CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 2012 - · PDF fileissn 1831-0966 curtea de conturi europeanĂ 2012 ro raportul special nr. 15 gestionarea conflictelor de interese În cadrul unor agenŢii

ISSN

183

1-09

66

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

2012

RO

Rap

ortu

l sp

ecia

l nr.

15

GESTIONAREA CONFLICTELOR DE INTERESE ÎN

CADRUL UNOR AGENŢII SELECTATE ALE UE

GESTIONAREA CONFLICTELOR DE INTERESE ÎN CADRUL UNOR AGENŢII SELECTATE ALE UE

Raportul special nr. 15 2012

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]


CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ12, rue Alcide De Gasperi1615 LuxembourgLUXEMBURG

Tel. +352 4398-1Fax +352 4398-46410E-mail: [email protected]: http://eca.europa.eu

Raportul special nr. 15 2012

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet

pe serverul Europa (http://europa.eu).

O fișă catalografică figurează la sfârșitul prezentei publicații.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2012

ISBN 978-92-9237-889·9

doi:10.2865/22893

© Uniunea Europeană, 2012

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Printed in Luxembourg

Raportul special nr. 15/2012 – Gestionarea conflictelor de interese în cadrul unor agenții selectate ale UE

3

CUPRINS

Puncte

GLOSAR

I-X SINTEZĂ

1-14 INTRODUCERE

1-5 INFORMAȚII DE FOND

6-8 RISCURILE INERENTE ALE CONFLICTULUI DE INTERESE

9-14 UN CADRU DE REFERINȚĂ

15-23 SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

15-19 SFERA AUDITULUI

20-23 ABORDAREA AUDITULUI

24-88 OBSERVAȚII

24-27 CADRUL DE REGLEMENTARE AL UE

28-37 ÎNAINTE DE A LUCRA CU AGENȚIILE

28-31 VERIFICAREA CANDIDAȚILOR NU SE EFECTUEAZĂ ÎN MOD ADECVAT

32-34 ÎN CADRUL EMA, CRITERIILE DE ELIGIBILITATE PENTRU ORGANIZAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE SUNT INCOMPLETE

35-37 ACTIVITĂȚILE ȘTIINȚIFICE ȘI/SAU OPERAȚIONALE EXTERNALIZATE NU SUNT MONITORIZATE ÎN MOD ADECVAT

38-80 ÎN CURSUL PERIOADEI DE ANGAJARE ÎN CADRUL AGENȚIILOR

38-44 EMA, ECHA ȘI EFSA ELABOREAZĂ POLITICI ȘI PROCEDURI SPECIFICE CONTEXTULUI LOR…

45 … ÎNSĂ NU ȘI AESA

46-52 PUNEREA ÎN APLICARE ÎN CADRUL ECHA A POLITICILOR ȘI PROCEDURILOR PRIVIND CONFLICTELE DE INTERESE PREZINTĂ O SERIE DE DEFICIENȚE SEMNIFICATIVE

53-60 MODUL ÎN CARE INTERESELE DECLARATE SUNT EVALUATE ȘI GESTIONATE NU ESTE ÎNTOTDEAUNA ADECVAT

61 NU EXISTĂ ÎNTOTDEAUNA POLITICI ȘI PROCEDURI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACORDAREA DE CADOURI SAU DE INVITAȚII SAU, DACĂ EXISTĂ, ELE SUNT INCOMPLETE

4


62-68 NU EXISTĂ POLITICI ȘI PROCEDURI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ABUZUL DE ÎNCREDERE SAU LIPSESC CRITERII DE APRECIERE OBIECTIVE

69-76 AR TREBUI SĂ SE ADUCĂ AMELIORĂRI TRANSPARENȚEI INTERESELOR DECLARATE ȘI A PROCESELOR DECIZIONALE CU IMPLICAȚII ȘTIINȚIFICE

77-80 ESTE NECESARĂ INTENSIFICAREA FORMĂRII CU PRIVIRE LA CONFLICTELE DE INTERESE

81-88 ÎNCETAREA ACTIVITĂȚII ÎN CADRUL AGENȚIILOR – MIGRAREA ANGAJAȚILOR ÎNTRE SECTORUL PUBLIC ȘI CEL PRIVAT (REVOLVING DOORS) ȘI „INFORMAȚIILE DIN INTERIOR”

89-99 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

ANEXA I — ORGANIZAREA ȘI STRUCTURILE DE CONDUCERE ALE AGENȚIILOR SELECTATE

ANEXA II — CADRUL DE REFERINȚĂ ÎN MATERIE DE ETICĂ ȘI CONFLICT DE INTERESE

ANEXA III — PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA POLITICILOR ȘI PROCEDURILOR FIECĂREI AGENȚII ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PERSONALUL, EXPERȚII, CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE ȘI COMISIA DE APEL/CAMERA DE RECURS

ANEXA IV — CERINȚE ÎN MATERIE DE INDEPENDENȚĂ ȘI TRANSPARENȚĂ CARE SUNT SPECIFICATE ÎN REGULAMENTELE DE ÎNFIINȚARE ALE AGENȚIILOR SELECTATE

ANEXA V — ABORDAREA CONFLICTELOR DE INTERESE – COMPARAȚIE ÎNTRE ORIENTĂRILE OCDE ȘI CADRUL DE REGLEMENTARE DIN UE

ANEXA VI — FORMULAR DE EVALUARE A CONFLICTELOR DE INTERESE (REFERITOR LA ACTIVITĂȚI SPECIFICE EMA)

ANEXA VII — TRANSPARENȚA DECLARAȚIILOR DE INTERESE ȘI A PROCESULUI DECIZIONAL

RĂSPUNSURILE COMISIEI ȘI ALE AGENȚIILOR SELECTATE


5

Activități de acreditare (AESA): Acreditarea reprezintă procesul prin care AESA evaluează, în scopul autorizării, autoritățile aeronautice naționale și entitățile calificate care au solicitat să li se repartizeze anumite atribuții de certificare pentru a fi exercitate în numele agenției.

Activități de certificare (AESA): Certificarea de către AESA a produselor, a pieselor și a dispozitivelor aeronautice proiec-tate, întreținute și exploatate de către persoane calificate în acest sens, sub supravegherea reglementară a statelor membre ale UE.

Activități de reglementare (AESA): Procesul de reglementare se referă la elaborarea legislației UE care este legată de regulamentul privind siguranța aviației și compatibilitatea cu mediul.

Activități de standardizare (AESA): Activitățile de standardizare se referă la inspecțiile efectuate de AESA la nivelul autorităților aeronautice naționale pentru a se asigura că legislația UE în domeniul siguranței aviației este aplicată în mod adecvat, uniform și consecvent.

AESA: Agenția Europeană de Siguranță a Aviației

CE: Comisia Europeană

(Co)raportor: Membru al organismului științific desemnat să conducă (în mod individual sau în colaborare cu alți membri) și să coordoneze activitatea desfășurată în vederea unei anumite sarcini (de exemplu, evaluarea unui medicament, furni-zarea de consiliere științifică cu privire la chestiuni legate de un produs anume sau cu privire la chestiuni de ordin general, precum: furnizarea de orientări, colectare de date etc.).

Comisia de apel (AESA) și Camera de recurs (ECHA): Comisia de apel (Camera de recurs) răspunde de luarea deciziilor cu privire la contestațiile formulate împotriva deciziilor agenției. Comisia de apel (Camera de recurs) este compusă dintr-un președinte și doi membri și dintr-un număr echivalent de membri supleanți.

Conflict de interese (aparent): „[…] se poate spune că un conflict de interese este aparent atunci când interesele perso-nale ale unui funcționar public par să fie de natură să influențeze în mod necorespunzător îndeplinirea sarcinilor acestuia, dar în realitate situația nu este aceasta”1.

Conflict de interese (potențial): „Un conflict de interese potențial survine atunci când un funcționar public are interese personale care sunt de natură să producă un conflict de interese dacă respectivul funcționar ar urma să fie implicat, în viitor, în sarcini oficiale de lucru relevante (de natură să cauzeze un conflict).”2

Conflict de interese (real): „[…] un conflict între îndatoririle publice și interesele personale ale unui funcționar public, în care acesta din urmă are anumite interese, în calitatea sa de persoană privată, care ar putea influența în mod necorespunzător înde-plinirea sarcinilor și a responsabilităților sale oficiale”3.

Declarația specifică de interese (EFSA): Declarația specifică de interese se referă la un subiect anume sau la o serie anume de subiecte (de exemplu, anumite substanțe/un anumit produs) aflate pe ordinea de zi a unei reuniuni sau incluse într-un mandat anume care urmează să facă obiectul uneia sau al mai multor reuniuni.

1 Managing Conflict of Interest in the Public Service: OECD Guidelines and country experiences (Gestionarea conflictelor de interese în administrația publică: Orientările OCDE și experiențele din diferite țări în acest domeniu), OCDE, Paris, 2003, p. 24.

2 A se vedea nota de subsol 1.

3 A se vedea nota de subsol 1.

GLOSAR

6


ECHA: Agenția Europeană pentru Produse Chimice

EFSA: Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară

EMA (anterior, EMEA): Agenția Europeană pentru Medicamente

OCDE: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

Organul consultativ (AESA): Consiliul de administrație înființează un organ consultativ, cu care se consultă înainte de a lua decizii în anumite domenii specifice. Avizul organului consultativ nu are un caracter obligatoriu pentru activitatea Consiliului de administrație [a se vedea articolul 33 alineatul (4) din Regulamentul de bază al AESA]. Organul consultativ este format din organizații care reprezintă personalul din aviație, producătorii, operatorii aerieni comerciali și generali, industria de întreținere, organizațiile din domeniul formării și sectorul sporturilor aviatice. În total, Organul consultativ este compus din 26 de membri și un număr echivalent de membri supleanți.

Platforma consultativă a părților interesate (EFSA): Platforma consultativă a părților interesate este formată din organizații din Uniunea Europeană care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului alimentar, rolul său fiind acela de a oferi consiliere autorității cu privire la chestiuni de ordin general legate de programul de activitate al acesteia, de metodologiile de evaluare a riscului etc.

Regulamentul REACH: REACH este regulamentul Uniunii Europene privind substanțele chimice și utilizarea în condiții de securitate a acestora [Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Euro-pene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directi-velor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1)]. Acest regulament are ca obiect înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice. Scopul regulamentului REACH este de a îmbunătăți nivelul de protecție a sănătății umane și a mediului împotriva riscurilor pe care le pot prezenta substanțele chimice, asigurând totodată sporirea competitivității și a inovației în industria chimică a UE.


7

SINTEZĂ

I.Auditul care face obiectul prezentului raport a avut drept obiectiv evaluarea politicilor și a procedurilor utilizate în vederea gestionării situațiilor de conflict de interese în cadrul a patru agenții ale Uniunii Europene (denumite în continuare „agențiile selectate”) ale căror decizii sunt vitale pentru siguranța și sănătatea consumatorilor, mai exact: Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA), Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Eventualele politici și proceduri care au fost introduse după ce Curtea și-a finalizat activitatea de audit pe teren (octombrie 2011) nu au făcut obiectul evaluării.

II.Există un număr de definiții pentru situațiile de conflict de interese. În scopul auditului efectuat de Curte, s-a utilizat definiția furnizată în orientările OCDE intitu-late Managing Conflict of Interest in the Public Service (Gestionarea conflictelor de interese în administrația publică)4: „[…] există situații în care interesele private și afilierea unui funcționar public intră sau au potențialul de a intra în conflict cu îndeplinirea în mod corespunzător a îndatoririlor sale oficiale”.

III.Anumite riscuri de conflict de interese fac parte inte-grantă din structura agențiilor selectate (de exemplu, aceeași organizație poate fi atât un reprezentant al con-ducerii, cât și un prestator de servicii) sau sunt inerente având în vedere că se utilizează activitățile de cercetare realizate de sectorul privat. Având în vedere acest con-text, este extrem de important ca agențiile selectate să dispună de sisteme solide pentru a putea gestiona acest risc inerent ridicat de conflicte de interese.

IV.La nivelul UE nu există un cadru de reglementare cuprinzător privind conflictele de interese, care să asigure existența unor cerințe minime comparabile cu privire la independență și la transparență, aplica-bile tuturor agențiilor UE și tuturor actorilor-cheie care au un rol determinant în ceea ce privește strategia, operațiunile și procesul decizional al acestora. În lipsa unui astfel de cadru de reglementare, orientările OCDE în materie, care constituie un etalon internațional pentru conceperea unei politici cuprinzătoare privind conflictele de interese, au fost luate în considerare ca element al cadrului de referință pentru acest audit.

4 Gestionarea conflictelor de interese în administrația publică: Orientările OCDE și experiențele din diferite țări în acest domeniu, OCDE, Paris, 2003, p. 28.

8


(iii) stabilirea unor criterii clare și obiective pentru apre-cierea declarațiilor de interese și prin aplicarea con-secventă a acestor criterii;

(iv) introducerea unor politici și proceduri privind cado-urile și invitațiile care să se aplice la nivelul întregii agenții (în cazul AESA, al ECHA și al EFSA);

(v) elaborarea unor politici și proceduri clare, transpa-rente și coerente privind abuzul de încredere, care să se aplice la nivelul întregii agenții;

(vi) ameliorarea transparenței intereselor declarate în cadrul reuniunilor și în contextul procesului decizi-onal cu implicații științifice;

(vii) asigurarea unor cursuri exhaustive și obligatorii de formare cu privire la conflictele de interese;

(viii) abordarea de către agențiile selectate, în cooperare cu toate organismele împuternicite să facă numiri, a problemei chestiunilor postangajare;

(d) organele legislative ale UE, eventual după consul-tarea altor instituții ale Uniunii, ar trebui să aibă în vedere dezvoltarea în continuare a cadrului de reglementare de la nivelul UE pentru gestionarea situațiilor de conflict de interese, luând ca punct de plecare Orientările OCDE și cele mai bune prac-tici existente;

(e) deși prezentul raport formulează concluzii doar cu privire la cele patru agenții selectate, toate instituțiile și organismele descentralizate ale UE ar putea să examineze dacă recomandările formulate în acest raport li se aplică sau prezintă relevanță pentru ele.

V.Curtea a concluzionat că niciuna dintre agenții le selectate nu a gestionat în mod adecvat situațiile de conflict de interese. Deficiențele identificate aveau însă diverse grade de gravitate.

VI.Dintre agențiile selectate, EMA și EFSA au elaborat poli-ticile și procedurile cele mai avansate pentru declara-rea, aprecierea și gestionarea conflictelor de interese.

VII.Deși ECHA a elaborat politici și proceduri pentru ges-tionarea conflictelor de interese care pot apărea în contextul său specific, cele care se aplică membrilor personalului și membrilor Camerei de recurs sunt afec-tate de deficiențe semnificative.

VIII.Potrivit constatărilor Curții, AESA nu a instituit politici și proceduri specifice agenției cu privire la conflictele de interese. De asemenea, AESA nu impune membrilor personalului, membrilor Consiliului de administrație, membrilor Comisiei de apel și experților completarea unor declarații de interese, în vederea verificării.

IX.Curtea felicită toate agențiile selectate pentru fap-tul că se află într-un proces continuu de dezvoltare și de consolidare a politicilor și procedurilor lor, printre altele, drept reacție la diferite evenimente și ca urmare a unor presiuni externe și a auditului Curții.

X.Curtea formulează următoarele recomandări:

(a) AESA ar trebui să elaboreze politici și proceduri detaliate specifice agenției pentru gestionarea conflictelor de interese;

(b) ECHA ar trebui să pună în aplicare politici și proce-duri corespunzătoare pentru membrii personalului și pentru membrii Camerei de recurs;

(c) agențiile selectate ar trebui să aducă îmbunătățiri politicilor și procedurilor privind conflictele de in-terese, prin:

(i) verificarea candidaților în vederea identificării unor eventuale conflicte de interese, înainte de numirea lor;

(ii) instituirea unor politici și proceduri privind conflic-tele de interese prin intermediul cărora să se poată asigura că autoritățile naționale care execută sarcini externalizate (în cazul AESA și al EMA) gestionează în mod comparabil situațiile de conflict de interese;

9


INFORMAȚII DE FOND

1. Situațiile de conflict de interese pot apărea în aproape orice mediu de lucru și în orice moment. Dacă nu sunt tratate în mod corect, ele pot avea un impact negativ asupra procesului decizional, pot da naștere unor scandaluri și pot cauza prejudicii reputației. Acest lucru este cu atât mai evident atunci când sunt implicate organisme publice, întrucât astfel de situații pot duce la pierderea încrederii în capacitatea acestor organisme de a funcționa în mod imparțial și în interesul societății. Există un număr de definiții pentru situațiile de conflict de interese. În scopul auditului efectuat de Curte, s-a utilizat definiția furnizată în orientările OCDE intitulate Managing Conflict of Interest in the Public Service (Gesti-onarea conflictelor de interese în administrația publică)5 (denumite în continuare „orientările OCDE”): „[…] există situații în care interesele private și afilierea unui funcționar public intră sau au potențialul de a intra în con-flict cu îndeplinirea în mod corespunzător a îndatoririlor sale oficiale”. În acest context, conflictul de interese poate fi: real, aparent sau potențial6.

2. În ultimii ani, presa a relatat un număr de cazuri presupuse de conflicte de interese în care erau implicate anumite agenții ale UE și în legătură cu care Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea. În 2011, Parla-mentul European a solicitat Curții „să întreprindă o analiză cuprinzătoare a metodelor de gestionare de către agenții a situațiilor care prezintă un conflict de interese potențial”7.

3. Parlamentul European și-a amânat decizia de a aproba conturile Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și pe cele ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pentru exercițiul 2010, parțial din cauza a ceea ce consideră a fi o gestionare nesatisfăcătoare a conflictelor de interese8.

4. Curtea a decis să își axeze auditul pe patru agenții (Agenția Europeană de Siguranță a Aviației - AESA, Agenția Europeană pentru Produse Chimi-ce - ECHA, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară - EFSA și Agenția Europeană pentru Medicamente - EMA, denumite în continuare „agențiile selectate”) al căror nivel de expunere la riscul privind lipsa de imparțialitate este cel mai mare din cauza competențelor decizionale semnificative de care dispun în domenii de importanță vitală pentru sănătatea și siguranța consumatorilor. Deciziile adoptate de agențiile selectate afectează, la nivel personal, fiecare cetățean al UE:

(a) AESA trebuie să mențină și să dezvolte un nivel unitar ridicat de siguranță a aviației civile în Europa. În vederea îndeplinirii acestor obiective, AESA emite specificații de certificare pentru aeronave, adoptă decizii în ceea ce privește certificarea în materie de aero-navigabilitate și de mediu, efectuează inspecții de standardizare în statele membre și emite avize și recomandări adresate Comisiei cu privire la îmbunătățirea siguranței aviației civile;

5 Gestionarea conflictelor de interese în administrația publică: Orientările OCDE și experiențele din diferite țări în acest domeniu, OCDE, Paris, 2003, p. 28.

6 Gestionarea conflictelor de interese în administrația publică: Orientările OCDE și experiențele din diferite țări în acest domeniu, p. 24.

7 Rezoluția Parlamentului European din 10 mai 2011 privind descărcarea de gestiune 2009: performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor UE (JO L 250, 27.9.2011, p. 269).

8 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2012-0173+0+DOC+XML+V0//RO http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2012-0175+0+DOC+XML+V0//RO

INTRODUCERE

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2012-0173+0+DOC+XML+V0//RO











10


(b) ECHA are un important rol de reglementare în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE privind substanțele chimice în beneficiul sănătății umane și al mediului, favorizând totodată com-petitivitatea și inovația. ECHA oferă sprijin întreprinderilor pentru asigurarea conformității acestora cu legislația în vigoare, sporește demersurile de informare cu privire la utilizarea în condiții de se-curitate a substanțelor chimice, furnizează informații referitoare la substanțele chimice, asigură etichetarea și clasificarea substanțelor chimice și abordează chestiuni legate de substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită;

(c) EFSA trebuie să furnizeze informații independente referitoare la siguranța produselor alimentare și a hranei pentru animale, contri-buind astfel la atingerea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale. EFSA emite avize științifice cu privire la ingre-diente alimentare, pesticide, organisme modificate genetic etc. și promovează metodologii uniforme de evaluare a riscului privind produsele alimentare și hrana pentru animale;

(d) EMA răspunde de evaluarea științifică și de supravegherea medica-mentelor dezvoltate de companiile farmaceutice pentru a fi utilizate în Uniunea Europeană. În plus, EMA furnizează consiliere științifică și asistență întreprinderilor în ceea ce privește dezvoltarea unor medicamente noi și publică orientări cu privire la cerințele care trebuie îndeplinite pentru calitate, siguranță și eficacitate. Agenția este considerată a fi „nodul” rețelei europene pentru medicamente, care cuprinde peste 40 de autorități naționale competente;

(e) pe scurt, agențiile selectate sunt responsabile de certificarea ae-ronavelor, precum și de autorizarea produselor chimice, a ingre-dientelor alimentare și a medicamentelor în UE. Anexa I conține o prezentare generală a obiectivelor și a sarcinilor aferente fiecăreia dintre agențiile selectate.

5. În mod evident, toate agențiile și instituțiile UE, precum și alte organisme descentralizate ale UE (de exemplu, întreprinderile comune) pot fi ex-puse riscului de conflict de interese și, deși concluziile și recomandările cuprinse în prezentul raport se referă doar la agențiile selectate, celelalte agenții și instituții ale UE le-ar putea considera utile în cazul în care se dovedesc a fi relevante și pentru situația lor.

11


RISCURILE INERENTE ALE CONFLICTULUI DE INTERESE

6. Având în vedere importanța deciziilor pe care le adoptă, agențiile selec-tate sunt expuse la cel mai înalt nivel al riscurilor și al consecințelor unei eventuale gestionări deficiente a situațiilor de conflict de interese. Unele situații de conflict de interese, legate de interese anterioare, actuale sau viitoare, sunt inevitabile și nu implică în mod necesar un comporta-ment necorespunzător sau corupție. Acesta este cazul cel mai frecvent al unor organizații unice/cu un grad înalt de specializare în cadrul cărora competențele tehnice sunt în număr limitat, iar industria în cauză „con-curează” pentru a dispune de unii și aceiași experți în domeniu.

7. Structura și operațiunile agențiilor selectate (de exemplu, organizare, relațiile cu părțile terțe, clienții, furnizorii etc.) necesită o strânsă legătură cu autoritățile naționale și cu industria în cauză. Aceasta determină însă o serie de riscuri inerente de conflict de interese:

— Consil iul de administrație: în cazul AESA, ECHA și EMA, Consi-liul de administrație este format în principal din reprezentanți ai autorităților naționale sau ai statelor membre. În același timp, AESA și EMA externalizează o parte din activitățile lor către autorități naționale cu competențe în domeniile respective și adoptă o se-rie de alte decizii care afectează autoritățile naționale (a se vedea caseta 1). În cazul EFSA, membrii Consiliului de administrație sunt selectați pe baza experienței și a pregătirii lor științifice. Cu toate acestea, conform prevederilor regulamentului de înființare a EFSA, patru din cei 15 membri ai Consiliului de administrație al acestei agenții provin din organizații (și sunt inclusiv membri actuali ai acestora) care reprezintă consumatorii și alte interese din industria alimentară. Mai mult, imparțialitatea activității EFSA și a procesului decizional al acestei autorități se poate afla în pericol întrucât trei dintre aceste organizații reprezentate în Consiliul de administrație sunt reprezentate și în cadrul Platformei consultative a părților interesate9;

— Implicarea unor experți externi (denumiți în continuare „experți”): în desfășurarea activităților lor științifice, ECHA, EFSA și EMA colabo-rează cu experți care dispun de o pregătire și o experiență vastă în domeniu și care pot fi sau este posibil să fi fost implicați în mod activ în sectorul respectiv (de exemplu, în ocuparea forței de mun-că, în finanțarea cercetării etc.). De exemplu, la activitățile EMA participă în jur de 3 800 de experți, iar la activitățile EFSA, în jur de 1 200 de experți. În cadrul acestor trei agenții, experții sunt membri ai comitetelor și ai grupurilor științifice care sunt implicate în mod direct în elaborarea avizelor științifice ce stau la baza deciziilor de importanță vitală pentru sănătatea și siguranța consumatorilor (de exemplu, avize științifice privind medicamentele, produsele alimen-tare, substanțele chimice). În cazul AESA, experții sunt implicați în principal în activitățile de elaborare a normelor, în inspecțiile de standardizare și, într-o mai mică măsură, în sarcinile de certificare;

9 Platforma consultativă a părților interesate este formată din organizații din Uniunea Europeană care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului alimentar, rolul său fiind acela de a oferi consiliere autorității cu privire la chestiuni de ordin general legate de programul de activitate al acesteia, de metodologiile de evaluare a riscului etc.

12


— Parteneriatul cu părțile interesate: având în vedere rolurile științifice și de supraveghere care le revin, agențiile selectate cooperează în-deaproape cu reprezentați ai industriei sau cu reprezentanți ai con-sumatorilor (de exemplu, producători, operatori, distribuitori etc.). De exemplu, un factor important de risc este acela că, la elaborarea majorității avizelor și a deciziilor cu caracter științific, agențiile se-lectate utilizează și activitățile de cercetare efectuate sau finanțate de industria în cauză.

8. Având în vedere acest context, este extrem de important ca agențiile selectate să fie capabile să gestioneze astfel de riscuri inerente de con-flict de interese.

CASETA 1

EXEMPLE DE RISCURI INERENTE STRUCTURII AGENȚIEI CARE POT DA NAȘTERE LA CONFLICTE DE INTERESE

În cadrul EMA, Consiliul de administrație, care este format în principal din reprezentanți ai autorităților naționale, hotărăște cu privire la remunerarea serviciilor științifice prestate agenției de către aceste autorități. Într-unul din rapoartele sale anuale specifice10 cu privire la această agenție, Curtea a indicat că este necesar să se introducă un sistem de remunerare care să se bazeze pe costurile efective suportate de autoritățile naționale. Până în prezent nu a fost introdus un astfel de sistem, iar Consiliul de administrație al EMA a respins cea mai recentă propunere formulată în acest sens11.

La momentul auditului, se afla în curs de desfășurare în cadrul AESA o procedură de licitație pentru externali-zarea sarcinilor de certificare către entități calificate12. Până în prezent, agenția a delegat sarcini de certificare doar autorităților naționale acreditate, pe baza unor contracte-cadru care erau încheiate fără derularea unor proceduri de licitație. Onorariile achitate de AESA cu privire la sarcinile atribuite sunt stipulate în contracte-cadru. Pentru același tip de sarcini, ratele forfetare diferă de la o autoritate națională la alta și nu sunt bazate pe costuri efective.

Conform legislației care reglementează activitatea AESA, autoritățile naționale sunt auditate de agenție în contextul proceselor de standardizare și de acreditare, în timp ce interesele lor sunt reprezentate la nivelul Consiliului de administrație.

10 Punctul 16 din Raportul privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile agenției (JO C 366, 15.12.2011, p. 27).

11 Răspunsul la punctul 16 din Raportul privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile agenției.

12 „Entitatea calificată” este definită ca fiind „un organism căruia îi poate fi conferită o anumită atribuție de certificare de către agenție sau de către o autoritate națională din domeniul aviației, sub controlul și responsabilitatea acestora”. Articolul 3 litera (f ) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE (regulamentul de instituire al AESA) (JO L 79, 19.3.2008, p. 1).

13


13 În acest context, termenul de „funcționar” are un sens mai larg, cuprinzând personalul care ocupă posturi permanente, precum și alte categorii de agenți ai UE, cum ar fi agenții temporari, agenții auxiliari și agenții contractuali.

14 De exemplu, Nota administrativă nr. 85-2004/29.6.2004, Decizia Comisiei C(2004) 1597/10 cu privire la activități și sarcini externe.

