cadrul Planului de Dezvoltare

Strategică a Curții de Conturi;

colaborarea cu instituţiile similare din alte state, în special, din statele membre ale UE și

realizarea Acordurilor bilaterale de cooperare cu ISA din alte state şi semnarea unor noi

Acorduri; 

participarea activă ca membru al INTOSAI, EUROSAI, AISCCUF și al Consiliului

conducătorilor organelor supreme de control din tarile membre ale CSI.

Curtea de Conturi este membru al următoarelor organizații, asociații și consilii profesionale

internaționale de profil:

Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) din anul 1994

Organizația Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI) din anul 1994

Asociația Instituțiilor Supreme de Audit care au în comun utilizarea limbii franceze (AISCCUF)

din anul 2008

Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI, din

anul 2000

Racordarea activității Curții de Conturi la experiența mondială și la practicile instituțiilor

supreme de audit public extern din alte state constituie un pas important în implementarea

metodologiilor și procedurilor moderne de audit public extern și armonizarea cu standardele de

audit INTOSAI.

Până în prezent au fost semnate Acorduri de cooperare bilaterala între Curtea de Conturi a

Republicii Moldova și instituțiile supreme de audit din Belarus, Bulgaria, Federativa Rusă,

Ucraina, Georgia, România, Spania, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Estonia,

Suedia, Polonia,Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. 

Curtea de Conturi își desfășoară activitatea internațională întru realizarea obiectivului

general, care constă în consolidarea capacității instituționale, astfel manifestându-se drept o

instituție supremă de audit independentă, profesională și de încredere, capabilă să stabilească

răspunderea legală în ceea ce privește gestionarea și administrarea mijloacelor publice și să

prezinte Parlamentului rapoarte de înalta calitate asupra modului de utilizare a fondurilor

publice.

13

STUDIU DE CAZ : Rezultatele controlului efectuat de CCRM

“Controlul gestionării patrimoniului public – una din pîrghiile asigurării integrităţii

proprietăţii de stat şi utilizării eficiente a acesteia”- “Sofia CIUVALSCHI, directorul

Departamentului control al gestionării resurselor naturale şi a patrimoniului public”.

În conformitate cu Legea nr.312-XIII din 08.12.1994 „Privind Curtea de Conturi” şi

programele de activitate, Curtea de Conturi exercită controale şi asupra respectării actelor

legislative şi normative în procesul de privatizare, postprivatizare, gestionare a proprietăţii

publice, precum şi de utilizare a investiţiilor capitale alocate din bugetul public naţional. În

cadrul controalelor efectuate în aceste domenii s-au stabilit unele nereguli, care au avut impact

asupra operaţiunilor din perioadele precedente, iar în cazul neindicării lor în rezultatul

verificărilor, acestea în viitor se pot răsfrînge negativ asupra situaţiilor financiare, precum şi

asupra celor patrimoniale. În unele cazuri s-au constatat unele discordanţe ale actelor normative.

Materialele controalelor au fost examinate în cadrul şedinţelor Curţii de Conturi, fiind prezenţi

factorii de decizie ai entităţilor verificate. Ca rezultat, au fost adoptate hotărîrile respective, cu

înaintarea unor cerinţe care, în majoritate, au fost executate.

I. Gestionarea proprietăţii publice.

În rezultatul controlului asupra legalităţii privatizării obiectelor din fondul de imobile

nelocuibile date în arendă au fost scoase la iveală unele nereguli cum ar fi:

- lipsa evidenţei stricte a obiectelor din fondul de imobile nelocuibile date în arendă pasibile

privatizării, precum şi a încasărilor de mijloace financiare în rezultatul permisiunilor de

privatizare a acestora;

- lipsa documentelor justificative privind privatizarea unor obiecte;

- neurmărirea încasării plăţii de arendă pentru obiectele permise spre privatizare de către

autorităţile publice centrale şi locale, ceea ce a dus la litigii, unele din care au fost achitate pe

parcursul desfăşurării veri- ficărilor;

- desfăşurarea privatizării unor obiecte în lipsa înregistrării proprietăţii publice în Registrul

bunurilor imobile.

Multiple deficienţe s-au stabilit şi la evaluarea obiectelor din fondul de imobile nelocuibile

date în arendă (proprietate publică) supuse privatizării, care au contribuit la neîncasarea

veniturilor la buget. O atenţie deosebită a fost acordată modului de gestionare a patrimoniului

public.

Patrimoniul public reprezintă totalitatea activelor instituţiilor, organizaţiilor şi

întreprinderilor cu capital in- tegral sau parţial de stat care au destinaţia, în cazurile gestionării

14

conforme, să asigure funcţionarea eficientă a procesului de administrare într-un domeniu sau

altul, să îmbunătăţească starea economico–financiară şi echili- brul financiar.

Controalele efectuate la acest capitol au constatat atît aspecte pozitive, cît şi negative. Astfel,

unele unităţi economice cu capital integral sau parţial de stat din ramura aviaţiei şi unele societăţi

pe acţiuni ce asigură admi- nistrarea drumurilor din republică, în rezultatul activităţii, au

înregistrat în rapoartele financiare indicatori econo- mici în creştere, altele – în descreştere, iar în

unele cazuri au fost înregistrate pierderi.

Un element important la acest compartiment este asigurarea integrităţii patrimoniului

public atît de către insti- tuţiile publice, cît şi de către unităţile economice care au în gestiune

bunuri publice, ce constă în înregistrarea şi evidenţa contabilă a tuturor bunurilor materiale

dobîndite sau asumate.

Verificările exercitate au constatat că evidenţa patrimoniului public, a circulaţiei acestuia,

precum şi înregistra- rea dreptului de proprietate de către autorităţile centrale şi locale în unele

cazuri au fost efectuate cu abateri de la prevederile regulamentare.

S-au stabilit nereguli şi în urma efectuării inventarierilor anuale asupra bunurilor publice

aflate în gestiune, ceea ce a dus la formarea lipsurilor, înregistrarea creanţelor cu un risc înalt de

nerecuperare. De către unele instituţii publice nu s-a ţinut controlul cuvenit asupra bunurilor

publice transmise în arendă, ceea ce a generat neîncasarea veniturilor în cuantumurile stabilite,

iar în rezultatul neurmăririi executării clauzelor con- tractuale s-au format datorii de arendă faţă

de acestea, precum şi faţă de serviciile comunale.

Monitorizarea activităţii întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu cota-parte a

statului în capitalul social mai mare de 50% de către auto- rităţile publice centrale de specialitate

în unele cazuri s-a realizat la nivel scăzut, iar organele de conducere nu şi-au exercitat pe deplin

atribuţiile.

O importanţă deosebită în politica cheltuielilor publice ale bugetului public naţional a fost şi

este acordată investiţiilor publice, care includ in- vestiţiile capitale pentru diverse construcţii,

reconstrucţii, extinderea re- ţelelor de gaze naturale şi alimentare cu apă a localităţilor etc.,

volumul cărora sporeşte din an în an. Reieşind din aceasta, precum şi în scopul îmbunătăţirii

managementului cheltuielilor publice alocate şi utilizate în scopurile respective, Curtea de

Conturi a efectuat un şir de controale.

II. Investiţii capitale

Controalele exercitate la acest capitol au constatat că majorarea alocării surselor financiare

publice pentru finan- ţarea lucrărilor de construcţie, modernizare şi reconstrucţie a contribuit la

susţinerea domeniului economic şi social al republicii. În acelaşi timp, s-au stabilit unele abateri,

neregularităţi şi încălcări în administrarea investiţiilor publice, exprimate prin:

15

- contractarea şi finanţarea parţială a obiectivelor în lipsa documentaţiei de proiect, precum şi

executarea lucrărilor de construcţie paralel/pe etape cu elaborarea documentaţiei de proiect;

- acordarea avansurilor în sume ce depăşesc normele stabilite pe obiectiv;

- nereflectarea în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare a valorii lucrărilor executate;

- efectuarea cheltuielilor cu depăşirea limitei alocaţiilor bugetare;

- diminuarea defalcărilor beneficiarilor de construcţii în fondul pentru constituirea bazei normative

în con- strucţii;

- acceptarea de către unele autorităţi publice a cheltuielilor majorate faţă de normele stabilite prin

acte normative ş.a.