15 OCDE, Paris, 2010.

UN CADRU DE REFERINȚĂ

9. Pentru o gestionare eficace a situațiilor de conflict de interese, agențiile selectate trebuie să dispună de un cadru de referință adecvat.

10. Cadrul de reglementare relevant pentru instituțiile UE și pentru organis-mele descentralizate ale UE (denumit în continuare „cadrul de reglemen-tare al UE”) este format din Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți (denumit în continuare „Statutul funcționarilor”), precum și din alte decizii și orientări ale CE cu privire la gestionarea conflictelor de interese. În anexa II este prezentată o listă mai detaliată a cadrului de referință care se aplică în cazul conflictelor de interese.

11. Statutul funcționarilor conține un număr de cerințe foarte generale cu privire la principiile etice care trebuie respectate de către funcționarii publici13: independență, integritate, obiectivitate, imparțialitate și loia-litate. Comisia a publicat o serie de decizii14 și orientări vizând punerea în practică a acestor principii.

12. Conform standardului de control intern nr. 2 al Comisiei, „Valorile eti-ce și organizaționale”, este necesar să se dispună de proceduri care să asigure faptul că întregul personal este conștient de valorile etice și organizaționale relevante, în special în ceea ce privește conduita eti -că, evitarea conflictelor de interese, prevenirea fraudei și raportarea neregularităților.

13. În plus față de cele prezentate la punctele anterioare, trei dintre cele patru agenții selectate și-au elaborat propriile politici și proceduri pri-vind conflictele de interese care pot apărea în contextul lor specific (în anexa III este prezentată o sinteză a politicilor și procedurilor elaborate de agenții).

14. În ceea ce privește sectorul public în ansamblul său, există orientări OCDE general acceptate. În plus, OCDE a publicat, de asemenea, o serie de orientări specifice privind aspecte legate de postangajare: Post Public Employment-Good Practices for Preventing Conflict of Interest (Angajarea în sectorul privat după ocuparea unui post în sectorul public: bune practici în vederea prevenirii conflictelor de interese)15.

14


SFERA AUDITULUI

15. Auditul a evaluat politicile și procedurile utilizate în vederea gestionării situațiilor de conflict de interese în cadrul a patru agenții selectate ale căror decizii sunt vitale pentru siguranța și sănătatea consumatorilor, mai exact:

— AESA emite certificate de siguranță în domeniul aviației civile, ceea ce presupune ca personalul său să dispună de cunoștințe tehnice aprofundate care nu pot fi, de regulă, dobândite decât prin prac-ticarea unei profesii de profil în sectorul respectiv sau în cadrul autorității naționale. Există riscul ca personalul agenției care posedă o astfel de experiență de lucru anterioară să participe la luarea unor decizii care ar putea fi în avantajul fostului (și/sau posibil viitorului) angajator;

— ECHA gestionează punerea în aplicare a regulamentului REACH, al cărui scop este de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. Agenția furnizează consultanță științifică și tehnică cu privire la substanțele chimice care pot avea un impact financiar major asupra societăților care își desfășoară activitatea în acest sector;

— EFSA furnizează informații cu privire la riscurile legate de siguranța alimentară. Avizele științifice și tehnice pe care le furnizează cu privire la al imente pot avea un impact f inanciar major asupra societăților care activează în sector;

— EMA îndeplinește un rol de coordonare în ceea ce privește autoriza-rea și menținerea medicamentelor în cadrul UE. Agenția trebuie să se bazeze pe studiile efectuate de organizațiile și de întreprinderile care au interese proprii în ceea ce privește produsele vizate.

16. Auditul s-a concentrat pe un număr de actori-cheie, printre care se nu-mără organizații care lucrează cu agențiile selectate și care dețin un rol important în procesul decizional științific și în activitățile operaționale:

— membrii consiliilor de administrație;

— membrii grupurilor, comitetelor, forumurilor științifice consultative și alți experți;

— personalul agențiilor, în special directorii și personalul-cheie impli-cat în procesul decizional științific;

— membrii Comisiei de apel (AESA), respectiv ai Camerei de recurs (ECHA) și

— organizațiile părților interesate.

SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

15


17. Auditul nu a acoperit situațiile de conflict de interese care pot apărea în cadrul procedurilor de achiziții și al celor de recrutare. Aceste tipuri de proceduri fac obiectul auditurilor anuale ale Curții.

18. Curtea nu a evaluat situații efective, propriu-zise, de conflict de interese, întrucât acest lucru ar implica o examinare aprofundată a circumstanțelor situațiilor respective, precum și aprecieri arbitrare. Curtea nu este în măsură să aprecieze validitatea metodelor pe care agențiile selectate le utilizează pentru a evalua rezultatele cercetării finanțate de industria în cauză.

19. Trebuie menționat că toate agențiile selectate se află într-un proces continuu de dezvoltare și de consolidare a politicilor și procedurilor lor, printre altele drept reacție la diferite evenimente și ca urmare a unor presiuni externe și a auditului Curții. Politicile și procedurile implemen-tate ulterior finalizării activităților de audit pe teren ale Curții (octom-brie 2011) nu au fost evaluate.

ABORDAREA AUDITULUI

20. Auditul a avut drept obiectiv furnizarea de răspunsuri la următoarea întrebare principală de audit:

— Agențiile selectate gestionează în mod adecvat situațiile de conflict de interese?

și la următoarele două întrebări specifice:

— Sunt instituite politici și proceduri adecvate pentru gestionarea situațiilor de conflict de interese?

— Agențiile selectate au implementat în mod adecvat politicile și pro-cedurile lor în ceea ce privește gestionarea situațiilor de conflict de interese?

16


21. Politicile și procedurile specifice fiecărei agenții, elaborate în contex-tul cerințelor legislative specifice care li se aplică individual, precum și modul în care acestea au fost implementate au fost evaluate pe baza cadrului de reglementare (a se vedea anexa II) aplicabil instituțiilor UE și organismelor descentralizate ale UE, pe baza orientărilor mai cuprinză-toare ale OCDE și pe baza bunelor practici identificate în cadrul agențiilor selectate. În lipsa unui cadru de reglementare al UE mai cuprinzător, ori-entările OCDE au fost considerate ca făcând parte din cadrul de referință pentru acest audit întrucât ele constituie un etalon internațional pentru conceperea unei politici exhaustive privind conflictele de interese. Ori-entările OCDE au fost utilizate pentru toate cazurile care fie nu făceau obiectul cadrului de reglementare al UE, fie nu erau acoperite în mod suficient de acesta. Orientările OCDE se adresează administrațiilor publi-ce și instituțiilor publice în general, scopul lor fiind de acela de a le ajuta să elaboreze și să implementeze politici eficiente cu privire la conflictele de interese.

22. Activitatea de audit desfășurată a inclus următoarele:

— analiza cadrului de reglementare al agențiilor selectate;

— reuniuni cu conducerea agențiilor selectate, cu personalul agențiilor și cu diversele consilii (Consiliul de administrație, Organul consul-tativ, Comisia de apel/Camera de recurs);

— analiza unui chestionar completat de agențiile selectate;

— examinarea documentară, în cadrul agențiilor selectate, a politi-cilor, a procedurilor, a orientărilor interne, a declarațiilor de inte-rese, a proceselor-verbale ale reuniunilor grupurilor/comitetelor științifice, a dosarelor personale ale angajaților etc. și

— examinarea modului în care agențiile selectate au aplicat politi-cile și procedurile lor la cazurile concrete (de exemplu, cu privire la personal, la experți și la membrii Consiliului de administrație), inclusiv a unui număr de cazuri care au fost publicate și care au le-gătură cu conflictul de interese (cazuri făcute publice de organizații neguvernamentale, de Ombudsmanul European, cazuri relatate în presă etc.).

23. Curtea își prezintă observațiile într-o manieră cronologică, mai exact, politicile și procedurile sunt analizate astfel cum sunt ele aplicate la nivelul actorilor-cheie în diferitele etape pornind de la numirea inițială (de exemplu, numirea experților în Comitetul științific), continuând cu perioada de angajare în cadrul agenției (punându-se accentul inclusiv pe formare și pe chestiunea acceptării de cadouri etc.) și terminând cu etapa în care acești actori-cheie părăsesc agenția (incluzându-se ches-tiunea obligațiilor care le revin ca urmare a preluării unor posturi noi și care pot da naștere unui conflict de interese).

17


CADRUL DE REGLEMENTARE AL UE

24. Agenți i le selectate se supun Statutului funcționar i lor (a se vedea caseta 2).

25. Cu toate acestea, cerințele referitoare la independență cuprinse în Statu-tul funcționarilor și în orientările Comisiei se referă doar la personal. Sfera de aplicare a acestora nu include și alți actori-cheie care sunt implicați în procesele decizionale, cum ar fi membri ai consiliilor de administrație și experți.

26. În regulamentul de instituire al fiecăreia dintre agențiile selectate se regă-sesc diverse dispoziții cu privire la cerințele referitoare la independență și la transparență, însă sfera de cuprindere a cerințelor respective diferă în mod semnificativ între diferitele agenții selectate (a se vedea anexa IV). Aceste dispoziții se referă la completarea și publicarea în fiecare an a unor declarații specifice de interese, la obligația de a face publice ordinea de zi și procesele-verbale ale reuniunilor organismelor științifice și ale diverselor consilii (de exemplu, ale Consiliului de administrație, ale Comisiei de apel/Camerei de recurs), la publicarea rezultatelor studiilor științifice etc. După cum se arată în anexa IV , cerințele legale referitoare la independență și la transparență sunt mai stricte în cazul EFSA și al EMA, mai puțin stricte în cazul ECHA (de exemplu, nu există obligația de a publica declarațiile de interese) și cel mai puțin prescriptive în cazul AESA (de exemplu, nu există obligația de a completa declarații de interese).

OBSERVAŢII

CASETA 2

DISPOZIȚIILE STATUTULUI FUNCȚIONARILOR REFERITOARE LA CONFLICTUL DE INTERESE

ο funcționarul trebuie să facă cunoscut orice interes personal care îi poate afecta independența16;

ο trebuie adoptate măsurile care se impun în astfel de cazuri17;

ο funcționarul care dorește să exercite o activitate exterioară trebuie să solicite în acest sens o autorizație și, atunci când soțul/soția unui funcționar exercită, cu titlu profesional, o activitate remunerată, funcționarul trebuie să declare acest lucru18 și

ο după încetarea raporturilor de muncă, funcționarul are îndatorirea să respecte obligația de a avea un com-portament integru și discret în ceea ce privește acceptarea anumitor funcții sau avantaje și trebuie să facă cunoscută orice activitate profesională pe care o exercită în termen de doi ani de la data încetării raporturilor de muncă19.

16 Articolul 11a din Statutul funcționarilor.

17 Articolul 11a din Statutul funcționarilor.

18 Articolul 12b și articolul 13 din Statutul funcționarilor.

19 Articolul 16 din Statutul funcționarilor.

18


27. În consecință, la nivelul UE, nu există un cadru de reglementare cu-prinzător referitor la conflictele de interese, un cadru care să asigure existența unor cerințe minime comparabile cu privire la independență și la transparență și aplicabile tuturor agențiilor UE și tuturor actorilor-cheie care au un rol determinant în ceea ce privește strategia, operațiunile și procesul decizional al acestor agenții. Anexa V prezintă o comparație între cadrul de reglementare al UE (exceptând dispozițiile conținute în regulamentele de instituire ale agențiilor și politicile și procedurile spe-cifice fiecărei agenții) și orientările OCDE.

ÎNAINTE DE A LUCRA CU AGENȚIILE

VERIFICAREA CANDIDAȚILOR NU SE EFECTUEAZĂ ÎN MOD ADECVAT

28. În general, procedurile de desemnare și de numire în cadrul AESA, ECHA20 și EMA nu includ o selecție adecvată a candidaților (și anume, a experților, a membrilor Consiliului de administrație și ai Comisiei de apel/Camerei de recurs) din perspectiva eventualității unor situații de conflict de interese. Pe de altă parte, membrii consiliilor de administrație și un număr de experți (în cazul ECHA și al EMA) sunt nominalizați sau numiți de statele membre, de organisme naționale sau de instituții ale UE (de exemplu, Comisia, Consiliul etc.), astfel încât agențiile selectate nu au nicio influență sau au o influență foarte limitată asupra numirii acestor membri sau experți.

29. Normele EFSA privind numirea experților prevăd verificarea declarațiilor de interese ale candidaților. Această verificare nu se bazează însă pe criterii clar specificate pentru cazurile de situații de conflict de interese.

30. Prin urmare, în majoritatea cazurilor, un conflict de interese este iden-tificat doar după numirea candidaților. Mai mult, agențiile selectate nu sunt împuternicite să înlocuiască membri ai Consiliului de administrație sau experți în cazurile în care interesele acestora sunt evaluate ca fiind incompatibile cu rolul lor în cadrul agenției (a se vedea caseta 3).

20 Politica ECHA adoptată în septembrie 2011 (MB/45/2011/D) a introdus o cerință conform căreia candidații nominalizați pentru a face parte din Comitetul pentru evaluarea riscurilor (CER) și din Comitetul pentru analiză socioeconomică (CASE) trebuie să completeze declarații de interese înainte de numirea lor în funcție de către Consiliul de administrație.

CASETA 3

EXEMPLU DE VERIFICARE INADECVATĂ A CANDIDAȚILOR

Declarația de interese a unui membru numit de Comisie în cadrul Comitetului științific a fost evaluată de EMA doar după numirea în funcție a acestuia21. Deși evaluarea indica existența unor conflicte de interese care ar fi trebuit să împiedice numirea sa în funcție, EMA nu a putut să îl destituie.

21 Din considerente practice, în prezentul raport, se va utiliza forma pentru masculin pentru a desemna persoanele fie de sex masculin, fie de sex feminin.

19



31. Orientările OCDE recomandă includerea proceselor de verificare în cadrul procedurilor de selecție pentru a putea identifica și soluționa situațiile de conflict de interese încă din primele etape22.

ÎN CADRUL EMA, CRITERIILE DE ELIGIBILITATE PENTRU ORGANIZAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE SUNT INCOMPLETE

32. În general, agențiile selectate dispun de mecanisme adecvate prin care stabilesc relații cu organizațiile părților interesate de activitățile lor. Pentru a putea fi reprezentate în diversele organisme ale agențiilor se-lectate, aceste organizații trebuie să îndeplinească anumite criterii de eligibilitate.

33. Însă, aceste criterii nu stabilesc întotdeauna standarde clare care să fie respectate. Criteriul stabilit de EMA cu privire la transparență prevede ca sursele de finanțare ale organizațiilor pacienților și ale consumatorilor să fie făcute publice în fiecare an. Nu există însă standarde minime conform cărora o structură de finanțare să poată fi considerată acceptabilă, ceea ce permite, astfel, organizațiilor pacienților sau ale consumatorilor care sunt finanțate în totalitate de o societate farmaceutică să participe la activitățile EMA.

34. În plus, EMA nu dispunea de niciun cr iter iu de el igibil itate pentru organizațiile personalului medico-sanitar care pot participa la activitățile agenției în același mod ca, de exemplu, organizațiile pacienților sau ale consumatorilor.

ACTIVITĂȚILE ȘTIINȚIFICE ȘI/SAU OPERAȚIONALE EXTERNALIZATE NU SUNT MONITORIZATE ÎN MOD ADECVAT

35. Gestionarea confl ictelor de interese este foar te importantă atunci când activitățile agențiilor selectate sunt externalizate, întrucât aces-te activități nu se află sub controlul direct al agențiilor. AESA și EMA externalizează părți semnificative din activitățile lor științifice și/sau operaționale către autorități naționale.

20


36. AESA utilizează contracte-cadru în relația cu autoritățile naționale, aces-tea din urmă având obligația de a se asigura că nu există conflicte de interese la nivelul sarcinilor externalizate. AESA nu dispune însă nici de criterii clare și nici de o metodologie clară cu ajutorul cărora să poa-tă verifica, pe de o parte, politicile și procedurile existente la nivelul autorităților naționale referitor la conflictul de interese și, pe de altă parte, modul în care acestea sunt puse în aplicare. Nu există nicio probă care să ateste că AESA efectuează o astfel de verificare.

37. Politicile și procedurile instituite de EMA cu privire la conflictul de inte-rese nu acoperă experții naționali care își desfășoară activitatea în cadrul sarcinilor externalizate autorităților naționale. EMA nu efectuează nicio verificare a politicilor și procedurilor instituite de autoritățile naționale referitor la conflictul de interese.

ÎN CURSUL PERIOADEI DE ANGAJARE ÎN CADRUL AGENȚIILOR

EMA, ECHA ȘI EFSA ELABOREAZĂ POLITICI ȘI PROCEDURI SPECIFICE CONTEXTULUI LOR…

38. Dintre agențiile selectate în vederea auditului, EMA și EFSA au elaborat cele mai avansate cadre de referință pentru declararea, evaluarea și ges-tionarea conflictelor de interese, luând în considerare în mod specific riscurile pe care le prezintă deciziile lor pentru sectoarele în cauză.

39. Un rol-cheie în gestionarea conflictelor de interese îl are declarația de interese, în care persoanele fizice își prezintă circumstanțele personale considerate relevante pentru un eventual conflict de interese, astfel cum este acesta definit în politicile și procedurile agențiilor selectate.

40. Conform politicilor și procedurilor elaborate de ECHA, EMA și EFSA cu privire la conflictul de interese, personalul acestor agenții, membrii con-siliilor de administrație, ai Camerei de recurs, ai consiliilor, grupurilor și forumurilor științifice trebuie să completeze declarații de interese (în cea mai mare parte, în fiecare an).

41. La scurt timp după înființarea sa, ECHA a procedat la elaborarea unei politici referitoare la conflictul de interese. Consiliul de administrație al ECHA a adoptat o nouă politică de gestionare a situațiilor potențiale de conflict de interese (Policy for Managing Potential Conflicts of Interests) la 30 septembrie 2011. Această politică se aplică întregii agenții și tuturor activităților acesteia23. Noua politică introduce un formular mai cuprin-zător pentru declarația de interese, precum și cerința ca personalul să completeze aceste declarații în fiecare an.

23 Noua politică a ECHA nu era implementată la momentul auditului și, prin urmare, Curtea a testat punerea în aplicare a politicilor și procedurilor anterioare.

21


42. EMA a elaborat un număr de descrieri clare și realiste ale circumstanțelor care pot duce la un conflict de interese. Pentru evaluarea experților, EMA și EFSA au definit o serie de criterii specifice, precum: interesele finan-ciare, experiența profesională anterioară, calitatea de membru în cadrul unui organism științific, prestarea de servicii de consultanță, finanțarea de activități de cercetare, drepturile de proprietate intelectuală, membrii apropiați ai familiei persoanei în cauză, cadourile și invitațiile etc. care pot da naștere unui conflict de interese. În funcție de tipul de activități și de faptul dacă acestea sunt în curs de desfășurare sau au fost desfășurate în trecut (în ultimii cinci ani), politicile și procedurile prevăd restricții în ceea ce privește deținerea anumitor funcții sau în ceea ce privește participarea la diferitele faze ale procesului decizional. EMA a elaborat o matrice clară de evaluare, în care interesele declarate sunt corelate cu un set de efecte prescriptive (a se vedea anexa VI).

43. Pe lângă sistemul său de declarații anuale de interese, EFSA a introdus un nivel suplimentar de obligații pe care experții trebuie să le respecte. Astfel, aceștia trebuie:

— să prezinte declarații specifice de interese înainte de fiecare reu-niune a Comitetului științific, a grupurilor științifice și a grupurilor de lucru și

— să declare pe cale verbală, în cursul reuniunii, orice interese nepre-văzute care au legătură cu punctele de pe ordinea de zi.

44. Pentru a se asigura trasabilitatea procesului de evaluare, EFSA a utilizat, începând cu mai 2008, un software specializat pentru declarațiile de interese. EMA a dezvoltat de asemenea anumite aplicații/baze de date pentru gestionarea procesului de evaluare a declarațiilor de interese. ECHA nu dispune de niciun astfel de software care să vină în sprijinul gestionării și evaluării declarațiilor de interese.

… ÎNSĂ NU ȘI AESA

45. AESA, cu excepția departamentului de aprobare și standardizare, nu a in-stituit politici și proceduri specifice care să aibă în vedere conflictele de interese. AESA nu solicită și nici nu evaluează în mod regulat declarații de interese.

22


PUNEREA ÎN APLICARE ÎN CADRUL ECHA A POLITICILOR ȘI PROCEDURILOR PRIVIND CONFLICTELE DE INTERESE PREZINTĂ O SERIE DE DEFICIENȚE SEMNIFICATIVE

ECHA NU EXAMINEAZĂ INTERESELE DECLARATE ÎNAINTE DE ALOCAREA SARCINILOR CĂTRE PERSONAL

46. Conform politicii și procedurilor anterioare ale ECHA, membrii persona-lului aveau obligația de a completa o declarație la momentul numirii lor în funcție24. Declarațiile inițiale trebuiau să fie actualizate în cazul în care interveneau schimbări.

47. Declarațiile membrilor personalului care au fost examinate de Curte erau păstrate în plicuri sigilate în dosare personale și nu fuseseră revizuite și nici evaluate de ECHA pentru a se verifica dacă existau sau nu conflicte de interese. ECHA se sprijinea în totalitate pe obligația membrilor per-sonalului de a informa în mod spontan superiorii ierarhici atunci când luau cunoștință de un posibil conflict de interese, fără să se țină cont de declarația depusă anterior. În urma examinării declarațiilor de interese sigilate, au fost relevate cazuri care ar fi trebuit supuse atenției condu-cerii, după cum se arată în caseta 4.

POLITICILE ȘI PROCEDURILE DE EVALUARE ȘI DE GESTIONARE A SITUAȚIILOR DE CONFLICT DE INTERESE ÎN CADRUL CAMEREI DE RECURS A ECHA NU SUNT ADECVATE

48. Camera de recurs examinează contestațiile formulate de către orice per-soană fizică sau juridică care este afectată de deciziile adoptate de agenție. Camera de recurs este compusă dintr-un președinte și alți doi membri permanenți, care fac parte din personalul ECHA, precum și din membri suplimentari și membri supleanți, care nu fac parte din personalul ECHA. Este un organism independent în cadrul ECHA, dispunând de propriul său cod de conduită.

24 Noua politică a ECHA nu era implementată la momentul auditului și, prin urmare, Curtea a testat punerea în aplicare a politicilor și procedurilor anterioare. A se vedea, de asemenea, punctul 41.

CASETA 4

EXEMPLE DE DECLARAȚII DE INTERESE SIGILATE CARE NU AU FOST EVALUATE DE ECHA

ο Un membru al personalului care deținea o funcție importantă în cadrul agenției a declarat închirierea unui apartament către una dintre societățile care avea un număr mare de cereri depuse.

ο Un membru al personalului care deținea o funcție importantă în cadrul agenției a declarat că a ocupat un loc de muncă în cadrul unei societăți de mari dimensiuni care avea depuse numeroase cereri; aceste cereri erau tratate de unitatea în care membrul respectiv își desfășura activitatea.

ο Un membru al personalului cu o experiență redusă în cadrul agenției a declarat că a lucrat anterior în cadrul unor proiecte finanțate de o societate care deținea un număr mare de cereri aflate în așteptarea deciziei din partea ECHA, precum și faptul că soția sa își desfășura activitatea în cadrul aceleiași societăți.

23


49. Membrii permanenți ai Camerei de recurs au obligația de a completa declarații anuale de interese. Membrii supleanți și membrii suplimentari ai Camerei de recurs au obligația de a completa declarații anuale de interese și de a prezenta declarații specifice de interese înainte să le fie repartizat un caz anume.

50. Responsabilitatea privind examinarea declarațiilor de interese și tratarea situațiilor de conflict de interese le revine Secretariatului și președintelui. Nu există însă nicio procedură oficială în acest sens și nicio consemna-re documentară a controalelor care se efectuează atunci când Camera de recurs își începe activitatea cu privire la un caz anume și se acordă o credibilitate totală declarațiilor întocmite de membrii permanenți ai Camerei de recurs.

51. Curtea a constatat că informațiile de care dispune Camera de recurs pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la existența sau la inexistența unui conflict de interese sunt insuficiente. Sunt disponibile informații doar referitor la societatea care depune contestația, dar nu și referitor la toate societățile care au un interes direct în cazul unei contestații [de exemplu, societatea care (co)solicită înregistrarea unei substanțe chimice].

52. Declarațiile de interese ale membrilor Camerei de recurs nu prezintă detaliile tuturor substanțelor și ale tuturor cazurilor de care a fost legată activitatea profesională a acestor membri anterior angajării lor în cadrul ECHA (a se vedea caseta 5).

CASETA 5

EXEMPLU DE GESTIONARE INADECVATĂ A SITUAȚIILOR DE CONFLICT DE INTERESE ÎN CADRUL CAMEREI DE RECURS A ECHA

Doi membri ai Camerei de recurs au declarat că dețineau participații și/sau că desfășurau activități profesionale în domeniul care face obiectul regulamentului REACH25. Cu toate acestea, politicile și procedurile existente nu îi împiedică să execute sarcini care le sunt alocate în legătură cu cazuri având legături anterioare sau curente cu aceștia.

25 De exemplu, asistență acordată în vederea înregistrării unor substanțe chimice, consultanță generală acordată în legătură cu regulamentul REACH.

24


MODUL ÎN CARE INTERESELE DECLARATE SUNT EVALUATE ȘI GESTIONATE NU ESTE ÎNTOTDEAUNA ADECVAT

53. Conform orientărilor OCDE, organizațiile ar trebui să furnizeze o descri-ere clară a circumstanțelor și a relațiilor care pot duce la o situație de conflict de interese26. Declararea eventualelor interese este de datoria fiecărei persoane în parte. Procesul administrativ al organizației nu ar trebui decât să asigure că informațiile aduse la cunoștință sunt evaluate în mod corespunzător și sunt actualizate în mod constant. Politicile și procedurile pe baza cărora sunt tratate situațiile de conflict de interese ar trebui să specifice în mod clar măsurile de soluționare: de exemplu, eliminarea interesului, restricționarea accesului la anumite informații, transferul funcționarului într-o funcție care nu este susceptibilă să dea naștere la conflicte de interese, demisia funcționarului din funcția con-flictuală cu caracter privat incompatibil etc.

PROCESUL DE EVALUARE A CONFLICTELOR DE INTERESE ÎN CAZUL MEMBRILOR CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE NU ESTE DOCUMENTAT ÎN MOD CORESPUNZĂTOR

54. În toate agențiile selectate, examinarea declarațiilor de interese ale mem-brilor Consiliului de administrație și deciziile luate în acest context nu sunt consemnate documentar în mod adecvat.

NU SE UTILIZEAZĂ ÎNTOTDEAUNA INFORMAȚIILE DISPONIBILE

55. Agențiile selectate nu se folosesc întotdeauna de informațiile care le stau la dispoziție sau care le-au fost furnizate de persoanele în cauză (CV-uri, declarații anterioare de interese, informații în mass-media) pen-tru a verifica declarațiile de interese. În urma auditului, s-a identificat un număr de cazuri în care o simplă verificare a informațiilor de acest gen ar fi revelat existența unor probleme (a se vedea caseta 6).

26 Gestionarea conflictelor de interese în administrația publică: Orientările OCDE și experiențele din diferite țări în acest domeniu, pp. 28-30.

25


LIPSA UNOR CRITERII CLARE DE APRECIERE ȘI APLICAREA NEUNIFORMĂ A ACESTORA

56. În cadrul ECHA, cu toate că politica27 prevede obligația de a declara toate interesele care pot cauza eventual un conflict, nu sunt abordate în mod special situațiile care pot apărea ca urmare a intereselor financiare cu-rente, a locurilor de muncă anterioare, a consultanței acordate în trecut și a activităților similare. Spre deosebire de EMA și EFSA, în cadrul ECHA nu sunt definite interesele care sunt incompatibile cu rolul persoanei și nu sunt stabilite măsurile care se iau pentru reducerea celor mai frecvent întâlnite riscuri. Prin urmare, evaluarea situațiilor de conflict de interese depinde de raționamentul persoanei care este responsabilă de această evaluare.