O problemă la acest capitol, ce necesită a fi soluţionată de către autorităţile publice centrale

de specialitate, este insuficienţa bazei normativ-legislative care, în unele cazuri, diminuează

eficacitatea cheltuielilor publice alo- cate pentru investiţiile publice

În baza constatărilor rapoartelor asupra controalelor efectuate, precum şi întru lichidarea

neregulilor depis- tate, Curtea de Conturi a înaintat entităţilor verificate unele cerinţe sau

recomandări orientate spre:

- elaborarea unui plan de acţiuni în vederea înregistrării dreptului asupra bunurilor publice la

organele cadastrale; �- asigurarea integrităţii patrimoniului public prin evidenţă strictă, conform cerinţelor

regulamentare, precum şi inventarierea şi estimarea acestuia potrivit prevederilor legale;

- exercitarea de către organele de conducere ale unităţilor economice a atribuţiilor de administrare

a patrimoniului de stat în conformitate cu actele normative şi legislative;

- respectarea strategiei şi priorităţilor statului la gestionarea mijloacelor alocate din buget,

destinate finanţării investiţiilor capitale, precum şi intensificarea controlului asupra utilizării

conforme a acestora;

- intensificarea controlului asupra formării şi încasării mijloacelor în fondul special pentru

finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii şi îmbunătăţirea acesteia.

Efectuarea de către Curtea de Conturi a controalelor privind gestionarea patrimoniului

public, utilizarea mijloacelor publice menite pentru investiţiile publice, precum şi ţinerea la

control a executării cerinţelor înaintate contribuie la sporirea responsabilităţii persoanelor

împuternicite cu drept de gestionare, la înregistrarea sau recă- pătarea dreptului de proprietate,

la gestionarea conformă şi eficientă a proprietăţii de stat, precum şi la folosirea mijloacelor

publice la destinaţie.

16

CONCLUZII

Curtea de Conturi - instituţie supremă de audit public extern, care exercită controlul

asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării

patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public, confirmînd adeziunea

Republicii Moldova la standardele internaţionale privind cele mai bune practici în domeniul

auditului public extern.

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea independent, în conformitate cu Constituţia

Republicii Moldova, Legea Curţii de Conturi  şi alte acte legislative, precum şi cu tratatele

internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Curtea de Conturi în calitate de instituţie supremă de audit şi este protejată legal de

interferenţa din partea organelor de drept sau cu funcţii de control.

Curtea de Conturi își desfășoară activitatea internațională întru realizarea obiectivului

general, care constă în consolidarea capacității instituționale, astfel manifestându-se drept o

instituție supremă de audit independentă, profesională și de încredere, capabilă să stabilească

răspunderea legală în ceea ce privește gestionarea și administrarea mijloacelor publice și să

prezinte Parlamentului rapoarte de înalta calitate asupra modului de utilizare a fondurilor publice

Curtea de Conturi poate să auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea Europeană,

de partenerii de dezvoltare şi de alţi donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat

sau în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. 

Entităţile auditate şi alte instituţii vizate în hotărîrile Curţii de Conturi sînt obligate să

informeze despre implementarea recomandărilor şi/sau executarea cerinţelor Curţii de Conturi în

termenul stabilit de Curtea de Conturi şi să comunice despre măsurile luate.

În cazul în care entitatea auditată nu execută hotărîrea Curţii de Conturi şi nu informează

despre implementarea recomandărilor, şi dacă prin aceasta se încalcă legislaţia, Curtea de

Conturi sesizează organele ierarhic superioare şi alte organe competente.