27 Politica de gestionare a conflictelor de interese potențiale (MB/45/2011/D), adoptată de Consiliul de administrație la 30 septembrie 2011.

CASETA 6

EXEMPLE DE CAZURI ÎN CARE INFORMAȚIILE CARE ERAU DISPONIBILE NU AU FOST UTILIZATE PENTRU A SE ANALIZA DECLARAȚIILE DE INTERESE

În cazul EMA și al EFSA, declarațiile ulterioare de interese ale anumitor experți conțineau unele neconcordanțe clare în comparație cu declarațiile anterioare de interese ale acestora. Agențiile nu au solicitat întotdeauna clarificări din partea experților respectivi.

În cazul ECHA, unul dintre angajați nu a declarat toate locurile de muncă anterioare pe care le-a deținut în ul-timii cinci ani, așa cum prevede politica agenției. O simplă verificare a declarației de interese în raport cu CV-ul angajatului în cauză ar fi revelat această omisiune.

În cazul EMA, agenția a constatat că un membru al Comitetului științific al acesteia se afla într-o situație de conflict de interese, în cauză aflându-se interesele sale private. EMA a ajuns la concluzia că expertul în cauză nu putea îndeplini rolul de membru al Comitetului științific. În ciuda acestui fapt, expertul a continuat să ia parte la reuniunile Comitetului științific și a fost numit încă o dată de Comisia Europeană pentru un nou mandat de trei ani. Declarația actualizată de interese a acestui expert nu mai făcea nicio mențiune la interesele legate de organizația respectivă. Informațiile declarate erau în neconcordanță cu analiza anterioară a declarației și cu CV-ul publicat.

26


CASETA 7

EXEMPLE DE EVALUĂRI DISCUTABILE ALE CONFLICTULUI DE INTERESE ÎN CADRUL EFSA, DIN CAUZA LIPSEI DE CLARITATE

Roluri contradictorii ale experților științifici: de susținători și de evaluatori ai unuia și aceluiași concept

În cadrul EFSA, cea mai mare parte a membrilor unui organism științific din cadrul agenției au fost în trecut susținători ai unui anumit concept (în lucrări publicate anterior, prin participarea la anumite ateliere sau grupuri de experți etc.) care a făcut apoi obiectul examinării de către organismul științific respectiv.

Într-un alt caz, doi experți ai EFSA furnizau consultanță unei organizații private cu privire la un anumit concept, examinând, concomitent, același concept în calitatea lor de membri ai organismului științific din cadrul EFSA.

În ambele cazuri, EFSA a concluzionat că nu era vorba de niciun conflict de interese.

Lipsa de uniformitate în ceea ce privește tratarea conflictului de interese

În cadrul EFSA, un anumit conflict de interese rezultat ca urmare a calității de membru în cadrul unei organizații nonprofit active la nivel mondial, finanțată în principal de sectorul agroalimentar și implicată pe scară largă în activitățile EFSA, a fost tratat în mod diferit pentru membrii Consiliului de administrație, pe de o parte, și pentru experți, pe de altă parte.

În cazul Consiliului de administrație al EFSA, doi dintre membri au renunțat la funcțiile pe care le dețineau în sânul organizației, în urma criticilor apărute în mass-media cu privire la existența unui conflict de interese.

În schimb, există în continuare șase experți care au legătură cu această organizație (de exemplu, membri ai Consiliului de administrație, membri ai comitetelor științifice).

57. Criteriile pentru evaluarea conflictului de interese în cazul experților științifici din cadrul EFSA sunt lipsite de claritate, ceea ce conduce, în unele ocazii, la evaluări discutabile, așa cum se demonstrează în caseta 7.

27


58. În opinia Curții, dintre agențiile selectate, EMA dispune de criteriile cele mai clare de evaluare pentru experți. Anexa VI ilustrează bunele practici aplicate în cadrul EMA pentru evaluarea situațiilor celor mai tipice în cazul experților, pentru fiecare stipulându-se, de asemenea, în mod clar care sunt consecințele sub forma restricțiilor (dacă este cazul) aplicate activităților în cadrul agenției ale expertului în cauză. Curtea a identificat totuși cazuri în care aceste criterii nu au fost aplicate în mod adecvat (a se vedea caseta 8).

59. Conform recomandărilor exprimate în orientările OCDE, orice politică pri-vind conflictele de interese ține cont de riscul specific aferent anumitor categorii de persoane. Aceste orientări prevăd că organizațiile trebuie să identifice situațiile relevante de conflict de interese și să pună în aplicare măsurile necesare pentru a limita riscurile conexe28.


CASETA 8

EXEMPLE DE EVALUARE NEADECVATĂ A RISCURILOR ÎN CAZUL MEMBRILOR COMITETULUI ȘTIINȚIFIC DIN CADRUL EMA

Unui număr de doi experți li s-a atribuit în mod greșit nivelul de risc cel mai redus de către EMA, deși în trecut fuseseră angajații unor societăți farmaceutice ale căror activități ar fi trebuit să le atragă atribuirea nivelului de risc cel mai ridicat, conform politicii agenției privind conflictele de interese. Aceste interese ar fi trebuit să aibă drept efect restricționarea participării la activitățile comitetului. Nivelurile de risc nu au fost ridicate de EMA decât mai târziu, când au început să se lanseze noi proiecte de politici.

Un expert a fost, până în august 2007, consultant pentru mai multe societăți farmaceutice. Conform noii politici privind conflictele de interese, evaluarea acestui expert ar fi trebuit să conducă la aplicarea unor restricții la nivel de produs sau de societate în cazul implicării specifice pe un anumit produs sau pe produse încrucișate (de exemplu, controlul calității unui număr de medicamente). Cu toate acestea, EMA nu a solicitat informații suplimentare din partea expertului și a apreciat, în mod greșit, că declarația nu necesita restricții.

28


CASETA 9

EXEMPLE DE POLITICI INCONSECVENTE SAU INCOMPLETE

EMA

Angajații agenției nu sunt autorizați să dețină interese financiare sau dreptul asupra unui brevet, în schimb mem-brii familiei acestora beneficiază de această autorizație. În cazul unei anumite categorii de personal (de exemplu, secretarul științific al Comitetului științific), interesele deținute de membrii familiei nu conduc la impunerea unor restricții în ceea ce privește implicarea angajatului în cauză în activități care au legătură cu un produs dat. Interesele directe (de exemplu, interesele financiare curente) ale membrilor gospodăriei nu sunt luate în considerare atunci când se stabilește nivelul acceptabil de participare a experților la activitățile agenției, chiar și în situația în care soțul sau soția unui membru al Comitetului științific deține o participație semnificativă într-o societate farmaceutică.

În cazul existenței unor locuri de muncă anterioare în cadrul unor societăți farmaceutice, restricțiile aplicate experților (de exemplu, membrilor Comitetului științific) sunt mai puțin stricte decât cele aplicate membrilor per-sonalului în aceleași circumstanțe, cu toate că experții joacă un rol mai important în procesul științific al agenției.

Înainte de numirea unui șef/membru al echipei responsabile de un produs instituite pentru acordarea autorizației de introducere pe piață inițială pentru medicamente de uz uman sau de numirea unui manager de proiect pentru acordarea autorizației de introducere pe piață inițială pentru medicamente de uz veterinar, EMA verifică dacă există sau nu un conflict de interese. În schimb, nu există o procedură echivalentă pentru membrii Comitetului științific atunci când sunt numiți (co)raportori.

Restricțiile care se aplică experților atunci când aceștia sau organizația lor primesc un grant din partea industriei farmaceutice nu sunt adecvate. De exemplu, unei persoane care este în prezent beneficiar al unui grant din partea unei societăți nu i se interzice să fie (co)raportor pentru medicamentul introdus pe piață de societatea în cauză.

EFSA

În ceea ce privește EFSA, este obligatoriu ca interesele deținute de membrii familiei sau de rude care fac parte din aceeași gospodărie sau care se află în grija membrilor gospodăriei să fie făcute cunoscute în declarațiile de interese29. Spre deosebire de EMA, politica EFSA nu clarifică care sunt interesele permise pentru rudele de grad apropiat și ce restricții trebuie aplicate.

29 Implementing Act to the Policy on Declarations of Interest — Guidance document on Declarations of Interest (Norme de aplicare a Politicii cu privire la declarațiile de interese – Document de orientare cu privire la declarațiile de interese) (8 septembrie 2009), în vigoare până la 21 februarie 2012.

60. Totuși, în anumite cazuri, politicile și procedurile aplicate de agențiile selectate conțin lacune sau disparități evidente între nivelul de risc real sau perceput al unui conflict de interese și nivelul restricțiilor impuse și al măsurilor luate pentru a reduce riscurile (a se vedea caseta 9).

29


NU EXISTĂ ÎNTOTDEAUNA POLITICI ȘI PROCEDURI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACORDAREA DE CADOURI SAU DE INVITAȚII SAU, DACĂ EXISTĂ, ELE SUNT INCOMPLETE

61. ECHA și EMA au emis o serie de orientări în ceea ce privește cadourile și invitațiile. În cazul ECHA, politicile și procedurile se aplică exclusiv personalului, nu și membrilor comitetelor, ai forumului și ai Consiliului de administrație. EFSA dispune de o politică privind invitațiile, dar care se adresează doar personalului. AESA nu dispune de propria politică privind cadourile și invitațiile, dar face trimitere, în cazul personalului, la orientările Comisiei în materie. Conform orientărilor OCDE, politicile privind conflictele de interese ar trebui să acopere și conflictele care pot apărea ca urmare a acordării oricărui tip de cadou30.

NU EXISTĂ POLITICI ȘI PROCEDURI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ABUZUL DE ÎNCREDERE SAU LIPSESC CRITERII DE APRECIERE OBIECTIVE

62. Pol i t ic i le ș i procedur i le pr iv ind abuzul de încredere se referă la circumstanțele în care o persoană nu își îndeplinește, în mod deliberat sau din neglijență, obligațiile de a declara în mod integral și în timp util interesele care îi pot afecta independența. Aceste politici și proceduri ar trebui să definească cu claritate consecințele pe care le poate atrage nedeclararea intereselor, precum și sancțiunile care vor fi aplicate.

63. Statutul funcționarilor prevede că instituția trebuie să ia măsurile care se impun în cazul în care un funcționar, în exercitarea atribuțiilor sale, nu soluționează o eventuală problemă legată de un conflict de interese. Cu toate acestea, statutul nu stabilește măsurile și sancțiunile specifice care trebuie adoptate sau aplicate funcționarilor care încalcă obligațiile de a declara un conflict de interese.

64. Agențiile selectate nu dispun de politici și proceduri privind abuzul de încredere care să vizeze în mod specific cazurile în care membrii per-sonalului nu declară toate interesele care pot prezenta relevanță (de exemplu, interesele membrilor familiei, interese financiare etc.). În plus, EMA și AESA nu dispun de politici și proceduri privind abuzul de încre-dere care să se aplice membrilor consiliilor de administrație, experților și membrilor Comisiei de apel (doar în cazul AESA).

65. ECHA a introdus, în cadrul noii sale politici privind gestionarea con-flictelor de interese potențiale (adoptată la 30 septembrie 2011)31, noi dispoziții generale referitoare la abuzul de încredere pentru personal, experți , membrii Consiliului de administrație și membrii Camerei de recurs.


31 Policy for Managing Potential Conflicts of Interests (Politica de gestionare a conflictelor de interese potențiale) (MB/45/2011/D), adoptată de Consiliul de administrație la 30 septembrie 2011.

30


66. EFSA dispune, în politica sa privind declarațiile de interese, de prevederi referitoare la abuzul de încredere pentru experții care fac parte din gru-puri/comitete științifice32. Neîndeplinirea în mod integral și în timp util a obligațiilor de a declara interesele va fi considerată ca un „abuz de în-credere prima facie”33 comis față de agenție și va atrage măsurile care se impun, mergând chiar până la concediere. În schimb, politica nu include sancțiuni echivalente pentru membrii Consiliului de administrație, pentru experții din cadrul grupurilor de lucru sau pentru personalul agenției.

67. În două cazuri, EFSA a lansat proceduri de abuz de încredere, care s-au soldat cu demisia experților respectivi din grupurile științifice. În aceste două cazuri, EFSA a examinat activitățile științifice la care au contri-buit experții în cauză. Scopul examinării era de a aprecia influența și contribuția experților respectivi la rezultatul sau la decizia științifică fi-nală și de a determina dacă conflictul de interese a condus la favorizare. Procedurile nu conțineau însă criterii clare și obiective cu ajutorul căro-ra să se stabilească circumstanțele care ar conduce la impunerea unor sancțiuni, ca, de exemplu, concedierea membrului în cauză din grupul/comitetul științific.

68. Orientările OCDE enumeră o mare varietate de consecințe: sancțiuni disciplinare și urmărire penală, la care se adaugă și anularea deciziilor și a contractelor „viciate”. Nedivulgarea unui conflict de interese este în general considerată o încălcare gravă, care conduce la sancțiuni disci-plinare sau chiar penale în anumite țări34.

AR TREBUI SĂ SE ADUCĂ AMELIORĂRI TRANSPARENȚEI INTERESELOR DECLARATE ȘI A PROCESELOR DECIZIONALE CU IMPLICAȚII ȘTIINȚIFICE

69. Cerința privind transparența în procesul decizional și în tratarea con-flictelor de interese este prevăzută în regulamentele de instituire ale agențiilor selectate, precum și în politicile și procedurile fiecărei agenții (cu excepția AESA) pentru gestionarea conflictelor de interese. Cerințele legale și practicile în ceea ce privește transparența variază de la o agenție la alta, în rândul agențiilor selectate, ele fiind prezentate sintetizat în anexele IV și VII.

70. Orientările OCDE definesc transparența ca fiind unul dintre principiile fundamentale necesare pentru tratarea situațiilor de conflicte de inte-rese35. Conform acestui principiu, trebuie să existe înregistrări clare ale declarațiilor de interese private și ale modalităților de soluționare a con-flictelor, astfel încât organizația să aibă capacitatea de a demonstra că un conflict anume a fost identificat și gestionat în mod corespunzător.

32 Normele EFSA de aplicare a Politicii cu privire la declarațiile de interese – Document de orientare cu privire la declarațiile de interese (8 septembrie 2009), în vigoare până la 21 februarie 2012.

33 Idem.


35 Gestionarea conflictelor de interese în administrația publică: Orientările OCDE și experiențele din diferite țări în acest domeniu, pp. 16, 26 și 31.

31


TRANSPARENȚA ÎN CAZUL DECLARAȚIILOR ANUALE DE INTERESE

71. AESA nu solicită completarea niciunor declarații de interese. Celelalte trei agenții selectate fac publice declarațiile anuale de interese ale perso-nalului cu funcții executive (directorul executiv), ale experților științifici (membrii comitetelor și ai comisiilor științifice și cei ai grupurilor de lucru), precum și ale membrilor consiliilor de administrație.

TRANSPARENȚA ÎN CAZUL DECLARAȚIILOR SPECIFICE DE INTERESE

72. Toate agențiile selectate publică, pe site-urile lor internet, procesele-verbale ale reuniunilor Consiliului de administrație. EFSA merge chiar mai departe, difuzând înregistrări le audio ale reuniunilor Consil iului de administrație. Procesele-verbale nu conțin însă nicio informație în legă-tură cu evaluarea conflictelor de interese.

73. În plus, EFSA și ECHA publică, pe site-urile lor internet, și procesele-verbale ale reuniunilor grupurilor și comitetelor științifice. Declarațiile spe-cifice de interese prevăzute de politica EFSA (a se vedea punctul 43) nu sunt făcute publice, însă în procesele-verbale ale reuniunilor sunt incluse o serie de concluzii concise privind evaluarea conflictelor de interese, iar aceste procese-verbale sunt publicate pe site-ul EFSA. Aceste concluzii fac referire la conflictul de interese identificat și la măsurile adoptate (de exemplu, atribuirea calității de observator fără drept de vot, excluderea de la discuțiile pe o anumită temă, excluderea de la activitățile comisiei/grupului de lucru etc.). AESA publică procesele-verbale ale reuniuni-lor organelor consultative referitoare la activitățile cu implicații pentru adoptarea normelor. În schimb, procesele-verbale ale reuniunilor care ar putea să includă evaluări ale eventualelor conflicte de interese ale personalului și ale experților, din cadrul agenției, implicați în activități de stabilire a normelor, de standardizare și de certificare, nu fac obiectul publicării. EMA nu face publice procesele-verbale ale reuniunilor orga-nismelor științifice, care ar putea să cuprindă evaluări ale conflictelor de interese.

TRANSPARENȚA ÎN CAZUL PROCESULUI DECIZIONAL CU IMPLICAȚII ȘTIINȚIFICE

74. Gradul de transparență în cadrul procesului decizional cu implicații științifice variază de la o agenție la alta, în rândul agențiilor selectate. Unele dintre diferențele care există apar ca urmare a domeniului spe-cific de competență aferent fiecărei agenții selectate, a nivelului de confidențialitate cerut și a normelor interne și a regulamentului intern.

32


75. Regulamentul de instituire al EFSA și regulamentul intern cu privire la operațiile Comitetului științific, ale grupurilor științifice și ale grupuri-lor de lucru permit invitarea observatorilor la reuniunile experților. Cu toate acestea, ordinea de zi a reuniunilor grupurilor de lucru din cadrul EFSA nu se publică în prealabil. În plus, nu se fac publice nici rezultatele acestor grupuri. Această lipsă a caracterului public restrânge posibilitățile observatorilor de a urmări reuniunile în cauză.

76. Au fost identificate mai multe carențe în ceea ce privește procesele-verbale publicate ale reuniunilor experților (ECHA, EFSA), aceste carențe afectând în mod negativ transparența activităților derulate de aceștia:

— procesele-verbale publicate nu conțin întotdeauna detalii cu privire la chestiunile de pe ordinea de zi sau la tematicile care sunt afectate de interesele declarate;

— prezentarea unor informații limitate cu privire la dezbaterile deru-late sau la concluziile atinse în cadrul reuniunilor.

ESTE NECESARĂ INTENSIFICAREA FORMĂRII CU PRIVIRE LA CONFLICTELE DE INTERESE

77. ECHA are la dispoziție două tipuri de formare care tratează despre ges-tionarea conflictelor de interese:

— cursul de formare „Etică și conduită la locul de muncă” cuprinde informații generale referitoare la obligațiile personalului în ceea ce privește conflictele de interese, integritatea, politica privind cado-urile și alte teme care prezintă relevanță pentru codul de conduită. Cursul este facultativ pentru toți membrii personalului, iar partici-parea la acesta a fost limitată;

— cursul de formare „Declarațiile personalului și orientări în acest do-meniu” cuprinde informații mai detaliate referitoare la declarațiile de interese, politica privind cadourile și alte aspecte ce țin de po-liticile și procedurile privind conflictele de interese. Cursul este obligatoriu, însă Curtea nu a fost în măsură să stabilească gradul de participare la acesta.

78. EMA și EFSA organizează sesiuni de formare privind conflictele de inte-rese destinate nou-veniților (membri ai personalului), ceea ce permite diseminarea de orientări cu privire la interesele care trebuie declarate și la conflictele de interese.

33


79. AESA oferă cursuri de formare nou-veniților (membri ai personalului) doar cu privire la etică și la prevederi conexe din Statutul funcționarilor, dar nu și cu privire la conflictul de interese propriu-zis.

80. Orientările OCDE fac referire în mod explicit la formare ca la o modalitate ce poate fi utilizată pentru a oferi exemple practice și pentru a propune măsuri concrete care să fie adoptate pentru identificarea și soluționarea unor situații de conflicte de interese36.

ÎNCETAREA ACTIVITĂȚII ÎN CADRUL AGENȚIILOR – MIGRAREA ANGAJAȚILOR ÎNTRE SECTORUL PUBLIC ȘI CEL PRIVAT (REVOLVING DOORS) ȘI „INFORMAȚIILE DIN INTERIOR”

81. Atunci când funcționarii sau experții își încetează activitatea în cadrul administrației publice pentru a lucra în sectorul privat, există riscul ca aceștia să abuzeze de poziția lor, folosind „informațiile din interior” do-bândite în decursul exercitării funcțiilor publice în avantajul societății private căreia i s-au alăturat. Negestionate în mod adecvat, aceste riscuri pot submina încrederea populației în organizații. Migrarea personalului cu funcții esențiale între sectorul public și cel privat este cunoscută sub numele de fenomen „revolving doors” (fenomenul „ușilor turnante”).

82. Obligațiile funcționarilor și ale celorlalți agenți ai UE după încetarea ra-porturilor de muncă sunt stabilite în Statutul funcționarilor: „Funcționarul care dorește să exercite o activitate profesională, remunerată sau nu, în ter-men de doi ani de la data încetării raporturilor de muncă, notifică instituția cu privire la aceasta”37. În împrejurări speciale, astfel cum se prevede la articolul 16 din Statutul funcționarilor, instituția sau agenția UE în cauză pot chiar interzice exercitarea respectivei activități. Responsabilitatea cu privire la prezentarea informațiilor postangajare este responsabilita-tea individuală a fiecărei persoane în parte. Potrivit Orientărilor OCDE, această responsabilitate ar trebui comunicată în mod clar persoanelor și ar trebui pusă în evidență în formalitățile de angajare38.


37 Articolul 16 din Statutul funcționarilor Comunităților Europene și articolele 11, 54 și 81 din Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților.

38 Gestionarea conflictelor de interese în administrația publică: Orientările OCDE și experiențele din diferite țări în acest domeniu, pp. 29 și 30.

34


83. OCDE a publicat, de asemenea, orientări specifice referitoare la chestiuni postangajare și la soluții și parametri de comparație39. Conform acestor orientări, principalele conflicte de interese postangajare apar în urmă-toarele situații în care funcționarii publici:

— încearcă să obțină un nou loc de muncă în alt sector decât cel al administrației publice;

— sunt implicați în activități de lobby pe lângă instituțiile publice;

— „trec de cealaltă parte” în cadrul aceluiași proces și

— fac uz de „informații din interior”.

84. Orientările OCDE subliniază faptul că negocierea în vederea obținerii unui nou loc de muncă de către un funcționar public înainte de încetarea activității în administrația publică este în general considerată a constitui o situație de conflict de interese40.

85. Experții, membrii Consiliului de administrație și membrii externi ai Co-misiei de apel/Camerei de recurs nu intră sub incidența dispozițiilor din Statutul funcționarilor, astfel încât prevederile postangajare nu li se aplică, existând limitări legale în ceea ce privește impunerea față de aceștia a unor astfel de obligații. Politicile și procedurile utilizate în vederea gestionării situațiilor de conflict de interese în cadrul agențiilor selectate nu prevăd nicio obligație și nicio restricție în ceea ce privește perioada postangajare.

86. Prevederi referitoare la postangajare există în cadrul normelor de apli-care a Statutului funcționarilor adoptate de agențiile selectate pentru reglementarea, printre altele, a activităților exterioare, aceste norme fiind similare cu cele adoptate de Comisie. EFSA a adoptat, la sfârșitul anu-lui 2010, propriile norme de aplicare cu privire la postangajare.

39 Angajarea în sectorul privat după ocuparea unui post în sectorul public: bune practici în vederea prevenirii conflictelor de interese.


35


CASETA 10

EXEMPLU DE CARENȚE LEGATE DE EVALUAREA ACTIVITĂȚILOR POSTANGAJARE

În ceea ce privește EFSA, Ombudsmanul European a anchetat un caz, survenit în 2008, de migrare a unui angajat din sectorul public în cel privat41. Conform afirmațiilor Ombudsmanului din proiectul de recomandări,

(a) EFSA ar trebui să comunice în mod clar faptul că simpla negociere a unui nou loc de muncă (în cazul migrării din sectorul public în cel privat) de către membrii personalului care intenționează să își înceteze activitatea în cadrul agenției poate să constituie un conflict de interese. Concluzia Ombudsmanului în acest sens a fost că astfel de negocieri pot conduce deja la un conflict de interese;

(b) EFSA nu a respectat normele procedurale relevante și nu a procedat la o evaluare suficient de riguroasă a conflictului de interese generat ca urmare a migrării unui angajat la o societate care activa în domeniul de competență al EFSA.

41 Proiecte de recomandări ale Ombudsmanului European privind ancheta acestuia cu privire la plângerea 775/2010/ANA împotriva Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, document publicat pe site-ul Ombudsmanului European, 7 decembrie 2011.

87. Agențiile selectate le impun angajaților lor să completeze o cerere de autorizare a exercitării unei anumite activități după încetarea raporturilor de muncă cu agenția în cadrul căreia sunt angajați. Cu toate acestea, nu există norme și criterii cu privire la modul în care ar trebui examinate aceste cereri și cu privire la modul de determinare a acelor activități postangajare care ar trebui să fie considerate incompatibile cu rolul lor anterior în cadrul agenției respective.

88. În general, agențiile selectate nu au efectuat analize riguroase cu privire la cazurile postangajare, astfel încât să anticipeze și să prevină situațiile de conflicte de interese datorate migrării funcționarilor publici în sec-torul privat. În caseta 10 se prezintă un exemplu de astfel de carențe.

36


89. Curtea a concluzionat că niciuna dintre agențiile selectate nu a gestio-nat în mod adecvat situațiile de conflict de interese. Au fost identificate mai multe deficiențe cu diverse grade de gravitate în cadrul politicilor și procedurilor specifice fiecărei agenții, precum și în ceea ce privește punerea lor în aplicare (a se vedea tabelul).

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

TABEL

IMAGINE DE ANSAMBLU ASUPRA GESTIONĂRII DE CĂTRE AGENȚIILE SELECTATE A SITUAȚIILOR DE CONFLICT DE INTERESE1

Experți Membri ai personalului

Consiliul de administrație

Comisia de apel/Camera de recurs

AESA

ECHA

EFSA Nu se aplică

EMA Nu se aplică

Legendă

Gestionarea situațiilor de conf lic t de interese nu este adec vată, deoarece nu există polit ici și proceduri la nivelul agenției în cauză

Gestionarea situațiilor de conf lic t de interese nu este adec vată, deoarece există def iciențe semnif icative în cadrul polit icilor și procedurilor de la nivelul agenției în cauză și/sau în ceea ce pr ivește punerea acestora în aplicare

Gestionarea situațiilor de conf lic t de interese nu este adec vată, deoarece există def iciențe în cadrul polit icilor și procedurilor de la nivelul agenției în cauză și/sau în ceea ce pr ivește punerea acestora în aplicare

Gestionarea situațiilor de conf lic t de interese este adec vată

Nu se aplică, întrucât agenția în cauză nu are o comisie de apel/cameră de recurs Nu se aplică

1 A se vedea punctele 15-23 (Sfera și abordarea auditului).

37


90. Dintre agențiile selectate, EMA și EFSA au elaborat politicile și procedurile cele mai avansate pentru gestionarea conflictelor de interese. Politicile și procedurile ECHA sunt incomplete și mai puțin precise, în timp ce AESA nu dispune deloc de astfel de politici și proceduri.

AESA ar trebui să elaboreze politici și proceduri cuprinzătoare la nivelul agenției pentru gestionarea conflictelor de interese. ECHA ar trebui să aducă îmbunătățiri politicii sale prin introducerea unor criterii clare de apreciere și de evaluare a intereselor declarate. Toate agențiile selec-tate ar trebui (să stabilească sau) să dezvolte în continuare politici și proceduri privind conflictele de interese care să fie eficace în abordarea riscurilor specifice cu care se confruntă.

RECOMANDAREA 1

91. Agențiile selectate nu dispun de politici și proceduri adecvate pen-tru a identifica un conflict de interese înainte de numirea în funcție a unui candidat (adică, a unui expert, a unui membru al Consiliului de administrație sau a unui membru al Comisiei de apel/Camerei de recurs).

În cadrul agențiilor selectate, ar trebui să se procedeze la o verif icare meticuloasă a candidaților, înainte de numirea lor în funcție, în vederea depistării unui eventual conflict de interese. Ar trebui să se instituie măsuri de limitare a riscurilor în cazul în care se ia o decizie de numire în condițiile în care este cunoscut faptul că există un conflict de interese.

RECOMANDAREA 2

92. Conflictele de interese care pot apărea în conexiune cu sarcinile care sunt externalizate de AESA și EMA se află în afara controlului direct al agențiilor respective și nu sunt monitorizate în mod adecvat.

AESA și EMA ar trebui să instituie politici și proceduri prin intermediul cărora să se poată asigura că entitățile care execută sarcini externali-zate gestionează în mod comparabil situațiile de conflict de interese.

RECOMANDAREA 3

38


93. Pentru a gestiona eventualele conflicte de interese care pot apărea în cursul exercitării unei activități în cadrul uneia dintre agențiile selectate, este necesar să se adopte un număr de diferite măsuri, declarațiile de interese jucând un rol esențial printre acestea. S-au constatat deficiențe la nivelul tuturor agențiilor selectate în ceea ce privește aprecierea aces-tor declarații și gestionarea situațiilor de conflict de interese, în special absența unor criterii clare de apreciere și/sau aplicarea inconsecventă a acestora. În cazul ECHA, s-au constatat deficiențe semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor și procedurilor pentru mem-brii personalului și pentru Camera de recurs.

Agențiile selectate ar trebui să stabilească criterii clare și obiective pentru aprecierea declarațiilor de interese și ar trebui să le aplice cu consecvență, apelând la toate informațiile care le stau la dispoziție. În plus, ECHA ar trebui să aducă îmbunătățiri semnificative la nivelul pune-rii în aplicare a politicilor și procedurilor privind conflictele de interese pentru membrii personalului și pentru membrii Camerei de recurs.

RECOMANDAREA 4

94. Dintre agențiile selectate, doar EMA dispune de o politică privind cado-urile și invitațiile care se aplică la nivelul întregii agenții.

AESA, ECHA și EFSA ar trebui să instituie politici și proceduri privind cadourile și invitațiile care să se aplice la nivelul întregii agenții.

RECOMANDAREA 5

95. Agențiile selectate nu dispun de politici și proceduri adecvate privind abuzul de încredere care să se aplice la nivelul întregii agenții.

Agențiile selectate ar trebui să elaboreze politici și proceduri clare, transparente și coerente privind abuzul de încredere care să se aplice la nivelul întregii agenții.

RECOMANDAREA 6

39


96. Problema transparenței în ceea ce privește publicarea declarațiilor anuale de interese este tratată în mod corespunzător de toate agențiile selec-tate, cu excepția AESA. În schimb, agențiile selectate nu sunt la fel de transparente în ceea ce privește publicarea intereselor declarate în cursul reuniunilor Consiliului de administrație și ale organismelor științifice sau a celor făcute cunoscute în contextul procesului decizional cu implicații științifice.

Agențiile selectate ar trebui să facă publice în integralitate interesele declarate în cursul reuniunilor și în contextul procesului decizional cu implicații științif ice. AESA ar trebui să instituie un sistem de declarații de interese și ar trebui să asigure transparența prin publicarea acestora pe site-ul său internet.

RECOMANDAREA 7

97. Toate agențiile selectate au oferit cursuri de formare privind conflictele de interese, dar, în cazul ECHA și al AESA, s-au constatat deficiențe cu diverse grade de gravitate.

Agențiile selectate ar trebui să ofere cursuri de formare exhaustive și obligatorii cu privire la conflictele de interese. În special, AESA ar trebui să instituie cursuri de formare specializate privind conflictele de interese, iar aceste cursuri ar trebui să se adreseze tuturor părților interesate (de exemplu, membrilor personalului, membrilor Consiliului de administrație și membrilor Comisiei de apel).

RECOMANDAREA 8

98. În urma auditului Curții, s-au identificat un număr de deficiențe sem-nificative în ceea ce privește politicile și procedurile postangajare ale agențiilor selectate:

(a) inex i s tența unor preveder i re fe r i toare la r i scur i le asoc iate activităților pe care le pot exercita postangajare experții, membrii Consiliului de administrație și cei ai Comisiei de apel/Camerei de recurs;

(b) absența unor criterii obiective referitor la acele situații care pot constitui un conflict de interese;

(c) negocierea în vederea obținerii unui nou loc de muncă nu este una dintre situațiile acoperite de politicile și procedurile aplicate în prezent în cadrul agențiilor.

40


Agențiile selectate, în coordonare cu toate organismele împuternicite să facă numiri, ar trebui să abordeze problema chestiunilor postangajare.

RECOMANDAREA 9

99. La nivelul UE nu există un cadru de reglementare cuprinzător privind conflictele de interese, care să asigure existența unor cerințe minime comparabile cu privire la independență și la transparență aplicabile tu-turor agențiilor UE și tuturor actorilor-cheie care au un rol determinant în ceea ce privește strategia, operațiunile și procesul decizional al acestora.

Organele legislative ale UE, eventual după consultarea altor instituții ale Uniunii, ar putea să aibă în vedere dezvoltarea în continuare a ca-drului de reglementare de la nivelul UE pentru gestionarea situațiilor de conflict de interese, luând ca punct de plecare orientările OCDE și cele mai bune practici existente.

Toate instituțiile și organismele descentralizate ale UE ar putea să exa-mineze dacă recomandările formulate în atenția agențiilor selectate li se aplică sau prezintă relevanță pentru ele.

RECOMANDĂRILE 10 ȘI 11

Prezentul raport a fost adoptat de Camera IV, condusă de domnul Louis GALEA, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 5 septembrie 2012.

Pentru Curtea de Conturi

Vítor Manuel da SILVA CALDEIRAPreședinte

41


ANEXA I

ORGANIZAREA ȘI STRUCTURILE DE CONDUCERE ALE AGENȚIILOR SELECTATE – ECHA

Agenția Europeană pentru Produse Chimice (Helsinki)ECHA

Temeiul juridic(regulamentul de înființare)

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) și de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice

Obiective

Asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, inclusiv promovarea unor metode alternative pentru evaluarea pericolelor pe care le prezintă substanțele, și asigurarea liberei circulații a substanțelor pe piața internă, sporind totodată competitivitatea și inovația.

Asigurarea, în rândul tuturor părților interesate și al publicului, a credibilității legislației privind substanțele chimice, precum și a credibilității procesului decizional și a bazelor științifice pe care se fundamentează această legislație.

Coordonarea procesului de comunicare privind Regulamentul REACH și sprijinirea punerii în aplicare a acestuia.

Sarcini

- Să gestioneze și să implementeze aspectele tehnice, științifice și administrative aferente Regulamentului REACH.

- Să asigure coerența la nivelul Uniunii în ceea ce privește aceste aspecte.- Să furnizeze statelor membre și instituțiilor Uniunii cea mai bună consultanță științifică și tehnică posibilă

și cele mai bune orientări științifice posibile. - Să efectueze sarcini legate de clasificarea și de etichetarea substanțelor chimice, în temeiul

Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor.

Consiliul de administrație- 27 de membri din statele membre ale UE; - 6 reprezentanți din partea Comisiei, printre care 3 membri fără drept de vot, numiți pentru a reprezenta

părțile interesate; - 2 reprezentanți ai Parlamentului European.

Comisia de apel/ Camera de recurs

Camera de recurs asigură examinarea acțiunilor intentate de către orice parte interesată care este afectată de deciziile adoptate de agenție și hotărăște cu privire la aceste acțiuni. Camera de recurs este formată dintr-un președinte și din doi membri, care sunt angajați ai ECHA. De asemenea, Consiliul de administrație a numit membri supleanți și membri suplimentari ai Camerei de recurs, care nu sunt angajați ai agenției.

Comitete/grupuri; organe consultative/forumuri

- Comitetul pentru evaluarea riscurilor - Comitetul statelor membre- Comitetul pentru analiză socioeconomică- Forumul pentru schimbul de informații privind aplicarea, care coordonează o rețea de autorități de la nivel

de stat membru, responsabile de impunerea aplicării Regulamentului REACH

42


ORGANIZAREA ȘI STRUCTURILE DE CONDUCERE ALE AGENȚIILOR SELECTATE – AESA

Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (Köln)AESA


Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea Agenției Europene de Siguranță a Aviației

Obiective Menținerea unui nivel unitar ridicat de siguranță a aviației civile în Europa și garantarea funcționării și a dezvoltării corespunzătoare a siguranței aviației civile.

Sarcini

- Să emită avize și recomandări adresate Comisiei.- Să emită specificații de certificare, inclusiv coduri de navigabilitate, și mijloace acceptabile de punere în

conformitate, precum și orice alte documente de îndrumare privind aplicarea regulamentului de bază și a normelor sale de aplicare.

- Să ia decizii în ceea ce privește certificarea în materie de navigabilitate și de mediu, certificarea piloților, certificarea operatorilor aerieni, operatorii din țări terțe, inspecțiile în statele membre și investigarea întreprinderilor.

- Să efectueze inspecții de standardizare la autoritățile competente ale statelor membre.

Consiliul de administrație - 27 de membri din partea statelor membre ale UE; - 1 reprezentant al Comisiei.

Comisia de apel/ Camera de recurs

Comisia de apel are sarcina de a hotărî cu privire la căile de atac formulate împotriva deciziilor agenției. Comisia de apel este formată dintr-un președinte și din doi membri, plus supleanții acestora; membrii sunt numiți de Consiliul de administrație, dintr-o listă de candidați calificați adoptată de Comisia Europeană.

Există doi membri calificați din punct de vedere tehnic și un membru calificat din punct de vedere juridic, acesta din urmă fiind președintele Comisiei de apel. Membrii acestei comisii nu fac parte din personalul AESA.


Organul consultativ: sprijină Consiliul de administrație în activitatea acestuia și este format din organizații care reprezintă personalul din aviație (5), producătorii (5), operatorii aerieni comerciali și generali (9), industria de întreținere (1), organizațiile din domeniul formării (1), sectorul sporturilor aviatice (1), aeroporturile (1), controlul traficului aerian (1) și Federația Internațională a Asociațiilor Controlorilor de Trafic Aerian (1); din Organul consultativ face parte, de asemenea, un secretar executiv. În total, Organul consultativ are 26 de membri, plus 26 de membri supleanți.

Grupul consultativ al autorităților naționale: are în componență câte un reprezentant pentru fiecare stat membru și constituie un mecanism de facilitare a implicării autorităților naționale în procesul de stabilire a normelor.

Comitetul consultativ pentru standarde de siguranță: furnizează consultanță agenției cu privire la conținutul, prioritățile și implementarea Programului de reglementare al acesteia. Comitetul este format din reprezentanți ai organizațiilor și ai asociațiilor profesionale care reprezintă sectoarele economice și profesiile vizate și utilizatorii finali relevanți.

43


ORGANIZAREA ȘI STRUCTURILE DE CONDUCERE ALE AGENȚIILOR SELECTATE – EMA

Agenția Europeană pentru Medicamente (Londra)EMA


Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a Agenției Europene pentru Medicamente

Obiective

Coordonarea resurselor științifice puse la dispoziția sa de către autoritățile statelor membre în vederea autorizării și a supravegherii medicamentelor de uz uman și veterinar.

Furnizarea de consiliere științifică statelor membre și instituțiilor Uniunii Europene, cu privire la medicamentele de uz uman sau veterinar.

Sarcini

- Să coordoneze evaluarea științifică a medicamentelor care fac obiectul procedurilor de autorizare de către Uniune a introducerii pe piață.

- Să coordoneze supravegherea medicamentelor autorizate pe teritoriul Uniunii (farmacovigilență).- Să emită avize cu privire la limitele maxime ale reziduurilor medicamentelor veterinare care pot fi

acceptate în alimentele de origine animală.- Să coordoneze verificarea respectării principiilor de bune practici de fabricație, de laborator și clinice.- Să înregistreze statutul autorizațiilor de introducere pe piață acordate pentru medicamente.

Consiliul de administrație

- 27 de membri din partea statelor membre ale UE;- 2 reprezentanți ai Comisiei Europene; - 2 reprezentanți ai Parlamentului European; - 2 reprezentanți ai organizațiilor pacienților;- 1 reprezentant al organizațiilor medicilor;- 1 reprezentant al organizațiilor medicilor veterinari.

Comisia de apel/ Camera de recurs Nu este cazul


- Comitetul pentru medicamente de uz uman- Comitetul pentru medicamente de uz veterinar- Comitetul pentru medicamente orfane- Comitetul pentru medicamente din plante- Comitetul pediatric- Comitetul pentru terapii avansate- Grupuri de lucru și alte grupuri

44


ORGANIZAREA ȘI STRUCTURILE DE CONDUCERE ALE AGENȚIILOR SELECTATE – EFSA

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (Parma)EFSA


Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare

Obiective

Furnizarea de consultanță științifică și de asistență științifică și tehnică pentru legislația și politicile care au un impact direct sau indirect asupra siguranței produselor alimentare și a siguranței hranei pentru animale.

Furnizarea de informații independente referitoare la riscurile legate de siguranța alimentară.

Sprijinirea atingerii unui nivel ridicat de protecție a vieții și a sănătății umane.

Colectarea și analiza datelor necesare pentru caracterizarea și monitorizarea riscurilor.

Sarcini

- Să emită avize și studii științifice.- Să promoveze metodologii uniforme de evaluare a riscului.- Să acorde asistență Comisiei.- Să caute, să analizeze și să rezume datele științifice și tehnice necesare.- Să identifice și să caracterizeze riscurile emergente.- Să creeze o rețea de organizații care funcționează în domenii similare.- Să asigure asistență științifică și tehnică pentru gestionarea crizelor.- Să îmbunătățească cooperarea internațională.- Să ofere publicului și părților interesate informații fiabile, obiective și ușor de înțeles.- Să participe la sistemul rapid de alertă al Comisiei.

Consiliul de administrație- 14 membri numiți de Consiliu cu consultarea Parlamentului European (selectați de pe o listă scurtă de candidați întocmită

de Comisia Europeană). Patru dintre acești membri trebuie să fi lucrat în organizații reprezentând consumatorii sau alte interese din lanțul alimentar.

- 1 reprezentant al Comisiei.

Comisia de apel/ Camera de recurs Nu este cazul


(a) Comitetul științific și 10 grupuri științifice:

• Grupulpentruaditivișisubstanțesauproduseutilizateînhranapentruanimale(FEEDAP)• Grupulpentrusănătateașibunăstareaanimalelor(AHAW)• Grupulpentrupericolebiologice(BIOHAZ),inclusivriscurilegatedeencefalopatiaspongiformăbovinășideencefalopatia

spongiformă transmisibilă • Grupulpentrucontaminanțidinlanțulalimentar(CONTAM)• Grupulpentruprodusedietetice,nutrițieșialergii(NDA)• Grupulștiințificpentruaditiviialimentarișisurselenutritiveadăugatealimentelor(ANS)• Grupulștiințificpentrumaterialelecareintrăîncontactcuproduselealimentare,enzimele,aromeleșimijloaceleauxiliare

de prelucrare (CEF)• Grupulpentruorganismelemodificategenetic(GMO)• Grupulpentrusănătateaplantelor(PLH)• Grupulpentruprodusefitosanitareșireziduurileacestora(PPR)

Grupurile științifice ale agenției sunt responsabile de activitățile acesteia referitoare la evaluarea riscurilor, inclusiv de emiterea de avize științifice.

(b) Forumul consultativ: asigură contactul agenției cu autoritățile naționale din domeniul siguranței alimentare și oferă agenției consiliere pe teme științifice și consiliere cu privire la programul de activitate și la prioritățile agenției.

(c) Platforma de consultare a părților interesate: are în componență organizații care își desfășoară activitatea la nivel european în domenii legate de lanțul alimentar; oferă agenției consiliere generală în legătură cu programul de activitate al acesteia, cu metodologiile de evaluare a riscurilor etc.

45


ANNEXA II

CADRUL DE REFERINȚĂ ÎN MATERIE DE ETICĂ ȘI CONFLICT DE INTERESE

REGULAMENTE ȘI ORIENTĂRI ALE UE

ο Statutul funcționarilor Comunității Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Europe-ne – Regulamentul nr. 31 (CEE) de instituire a Statutului funcționarilor Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice, precum și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai acestor Comunități, cu modificările ulterioare1. Articolele relevante în ceea ce privește independența/prevenirea conflictelor de interese: articolele 11, 11a, 12b, 13, 15, 16 și 17 din Statutul funcționarilor și articolele 11, 54, 81 și 124 din Regimul aplicabil celorlalți agenți;

ο Codul CE de bună conduită administrativă – Decizia 2000/633/CE, CECO, Euratom a Comisiei din 17 oc-tombrie 2000 de modificare a regulamentului său de procedură2;

ο Orientările CE cu privire la etică și la conflictul de interese, care acoperă următoarele teme: cadourile, decorațiile și distincțiile, activitățile soțului/soției sau partenerului/partenerei, activitățile din afara instituției;

ο Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (articolul 52)3;

ο Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (articolul 32)4.

REGULAMENTELE DE ÎNFIINȚARE ALE AGENȚIILOR SELECTATE

ο Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea Agenției Europene de Siguranță a Aviației;

ο Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) și de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice [în special articolul 88 alineatele (2) și (3) și articolul 90 alineatele (5) și(6)];

1 JO P 45, 14.6.1962, p. 1385.

2 JO L 267, 20.10.2000, p. 63.

3 JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

4 JO L 357, 31.12.2002, p. 1.

46


ο Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare [în special articolul 25 alineatul (1), articolul 28 alineatele (3) și (4), articolul 32 alineatul (1) și articolele 37, 38, 42 și 48];

ο Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a Agenției Europene pentru Medicamente [articolul 63 alineatul (2)].

PRINCIPALELE POLITICI ȘI PROCEDURI ALE AGENȚIILOR SELECTATE, ÎN MATERIE DE ETICĂ, BUNĂ CONDUITĂ ȘI CONFLICT DE INTERESE

AGENȚIA EUROPEANĂ DE SIGURANȚĂ A AVIAȚIEI (AESA)

ο Codul de bună practică administrativă al AESA pentru relația personalului agenției cu membrii publicului (Decizia 2009/078 a directorului executiv);

ο Codul de conduită al inspectorilor de standardizare (WI.STDI.00015-001/ 29.7.2010);

ο Decizia 06-2011 a Consiliului de administrație al AESA de adoptare a regulamentului de procedură al acestuia;

ο Decizia 01-2011 a Consiliului de administrație al AESA de adoptare a orientărilor privind alocarea atribuțiilor de certificare către autoritățile naționale din domeniul aviației și către entitățile calificate;

ο Decizia 2007/006/A a directorului executiv privind activitățile și sarcinile din afara instituției (2 februarie 2007);

ο Decizia 2009/169/E a directorului executiv de stabilire a normelor privind detașarea experților naționali în cadrul Agenției Europene de Siguranță a Aviației (11 decembrie 2009).

AGENȚIA EUROPEANĂ PENTRU PRODUSE CHIMICE (ECHA)

ο Politica de gestionare a conflictelor de interese potențiale (MB/45/2011/D, adoptată de Consiliul de administrație la 30 septembrie 2011)5;

ο Orientări cu privire la conflictele de interese și la invitații și cadouri și cu privire la declarațiile de angajament, de confidențialitate și de interese (ED/01/2007, Decizia directorului executiv din 31 octombrie 2007);

ο Orientările ECHA cu privire la conflictele de interese în cazul membrilor comitetelor sau ai Forumului, al consilierilor acestora și al experților invitați;

ο Codul de bună conduită administrativă pentru personalul Agenției Europene pentru Produse Chimice care lucrează cu publicul (adoptat de Consiliul de administrație al agenției la 13/14 februarie 2008, MB/11/2008);

ο Codul de conduită al membrilor Camerei de recurs (ordinari/supleanți/suplimentari) (BoA/02/2010, adoptat de Camera de recurs la 22 iunie 2010)6;

5 http://echa.europa.eu/documents/10162/17208/mb_45_2011_d_policy_conflict_interest_en.pdf

6 http://echa.europa.eu/documents/10162/13573/code_of_conduct_en.pdf

47


ο Regulamentul de procedură al Consiliului de administrație (MB/02/2007, adoptat de Consiliul de administrație la 30 septembrie 2009)7;

ο Regulamentul de procedură pentru Comitetul statelor membre (MB/50/2010, adoptat de Consiliul de administrație la 30 septembrie 2010)8;

ο Regulamentul de procedură pentru Comitetul pentru evaluarea riscurilor (MB/05/2010, adoptat de Consiliul de administrație la 4 martie 2010)9;

ο Regulamentul de procedură pentru Comitetul pentru analiză socioeconomică (MB/06/2010, adoptat de Consiliul de administrație la 4 martie 2010)10;

ο Regulamentul de procedură pentru Forumul pentru schimbul de informații privind aplicarea (MB/35/2011, adoptat de Consiliul de administrație la 21 iunie 2011)11;

ο Decizia Comisiei privind activitățile sau mandatele exterioare din 28 aprilie 2004, adoptată de ECHA prin analogie în 2008 [Decizia C(2008) 3471 a Comisiei];

ο Normele aplicabile experților naționali detașați din cadrul ECHA (MB/08/2007 din 28 iunie 2007);

ο Decizia Consiliului de administrație din 23 aprilie 2009 privind investigațiile interne în legătură cu prevenirea fraudei și a corupției (MB/30/2009).

AUTORITATEA EUROPEANĂ PENTRU SIGURANȚA ALIMENTARĂ (EFSA)

ο Codul EFSA de bună conduită administrativă (adoptat de Consiliul de administrație la 16 septembrie 2003);

ο Ghidul practic al EFSA cu privire la conduita personalului și la aspectele de etică în activitatea acestuia (2010);

ο Codul de conduită al Consiliului de administrație al EFSA (adoptat de Consiliul de administrație la 16 iunie 2011);

ο Regulamentul de procedură al Consiliului de administrație al EFSA (adoptat de Consiliul de administrație la 31 martie 2009 și actualizat la 20 octombrie 2011);

ο Politica EFSA cu privire la declarațiile de interese (adoptată de Consiliul de administrație la 11 septembrie 2007)12;

7 http://echa.europa.eu/documents/10162/17208/mb_02_2007_final_rules_of_procedure_en.pdf

8 http://echa.europa.eu/documents/10162/13578/mb_50_2010_rop_msc_en.pdf

9 http://echa.europa.eu/documents/10162/13608/mb_04_06_2010_revison_rop_comittees_en.pdf (pp. 16-30)

10 http://echa.europa.eu/documents/10162/13608/mb_04_06_2010_revison_rop_comittees_en.pdf (pp. 31-45)

11 http://echa.europa.eu/documents/10162/13577/mb_35_2011_revised_rop_of_the_forum_en.pdf

12 http://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/independence.htm

48


ο Norme de aplicare a Politicii cu privire la declarațiile de interese – Document de orientare cu privire la declarațiile de interese (adoptat de directorul executiv la 8 septembrie 2009);

ο Norme de aplicare a Politicii cu privire la declarațiile de interese – Procedură privind identificarea și tratarea conflictelor potențiale de interese (document adoptat de directorul executiv la 8 septembrie 2009);

ο Decizia privind înființarea și activitățile Comitetului științific și ale grupurilor științifice, precum și ale grupu-rilor de lucru ale acestora (adoptată de Consiliul de administrație la 17 decembrie 2009);

ο Decizia directorului executiv privind selectarea membrilor Comitetului științific, a membrilor grupurilor științifice și a experților în vederea sprijinirii EFSA în activitățile științifice ale acesteia (adoptată de directorul executiv la 14 martie 2011);

ο Platforma de consultare a părților interesate: atribuții și funcționare (document adoptat de Consiliul de administrație la 17 iunie 2010);

ο Evaluarea și gestionarea „caracterului sensibil” al posturilor în cadrul EFSA (document adoptat de directorul executiv la 27 ianuarie 2009 și actualizat la 26 octombrie 2011);

ο Decizia privind punerea în aplicare a articolului 16, a articolului 17 alineatul (2) și a articolului 19 din Statutul funcționarilor și punerea în aplicare a articolelor 11 și 91 din Regimul aplicabil celorlalți agenți (adoptată de directorul executiv la 7 decembrie 2010);

ο Decizia directorului executiv privind declarațiile de interese în contextul contractelor de achiziții ale EFSA și al granturilor acesteia (adoptată de directorul executiv la 5 aprilie 2011).

AGENȚIA EUROPEANĂ PENTRU MEDICAMENTE (EMA)

ο Codul de conduită al agenției (EMEA/6470/03/2368, 18 august 2006)13;

ο Politica Agenției Europene pentru Medicamente cu privire la tratarea conflictelor de interese în cazul mem-brilor comitetelor științifice și al experților (EMA/513078/2010, 13 octombrie 2010)14;

ο Prezentare generală a intereselor permise în cazul activităților științifice ale EMA (EMA/358101/2010, 13 octombrie 2010)15;

ο Decizia Consiliului de administrație privind adoptarea de norme de aplicare referitor la activitățile din afara instituției (EMEA/MB/143750/2007);

13 http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Other/2009/10/WC500004924.pdf



49


ο Norme de aplicare referitor la articolele 11a și 13 din Statutul funcționarilor privind tratarea intereselor declarate de angajații Agenției Europene pentru Medicamente (EMA/565945/2009, 9 iunie 2011);

ο Comunicare privind integritatea profesională în cadrul Agenției Europene pentru Medicamente – conflictele de interese generate de relațiile personale (EMA/511563/2010, 7 septembrie 2010);

ο Decizia directorului executiv de stabilire a normelor cu privire la detașarea experților naționali în cadrul agenției (EMA/545578/2011, 1 august 2011)16; Criteriile care trebuie îndeplinite de organizațiile pacienților și ale consumatorilor care sunt implicate în activitățile Agenției Europene pentru Medicamente – versiune revizuită (EMA/MB/24913/2005 rev.1, document adoptat la 13 septembrie 2011).

ORIENTĂRI ALE OCDE

ο Managing Conflict of Interest in the Public Service: OECD Guidelines and Country Experiences („Gestionarea conflictelor de interese în administrația publică: Orientările OCDE și experiențele din diferite țări în acest domeniu”), OCDE, Paris, 2003;

ο Post-Public Employment: Good Practices for Preventing Conflict of Interest („Angajarea în sectorul privat după ocuparea unui post în sectorul public: bune practici în vederea prevenirii conflictelor de interese”), OCDE, Paris, 2010.


50


ANEXA III

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA POLITICILOR ȘI PROCEDURILOR FIECĂREI AGENȚII ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PERSONALUL, EXPERȚII, CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE ȘI COMISIA DE APEL/ CAMERA DE RECURS

AESA ECHA EFSA EMA

Experți Personal

Consiliul de

admini strație

Comisia de

apel

Membrii comitetelor științifice și alți experți

Personal

Consiliul de

admini strație

Camera de recurs

Membrii Comitetului științific și

ai grupurilor științifice și alți experți

Personal

Consiliul de

admini strație

Forumul consultativ și alte organe consultative


Personal

Consiliul de

admini strație

Politici și proceduri cu privire la conflictul de interese Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Politici și proceduri cu privire la

conflictul de interese Da Da Da Da Da Da Da

Existența unor politici cu privire la declarațiile de interese și la aspecte conexe

Nu Nu Nu Nu Da Da Da DaExistența unor politici cu privire la declarațiile de interese și la aspecte conexe

Da Da Da Da Da Da Da

Existența unor politici cu privire la verificarea candidaților (experți, Consiliul de administrație, Comisia de apel/Camera de recurs)

Nu Nu se aplică Nu Nu Da1,2 Nu se aplică Nu Nu


Da Nu se aplică Nu Nu Nu Nu se

aplică Nu

Existența unor politici cu privire la conflictul de interese în cazul externalizării activităților științifice

Nu Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică


Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu Nu se

aplică Nu se aplică

Existența unei politici cu privire la cadouri și la invitații Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Da Existența unei politici cu privire la

cadouri și la invitații Nu Da3 Nu Nu Da Da Da

Existența unor proceduri în caz de abuz de încredere Nu Nu Nu Nu Da2 Da2 Da2 Da2 Existența unor proceduri în caz de

abuz de încredere Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu

Existența unor politici privind perioada de după încetarea activității în cadrul instituției (politici privind fenomenul „ușilor turnante” – migrarea personalului între sectorul public și cel privat)

Nu Da Nu Nu Nu Da Nu Nu


Nu Da Nu Nu Nu Da Nu

1 Doar pentru Comitetul pentru evaluarea riscurilor și pentru Comitetul pentru analiză socio-economică.

2 Policy for Managing Potential Conflicts of Interests (Politica privind gestionarea conflictelor de interese potențiale) (MB/45/2011/D), adoptată de Consiliul de administrație la 30 septembrie 2011. Aplicarea acestei politici nu a fost testată.