17

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.ccrm.md/

2. Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008;

3. Buletinul Informativ nr.3 al Curţii de Conturi a Republicii Moldova (ediție specială);

4. Gheorghe Moroșan- “Control financiar “;

5. http://www.parlament.md/Raporturicualteautorit%C4%83%C5%A3i/CurteadeConturi/tabid/

121/language/en-US/Default.aspx

6. http://unimedia.info/tag/curtea-de-conturi

18

2. Apariția și evoluția

controlului financiar

19

Apariția și evoluția controlului financiar

Activitatea de control în ţara noastră ar putea fi grupată cronologic după principalele

momente în evoluţia sa.

O primă perioadă ar putea fi începând din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea. În

această perioadă domnul fiind atotputernic dispunea de veniturile ţării fără să asculte de cineva,

iar când recurgea la Adunarea Obştească şi Sfatul boierilor o făcea numai spre a se consulta.

Neexistând o reprezentanţă naţională cu drepturi financiare, domnitorul nu era controlat de

nimeni asupra întrebuinţării veniturilor. Exista totuşi un control special al banilor domneşti,

exercitat în numele şi pentru interesul domnului ca nu cumva cei însărcinaţi cu perceperea

venitului să comită jafuri sau abuzuri care sa-l păgubească.

Această primă perioadă poate fi împărţită de la aproximativ anul 1550 până în anul 1750

unde întâlnim „registrele pentru socotelile vistieriei” şi de la 1750 până la 1831-18332 când

apare ca autoritate consultativă pe lângă visterie şi Sfatul, compus din 7 boieri. Această situaţie a

apărut în Ţara Românească şi Moldova ca urmare a înfăptuirii unei reforme cu caracter fiscal,

administrativ şi agricol.

Stabilirea şi întrebuinţarea fundurilor se făcea la ordinul domnitorului după bunul său plac,

fără existenţa unor reguli clare, bine determinate. Deci această perioadă se caracterizează prin

lipsa unor reguli de control privind întrebuinţarea veniturilor strânse de la populaţie şi deci a

inexistenţei unui sistem financiar.

O altă perioadă o putem stabili între anii 1831-1832 până în anul 1858. Această perioadă

este dominată de aplicarea Regulamentelor Organice care în Principatele Române pun bazele

unei organizări financiare şi se stabilesc unele norme de control financiar-publice. Prin

introducerea noului sistem financiar s-a acordat Adunărilor Obşteşti din cele două Principate

dreptul de a încuviinţa noţiunea de „buget”. Ulterior a luat fiinţă controlul obştesc care în timpul

anului putea să cerceteze orice cheltuială a statului şi să adeverească primirile. Acest organism a

stat la originea controlului financiar în România şi a devenit ulterior Ministerul Comerţului care

exercita asupra costurilor de gestiune controlul, însă nu în ansamblul ei dispersat.

Prin regulamentul Organic se inaugurează un sistem simplu de înregistrare a operaţiunilor

financiare, de încasări şi plăţi, servind punerii în ordine a finanţelor publice şi un control obştesc

în Muntenia şi Sfatul Administrativ în Moldova care avea misiunea de a cerceta în mod

amănunţit operaţiile făcute de slujbaşii ţării şi de a proteja controlul suprem al Adunării

Obşteşti, care constata neregulile şi abuzurile şi le denunţa domnitorului spre a pedepsi pe cei

care se dovedeau vinovaţi.

20

Anii 1858 – 23 august 1944 reprezintă o altă perioadă. În anul 1858 s-a pus în practică

principiile bugetare din Convenţia de la Paris pe baza cărora sa promulgat la 28 noiembrie 1860,

primul regulament al contabilităţii publice care a contribuit la introducerea unei anumite ordini

în finanţele publice şi a facilitat efectuarea controlului acestora. Acest control organizat se

efectua administrativ şi legislativ. Administrativ, controlul se realiza prin înregistrarea în

contabilitatea ministerelor a operaţiunilor legate de administrarea, mânuirea fondurilor şi

bunurilor publice. Legislativ, controlul obliga miniştrii să prezinte în fiecare sesiune socotelile

operaţiunilor lor efectuate în anul precedent care trebuie să fie sprijinite pe acte justificative.