3 EFSA dispune de o politică privind doar invitațiile.

51


PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA POLITICILOR ȘI PROCEDURILOR FIECĂREI AGENȚII ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PERSONALUL, EXPERȚII, CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE ȘI COMISIA DE APEL/ CAMERA DE RECURS

AESA ECHA EFSA EMA

Experți Personal

Consiliul de

admini strație

Comisia de

apel


Personal

Consiliul de

admini strație

Camera de recurs



Personal

Consiliul de

admini strație

Forumul consultativ și alte organe consultative


Personal

Consiliul de

admini strație

Politici și proceduri cu privire la conflictul de interese Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Politici și proceduri cu privire la

conflictul de interese Da Da Da Da Da Da Da

Existența unor politici cu privire la declarațiile de interese și la aspecte conexe

Nu Nu Nu Nu Da Da Da DaExistența unor politici cu privire la declarațiile de interese și la aspecte conexe

Da Da Da Da Da Da Da


Nu Nu se aplică Nu Nu Da1,2 Nu se aplică Nu Nu


Da Nu se aplică Nu Nu Nu Nu se

aplică Nu


Nu Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică


Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu Nu se

aplică Nu se aplică

Existența unei politici cu privire la cadouri și la invitații Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Da Existența unei politici cu privire la

cadouri și la invitații Nu Da3 Nu Nu Da Da Da

Existența unor proceduri în caz de abuz de încredere Nu Nu Nu Nu Da2 Da2 Da2 Da2 Existența unor proceduri în caz de

abuz de încredere Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu


Nu Da Nu Nu Nu Da Nu Nu


Nu Da Nu Nu Nu Da Nu

1 Doar pentru Comitetul pentru evaluarea riscurilor și pentru Comitetul pentru analiză socio-economică.

2 Policy for Managing Potential Conflicts of Interests (Politica privind gestionarea conflictelor de interese potențiale) (MB/45/2011/D), adoptată de Consiliul de administrație la 30 septembrie 2011. Aplicarea acestei politici nu a fost testată.

3 EFSA dispune de o politică privind doar invitațiile.

52


ANEXA IV

CERINȚE ÎN MATERIE DE INDEPENDENȚĂ ȘI TRANSPARENȚĂ CARE SUNT SPECIFICATE ÎN REGULAMENTELE DE ÎNFIINȚARE ALE AGENȚIILOR SELECTATE

AESA ECHA EFSA EMA

Experți

Personal (inclusiv

directorul executiv)

Consiliul de

admini strație

Comisia de apel


Personal (inclusiv


Consiliul de

admini strație

Camera de recurs



Personal (inclusiv


Consiliul de

admini s trație

Forumul consultativ

și alte organe

consultative


Personal (inclusiv


Consiliul de

admini strație

Cerințe generale în materie de independență Da Da Da Da Da Da Da Da Cerințe generale în materie de

independență Da Da Da Da Da Da Da

Cerințe generale în materie de transparență Da Da Da Da Da Da Da Da Cerințe generale în materie de

transparență Da Da Da Da Da Da Da

Declarații anuale de interese Nu Nu Nu Nu DaCerință legală aplicabilă doar

directorului executiv

Da Da Declarații anuale de interese Da

Cerință legală

aplicabilă doar


Da Da Da Nu Da

Declarații specifice de interese Nu Nu Nu Da DaCerință legală aplicabilă doar


Da Da Declarații specifice de interese Da

Cerință legală

aplicabilă doar


Da Da Da Nu Da

Obligația publicării declarației anuale de interese Nu Nu Nu Nu

NU, însă declarațiile anuale de interese

trebuie să fie puse la dispoziția

publicului la cerere

Directorul executiv –

Nu, însă declarațiile anuale de interese




trebuie să fie puse la dispoziția publicului la cerere

Nu Obligația publicării declarației anuale de interese Da

Cerință legală

aplicabilă doar


Da Da Da Nu Da

Obligația publicării declarației specifice de interese/a declarației orale de interese prezentate în cadrul reuniunilor

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu NuObligația publicării declarației specifice de interese/a declarației orale de interese prezentate în cadrul reuniunilor

Da

Cerință legală

aplicabilă doar


Da Da Da Nu Da

Obligația existenței unei politici și a unor norme de aplicare cu privire la acceptarea de cadouri

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu NuObligația existenței unei politici și a unor norme de aplicare cu privire la acceptarea de cadouri

Nu Nu Nu Nu Da Nu Da

Obligația publicării ordinii de zi și a proceselor-verbale ale reuniunilor

Nu Nu Da Nu Da Da Nu NuObligația publicării ordinii de zi și a proceselor-verbale ale reuniunilor

Da Nu Da Nu Nu Nu Da

Obligația publicării rezultatelor studiilor și a avizelor științifice Da Da Nu este

cazulNu este

cazul Da Da Nu este cazul

Nu este cazul


cazul Nu este cazul Da Da Nu este cazul

53


CERINȚE ÎN MATERIE DE INDEPENDENȚĂ ȘI TRANSPARENȚĂ CARE SUNT SPECIFICATE ÎN REGULAMENTELE DE ÎNFIINȚARE ALE AGENȚIILOR SELECTATE

AESA ECHA EFSA EMA

Experți

Personal (inclusiv


Consiliul de

admini strație

Comisia de apel


Personal (inclusiv


Consiliul de

admini strație

Camera de recurs



Personal (inclusiv


Consiliul de

admini s trație

Forumul consultativ

și alte organe

consultative


Personal (inclusiv


Consiliul de

admini strație

Cerințe generale în materie de independență Da Da Da Da Da Da Da Da Cerințe generale în materie de

independență Da Da Da Da Da Da Da

Cerințe generale în materie de transparență Da Da Da Da Da Da Da Da Cerințe generale în materie de

transparență Da Da Da Da Da Da Da

Declarații anuale de interese Nu Nu Nu Nu DaCerință legală aplicabilă doar


Da Da Declarații anuale de interese Da

Cerință legală

aplicabilă doar


Da Da Da Nu Da

Declarații specifice de interese Nu Nu Nu Da DaCerință legală aplicabilă doar


Da Da Declarații specifice de interese Da

Cerință legală

aplicabilă doar


Da Da Da Nu Da

Obligația publicării declarației anuale de interese Nu Nu Nu Nu




Directorul executiv –

Nu, însă declarațiile anuale de interese




trebuie să fie puse la dispoziția publicului la cerere

Nu Obligația publicării declarației anuale de interese Da

Cerință legală

aplicabilă doar


Da Da Da Nu Da

Obligația publicării declarației specifice de interese/a declarației orale de interese prezentate în cadrul reuniunilor

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu NuObligația publicării declarației specifice de interese/a declarației orale de interese prezentate în cadrul reuniunilor

Da

Cerință legală

aplicabilă doar


Da Da Da Nu Da

Obligația existenței unei politici și a unor norme de aplicare cu privire la acceptarea de cadouri

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu NuObligația existenței unei politici și a unor norme de aplicare cu privire la acceptarea de cadouri

Nu Nu Nu Nu Da Nu Da

Obligația publicării ordinii de zi și a proceselor-verbale ale reuniunilor

Nu Nu Da Nu Da Da Nu NuObligația publicării ordinii de zi și a proceselor-verbale ale reuniunilor

Da Nu Da Nu Nu Nu Da


cazulNu este

cazul Da Da Nu este cazul

Nu este cazul


cazul Nu este cazul Da Da Nu este cazul

54


ABORDAREA CONFLICTELOR DE INTERESE – COMPARAȚIE ÎNTRE ORIENTĂRILE OCDE ȘI CADRUL DE REGLEMENTARE DIN UE

Aspectul comparat Orientările OCDE

Cadrul de reglementare din UE (cu excepția regulamentelor de înființare ale

agențiilor și a politicilor și procedurilor adoptate la nivel de agenție)

Sfera de aplicare și

obiectivele

Orientările OCDE stabilesc primul standard internațional pentru conceperea și implementarea unei politici exhaustive în materie de conflict de interese. Orientările se adresează administrațiilor publice și instituțiilor publice în general, scopul lor fiind acela de a le ajuta să elaboreze și să implementeze politici eficiente cu privire la conflictele de interese.

De asemenea, orientările cuprind o prezentare comparativă a politicilor aplicate în 30 de state membre ale OCDE în materie de identificare și rezolvare a situațiilor de conflict de interese, evidențiind tendințele globale, bunele practici, precum și aspecte emergente referitor la care s-ar putea aduce îmbunătățiri.

Statutul funcționarilor prevede o serie de obligații generale privind identificarea și tratarea conflictelor de interese, aceste dispoziții fiind aplicabile pentru toți funcționarii Uniunii Europene. NB: Orientările practice elaborate la nivelul fiecărei direcții generale nu au făcut obiectul analizei din cadrul acestui audit.

De asemenea, Comisia Europeană (CE) a adoptat o serie de decizii și orientări mai detaliate cu privire la conflictele de interese, acestea fiind aplicabile pentru personalul său.

Categoriile de persoane vizate

Orientările OCDE vizează funcționarii publici în general și, în special, următoarele categorii de persoane:

- factorii de decizie și demnitarii aflați în cele mai importante posturi (de exemplu, miniștrii);

- funcționarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul unor structuri-cheie ale statului, cum ar fi cele pentru aplicarea legii (de exemplu, judecători, procurori, funcționari în domeniul fiscal);

- factorii de decizie care își desfășoară activitatea în domenii „sensibile”, aflate la interfața dintre sectorul public și cel privat (de exemplu, manageri de contracte, auditori etc.).

Statutul funcționarilor se referă doar la personal (funcționari permanenți, agenți temporari, agenți contractuali și auxiliari). Statutul funcționarilor nu se aplică însă și în cazul altor categorii de persoane cu rol semnificativ în procesul decizional, precum membrii consiliilor de administrație, experții, membrii comisiilor de apel/camerelor de recurs etc.

Agențiile selectate (EFSA, EMA și ECHA) au adoptat politici și proceduri proprii în ceea ce privește personalul și alte categorii de persoane cu putere de decizie (de exemplu, experți, membrii consiliilor de administrație, membrii Camerei de recurs).

Valori și principii

fundamentale (obiectivitate, imparțialitate,

integritate)

Funcționarii publici și entitățile publice nu au numai obligația de a respecta litera legii, ci și obligația de a respecta o serie de valori mai generale ale actului de administrație publică, precum obiectivitatea, imparțialitatea și integritatea.

Funcționarii trebuie își îndeplinească atribuțiile în mod obiectiv și imparțial și cu respectarea datoriei lor de loialitate față de Uniunea Europeană (articolul 11 din Statutul funcționarilor). Aceste valori sunt reafirmate în Regulamentul de procedură al Comisiei Europene (Decizia 2000/633/CE, CECO, Euratom).

Definirea conflictului de

interese

Potrivit orientărilor OCDE, conflictul de interese reprezintă „un conflict între îndatoririle publice și interesele personale ale unui funcționar public, în care acesta din urmă are anumite interese, în calitatea sa de persoană privată, care ar putea influența în mod necorespunzător îndeplinirea sarcinilor și a responsabilităților sale oficiale”. În acest context, conflictul de interese poate fi: real, aparent sau potențial.

În Statutul funcționarilor, se prevede că, în exercitarea atribuțiilor sale, funcționarul nu se va ocupa de nicio activitate de natură să îi afecteze independența, în special în cazul unui interes de ordin familial sau financiar (articolul 11a). Conflictul de interese nu este însă definit ca atare în Statutul funcționarilor.

ANEXA V

55





Politica în materie de conflict de interese –

cerințe generale

Potrivit orientărilor OCDE, o abordare modernă în ceea ce privește conflictele de interese ar trebui să satisfacă următoarele criterii:

- să identifice riscurile care pot afecta integritatea organizațiilor publice și a funcționarilor publici;

- să precizeze și să interzică tipurile de interes privat considerate inacceptabile;

- să informeze organizațiile publice și funcționarii publici cu privire la situațiile care pot da naștere la conflicte de interese;

- să asigure introducerea unor proceduri eficace pentru identificarea, declararea și gestionarea situațiilor de conflict de interese și pentru promovarea soluției adecvate pentru acestea.

Statutul funcționarilor identifică o serie de domenii de risc în ceea ce privește conflictul de interese, precum: activitățile exterioare, relațiile cu membrii de familie, cadourile și alte beneficii, „informațiile din interior” și perioada de după încetarea activității în cadrul instituțiilor. Statutul funcționarilor nu precizează însă circumstanțele precise care pot da naștere la conflicte de interese și nici nu indică tipurile de interese private care sunt considerate inacceptabile.

Declarațiile de interese/ notificarea intereselor

Potrivit orientărilor OCDE, unul dintre principiile fundamentale în abordarea conflictelor de interese este cel al transparenței și al controlului exercitat de către public.

Declararea inițială la numirea în post – Interesele private ale funcționarilor publici ar trebui declarate în mod corespunzător, pentru a se permite un control și o gestionare adecvată a rezolvării acestor situații. Funcționarii publici ar trebui să își declare interesele relevante la numirea în post, precum și ulterior, la intervale regulate. Această declarație este de obicei oficială și trebuie să fie dată periodic (în general, anual) și în scris.

Declararea imediată în timpul exercitării funcției – Funcționarii publici ar trebui să declare în mod prompt orice informație relevantă cu privire la un conflict de interese atunci când situația s-a schimbat ulterior declarației lor inițiale sau atunci când apar elemente noi.

Potrivit Statutului funcționarilor, funcționarii au obligația de a comunica autorității împuternicite să facă numiri existența oricărui interes personal care le poate afecta independența (articolul 11a). Astfel, funcționarii trebuie să își informeze în mod spontan superiorii ierarhici cu privire la existența oricăror interese care, în opinia lor, ar putea genera un conflict de interese. Nu se prevede însă obligația ca funcționarii Uniunii Europene să completeze o declarație de interese, la numire și la intervale regulate ulterior numirii (de exemplu, anual).

Evaluarea intereselor declarate

Organizațiile ar trebui să determine dacă informațiile declarate sunt complete, asigurându-se că declarațiile de interese conțin suficiente detalii cu privire la interesele conflictuale astfel încât să se poată lua o decizie în cunoștință de cauză în ceea ce privește soluția adecvată.

Organizațiile ar trebui să faciliteze obținerea unei declarații complete de interese și ar trebui să se asigure că informațiile declarate sunt evaluate în mod corespunzător și menținute la zi.

Statutul funcționarilor prevede că, în cazul unui conflict de interese, „[autoritatea împuternicită să facă numiri] adoptă măsurile care se impun și, în special, poate elibera funcționarul de responsabilitățile care îi revin în activitatea respectivă” [articolul 11a alineatul (2)].

Statutul funcționarilor nu conține detalii privind evaluarea intereselor declarate (de exemplu, caracterul exhaustiv al informațiilor, menținerea acestora la zi etc.).

56





Procesul de verificare

Orientările OCDE recomandă utilizarea unor măsuri preventive în ceea ce privește conflictele de interese, de exemplu verificarea candidaților/a organizațiilor în cadrul procesului de selecție. Aceasta necesită identificarea în prealabil a eventualelor interese relevante și discutarea strategiilor și a soluției posibile pentru conflictele identificate.

În Statutul funcționarilor nu există niciun fel de dispoziții care să impună verificarea candidaților prin evaluarea eventualelor conflicte de interese în cadrul procesului de selecție.

Domenii „sensibile” și

cerințe referitoare la categorii anume de persoane

Orientările OCDE recomandă ca, pe lângă politica generală aplicabilă tuturor funcționarilor publici, să se acorde o atenție specială în ceea ce privește persoanele care ocupă funcții de importanță ridicată sau care își desfășoară activitatea în domenii „sensibile”: – factorii de decizie și demnitarii aflați în cele mai importante posturi; – funcționarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul unor structuri-cheie ale statului, precum instituțiile de aplicare a legii; – factorii de decizie care își desfășoară activitatea în domenii „sensibile”, aflate la interfața dintre sectorul public și cel privat. Măsurile utilizate în cazul acestor persoane ar trebui să țină seama de diferitele categorii de funcționari publici/demnitari. În general, cu cât este mai importantă funcția deținută, cu atât se impune o politică mai strictă și este necesară o transparență mai mare.

În Statutul funcționarilor nu există cerințe de acest tip. Regulamentele de înființare ale agențiilor prevăd însă obligații diferite pentru diferitele categorii de persoane vizate (de exemplu, personalul executiv, membrii Consiliului de administrație, experții, Comisia de apel/Camera de recurs etc.).

Domenii „de risc” în ceea ce privește

conflictul de interese

Organizațiile trebuie să aibă în vedere reexaminarea regulată a procedurilor de gestionare existente, pentru a determina dacă procedurile în cauză continuă să fie corespunzătoare din perspectiva identificării potențialelor domenii de risc.

Orientările menționează următoarele domenii „de risc”: activitățile profesionale suplimentare, informațiile „din interior”, contractele, cadourile și alte tipuri de beneficii, așteptările din partea familiei și a comunității, numirile în diverse roluri în exteriorul organizației și activitățile ulterioare încetării activității în administrația publică.

Statutul funcționarilor conține prevederi referitor la următoarele domenii de risc în materie de conflict de interese: cadourile și alte tipuri de beneficii, activitățile exterioare, relațiile cu membrii de familie (exercitarea de către soțul/soția funcționarului, cu titlu profesional, a unei activități remunerate), informațiile „din interior” și obligațiile care revin funcționarilor după încetarea raporturilor de muncă (articolele 11, 12b, 13, 16 și 17).

CE a emis orientări interne referitor la tratarea acestor domenii de risc.

Activitățile exterioare/ Activitățile

profesionale suplimentare

Orientările OCDE recomandă definirea clară a circumstanțelor activităților exterioare (activități remunerate sau alte tipuri de roluri), a procesului de autorizare și a măsurilor de soluționare.

Activitățile profesionale suplimentare (remunerate) – ar trebui definite circumstanțele, inclusiv procedura de autorizare aplicabilă, în care funcționarii publici pot avea locuri de muncă auxiliare în timp ce dețin funcția oficială.

Numirile în diverse roluri în exteriorul organizației – ar trebui definite circumstanțele, inclusiv procedura de autorizare aplicabilă, în care un funcționar public poate accepta numirea în consiliul de administrație sau în organul de conducere al unei organizații neguvernamentale, profesionale, comerciale etc. care are o legătură contractuală, de reglementare sau de sponsorizare cu organizația în care este angajat.

Statutul funcționarilor prevede că, anterior demarării unei activități exterioare sau acceptării unui mandat/rol în afara organizației, funcționarii trebuie să solicite permisiune în acest sens: „[...] funcționarul care dorește să exercite o activitate exterioară, remunerată sau nu, sau să îndeplinească un mandat în afara Comunităților solicită în acest sens o autorizație prealabilă din partea autorității împuternicite să facă numiri. Această autorizație nu i se poate refuza decât în cazul în care activitatea sau mandatul în cauză este de natură să împiedice exercitarea atribuțiilor sale sau este incompatibilă cu interesele instituției” (articolul 12b).

Decizia 85-2004/28.4.2004 a CE cu privire la activitățile și numirile exterioare oferă detalii suplimentare, precum: activitățile interzise (activitățile profesionale și comerciale), remunerația maximă netă (4 500 de euro/an), prevederi speciale cu privire la funcționarii aflați în concediu în interes personal, procedura de autorizare, obligațiile care trebuie respectate după încetarea activității în cadrul instituției etc. Această decizie este aplicabilă doar pentru personalul CE (funcționari permanenți, agenți temporari, agenți contractuali și auxiliari).

57





Relațiile personale și

cu membrii de familie

Orientările OCDE recomandă ca politica organizației să permită identificarea corespunzătoare a potențialelor conflicte de interese generate de așteptările pe care familia sau comunitatea funcționarului le are în raport cu acesta.

Statutul funcționarilor prevede că funcționarii trebuie să declare exercitarea de către soț/soție, cu titlu profesional, a unei activități remunerate. În cazul în care activitatea espectivă se dovedește incompatibilă cu cea a funcționarului, autoritatea împuternicită să facă numiri decide dacă funcționarul este menținut în funcție sau transferat într-un alt post (articolul 13).

Cadourile și alte beneficii

Orientările OCDE recomandă ca politica organizației să permită identificarea corespunzătoare a potențialelor conflicte de interese legate de cadouri sau de alte tipuri de beneficii.

Potrivit Statutului funcționarilor, aceștia nu pot accepta, fără permisiunea autorității împuternicite să facă numiri, titluri onorifice, decorații, favoruri, cadouri ori remunerații, indiferent de natura acestora (articolul 11). CE a emis orientări interne cu privire la cadouri și la gesturile de ospitalitate, orientări actualizate la 7 martie 2012. Cadourile și gesturile de ospitalitate nu pot fi acceptate decât dacă sunt conforme convențiilor sociale, normelor de politețe sau uzanțelor diplomatice sau dacă sunt impuse de aceste convenții, norme sau uzanțe. Pentru cadourile cu valoarea cuprinsă între 50 și 150 de euro, trebuie să se solicite în prealabil permisiunea explicită a autorității împuternicite să facă numiri. Autoritatea împuternicită să facă numiri nu acceptă cererile de autorizare privind cadouri cu valoarea de peste 150 de euro.

Informațiile „din interior”

Organizațiile ar trebui să se asigure că s-a înțeles faptul că informațiile care nu au fost făcute publice și/sau care au o natură confidențială sunt considerate secrete și să se asigure că aceste informații sunt protejate în mod eficace împotriva utilizării sau a dezvăluirii nepermise.

Statutul funcționarilor prevede, la articolul 17, obligații în materie de confidențialitate pentru funcționari:

„(1) Funcționarul se abține de la a divulga neautorizat informațiile care i-au fost aduse la cunoștință în exercitarea atribuțiilor sale, cu excepția cazului în care informațiile în cauză au fost deja făcute publice sau sunt accesibile publicului. (2) Funcționarul are această obligație și după încetarea raporturilor de muncă.”

58


Formular de evaluare a conflictelor de interese(referitor la activități specifice EMA)

A se avea în vedere că, după finalizarea evaluării, acest formular trebuie arhivat, împreună cu întreaga documentație justificativă relevantă

(e-mailuri, copie a declarației publice de interese ți a angajamentului de confidențialitate etc.),în dosarul aferent produsului sau reuniunii corespunzătoare, după caz.

Numele expertului:

Data declarației de interese care face obiectul evaluării:

Activitatea EMA (care face obiectul acestei evaluări)

Denumirea reuniunii

RolPrețedinte/Membru/

Membru supleantObservator/Membru de

bază

Tema reuniunii Data reuniunii

ComitetGrup de lucruGrup țtiințific consultativAltă reuniune

Sfera inspecției ProdusInspecție

Altă activitate (a se furniza detalii):

ANEXA VI

1 iulie 2011EMA/XXXXXX/2011Denumire unitate/sector

7 Westferry Circus ● Canary Wharf ● London E14 4HB ● United kingdomTelephone +44 (0)20 7418 8400 Facsimile +44 (0)20 7418 8416

E-mail [email protected] Website www.ema.europa.eu

An agency of the European Union

FORMULAR DE EVALUARE A CONFLICTELOR DE INTERESE (REFERITOR LA ACTIVITĂȚI SPECIFICE EMA)

mailto:[email protected]

59


Evaluare

A se evalua interesele care au fost declarate raportându-le la activitatea pentru care este necesară participarea expertului.A se marca celula corespunzătoare prin schimbarea culorii de fundal în alb ți a se consemna rezultatul în tabelul 3.

Prețedinte comitet

Prețedinte grup de lucru

Membru în cadrul unui comitet/

grup de lucru/ Expert

InspecțieElaborare orientări

Prețedinte/ membru

grup țtiințific consultativ

ME*

AngajatÎn prezent 1 1 1 1 1 1 1

0-2 1 2 3 5 [3] 4 ME

>2, până la 5 1 2 4 5 7 7 ME

Consultant/Rol consultativ strategic

În prezent 1 1 1 1 1 3 ME

0-2 1 2 3 5 [3] 4 ME

>2, până la 5 1 2 4 5 7 7 ME

Interes financiar


Brevet În prezent 1 1 1 1 1 1 ME

Investigator principal

În prezent 1 2 3 5 [3] 4 ME

0-2 1 2 3 5 7 7 ME

>2, până la 5 1 2 4 5 7 7 ME

Investigator


0-2 1 2 4 5 7 7 ME

>2, până la 5 1 7 7 7 7 7 7

Grant În prezent 6 7 7 7 7 7 7

* ME = Martor expert.

60


Rezultatul evaluării

Pentru înregistrarea rezultatului, a se marca celula corespunzătoare prin schimbarea culorii de fundal în alb, conform legendei:De ex.: „1” – Niciun fel de participare, „3” – Niciun fel de participare la discuții, deliberări, vot pentru...

În cazul în care rezultatul este „1” sau „7” sau în care expertul urmează să îndeplinească rolul de martor expert, nu mai sunt necesare detalii suplimentare.În cazul în care rezultatul este „2”, „3” sau „4”, a se specifica produsele sau indicațiile în cauză, în coloanele relevante.În cazul în care rezultatul este „5” sau „6”, a se specifica întreprinderea în cauză.

Legendă

Rezultat Impact

1 Niciun fel de implicare în activitatea în cauză

2A se înlocui în cadrul discuțiilor, al deliberărilor finale ți al votului, după caz, privind produsul relevant sau un produs concurent.

Produs: Indicație:

3

În cazul în care se declară o implicare în legătură cu un produs anume: - Niciun fel de implicare în ceea ce privețte procedurile care vizează produsul relevant sau

un produs concurent, pentru indicația relevantă – altfel spus, niciun fel de participare la discuții, la deliberările finale sau la vot, după caz, pentru aceste medicamente.

- Nu poate îndeplini rolul de raportor pentru aceste produse. - [Nu poate îndeplini rolul de raportor pentru elaborarea de orientări în domeniul terape-

utic în cauză].

În cazul în care se declară o implicare legată de produse multiple/generală:- Niciun fel de implicare (conform precizărilor de mai sus) în ceea ce privețte produsele

întreprinderii specificate.- Nu poate îndeplini rolul de raportor pentru produsele întreprinderii/întreprinderilor

relevante.

Produs: Indicație:

4

În cazul în care se declară o implicare legată de un produs anume:- Participare doar la discuții în ceea ce privețte procedurile care vizează produsul relevant

sau un produs concurent – altfel spus, niciun fel de participare la deliberările finale sau la vot, după caz, pentru aceste medicamente.

- Nu poate îndeplini rolul de raportor pentru aceste produse.

În cazul în care se declară o implicare legată de produse multiple/generală:- Participare doar la discuții în ceea ce privețte produsele întreprinderii specificate.- Nu poate îndeplini rolul de raportor pentru produsele întreprinderii/întreprinderilor

relevante.

Produs: Indicație:

5Nu poate lua parte la inspecții cu privire la întreprinderea relevantă (toate produsele) ți nici la inspecții (legate de un produs anume) privind concurenții produsului specificat/produselor specificate.

Întreprindere

6A se înlocui în cadrul discuțiilor, al deliberărilor finale ți al votului, după caz, vizând orice medicament al companiei relevante care acordă instituției un grant sau alt tip de finanțare.

Întreprindere

7 Participare deplină – Fără restricții

Martor expert

În cazul în care interesele declarate sunt de ața natură încât implicarea în activitatea relevantă nu este posibilă, se poate lua în considerare posibilitatea participării în calitate de martor expert.Martorii experți pot depune mărturie ți pot furniza consultanță de specialitate pe o temă anume, punând la dispoziție informații ți răspunzând la eventualele întrebări.

Data:

Semnătura:

61


TRANSPARENȚA DECLARAȚIILOR DE INTERESE ȘI A PROCESULUI DECIZIONAL

Aspectul vizat Tip de document publicat pe siteul agenției AESA EMA EFSA ECHA

Conducerea

Declarația de interese a directorului executiv Nu Da Da Da

Curriculum vitae (CV) al directorului executiv Da Da Da Da

Declarațiile de interese ale personalului de conducere al agenției (de exemplu, directori, șefi de unitate)

Nu Nu Da Nu

Declarațiile de interese ale membrilor Consiliului de administrație Nu Da Da Da

CV-urile membrilor Consiliului de administrație NuDa

(nu pentru toate) Da Da

Declarațiile de interese ale membrilor Comisiei de apel/Camerei de recurs Nu Nu este cazul Nu este cazul Nu

Procesele-verbale ale reuniunilor Consiliului de administrație Da Da Da3 Da

Experții

Listaexperțilorsaua membrilorcomitetelor Nu Da Da Da

Declarațiile de interese ale experților Nu Da Da Da

CV-urile experților Nu Da2 Da Da

Procesele-verbale ale reuniunilor comitetelor și organelor științifice și ale experților

Da (nu pentru toate)1

Da (nu pentru toate) Da Da

Rezultatele studiilor științifice Da Da Da Da

Altele

Consultări publice cu privire la politica în materie de independență Nu Nu Da Nu

Implicarea unor evaluatori externi în recrutarea experților din componența organelor științifice Nu Nu Da Nu

Posibilitatea participării unor observatori externi la reuniunile organelor științifice sau ale Consiliului de administrație

Da Da Da Da

1 AESA publică procesele-verbale ale ședințelor organelor consultative referitoare la activitățile cu implicații pentru adoptarea normelor. În schimb, procesele-verbale ale ședințelor care ar include evaluări ale eventualelor conflicte de interese nu fac obiectul publicării.

2 Pentru membrii comitetelor.

3 EFSA transmite audio în direct, pe site-ul său, reuniunile Consiliului de administrație.

ANEXA VII

62


SINTEZĂ

I.Comisia salută acest raport și sprijină îmbunătățirea gestionării conflictelor de interese în cadrul agențiilor descentralizate ale UE.

Grupul de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate ale UE, condus de Comisie, este pe punctul de a conveni în mod oficial asupra unei abordări comune în cadrul căreia chestiunea conflictelor de interese este abordată în următorul mod:

— punctul 11: „Prevenirea și gestionarea conflictelor de intere-se referitoare la membrii Consiliului de administrație, atât în calitatea lor oficială, cât și în cea personală ar trebui să facă obiectul unei politici coerente, care să fie elaborată și aplicată în toate agențiile.”;

— punctul 18: „Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese referitoare la director ar trebui să facă obiectul unei politici coerente, care să fie elaborată și aplicată în toate agențiile. Comisia, împreună cu agențiile, ar trebui să examineze în ce măsură este posibil să se aplice o abordare armonizată.”

În plus, necesitatea de a se asigura independența membrilor comitetelor științifice și cea a camerelor de recurs este, de ase-menea, menționată.

Comisia va prezenta o foaie de parcurs cu privire la punerea în aplicare a abordării comune până la sfârșitul anului 2012, în cadrul căreia va arăta, inter alia, cum intenționează să lucreze cu agențiile pentru a asigura monitorizarea dispozițiilor menționate anterior. În acest context, necesitatea potențială de a dezvolta un cadru de reglementare al UE va fi luată în considerare în mod corespunzător.

În cele din urmă, există alte instrumente menite să evite con-flictul de interese, cum ar fi, în special, colegialitatea Comitetu-lui științific/grupurilor științifice (aproximativ 20 de membri ai comitetului/grupurilor revizuiesc inter pares proiectele grupu-rilor de lucru) pentru a se evita ca procesul decizional să aibă un caracter individual; interdisciplinaritatea și multidisciplina-ritatea (componența asigurând luarea în considerare a tuturor aspectelor științifice); absența legăturilor ierarhice între experți; adoptarea deciziilor pe baza majorității și înregistrarea opiniilor minoritare.

RĂSPUNSURILE COMISIEI

63



IV.Cu toate că nu există un cadru de reglementare detaliat, în ceea ce privește personalul agențiilor care intră sub incidența Statutu-lui funcționarilor, legiuitorul, deși stabilește principiile generale, a lăsat autorității împuternicite să facă numiri din cadrul fiecărei instituții/agenții o marjă de apreciere pentru a adapta normele la caracteristicile lor specifice și a adopta norme de punere în apli-care detaliate/adaptate.

X. (c) (vii)În vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la importanța unei bune administrări a unor aspecte cum ar fi con-flictul de interese, Comisia oferă cursuri de formare în domeniul eticii. Agențiile pot beneficia de aceste cursuri semnând cu Comi-sia acorduri privind nivelul serviciilor.

Formarea în materie de etică și integritate este un curs complet de o zi, care prezintă principiile deontologice. Obiectivul său principal este de a sensibiliza personalul cu privire la cele mai importante obligații care îi revin, astfel cum se prevede în Statutul funcționarilor. Rolul esențial al formării este acela de a oferi mem-brilor personalului orientări clare și fundamentale, astfel încât aceștia să acționeze în mod obiectiv, imparțial și loial. Înțelegerea celor mai importante principii este absolut necesară pentru ca personalul care intră sub incidența Statutului funcționarilor să respecte interesele Uniunii Europene. Este mult mai eficient să se prezinte în mod clar obiectivul (principiile deontologice), decât să se prezinte modalitățile specifice pentru a atinge acest obiectiv.

X. (c) (viii)Comisia a pus în aplicare dispozițiile din Statutul funcționarilor care reglementează chestiunile postangajare prin Decizia 85-2004 din 29 iunie 2004 privind activitățile exterioare. Comisia consideră că aceste dispoziții ar trebui să se aplice prin analogie personalului din agenții.

În cadrul procedurii prevăzute la articolul 110 din Statutul funcționarilor, toate agențiile în cauză au prezentat Comisiei spre aprobare proiectul de norme de punere în aplicare privind activitățile exterioare (pentru personalul acestora care intră sub incidența Statutului funcționarilor). Comisia și -a dat acordul cu privire la proiectul menționat anterior prezentat de următoarele agenții:

AESA, prin Decizia C(2006) 7264;

EMA, prin Decizia C(2006) 7264;

EFSA, prin Decizia C(2009) 5682;

ECHA, prin Decizia C(2008) 3471.

X. (e)Comisia sprijină și încurajează aducerea de îmbunătățiri în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese care au fost scoase în evidență cu ocazia discuțiilor purtate în cadrul grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate.

În conformitate cu Statutul funcționarilor, agențiile au un statut independent, exercitând competențele autorității împuternicite să facă numiri. Printre competențele respective se numără aplica-rea/punerea în aplicare a normelor în cauză.

În conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor, agențiile adoptă norme de punere în aplicare a măsurilor prevă-zute de statut sau de regimul aplicabil celorlalți agenți în acord cu Comisia. Aceasta înseamnă că fiecare agenție are obligația de a prezenta Comisiei, înainte de adoptare, orice proiect de normă de punere în aplicare a Statutului funcționarilor.

În contextul procedurii revizuite de la articolul 110 din Statutul funcționarilor, Comisia a propus ca normele sale să se aplice implicit personalului statutar al agențiilor.

A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctul I.


64


INTRODUCERE

1.A se vedea răspunsul la punctul 21.

10.Aceste norme se aplică numai personalului angajat și remune-rat de agenții. Nu este posibil ca acestea să se aplice unor per-soane desemnate „ad personam” (neangajate de agenții), cum ar fi membrii Consiliilor de administrație și experții științifici în general sau persoanele care reprezintă statele membre (membri ai Consiliilor de administrație ale agențiilor care reprezintă statele membre și instituțiile).


21.Orientările OCDE (ca și Statutul funcționarilor UE) se concentrează numai asupra funcționarilor angajați de autoritățile publice (și nu îi vizează pe cei care nu sunt membri ai personalului). Ori-entările OCDE pot fi aplicate prin analogie și altor categorii de profesioniști. Cu toate acestea, principiile orientărilor respective trebuie să fie urmate luând în considerare situația specifică în care sunt menite a fi aplicate.

OBSERVAȚII

80.În vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la importanța unei bune administrări a unor aspecte cum ar fi con-flictul de interese, Comisia oferă cursuri de formare în domeniul eticii. Agențiile pot beneficia de aceste cursuri semnând cu Comi-sia acorduri privind nivelul serviciilor.


82.Obligațiile prevăzute la articolul 16 din Statutul funcționarilor sunt aduse în mod periodic în atenția personalului. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește cursurile de pensionare anticipată, în cadrul cărora este prevăzut un modul specific în care se evidențiază că responsabilitățile etice continuă și după încetarea raporturilor de muncă, punându-se un accent special pe articolul 16. Paginile de intranet ale Comisiei în care sunt abordate aspecte etice conțin o secțiune privind dispozițiile arti-colului 16. În așteptarea adoptării noului Statut al funcționarilor, o amplă campanie de sensibilizare va fi organizată pentru a însoți noile orientări propuse privind activitățile exterioare, inclusiv cele efectuate după încetarea raporturilor de muncă. Întrucât toți funcționarii au obligația de a respecta statutul, contractele de angajare conțin deja dispozițiile corespunzătoare.


Recomandarea 8În vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la importanța unei bune administrări a unor aspecte cum ar fi con-flictul de interese, Comisia oferă cursuri de formare în domeniul eticii. Agențiile pot beneficia de aceste cursuri semnând cu Comi-sia acorduri privind nivelul serviciilor.


65



98. (a)Comisia a pus în aplicare dispozițiile din Statutul funcționarilor care reglementează chestiunile postangajare prin Decizia 85-2004 din 29 iunie 2004 privind activitățile exterioare. Comisia consideră că aceste dispoziții ar trebui să se aplice prin analogie personalului din agenții.

În cadrul procedurii prevăzute la articolul 110 din Statutul funcționarilor, toate agențiile în cauză au prezentat Comisiei spre aprobare proiectul de norme de punere în aplicare privind activitățile exterioare (pentru personalul acestora care intră sub incidența Statutului funcționarilor). Comisia și- a dat acordul cu privire la proiectul menționat anterior prezentat de următoarele agenții:

AESA, prin Decizia C(2006) 7264;

EMA, prin Decizia C(2006) 7264;

EFSA, prin Decizia C(2009) 5682;

ECHA, prin Decizia C(2008) 3471.

99.Cu toate că nu există un cadru de reglementare detaliat, în ceea ce privește personalul agențiilor care intră sub incidența Statutu-lui funcționarilor, legiuitorul, deși stabilește principiile generale, a lăsat autorității împuternicite să facă numiri din cadrul fiecărei instituții/agenții o marjă de apreciere pentru a adapta normele la caracteristicile lor specifice și a adopta norme de punere în apli-care detaliate/adaptate.

Grupul de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate ale UE, condus de Comisie, este pe punctul de a conveni în mod oficial asupra unei abordări comune în cadrul căreia chestiunea conflictelor de interese este abordată în următorul mod:

— punctul 11: „Prevenirea și gestionarea conflictelor de intere-se referitoare la membrii Consiliului de administrație, atât în calitatea lor oficială, cât și în cea personală ar trebui să facă obiectul unei politici coerente, care să fie elaborată și aplicată în toate agențiile.”;

— punctul 18: „Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese referitoare la director ar trebui să facă obiectul unei politici coerente, care să fie elaborată și aplicată în toate agențiile. Comisia, împreună cu agențiile, ar trebui să examineze în ce măsură este posibil să se aplice o abordare armonizată.”

În plus, necesitatea de a se asigura independența membrilor comitetelor științifice și cea a camerelor de recurs este, de ase-menea, menționată.

Comisia va prezenta o foaie de parcurs cu privire la punerea în aplicare a abordării comune până la sfârșitul anului 2012, în cadrul căreia va arăta, inter alia, cum intenționează să lucreze cu agențiile pentru a asigura monitorizarea dispozițiilor menționate anterior. În acest context, necesitatea potențială de a dezvolta un cadru de reglementare al UE va fi luată în considerare în mod corespunzător.

Recomandările 10 și 11Comisia sprijină și încurajează aducerea de îmbunătățiri în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese care au fost scoase în evidență cu ocazia discuțiilor purtate în cadrul grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate.

În conformitate cu Statutul funcționarilor, agențiile au un statut independent, exercitând competențele autorității împuternicite să facă numiri. Printre competențele respective se numără aplica-rea/punerea în aplicare a normelor în cauză.

În conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor, agențiile adoptă norme de punere în aplicare a măsurilor prevă-zute de statut sau de regimul aplicabil celorlalți agenți în acord cu Comisia. Aceasta înseamnă că fiecare agenție are obligația de a prezenta Comisiei, înainte de adoptare, orice proiect de normă de punere în aplicare a Statutului funcționarilor.

În contextul procedurii revizuite de la articolul 110 din Statutul funcționarilor, Comisia a propus ca normele sale să se aplice implicit personalului statutar al agențiilor.

A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctul 99.

66


SINTEZĂ

I.Agențiile selectate recunosc raportul și recomandările. Raportul ar putea servi ca bază pentru acțiuni care se realizează în comun cu Comisia Europeană și cu celelalte instituții ale UE pentru a dez-volta un cadru comun al Uniunii și/sau standarde minime, așa cum a concluzionat organul legislativ al UE în contextul grupului de lucru interinstituțional privind agențiile de reglementare.

IV.Există cerințe legislative specifice aplicabile agențiilor individuale. În acest context, agențiile selectate au dezvoltat politici și proce-duri, îmbunătățindu-le continuu, în mare parte pe baza cerințelor de reglementare specifice agenției. În lipsa unui cadru cuprin-zător la nivelul UE, unele agenții au făcut într-adevăr referire la orientările OCDE.

Cu toate acestea, orientările OCDE (ca și Statutul funcționarilor UE) vizează numai funcționarii publici angajați în cadrul autorităților publice (și nu pe cei care nu sunt funcționari, cum ar fi membrii Consiliului de administrație și ai Comisiei de apel, experți externi). Orientările OCDE pot fi aplicate prin analogie altor categorii de profesioniști. Cu toate acestea, când sunt apli-cate, principiile acestor orientări trebuie respectate ținându-se seama de situația specifică în care se intenționează aplicarea acestora. În lumina acestora, AESA va urma în primul rând orien-tările Comisiei Europene în ceea ce privește Codul de conduită/etică, dar va lua în considerare și orientările OCDE acolo unde este necesar și va ține seama de situațiile specifice în care se intenționează aplicarea acestora.

V.AESA recunoaște că la data auditului au fost identificate deficiențe la compararea politicilor și procedurilor agenției cu orientările OCDE. Totuși, este important să se amintească în acest context că politicile și procedurile adoptate și/sau puse în apli-care după încheierea activității pe teren a Curții (octombrie 2011) nu au fost evaluate. Astfel, până la momentul publicării acestui raport s-a răspuns unui număr semnificativ de recomandări.

Referitor la constatarea că „niciuna dintre agențiile selectate nu gestionează situațiile de conflicte de interese în mod adecvat”, trebuie clarificat faptul că AESA respectă întocmai regulamen-tul său de instituire și alte legi care se aplică agenției, cum ar fi Regulamentul financiar al UE și Statutul funcționarilor UE. În plus, în contextul numit anterior, AESA a adoptat propriile reglemen-tări/politici și proceduri – ținând seama de cerințele specifice legale și de administrare din documentele sale legale de institu-ire. AESA dorește să sublinieze structura specifică de conducere a AESA și lipsa influenței directe a acesteia asupra Consiliului de administrație, a Comisiei de apel și a organizațiilor/experților externi. În special, AESA diferențiază în mod clar între AESA însăși (personalul agenției) și Consiliul de administrație/Comisia de apel atunci când analizează problema potențialului conflict de interese. AESA și Consiliul său de administrație au funcții și competențe diferite, precum și proceduri diferite de adoptare a deciziilor.

VIII.În prezent, AESA ține seama de orientările Comisiei Europene pri-vind conflictul de interese, considerând că acestea sunt în con-formitate cu orientările OCDE. Pentru a gestiona un risc, există numeroase măsuri de reducere a riscului care pot fi aplicate. Referitor la riscul unui potențial conflict de interese în cadrul luării deciziilor tehnice, agenția aplică abordarea „fără decizii individuale” ca cea mai adecvată măsură de reducere a riscului pentru prevenirea cazurilor de conflict de interese în contextul AESA. Imparțialitatea în luarea deciziilor în cadrul proceselor operaționale AESA este garantată prin colegialitate în cadrul pro-cesului de evaluare tehnică și de luare a deciziilor.

Aspectele sus-menționate au fost recunoscute recent de către Parlamentul European printr-o rezoluție din 10 mai 2012 [rezoluția Parlamentului European din 10 mai 2012 cu observațiile care fac parte integrantă din decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru anul financiar 2010 (C7-0285/2011 – 2011/2224(DEC); a se consulta în special punctul 16].

RĂSPUNSURILE AGENŢIEI EUROPENE PENTRU SIGURANŢA AVIAŢIEI

67


Pentru îmbunătățirea în continuare a măsurilor deja existente, și anume Codul bunelor practici administrative (în special arti-colele 7 și 8), orientările Comisiei Europene privind cadourile, politica specifică privind conflictul de interese pentru activități de standardizare, principiul colegialității în luarea deciziilor, pre-vederi referitoare la conflictul de interese în cadrul contractelor de externalizare, agenția stabilește în prezent o politică specifică la nivelul agenției referitoare la conflictul de interese (cu alte cuvinte, identificarea, prevenirea, monitorizarea și gestionarea consecințelor cazurilor de conflict de interese). Acest lucru a fost observat, de asemenea, de către Parlamentul European în cadrul rezoluției sus-menționate.

X. (a)În conformitate cu răspunsul la punctul VIII și luând în conside-rare faptul că AESA nu are nicio influență directă asupra experților externi, a Consiliului de administrație și a Comisiei de apel con-form structurii de conducere stabilite de regulamentul de insti-tuire, AESA stabilește în prezent o politică specifică la nivelul agenției cu privire la gestionarea conflictelor de interese prin extinderea politicii existente a agenției privind Codul de condu-ită (cu alte cuvinte, Codul bunelor practici administrative) și va propune Consiliului de administrație și Comisiei de apel o poli-tică specifică privind conflictele de interese pentru a fi adoptată de către acestea cu sprijinul unui consultant extern, utilizându-se contractul-cadru existent (Contract-cadru nr. -30-CE-0390041) de la Direcția Generală Buget a Comisiei Europene, cu referire la stan-dardele de control intern (SCI).

X. (c) (i)Având în vedere că agențiile nu au nicio influență directă asu-pra anumitor structuri împuternicite (de exemplu, Consiliul de administrație, Comisia de apel, membrii comitetelor numiți direct de către statele membre), acestea pot realiza doar verificarea candidaților care vor fi numiți de către agenție. Prin urmare, AESA va defini criterii și metodologii pentru verificarea candidaților care vor fi angajați de către agenție în baza Statutului funcționarilor UE și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Euro-pene în conformitate cu politica specifică privind conflictele de interese numită anterior, aplicată la nivelul agenției, aflată sub evaluare. Pentru alți membri, agenția ar putea avea în vedere să propună organismelor împuternicite corespunzătoare să facă numiri (adică statele membre, Comisia Europeană, industria etc.) să stabilească proceduri de verificare anterior numirii membrului (membrilor) în cauză.

X. (c) (ii)AESA externalizează o parte nesemnificativă a sarcinilor sale de certificare către autorități aeronautice naționale (AAN) și entități calificate (în medie 20%, fiind proiecte minore din punctul de vedere al domeniului de aplicare). Se utilizează în mod sistematic un model de contract-cadru standardizat specific, care conține o clauză privind măsurile de gestionare a conflictelor de inte-rese care trebuie instituite în cadrul acestor organizații, precum și o clauză privind dreptul AESA de a verifica aceste măsuri. În conformitate cu explicația dată de Curte la punctul 36, AESA va dezvolta criterii și metodologii (pe baza politicii specifice a AESA privind gestionarea conflictelor de interese) necesare pentru a îndeplini această clauză pe parcursul activităților de acredi-tare, atunci când se consideră necesar. AESA poate doar să soli-cite AAN și entităților calificate să instituie măsuri suplimentare, însă, în mod clar, nu are nicio influență directă asupra acestor organizații pentru a se asigura că conflictul de interese este gesti-onat la nivelul unui standard comparabil.

X. (c) (iii)Având în vedere faptul că AESA nu are nicio influență directă asupra Consiliului de administrație și a Comisiei de apel, AESA va stabili criterii pentru evaluarea declarațiilor de interese, care vor fi aplicate în mod consecvent pentru membrii personalu-lui agenției, și are în vedere să propună criterii specifice pentru evaluarea declarațiilor de interese care trebuie adoptate de către Consiliul de administrație și Comisia de apel pentru membrii respectivi.

X. (c) (iv)AESA face deja trimitere la și urmează orientările Comisiei Euro-pene privind cadourile și invitațiile pentru membrii personalului agenției. AESA a introdus un capitol privind cadourile și invitațiile în politica sa privind conflictele de interese menționată mai sus. Pentru Consiliul de administrație și pentru Comisia de apel, AESA prevede să propună un capitol privind cadourile și invitațiile în cadrul politicii specifice privind gestionarea conflictelor de inte-rese, care va fi adoptată de către Consiliul de administrație și Comisia de apel pentru membrii respectivi. Aceste politici se vor baza pe orientările existente ale Comisiei Europene.


68


X. (c) (v)AESA este obligată să respecte Statutul funcționarilor UE. În cazul încălcării de către un membru al personalului a oricărei politici sau proceduri a agenției, AESA va urma procedurile dis-ciplinare existente în cadrul Statutului funcționarilor UE pentru a gestiona astfel de cazuri. Ținând seama de faptul că AESA nu are nicio influență directă asupra Consiliului de administrație și a Comisiei de apel, agenția a introdus politici și proceduri privind abuzul de încredere referitoare la conflictul de interese, cu refe-rire la procedurile disciplinare existente în politica privind conflic-tele de interese menționată mai sus. AESA prevede să propună introducerea unui capitol specific de politici și proceduri privind abuzul de încredere în cadrul politicii de gestionare a conflicte-lor de interese, care urmează a fi adoptată de către Consiliul de administrație și Comisia de apel pentru membrii respectivi.

X. (c) (vi)De la instituire, AESA asigură transparență în procesele sale de luare a deciziilor tehnice, așa cum se solicită în cadrul proceduri-lor tehnice și operaționale respective ale agenției. De asemenea, agenția a stabilit un sistem de management integrat (Integrated Management System, IMS) certificat ISO 9001 din anul 2010. IMS AESA susține ferm, printre altele, punerea în aplicare a cerințelor de transparență în toate procedurile agenției.

În cadrul AESA nu există niciun comitet sau grup științific. În cadrul reuniunii Consiliului său de administrație din iunie 2012, AESA a solicitat membrilor Consiliului de administrație să comple-teze o declarație de interese până la următoarea reuniune a Con-siliului de administrație din septembrie 2012, care va fi publicată ulterior pe site-ul AESA. În plus, începând cu iunie 2012, pe site-ul AESA s-a publicat informația că toți membrii Comitetului executiv au completat o declarație de interese, iar declarațiile celor cinci directori ai agenției sunt publicate pe site-ul AESA.

AESA va extinde declarațiile de interese pentru personalul agenției care joacă un rol important în procesul de luare a decizi-ilor tehnice în cadrul agenției.

X. (c) (vii)AESA asigură deja un curs de instruire special, obligatoriu pentru noii angajați (personalul agenției), privind Codul său de conduită (respectiv Codul bunelor practici administrative) incluzând pre-vederile referitoare la conflictul de interese cuprinse în acesta. Ca parte a contractului-cadru de consultanță aflat în derulare (Con-tract-cadru nr. - 30-CE-0390041), de la Direcția Generală Buget a Comisiei Europene, referitor la standardele de control intern (SCI), AESA va îmbunătăți cursurile sale de instruire obligatorii existente pentru noii angajați pentru a detalia domeniul conflic-telor de interese și preconizează că va propune membrilor Con-siliului de administrație și ai Comisiei de apel un curs de instruire special privind politica specifică a conflictului de interese.

X. (c) (viii)Comisia a pus în aplicare dispozițiile Statutului funcționarilor, care reglementează problemele postangajare, prin Decizia 85-2004 din 29 iunie 2004 privind activitățile externe. Comisia consideră că acestea trebuie să se aplice prin analogie persona-lului agențiilor. În limitele procedurii în temeiul articolului 110 din Statutul funcționarilor, toate agențiile în cauză (pentru per-sonalul care face obiectul Statutului funcționarilor) au transmis Comisiei pentru aprobare proiectul de norme de aplicare privind activitățile externe. Comisia și-a exprimat acordul față de AESA (Decizia ED 2007/006/A) prin decizia C(2006) 7264. (Decizia ED menționată în anexa II de către Curte).

În ceea ce privește experții și membrii Consiliului de administrație și ai Comisiei de apel care nu fac parte din personal, agenția nu are nicio putere legală de a impune condiții privind libertatea de angajare după încheierea mandatului lor. În consecință, AESA ar putea să încerce să abordeze problema postangajării pentru acești membri sau pentru orice alți experți externi implicați în activitățile AESA. Mai mult, AESA dorește să sublinieze că în ceea ce privește membrii personalului există anumite restricții rezul-tate din natura temporară a contractelor care pot fi oferite de către agenții și din drepturile fundamentale ale persoanelor care lucrează cu acestea.

X. (d)Este crucial pentru AESA ca organul legislativ al UE să dezvolte în continuare cadrul de reglementare comunitar în materie de gestionare a conflictelor de interese pentru a aborda în mod corespunzător și consecvent problema gestionării conflictelor de interese nu doar în cadrul agențiilor selectate, ci în cadrul tuturor instituțiilor europene și organismelor descentralizate.


69


INTRODUCERE

7. Prima liniuțăAESA nu dispune de niciun comitet sau grup științific. AESA dorește să clarifice faptul că singurii experți externi care trebuie luați în considerare sunt experții naționali detașați (END), AAN implicate în crearea grupurilor de reglementare, AAN implicate în activități de standardizare și AAN/entități calificate implicate în procesul de externalizare.

7. A treia liniuțăCurtea de Conturi face referire, spre exemplu, la riscul privind deciziile bazate pe cercetări realizate sau finanțate de industrie. AESA se folosește de activitățile de cercetare pentru a colecta informații, iar nu ca sursă exclusivă pentru procesul de luare a deciziilor tehnice.

Caseta 1Procedura de ofertare, care s-a încheiat la sfârșitul lunii mai 2012, corespunde acum reglementărilor financiare ale UE și ale AESA. AESA este, de asemenea, obligată prin sistemul stabilit în cadrul regulamentului său de instituire [Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului].

8.Pentru a gestiona un risc, există numeroase măsuri de reducere a riscului care pot fi aplicate. Referitor la riscul unui potențial conflict de interese în cadrul procesului de luare a deciziilor teh-nice, agenția aplică abordarea „fără decizii individuale” ca cea mai adecvată măsură de reducere a riscului pentru prevenirea cazu-rilor de conflict de interese în contextul AESA. Acest principiu este luat în considerare în mod formal în cadrul fiecărei proceduri operaționale și este aplicat corespunzător. Acest principiu a fost recunoscut de către Parlamentul European în rezoluția sa din 10 mai 2012.