În mai 1862 s-a creat Serviciul Inspecţiei Generale de Fianţe, sub conducerea Ministerului

Finanţelor, cu sarcina de a face control inopinant asupra contabilităţii tuturor agenţiilor

aparţinând Ministerului Finanţelor şi să semnaleze neregulile rezultate. Prin legea din 24

ianuarie 1864, s-a înfiinţat un organ specializat şi independent - Înalta Curte De Conturi, care

avea sarcina de a exercita controlul jurisdicţional asupra bugetului.

În 1929 prin Legea Contabilităţii sunt introduse în partidă dublă, obligatorie pentru toate

administraţiile publice, înregistrările contabile şi încheierile de situaţii şi conturi privind

executarea bugetului şi mărimea banilor publici, făcându-se astfel posibil controlul şi

cunoaşterea situaţiei financiare a ţării. Prin această lege se face diferenţiere între contabil şi

mânuitori, care erau desemnaţi prin noţiunea de „contabil”. Astfel putându-se determina

răspunderea în caz de fraudă.

După 1918 a fost înfiinţată Garda Financiară, fiind apoi desfiinţată ca sa fie reînfiinţată în

anul 1932 în întreaga ţară. Garda Financiară conform atr. 1 din Regulamentul de serviciu şi

organizare era „un corp de control fiscal, organizat milităreşte, care face parte din administraţia

centrală a Ministerului de Finanţe”.

Garda Financiară era o instituţie puternică în toate statele dezvoltate. În România, Grada

Financiară controla orice mijloc de transport cu produse de orice fel, de la petrol până la ţuică,

precum şi unităţile de producţie. Controlul era legiferat, deci nu era nevoie de aprobări speciale.

Printre atribuţiile şi descărcarea gestiunii şi controlul veniturilor statului. Aceste date pentru

constatările făcute aveau putere de lege.

O altă perioadă ar putea fi după 1944 până în prezent cu anumite delimitări . Între 1944-

1947 are loc etatizarea Băncii Naţionale a României, controlul economic, controlul creditelor,

reforma monetară.

Din decembrie 1948 iau fiinţă Direcţia controlului financiar intern în ministere, alte

organizaţii centrale şi locale, instituţii, etc. iar atribuţiile controlului financiar preventiv au trecut

asupra controlului de contabilitate.

21

Din septembrie 1949 a fost înfiinţată Comisia Controlului de Stat. Între anii 1950-1958 s-

au adus unele modificări privind activitatea organelor Ministerului de Finanţe şi la activitatea de

control financiar intern. A luat fiinţă şi controlul preţurilor în cadrul Comitetului pentru preţuri.

În 1970 are loc o nouă reglementare a controlului financiar intern prin Legea nr.5.

Prin Legea nr. 15 din 1972 s-a înfiinţat Consiliul de Control Muncitoresc al Activităţii

Economice şi Sociale.

Legea nr. 2 din 1973 a dus la înfiinţarea Curţii Superioare de Control Financiar pentru ca în

1974 prin Legea nr. 9 să se dea o nouă reglementare a controlului financiar preventiv. În 1977 s-

au adus modificări reglementărilor date după 1970.

După 1989 sunt elaborate o serie de acte normative din care amintim: Legea nr. 30 din 22

martie 1991 privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar şi a Gărzii Financiare, etc.

22

3. Regulamente, legi,

hotărîri- Regulament privind inventarierea;

- Lege privind societățile pe acțiuni;

- Lege privind activitatea de audit;

- Hotărîre privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiunilor de

casă în economia națională a RM;

- Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea

salariaților entităților din RM.

23