10.Aceste reglementări se aplică numai personalului angajat de către agenții. Nu este posibilă aplicarea acestora persoanelor desemnate „ad personam” (neangajate de agenții), cum ar fi, în general, membrii Consiliului de administrație și experții științifici, sau persoanelor care reprezintă statele membre (membrii consi-liilor de administrație ale agențiilor, care reprezintă state membre și instituții).


13.În prezent, AESA urmează orientările Comisiei Europene pri-vind conflictul de interese, considerând că acestea sunt în con-formitate cu orientările OCDE. Pentru a gestiona un risc, există numeroase măsuri de reducere a riscului care pot fi aplicate. Referitor la riscul unui potențial conflict de interese în cadrul procesului de luare a deciziilor tehnice, agenția aplică abordarea „fără decizii individuale” ca cea mai adecvată măsură de reducere a riscului pentru prevenirea cazurilor de conflict de interese în contextul AESA. Imparțialitatea în luarea deciziilor în cadrul pro-ceselor operaționale ale AESA este garantată prin colegialitate în cadrul procesului de evaluare tehnică și al procesului decizi-onal. Fiecare proces a fost descris în cadrul procedurii aplicabile corespunzătoare.

Aspectele sus-menționate au fost recunoscute recent de către Parlamentul European printr-o rezoluție din data de 10 mai 2012 [rezoluția Parlamentului European din 10 mai 2012 cu observațiile care fac parte integrantă din decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru anul financiar 2010 (C7-0285/2011 – 2011/2224(DEC); a se consulta în special punctul 16].


15. Prima liniuțăÎn cadrul rezoluției sale din 10 mai 2012, Parlamentul European a recunoscut în sensul acesta următoarele măsuri de reducere a riscului:

70


„Constată că membrii personalului tehnic al agenției trebuie să fie recrutați de obicei din rândul autorităților aeronautice naționale și din industria aviației; înțelege că membrii personalului trebuie să dispună de o experiență tehnică suficientă și de actualitate în domeniul aviației pentru a putea efectua o verificare tehnică a documentelor de conformitate pentru a se putea asigura un nivel adecvat de siguranță a aviației, după cum prevede legislația aplicabilă a Uniunii; este preocupat însă de faptul că această situație ar putea da naștere unui conflict de interese dacă un membru al personalului care a lucrat anterior pentru un producă-tor de aeronave este acum angajat al agenției și ia decizii cu pri-vire la certificarea aeronavei la care a lucrat înainte în sectorul pri-vat, ceea ce ar putea rezulta într-o situație de conflict de interese, dacă nu este detectată și gestionată adecvat; recunoaște însă că agenția a instituit o procedură de certificare care garantează imparțialitatea procesului decizional prin principiul colegialității evaluărilor tehnice și prin caracteristicile sale inerente”.

21.Orientările OCDE (cum ar fi Statutul funcționarilor UE) vizează numai funcționarii publici angajați în cadrul autorităților publice (și nu pe cei care nu sunt funcționari, cum ar fi membrii Consi-liului de administrație și ai Comisiei de apel, experți externi). Orientările OCDE pot fi aplicate prin analogie altor categorii de profesioniști. Cu toate acestea, când sunt aplicate, principiile acestor orientări trebuie respectate ținându-se cont de situația specifică în care se intenționează aplicarea acestora. În lumina acestora, AESA va urma în primul rând orientările Comisiei Euro-pene în ceea ce privește Codul de conduită/etică, dar ia în consi-derare și orientările OCDE acolo unde este necesar și ține seama de situațiile specifice în care se intenționează aplicarea acestora.

OBSERVAȚII

26.AESA nu are nicio influență directă asupra membrilor Consiliului de administrație și ai Comisiei de apel în conformitate cu struc-tura de conducere stabilită de regulamentul de instituire. Aceasta înseamnă că AESA poate doar să propună membrilor Consiliu-lui de administrație să completeze și să publice o declarație de interese, așa cum s-a întâmplat în cadrul reuniunii Consiliului de administrație din iunie 2012.

28.În cazurile în care agențiile nu sunt autoritatea împuternicită să facă numiri, ar trebui să fie responsabilitatea autorității împuterni-cite să facă numiri să verifice candidații anterior numirii.

35.AESA externalizează o parte nesemnificativă a sarcinilor sale de certificare către AAN și entități calificate (în medie 20%, fiind pro-iecte minore din punctul de vedere al domeniului de aplicare).

36.Se utilizează în mod sistematic un model de contract-cadru stan-dardizat specific, care conține o clauză privind măsurile de ges-tionare a conflictelor de interese care trebuie instituite în cadrul acestor organizații, precum și o clauză privind dreptul AESA de a verifica aceste măsuri. AESA va dezvolta criterii și metodologii (în baza politicii specifice a AESA privind gestionarea conflicte-lor de interese) necesare pentru a îndeplini această clauză pe parcursul activităților de acreditare, când se consideră necesar. AESA poate doar să solicite AAN și entităților calificate să insti-tuie măsuri suplimentare, însă, în mod clar, nu are nicio influență directă asupra acestor organizații pentru a se asigura că conflictul de interese este gestionat la nivelul unui standard comparabil.

45.Raportul Curții de Conturi menționează în anexa II existența Codului bunelor practici administrative, care conține o clauză privind „imparțialitatea și independența” la nivelul agenției și procedura specifică pentru activitățile de standardizare. În plus, AESA aplică principiul colegialității evaluărilor tehnice și procedu-rilor decizionale pentru a garanta imparțialitatea activităților sale operaționale (adică: certificare, reglementare, standardizare etc.). Acest principiu este luat în considerare în mod formal în cadrul fiecărei proceduri operaționale și este aplicat corespunzător. De asemenea, acesta este recunoscut de către Parlamentul European în rezoluția sa din 10 mai 2012. În consecință, în contextul numit anterior, AESA a adoptat propriile reglementări/politici și proce-duri pentru gestionarea conflictelor de interese – ținând cont de cerințele particulare legale și de administrare din documentele sale legale de instituire.


71


În cadrul reuniunii Consiliului său de administrație în iunie 2012, AESA a solicitat membrilor Consiliului de administrație să com-pleteze o declarație de interese până la următoarea reuniune a Consiliului de administrație din septembrie 2012 și publicarea ulterioară pe site-ul internet al AESA. De asemenea, începând cu iunie 2012, pe site-ul AESA s-a publicat informația că toți mem-brii Comitetului executiv au completat o declarație de interese, iar declarațiile celor cinci directori ai agenției sunt publicate pe site-ul AESA.

61.AESA face trimitere la orientările Comisiei Europene pe pagina sa de intranet și le-a menționat când gestiona cazuri individuale.

64.AESA este obligată să respecte Statutul funcționarilor UE. În cazul încălcării de către un membru al personalului a oricărei politici sau proceduri a agenției, AESA va urma procedurile disciplinare existente în cadrul Statutului funcționarilor UE pentru a gestiona astfel de cazuri.

69.De la instituire, AESA asigură transparență în procesele sale de luare a deciziilor tehnice, așa cum se solicită în cadrul proceduri-lor tehnice și operaționale respective ale agenției. În plus, agenția a stabilit un sistem de management integrat (Integrated Manage-ment System, IMS) certificat ISO 9001 din anul 2010. IMS al AESA susține ferm, printre altele, punerea în aplicare a cerințelor de transparență în toate politicile și procedurile agenției care aco-peră situațiile de luare a deciziilor și problema cadourilor [Codul bunelor practici administrative (în special articolele 7 și 8), ori-entările Comisiei Europene privind cadourile, politici specifice privind conflictele de interese pentru activități de standardizare, principiul colegialității în procesul de luare a deciziilor, prevederi referitoare la conflictul de interese în cadrul contractelor de exter-nalizare], astfel cum a fost stabilit de agenție pentru a gestiona domeniul conflictelor de interese.

71.În cadrul reuniunii Consiliului său de administrație în iunie 2012, AESA a solicitat membrilor Consiliului de administrație să com-pleteze o declarație de interese până la următoarea reuniune a Consiliului de administrație din septembrie 2012 și publicarea ulterioară pe site-ul AESA. De asemenea, începând cu iunie 2012, pe site-ul AESA s-a publicat informația că toți membrii Comitetu-lui executiv au completat o declarație de interese, iar declarațiile celor cinci directori ai agenției sunt publicate acum pe site-ul AESA.

73.AESA nu dispune de niciun comitet sau grup științific. Procese- le-verbale ale reuniunilor cu experți externi implicați în procesele de luare a deciziilor, în procesele de standardizare și în activitățile de certificare nu sunt publicate pe site-ul AESA. Cu toate aces-tea, rezultatele acestor reuniuni sunt puse la dispoziție pe diverse căi, dacă este necesar. De exemplu, se publică proiecte de norme pentru consultarea publică, incluzând memorandumurile care prezintă informații de fond, motive și justificări pentru abordarea aleasă de agenție pentru problema aflată în discuție.

79.AESA asigură deja un curs de instruire special, obligatoriu pentru noii angajați (personalul agenției), privind Codul său de conduită (respectiv Codul bunelor practici administrative) incluzând pre-vederile referitoare la conflictul de interese cuprinse în acesta. Ca parte a contractului-cadru de consultanță aflat în derulare (Con-tract-cadru nr. -30-CE-0390041), de la Direcția Generală Buget a Comisiei Europene, referitor la standardele de control intern (SCI), AESA va îmbunătăți cursurile sale de instruire obligatorii existente pentru noii angajați pentru a detalia domeniul conflic-telor de interese și prevede să propună membrilor Consiliului de administrație și ai Comisiei de apel un curs de instruire special privind politica specifică a conflictului de interese.

81.Agențiile care asigură consultanță științifică și tehnică sau deci-zii ca parte a proceselor de reglementare vor avea întotdeauna nevoie de personal și experți cu experiență din cadrul compani-ilor și asociațiilor care operează pe aceste piețe. Politicile și pro-cedurile privind conflictele de interese nu trebuie să împiedice accesul agențiilor la o astfel de expertiză. În caz contrar, problema s-ar putea îndrepta spre o evaluare (științifică/tehnică) inferioară cu consecințe negative pentru viața cetățenilor și, ulterior, pierde-rea încrederii publicului larg în activitatea de reglementare.

Trebuie reținut și faptul că, spre deosebire de instituțiile euro-pene, agențiile pot oferi în mare parte doar posturi temporare personalului și că Statutul actual al funcționarilor UE nu oferă agențiilor dispoziții adaptate în mod adecvat la această situație. Persoanele trebuie să aibă posibilitatea de a accepta locuri de muncă în industrie, de exemplu, după ce au lucrat în cadrul unei agenții.


72


86.În ceea ce privește experții și membrii Consiliului de administrație și ai Comisiei de apel care nu fac parte din personal, agenția nu are nicio putere legală de a impune condiții privind libertatea de angajare după încheierea mandatului lor. În ceea ce privește membrii personalului există anumite restricții rezultate din natura temporară a contractelor care pot fi oferite de către agenții și din drepturile fundamentale ale persoanelor care lucrează cu acestea.

În plus, AESA a aliniat modelul său privind postangajarea cu cel al Comisiei Europene. Problema postangajării va cunoaște în continuare îmbunătățiri în cadrul consultanței în derulare sus-menționate pentru membrii personalului agenției, acolo unde este necesar. Întrucât AESA nu are nicio influență directă asupra membrilor Consiliului de administrație și ai Comisiei de apel, AESA nu poate aborda problema postangajării pentru acești membri sau pentru orice alți experți externi implicați în activitățile AESA.

87.Trebuie observat faptul că agențiile nu pot impune o interdicție absolută de a prelua anumite posturi în urma colaborării cu ei. Aceasta ar intra în conflict cu interpretarea curentă a Statutului funcționarilor (dreptul constituțional la muncă, nicio interdicție absolută).


89.AESA recunoaște că la data auditului au fost identificate deficiențe la compararea politicilor și procedurilor agenției cu orientările OCDE. Totuși, este important să se amintească în acest context că politicile și procedurile adoptate și/sau puse în apli-care după încheierea anchetei pe teren a Curții (octombrie 2011) nu au fost evaluate. Astfel, la momentul publicării acestui raport au fost aplicate un număr semnificativ de recomandări.

Referitor la constatarea că „niciuna dintre agențiile selectate nu gestionează situațiile de conflicte de interese în mod adecvat”, trebuie clarificat faptul că AESA respectă întocmai regulamen-tul său de instituire și alte legi care se aplică agenției, cum ar fi Regulamentul financiar al UE și Statutul funcționarilor UE. De asemenea, în contextul numit anterior, AESA a adoptat propri-ile reglementări/politici și proceduri – ținând seama de cerințele particulare legale și de administrare din documentele sale legale de instituire. AESA nu a identificat niciun exemplu în care o opinie decizională sau tehnică de reglementare să fi fost compromisă de un interes nejustificat.

Recomandarea 1În plus față de măsurile existente, AESA stabilește în prezent o politică specifică la nivelul agenției cu privire la gestionarea conflictelor de interese prin extinderea politicii existente privind Codul de conduită pentru personalul agenției și va propune o politică specifică privind conflictele de interese pentru Consi-liul de administrație și Comisia de apel pentru a fi adoptate de acestea.

91.Trebuie să se țină seama de faptul că agențiile nu au nicio influență directă asupra anumitor structuri împuternicite (de exemplu, Consiliul de administrație, Comisia de apel, membrii comitetelor numiți direct de către statele membre), acestea pot realiza doar verificarea candidaților care vor fi numiți de către agenție. Cu toate acestea, AESA ar putea prevedea să propună organismelor împuternicite să facă numiri să stabilească pro-ceduri de verificare anterior numirii membrului (membrilor) în cauză.

Recomandarea 2AESA a introdus în politica sa privind conflictele de interese în rândul personalului, aplicată la nivelul agenției, un capitol privind verificarea anterior numirii. Referitor la Consiliul de administrație și Curtea de apel, agenția prevede să propună introducerea în politica sa specifică o măsură de verificare privind conflictele de interese, anterior numirii, pentru a fi adoptată de Consiliul de administrație și de Comisia de apel pentru membrii lor în cauză.


73


Recomandarea 3AESA va dezvolta criterii și metodologii (în baza politicii speci-fice AESA privind gestionarea conflictelor de interese) necesare pentru verificarea gestionării conflictelor de interese, instituite în AAN și la entități calificate pe parcursul acreditării lor, atunci când se consideră necesar. AESA poate să solicite AAN și entităților calificate să instituie măsuri suplimentare, însă, în mod clar, nu are nicio influență directă asupra acestor organizații pentru a se asigura că conflictul de interese este gestionat la nivelul unui standard comparabil.

Recomandarea 4AESA va stabili criterii clare și obiective pentru evaluarea declarațiilor de interese și le va aplica în mod consecvent în cazul membrilor personalului agenției. AESA prevede să propună cri-terii specifice clare și obiective pentru evaluarea declarațiilor de interese care să fie adoptate de Consiliul de administrație și de Comisia de apel pentru membrii lor în cauză.

94.AESA face trimitere la și urmează orientările Comisiei Europene privind cadourile și ospitalitatea.

Recomandarea 5AESA a definit normele sale de aplicare privind cadourile și invitațiile pentru membrii personalului agenției în cadrul politicii aflate în curs de evaluare, aplicate la nivelul agenției, și prevede să propună un capitol referitor la cadouri și invitații în cadrul politicii specifice privind conflictul de interese, care va fi adoptat de către Consiliul de administrație și Comisia de apel pentru membrii săi în cauză.

95.În cazul încălcării politicilor și a procedurilor privind abuzul de încredere, AESA aplică procedurile disciplinare existente în Statu-tul funcționarilor UE.

Recomandarea 6AESA a introdus în politica sa aflată sub evaluare, aplicată la nive-lul agenției, un capitol referitor la încălcarea politicilor și procedu-rilor referitoare la abuzul de încredere pentru membrii persona-lului agenției, ținând seama de procedurile disciplinare existente în Statutul funcționarilor UE. AESA prevede să propună un capitol privind încălcarea politicilor și procedurilor referitoare la abuzul de încredere în cadrul politicii specifice privind conflictul de inte-rese, care va fi adoptat de către Consiliul de administrație și Comi-sia de apel pentru membrii săi în cauză.

96.În cadrul AESA nu există niciun comitet sau grup științific. AESA publică declarațiile de interese ale celor cinci directori ai săi și a cerut Consiliului de administrație să completeze o declarație de interese pentru a fi publicată pe site-ul AESA.

Recomandarea 7De la instituire, AESA asigură transparență în procesele sale de luare a deciziilor tehnice, așa cum se solicită în cadrul proce-durilor tehnice și operaționale respective ale agenției. În plus, agenția a stabilit un sistem de management integrat (Integrated Management System, IMS) certificat ISO 9001 din anul 2010. IMS al AESA susține ferm, printre altele, implementarea cerințelor de transparență în toate procedurile agenției.

AESA nu dispune de niciun comitet sau grup științific. În cadrul reuniunii Consiliului său de administrație din iunie 2012, AESA a solicitat membrilor Consiliului de administrație să completeze o declarație de interese până la următoarea reuniune a Consiliului de administrație din septembrie 2012, care va fi publicată ulte-rior pe site-ul AESA. În plus, începând cu iunie 2012, pe site-ul AESA s-a publicat informația că toți membrii Comitetului executiv au completat o declarație de interese, iar declarațiile celor cinci directori ai agenției sunt publicate pe site-ul AESA.

AESA va extinde declarațiile de interese pentru personalul agenției care joacă un rol important în procesul de luare a decizi-ilor tehnice al agenției.

97.AESA asigură pentru toți noii angajați (personalul agenției) un curs de instruire obligatoriu privind Codul său de conduită.

Recomandarea 8AESA își va îmbunătăți cursurile de instruire obligatorii exis-tente pentru noii angajați (personalul agenției) pentru a detalia domeniul conflictelor de interese. AESA are în vedere să pro-pună un capitol privind cursul de instruire obligatoriu ca parte a politicii sale specifice, care va fi adoptat de către Consiliul de administrație și Comisia de apel pentru membrii lor în cauză.



74


98.AESA a adoptat normele sale de punere în aplicare privind activități externe, care acoperă domeniul postangajării. AESA și-a aliniat modelul existent privind postangajarea la cel al Comisiei Europene. Problema postangajării va cunoaște în continuare îmbunătățiri în cadrul politicii aflate în curs de evaluare, aplicate la nivelul agenției pentru membrii personalului, acolo unde este necesar. Deoarece AESA nu are nicio influență directă asupra membrilor Consiliului de administrație și ai Comisiei de apel, AESA nu poate aborda problema postangajării pentru acești membri sau pentru oricare expert extern implicat în activitățile AESA.

În ceea ce privește experții și membrii Consiliului de administrație și ai Comisiei de apel care nu sunt membri ai personalului, agenția nu are nicio putere legală de a impune condiții privind libertatea lor de a ocupa un loc de muncă după încheierea mandatului lor. De asemenea, în ceea ce privește membrii per-sonalului există anumite restricții rezultate din natura temporară a contractelor care pot fi oferite de către agenții și din drepturile fundamentale ale persoanelor care lucrează cu acestea.

Recomandarea 9AESA va îmbunătăți în continuare problema postangajării pentru membrii personalului agenției, acolo unde este necesar. AESA ar putea avea în vedere ridicarea problemei postangajării pentru membrii Consiliului de administrație și ai Comisiei de apel. Cu toate acestea, în cazul membrilor Consiliului de administrație, al membrilor Comisiei de apel și al experților externi, agenția nu are nicio putere legală de a impune condiții privind libertatea lor de angajare după încheierea mandatului lor.

Recomandările 10 și 11Pentru AESA este crucial ca organul legislativ al UE să dezvolte în continuare cadrul european de reglementare în domeniul gestio-nării conflictului de interese pentru a avea o abordare conformă și consecventă privind gestionarea conflictelor de interese.


75



75

SINTEZĂ

I.ECHA a luat la cunoștință de raportul special al Curții de Con-turi și de recomandările formulate în cadrul acestuia. Raportul ar putea servi ca bază pentru activitatea comună care urmează să fie întreprinsă cu Comisia Europeană și cu celelalte instituții ale UE în vederea dezvoltării unui cadru comun al Uniunii și/sau a unor standarde minime, astfel cum a fost concluzionat de către organul legislativ al UE în contextul Grupului de lucru interinstituțional pri-vind agențiile de reglementare.

III.La evaluarea sistemelor de garantare a independenței în cadrul ECHA, trebuie să se ia în considerare toate instrumentele exis-tente. Printre acestea se numără avizul colegial/procesul decizi-onal al comitetelor pentru a evita un proces condus individual, componența interdisciplinară și multidisciplinară a acestor orga-nisme, absența legăturilor ierarhice între experți, precum și faptul că pozițiile minoritare se înregistrează în cazul avizelor sau decizi-ilor majoritare. Deciziile luate de către Comitetul statelor membre impun chiar unanimitate. Mai mult decât atât, observatori din partea organizațiilor interesate acreditate sunt prezenți în cadrul reuniunilor Comitetului.

Procesele de reglementare gestionate de către ECHA impun ca cercetarea realizată de industrie să fie folosită ca punct de plecare. Cu toate acestea, evaluarea științifică și tehnică folosește în plus toate celelalte date științifice, fie că provin din cercetarea indepen-dentă, din literatura de specialitate sau din cunoștințele experților, cu respectarea criteriului calității științifice. De asemenea, se orga-nizează consultări publice pentru a se colecta toate informațiile științifice relevante pentru avize sau decizii specifice.

IV.Chiar dacă lipsește un cadru cuprinzător al UE pentru gestionarea conflictelor de interese, există anumite cerințe legislative speci-fice privind independența, care sunt aplicabile în cazul ECHA. În acest context, ECHA a dezvoltat politici și proceduri și este într-un proces continuu de îmbunătățire a acestora, în principal pe baza cerințelor de reglementare specifice agenției. În absența unui cadru UE cuprinzător, unele agenții s-au ghidat după orientările OCDE. Totuși, acestea sunt destinate funcționarilor publici, ceea ce înseamnă că nu îi vizează pe membrii Consiliului de administrație și pe cei ai Comitetului.

V.ECHA admite faptul că, la data auditului, au fost identificate unele carențe atunci când politicile și procedurile agenției au fost anali-zate comparativ cu orientările OCDE. În acest context, este totuși important să se reamintească faptul că politicile și procedurile adoptate și/sau puse în aplicare după ce Curtea și-a finalizat activitățile pe teren (octombrie 2011) nu au fost evaluate. Astfel, un număr semnificativ de recomandări sunt în curs de punere în aplicare la momentul publicării prezentului raport.

În ceea ce privește constatarea conform căreia „niciuna dintre agențiile selectate nu gestionează în mod adecvat situațiile de conflict de interese”, se impune clarificarea faptului că ECHA își respectă regulamentul de înființare și alte legi aplicabile agenției, precum Regulamentul financiar al UE și Statutul funcționarilor UE. În plus, ECHA a adoptat propriile sale proceduri și politici, inclu-siv un cod de conduită – luând în considerare cerințele legale și de guvernanță impuse de regulamentul său de înființare. ECHA nu a identificat niciun caz în care o decizie de reglementare sau un aviz științific/tehnic ar fi fost compromise de un interes nejustificat.

VII.ECHA admite faptul că practicile sale anterioare au prezentat unele carențe. Agenția observă totuși că punerea în aplicare a noii politici, care a fost inițiată în februarie 2011 și adoptată în septembrie 2011, nu a făcut obiectul auditului efectuat de Curte. Detalii cu privire la evoluțiile care răspund recomandărilor sunt incluse în răspunsurile la observațiile și recomandările relevante formulate în cadrul prezentului raport.

X. (b)ECHA admite faptul că practicile sale anterioare au prezentat unele carențe. Agenția observă, totuși, că punerea în aplicare a noii politici, care a fost adoptată în septembrie 2011, nu a făcut obiectul auditului efectuat de Curte. Detalii cu privire la evoluțiile care răspund recomandărilor sunt incluse în răspunsurile la observațiile și recomandările relevante formulate în cadrul pre-zentului raport.

X. (c) (i)ECHA admite această recomandare. Luând în considerare fap-tul că nici agenția, ca atare, și nici secretariatul nu au o influență directă asupra anumitor numiri (de exemplu, în cadrul Consiliu-lui de administrație, al Camerei de recurs, sau în cazul membrilor Comitetului care sunt numiți direct de către statele membre), agenția poate și va efectua numai „filtrarea” candidaților care urmează să fie desemnați. Cu toate acestea, agenția ar putea propune respectivei autorități împuternicite să facă numiri să stabilească proceduri de „filtrare” înainte de numirea membrului (membrilor) în cauză.

În ceea ce-i privește pe membrii comitetului numiți de către Consiliul de administrație, ECHA are orientări în vigoare privind aceste numiri încă din 2008, care au devenit criterii de eligibilitate în 2012. Agenția este în plin proces de dezvoltare a acestor criterii pentru toate organismele ECHA.

RĂSPUNSURILE AGENŢIEI EUROPENE PENTRU PRODUSE CHIMICE

76


X. (c) (iv)Prima decizie oficială internă emisă de către directorul exe-cutiv (interimar) al ECHA după înființarea agenției viza „Ori-entările pentru personal cu privire la conflictele de interese și la invitații și cadouri și cu privire la declarațiile de angajament, de confidențialitate și de interese” (Decizia ED/01/2007 din 31 octombrie 2007).

Consiliul de administrație al ECHA a adoptat la 22 martie 2012 propriul său cod de conduită, care a fost publicat și care vizează, inter alia, aspecte precum cadourile și invitațiile. Consiliul de administrație a invitat comitetele ECHA și alte organisme să con-vină asupra unor coduri de conduită similare, iar în prezent se lucrează în acest sens.

X. (c) (v)ECHA admite faptul că, la data auditului, nu deținea nicio proce-dură specifică privind abuzul de încredere. Cu toate acestea, exis-tau unele proceduri generale privind abuzul de încredere, referi-toare la personal, sub forma unor proceduri disciplinare și a altor proceduri posibile în conformitate cu Statutul funcționarilor UE. Aceste proceduri generale se aplică, de asemenea, de către Comisia Europeană, de exemplu în cazurile în care un membru al personalului nu declară un interes propriu în fața autorității împu-ternicite să facă numiri. În plus, normele de procedură ale comi-tetelor și ale altor organisme ale ECHA, existente la data auditului, reprezintă un instrument general adecvat pentru abordarea unei încălcări a obligațiilor care le revin experților.

Pe baza noii sale politici, ECHA va elabora dispoziții detaliate și specifice privind abuzul de încredere pentru situațiile referitoare la posibile conflicte de interese.

X. (c) (vii)ECHA se află într-un proces continuu de îmbunătățire a cursuri-lor oferite personalului cu privire la conflictul de interese. Agenția menționează că în cadrul cursurilor de formare obligatorii pentru nou-veniți, încă din faza timpurie de înființare a agenției, există o sesiune dedicată declarațiilor privind conflictele de interese și confidențialității, precum și obligațiilor care trebuie respectate după încetarea activității în cadrul instituției. Începând cu 2008, cursurile de formare introductive oferite de ECHA includ, de ase-menea, noțiuni privind conduita și etica la locul de muncă.

X. (c) (viii)În 2008 ECHA a adoptat, prin analogie, decizia Comisiei privind activitățile și misiunile externe din 28 aprilie 2004. Această decizie, de punere în aplicare a articolului 16 din Statutul funcționarilor UE, face parte din normele interne ale agenției și impune angajaților să informeze ECHA în cazul în care intenționează să se angajeze într-o activitate profesională în termen de doi ani de la părăsirea agenției. Normele prevăd că exercitarea unei anumite activități poate fi interzisă sau că pot fi impuse anumite condiții.

Trebuie reținut totuși că există anumite limitări, care rezultă din caracterul temporar al contractelor care pot fi oferite de ECHA și din drepturile fundamentale ale persoanelor care lucrează în cadrul agenției. În plus, în ceea ce-i privește pe experții și membrii Consiliului de administrație, ai Forumului și ai comite-telor, care nu sunt membri ai personalului, agenția nu are nicio competență legală de a impune condiții cu privire la libertatea lor de angajare după încheierea mandatului respectiv.

X. (d)Prezentul raport ar putea servi ca bază pentru activitatea comună care urmează să fie întreprinsă cu Comisia Europeană și cu cele-lalte instituții ale UE în vederea dezvoltării unui cadru comun al Uniunii și/sau a unor standarde minime, astfel cum s-a concluzio-nat de către organul legislativ al UE în contextul Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile de reglementare.

INTRODUCERE

8.La evaluarea sistemelor de garantare a independenței în cadrul ECHA, trebuie să se ia în considerare toate instrumentele exis-tente. Printre acestea se numără avizul colegial/procesul decizi-onal al comitetelor pentru a evita un proces condus individual, componența interdisciplinară și multidisciplinară a acestor orga-nisme, absența legăturilor ierarhice între experți, precum și faptul că se înregistrează pozițiile minoritare, în cazul avizelor sau deci-ziilor majoritare. Deciziile luate de către Comitetul statelor mem-bre impun chiar unanimitate. Mai mult decât atât, observatori din partea organizațiilor interesate acreditate sunt prezenți în cadrul reuniunilor Comitetului.


77



10.Aceste reguli se aplică numai în cazul personalului angajat de către agenții. Regulile nu pot fi aplicate persoanelor desemnate „ad personam” (care nu sunt angajate de către agenții), precum membrii consiliilor de administrație și experții științifici, în gene-ral, sau persoanelor care reprezintă statele membre (membri ai organelor de conducere ale agențiilor care reprezintă statele membre și instituțiile).


21.Orientările OCDE (la fel ca Statutul funcționarilor UE) vizează numai funcționarii publici angajați de către autoritățile publice. Orientările OCDE pot fi aplicate și altor categorii de specialiști, prin analogie. Cu toate acestea, principiile care stau la baza aces-tor orientări trebuie să fie urmate luând în considerare situația specifică în care sunt destinate a fi aplicate.

OBSERVAȚII

28.În cazurile în care agenția nu este autoritatea împuternicită să facă numiri, „filtrarea” persoanelor selectate înainte de a fi numite ar trebui să fie de competența respectivei instituții împuternicite.

32.În 2008, Consiliul de administrație al ECHA a adoptat o procedură și criterii de eligibilitate pentru a selecta și a invita organizațiile interesate să participe ca observatori la reuniunile Forumului și ale comitetelor. Aceste criterii au fost revizuite în 2011. Comisia și-a dat acordul prin decizia din 23 martie 2011 [C(2011) 1823 final].

47.ECHA admite faptul că practicile sale anterioare au prezentat unele carențe. Odată cu punerea în aplicare a noii politici, care a fost inițiată în februarie și adoptată în septembrie 2011, a fost dat în folosință un nou formular pentru declarațiile membrilor personalului, în noiembrie 2011, și a fost facilitat accesul mana-gerilor la declarațiile personalului aflat în subordinea lor începând cu 2012.

În ceea ce privește practica la data auditului ar fi de remarcat că, chiar dacă interesele declarate în declarația inițială nu erau eva-luate la acel moment, aceasta nu înseamnă că aceste aspecte nu au fost evidențiate în declarații spontane ori de câte ori au fost atribuite sarcini. De fapt, conform competențelor pe care le au, membrii personalului în cauză au evidențiat în mod constant orice conflict de interese privind dosare care implicau societățile menționate în declarațiile lor, iar astfel de sarcini nu le-au fost atribuite niciodată. Ca atare, la ECHA nu a avut loc niciodată un conflict de interese efectiv.

Caseta 4Exemplele reprezintă cazuri care nu au fost evaluate la momentul recrutării, acestea fiind abordate ulterior, pe parcursul activității agenției. Agenția a analizat în mod corespunzător aspectele iden-tificate de Curte și a stabilit că nu a avut loc niciun conflict de interese. Problema ca atare a fost abordată prin punerea în apli-care a noii politici privind gestionarea potențialelor conflicte de interese.

49.În prezent, declarațiile specifice de interese prezentate în scris (înainte, acestea fiind verbale) sunt obligatorii și pentru membrii permanenți, înainte de a li se repartiza un caz.

50.Între timp, Camera de recurs a pus în aplicare un sistem de verificare, iar din martie 2012, președintele are acces la o listă confidențială a clienților anteriori ai membrilor cu calificare teh-nică, pe care o poate consulta la efectuarea verificării.

51.Procedurile agenției prevăd că doar identitatea recurentului este cunoscută Camerei de recurs. Întrucât pot exista sute de (co)solicitanți ai unei înregistrări afectați de un singur caz de contestație, posibilitățile de a verifica un conflict de interese și de a documenta astfel de situații ar putea fi, în caz contrar, limitate. A se vedea, de asemenea, răspunsul la caseta 5.

78



52.Începând cu data auditului, președintele poate consulta o listă a societăților cu care un membru a lucrat pe probleme REACH; această listă se furnizează în condiții de confidențialitate. Aceasta este consultată înainte de repartizarea fiecărui caz. Totuși, trebuie remarcat faptul că această listă nu poate fi completă din cauza normelor deontologice ale anumitor asociații profesionale (de exemplu, cea a avocaților), ceea ce înseamnă că membrii nu pot dezvălui identitatea clienților lor1.

Caseta 5Autoritatea legislativă a Uniunii Europene a identificat în regu-lamentul de înființare a ECHA un număr de măsuri specifice de garantare a independenței pentru membrii Camerei de recurs, inclusiv obligația de a furniza informații cu privire la cazurile în care un membru are un interes personal și care, astfel, nu poate să ia parte la procedură. A se vedea articolul 90 alineatele (5) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. Aceste dispoziții sunt respectate în mod corespunzător de către Camera de recurs. Au fost puse în aplicare și unele măsuri suplimentare, precum un cod de conduită și obligația de a întocmi declarații anuale de interese. Membrii permanenți se supun, de asemenea, Statutu-lui funcționarilor, care conține dispoziții privind independența. În plus, președintele deține în prezent lista activităților anterioare pentru consultare (a se vedea mai sus).

54.Procesul-verbal al Consiliului de administrație al ECHA consem-nează, pentru fiecare reuniune, solicitarea președintelui privind declarațiile specifice de interese. În cazul în care se face o ast-fel de declarație, procesul-verbal reflectă acest lucru în mod corespunzător. Procesul-verbal va clarifica pe viitor și măsurile care se vor lua în cazurile rare în care acest lucru va fi relevant. Declarațiile anuale de interese întocmite de către membrii Con-siliului de administrație se publică pe internet și se revizuiesc de către președinte (declarația președintelui se revizuiește de către președintele adjunct). Pe baza observației Curții, această revizuire a fost documentată în mod oficial, începând cu sfârșitul anului 2011.

Caseta 6ECHA admite că practicile sale anterioare au prezentat unele carențe și menționează că acestea au fost abordate începând cu momentul auditului.

1 Circumstanță confirmată de către Baroul finlandez în urma unei cereri

ad-hoc făcute în acest sens.

56.ECHA admite faptul că nu a predefinit în detaliu consecințele fap-tului de a avea un anumit interes privat. În trecut, ECHA s-a bazat pe o analiză specifică de la caz la caz a fiecărei situații potențiale de conflict de interese. Începând cu septembrie 2011, noua politică a ECHA privind conflictele de interese vizează interesele financiare, activitățile profesionale anterioare și activitatea de consultanță anterioară. Punerea în aplicare a noii politici vine ca răspuns la constatarea Curții.

61.Prima decizie oficială internă emisă de către directo-rul executiv (interimar) al ECHA după înființarea agenției viza „Orientări le pentru personal cu privire la conflic-tele de interese și la invitații și cadouri și cu privire la declarați i le de angajament, de confidențial itate și de interese” (Decizia ED/01/2007 din 31 octombrie 2007). Consiliul de administrație al ECHA a adoptat la 22 martie 2012 propriul său cod de conduită, care a fost publicat. Codul vizează, inter alia, aspecte precum cadourile și invitațiile. Consiliul de administrație a invitat comitetele ECHA și alte organisme să convină asupra unor coduri similare de conduită și în prezent se lucrează în acest sens.

64.ECHA admite faptul că nu deținea nicio procedură specifică privind abuzul de încredere la data auditului. Cu toate acestea, au existat anumite proceduri generale privind abuzul de încre-dere cu privire la personal, sub forma unor proceduri discipli-nare și a altor proceduri posibile în conformitate cu Statutul funcționarilor UE. Aceste proceduri generale se aplică, de ase-menea, de către Comisia Europeană, de exemplu în cazurile în care un membru al personalului nu declară un interes propriu autorității împuternicite să facă numiri.

65.În temeiul noii sale politici, ECHA va elabora dispoziții detaliate și specifice privind abuzul de încredere pentru situațiile refe-ritoare la posibile conflicte de interese (a se vedea răspunsul la punctul 64).

72.A se vedea răspunsul la punctul 54.

76. Prima liniuțăLa data auditului, procesele-verbale publice ale organisme-lor ECHA consemnau deja, pentru fiecare reuniune, solicitarea președintelui cu privire la declarațiile specifice de interese, pre-cum și orice interes declarat. Pe baza observației Curții, procesul-verbal va clarifica pe viitor și acțiunile întreprinse în cazurile în care acest lucru va fi relevant.

79



77. A doua liniuțăCursurile de formare pentru personal privind declarațiile și obligațiile care trebuie respectate după încetarea activității în cadrul instituției se organizează în mod obligatoriu pentru toți nou-veniții. Participarea la sesiunile individuale este limitată în mod corespunzător la nou-veniți.

81.ECHA admite această observație. Cu toate acestea, trebuie remar-cat, de asemenea, faptul că ECHA, spre deosebire de instituțiile UE, poate oferi membrilor personalului numai posturi tempo-rare. Persoanele trebuie să aibă posibilitatea de a accepta un loc de muncă în domeniu după încetarea activității în cadrul unei agenții.

În ceea ce privește problema migrării personalului între secto-rul public și cel privat, se remarcă faptul că agențiile care oferă consultanță științifică și tehnică sau decizii ca parte a procesului de reglementare vor avea mereu nevoie de personal și experți cu experiență de la întreprinderile și asociațiile care operează pe aceste piețe. Politicile și procedurile privind conflictul de inte-rese nu trebuie să împiedice agențiile să aibă acces la o astfel de expertiză. În caz contrar, problema poate trece spre o evaluare inferioară (științifică/tehnică) cu consecințe negative pentru viața cetățenilor și, prin urmare, o pierdere a încrederii publicului larg în activitatea autorității de reglementare.

A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctul 98/recomandarea 9.

82.În conformitate cu decizia Comisiei privind activitățile și misiunile externe din 28 aprilie 2004, pe care ECHA a adoptat-o prin analo-gie în 2008, membrii personalului trebuie să semneze o declarație prin care iau la cunoștință obligațiile care le revin în temeiul arti-colului 16 din Statutul funcționarilor la încetarea raporturilor de muncă în cadrul agenției. Formularul a fost îmbunătățit de la vizita de audit din octombrie 2011 (noul formular a fost dat în folosință în mai 2012).

85.În ceea ce privește perioada de după încetarea activității în cadrul instituției a experților și a membrilor Consiliului de administrație, care nu sunt membri ai personalului și, prin urmare, nu sunt angajați ai agenției, ECHA nu are nicio competență legală de a impune condiții cu privire la libertatea lor de angajare după încheierea mandatului. Astfel, politicile sau procedurile agenției în acest sens nu ar avea niciun temei juridic valabil și niciun impact, întrucât agenția nu ar putea impune aplicarea lor.

86.Agențiile nu pot impune unei persoane o interdicție absolută de a ocupa anumite posturi după încetarea activității în cadrul respectivei agenții. Acest lucru ar intra în conflict cu interpreta-rea actuală a Statutului funcționarilor (dreptul constituțional la muncă, absența interdicțiilor absolute).

88.ECHA admite această observație. În cadrul noii sale politici privind gestionarea conflictelor de interese (potențiale), agenția abor-dează aspectele privind perioada de după încetarea activității în cadrul instituției mai sistematic decât obișnuia să o facă. În plus, începând cu mai 2012, a fost dat în folosință un formular îmbunătățit pentru declarațiile privind circumstanțele specifice perioadei de după încetarea activității în cadrul instituției.


89.ECHA admite faptul că, la data auditului, au fost identificate unele carențe la analizarea politicilor și procedurilor agenției compara-tiv cu orientările OCDE. Este totuși important să se reamintească faptul că politicile și procedurile adoptate și/sau puse în aplicare după ce Curtea și-a finalizat activitățile pe teren (octombrie 2011) nu au fost evaluate. Astfel, un număr semnificativ de recomandări sunt în curs de punere în aplicare la momentul publicării prezen-tului raport.

În ceea ce privește constatarea conform căreia „niciuna dintre agențiile selectate nu gestionează în mod adecvat situațiile de conflicte de interese”, se impune clarificarea faptului că ECHA își respectă regulamentul de înființare și alte legi aplicabile agenției, precum Regulamentul financiar al UE și Statutul funcționarilor UE. În plus, ECHA a adoptat propriile sale proceduri și politici – luând în considerare cerințele legale și de guvernanță impuse de regu-lamentul său de înființare. ECHA nu a identificat niciun caz în care o decizie de reglementare sau un aviz științific/tehnic ar fi fost compromise de un interes nejustificat.

80



Recomandarea 1ECHA acceptă faptul că, la data auditului, au fost identificate anu-mite carențe la analizarea politicilor și procedurilor agenției com-parativ cu orientările OCDE. Este, totuși, important să se reamin-tească faptul că politicile și procedurile adoptate și/sau puse în aplicare după ce Curtea și-a finalizat activitățile pe teren (octom-brie 2011) nu au fost evaluate. Un număr semnificativ de reco-mandări sunt în curs de punere în aplicare la momentul publicării prezentului raport. Se face referire la răspunsurile mai specifice la părțile relevante ale raportului.

În urma auditului efectuat în octombrie 2011 s-au luat următoa-rele măsuri, care nu au fost menționate în alte răspunsuri:

— normele de punere în aplicare (instrucțiuni de lucru) privind prevenirea conflictelor de interese, adoptate în iunie 2012;

— noi îndrumări privind completarea declarațiilor de interese, adoptate în noiembrie 2011;

— noul formular pentru declarațiile anuale dat în folosință în no-iembrie 2011 și facilitarea accesului managerilor la declarațiile propriilor angajați;

— publicarea declarațiilor de interese ale managerilor ECHA pe site, începând cu 2012;

— înființarea unui Comitet consultativ pentru situațiile de conflict de interese, cu un împuternicit al Consiliului de administrație și un expert extern, în iunie 2012.

Recomandarea 2Aceasta este corectă și, într-o mare măsură, este deja în curs de realizare de către ECHA. Cu toate acestea, trebuie luat în conside-rare faptul că agențiile nu au nicio influență directă asupra anu-mitor numiri (de exemplu, în cadrul Consiliului de administrație, al Camerei de recurs sau în cazul membrilor Comitetului numiți direct de către statele membre); acestea pot efectua numai „fil-trarea” candidaților care urmează să fie desemnați de agenție. Cu toate acestea, agenția ar putea propune respectivei autorități împuternicite să facă numiri stabilirea unor proceduri de „filtrare” înainte de numirea membrilor în cauză.

În ceea ce-i privește pe membrii comitetelor numiți de către Con-siliul de administrație, ECHA are orientări în vigoare încă din 2008, care au devenit criterii de eligibilitate în 2012. Agenția este în plin proces de dezvoltare a acestor criterii. Mai mult, Secretariatul ECHA a propus Consiliului de administrație să stabilească orien-tări de eligibilitate pentru membrii Consiliului de administrație, ai Comitetului statelor membre și ai Forumului, care sunt numiți direct de către statele membre sau de instituțiile UE.

Recomandarea 4ECHA admite că practicile sale anterioare au prezentat unele carențe. Agenția observă totuși că punerea în aplicare a noii poli-tici adoptate în septembrie 2011 nu a făcut obiectul auditului efectuat de Curte. Se face referire la acțiunile întreprinse înce-pând cu data auditului și la activitățile planificate, așa cum se specifică în răspunsurile la raportul Curții.

În plus, ECHA va lua următoarele măsuri specifice:

— punerea în aplicare a unei proceduri specifice privind abuzul de încredere în cadrul conflictului de interese;

— controale prin sondaj ale declarațiilor de interese primite în raport cu informațiile disponibile în dosarele proprii ale ECHA (de exemplu, CV-uri furnizate de către membrii Consiliului de administrație, ai Comitetului și ai Forumului și de către personalul ECHA).

Recomandarea 5Prima decizie oficială internă emisă de către directorul exe-cutiv (interimar) al ECHA după înființarea agenției viza „Ori-entările pentru personal cu privire la conflictele de interese și la invitații și cadouri și cu privire la declarațiile de angajament, de confidențialitate și de interese” (Decizia ED/01/2007 din 31 octombrie 2007).

La 22 martie 2012 Consiliul de administrație al ECHA a adoptat propriul său cod de conduită, care a fost publicat. Codul vizează, inter alia, aspecte precum cadourile și invitațiile. Consiliul de administrație a invitat comitetele ECHA și alte organisme să convină asupra unor coduri similare de conduită și în prezent se lucrează în acest sens. A se vedea răspunsul la punctul 61.

81



Recomandarea 6La data auditului, ECHA avea deja proceduri privind abuzul de încredere referitoare la personalul său, în timp ce normele de procedură ale comitetelor științifice includeau, de asemenea, instrumente de abordare a cazurilor de încălcare a obligațiilor care le revin experților. În temeiul noii sale politici, ECHA va elabora dispoziții specifice privind abuzul de încredere. A se vedea, de asemenea, răspunsurile la punctele 64 și 65. Următoarele măsuri au fost luate începând cu data auditului, în octombrie 2011:

— noua politică din septembrie 2011 include dispoziții generale cu privire la procedurile privind abuzul de încredere pentru Consiliul de administrație, Comitete și Forum, dar și pentru Camera de recurs și personalul ECHA;

— Consiliul de administrație a adoptat la 23 martie 2012 noi norme de punere în aplicare a Statutului funcționarilor cu privire la anchetele administrative și procedurile disciplinare.

Recomandarea 7La data auditului, procesele-verbale pentru fiecare reuniune a organismelor ECHA consemnau deja solicitarea președintelui privind declarațiile specifice de interese, precum și orice interes declarat. Pe baza observației Curții, procesul-verbal va clarifica în viitor și acțiunile întreprinse în cazurile în care acest lucru va fi relevant. A se vedea, de asemenea, răspunsurile la punctele 54 și 76.

Recomandarea 8ECHA este într-un proces continuu de îmbunătățire a cursurilor de formare pentru personal cu privire la conflictul de interese. Agenția observă că o parte a cursurilor de formare obligatorii pentru nou-veniți, încă din faza timpurie a înființării agenției, dedică o sesiune declarațiilor privind conflictele de interese și confidențialității, precum și obligațiilor care trebuie respectate după încetarea activității în cadrul instituției. Începând cu 2008, cursurile de formare introductive oferite de ECHA includ, de ase-menea, noțiuni privind conduita și etica la locul de muncă. A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctul 77.

Recomandarea 9ECHA a adoptat în 2008, prin analogie, decizia Comisiei Euro-pene privind activitățile și misiunile externe din 28 aprilie 2004. Această decizie, de punere în aplicare a articolului 16 din Sta-tutul funcționarilor UE, face parte din normele interne ale agenției și impune angajaților să informeze ECHA în cazul în care intenționează să se angajeze într-o activitate profesională în termen de doi ani de la părăsirea agenției. Normele prevăd că exercitarea unei anumite activități poate fi interzisă sau că pot fi impuse anumite condiții.

În acest context, trebuie observat faptul că un viciu fundamen-tal subminează obligațiile care trebuie respectate după încetarea activității în cadrul instituției, astfel cum este descris în articolul 16 din Statutul funcționarilor UE. Această dispoziție a fost elaborată în urmă cu zeci de ani ca răspuns la situația funcționarilor care, după o viață întreagă dedicată unei slujbe, aleg o slujbă colaterală după pensionare. Astfel, instituțiile ar avea posibilitatea de a opri plata pensiilor în cazurile de nerespectare a dispozițiilor. Această dispoziție a fost mai târziu pusă în aplicare în cazul categoriilor de personal angajat de obicei în cadrul agențiilor. Există, totuși, un aspect important care nu a fost abordat: membrii personalu-lui agenției dețin contracte pe termen scurt (spre deosebire de funcționari). Acest lucru implică faptul că acești funcționari tem-porari vor trebui să își caute alte locuri de muncă după încetarea contractului lor. Acest lucru este garantat de dreptul fundamental la muncă. Prin urmare, existența fenomenului de trecere din sec-torul public în cel privat și viceversa (fenomenul „ușilor turnante”) în cazul personalului care migrează către un alt loc de muncă în sectorul industrial sau în cadrul ONG-urilor este într-o anumită măsură normală, având în vedere că ECHA angajează experți în domenii foarte specializate, iar locul lor de muncă ulterior va fi în mod natural regăsit în sectorul corespunzător.

În ceea ce-i privește pe membrii Consiliului de administrație sau ai comitetelor, a se vedea răspunsul la punctul 85.

Recomandările 10 și 11Este esențial ca organul legislativ al UE să dezvolte în continu-are cadrul de reglementare în domeniul gestionării conflictelor de interese la nivelul UE, pentru a avea o abordare conformă și coerentă cu privire la gestionarea conflictelor de interese. Raportul ar putea servi ca bază pentru activitatea comună care urmează să fie întreprinsă cu Comisia Europeană și cu celelalte instituții ale UE în vederea dezvoltării unui cadru comun al Uni-unii și/sau a unor standarde minime, astfel cum s-a concluzionat de către organul legislativ al UE în contextul Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile de reglementare.

82


SINTEZĂ

I.EFSA salută analiza realizată de Curtea de Conturi și recoman-dările prezentate în vederea consolidării procedurilor în vigoare pentru a gestiona posibilele conflicte de interese din cadrul agențiilor UE.

EFSA a solicitat prezentarea de declarații de interese din partea experților săi științifici încă de la constituirea primelor sale gru-puri științifice în 2003 și a stabilit o politică privind declarațiile de interese în 2007, consolidată în 2011 în politica sa globală privind independența și procesele decizionale științifice.

În absența unui cadru de reglementare cuprinzător la nivelul UE, în cadrul instrumentelor juridice disponibile, EFSA și-a concen-trat timpul și resursele asupra categoriei considerate cu cel mai mare risc, și anume experții implicați în elaborarea și furnizarea de avize științifice destinate informării factorilor de decizie politică, precum și personalul EFSA care îi sprijină în această sarcină.

Politica EFSA privind independența și procesele decizionale științifice, publicată în 2011, integrează toate măsurile luate de EFSA pentru a asigura punerea în aplicare a valorilor sale esențiale – excelență științifică, deschidere, transparență și independență – în produsele sale științifice și în procesele deci-zionale. Aceste norme și proceduri instituite în timp vizează: guvernanța organizațională, procesele decizionale științifice, pre-cum prelucrarea cererilor și a mandatelor, Comitetul științific și grupurile științifice ale EFSA, inclusiv selectarea experților, dar și alte elemente, precum transparența în procesul decizional.

II.Definiția elaborată de OCDE privind conflictele de interese a fost concepută în mod specific pentru a viza interesele funcționarilor publici. Totuși, aproximativ trei sferturi dintre persoanele care colaborează cu EFSA și care respectă procedurile supuse exami-nării pentru acest raport, și anume experții științifici și membrii Consiliului de administrație, nu lucrează pentru EFSA în calitate de funcționari publici care răspund obligațiilor unui raport con-tractual de muncă.

EFSA aplică standarde extrem de stricte în ceea ce privește ges-tionarea posibilelor conflicte de interese ca parte a politicilor cuprinzătoare care acoperă toate dimensiunile-cheie, esențiale pentru asigurarea independenței și excelenței, pe lângă politica sa privind declarațiile de interese.

În cadrul analizei periodice a acestor politici, procedurile și nor-mele utilizate pentru punerea în aplicare a politicii sale privind independența și procesele decizionale științifice din 2011 defi-nesc cu claritate conflictele de interese pentru personal, experții științifici și membrii Consiliului de administrație, care sunt compa-tibile cu orientările OCDE.

III.Fiecare sistem prezintă riscuri, iar EFSA dispune de măsuri de asigurare a controlului utilizate pentru identificarea și atenuarea riscurilor în funcție de sensibilitatea sarcinilor efectuate. De exem-plu, eforturile agenției s-au concentrat pe categoria considerată cu cel mai mare risc, și anume experții științifici implicați în elabo-rarea și furnizarea de avize științifice destinate informării factorilor de decizie politică, precum și personalul EFSA care îi sprijină în această sarcină.

Pe lângă politicile și procedurile instituite privind declarațiile de interese, este important de reținut că există și alte mecanisme care asigură faptul că activitatea EFSA este imparțială și în afara oricărei influențe necorespunzătoare.

În special:

— avizele sunt rezultatul deciziilor comune ale Comitetului științific/grupurilor științifice, niciun expert nu poate influența în mod necorespunzător deciziile grupului;

— opiniile minoritare se consemnează;

— interdisciplinaritatea și multidisciplinaritatea membrilor Co-mitetului științific/grupurilor științifice;

— absența legăturilor ierarhice între experți;

— orientările publicate de Comitetul științific privind informațiile relevante care trebuie incluse în avizele EFSA în vederea asi-gurării transparenței evaluărilor riscurilor.

RĂSPUNSURILE AUTORITĂŢII EUROPENE PENTRU SIGURANŢA ALIMENTARĂ

83


De asemenea, există proceduri care reglementează prelucra-rea mandatelor și a cererilor, obținerea informațiilor, selectarea experților, precum și consultări publice și un program global de analiză a calității. De asemenea, EFSA oferă părților intere-sate posibilitatea de a participa la o serie de reuniuni plenare ale Comitetului științific și ale grupurilor științifice în calitate de observatori și elaborează în continuare această activitate.

EFSA are, de asemenea, un mandat de comunicare a riscurilor, care contribuie la asigurarea transparenței și a independenței activității din cadrul acesteia.

În ceea ce privește Consiliul de administrație, membrilor li se soli-cită să semneze o declarație de angajament, inclusiv un angaja-ment de a acționa independent, și să prezinte o declarație anuală de interese. De asemenea, membrilor li se solicită să semneze un Cod de conduită, care susține principii și valori fundamentale, precum integritatea, obiectivitatea și serviciul în interes public, și oferă orientări privind standardele prevăzute de instituțiile UE și de publicul larg.

IV.EFSA ar aprecia un cadru de reglementare cuprinzător la nive-lul UE care să reglementeze în mod oficial structura evaluării și a gestionării conflictelor de interese și care să sprijine evaluarea conformității de către orice autoritate de control.

În absența unui astfel de cadru de reglementare cuprinzător la nivelul UE, EFSA a introdus și actualizează în mod periodic politi-cile și procedurile sale menite să atenueze riscurile asociate acelor interese ale persoanelor care au cea mai mare relevanță pentru independența sa.

EFSA a solicitat prezentarea de declarații de interese din partea experților săi științifici încă de la constituirea primelor sale grupuri științifice în 2003 și a publicat o politică privind declarațiile de interese în 2007, consolidată în 2011 în politica integrată privind independența și procesele decizionale științifice.

Normele utilizate pentru punerea în aplicare a politicii din 2011 oferă o definiție clară a conflictelor de interese pentru personal, experți și membrii Consiliului de administrație, care sunt compa-tibile cu orientările OCDE.

V.Începând din 2007, EFSA a introdus, a actualizat periodic și a consolidat în 2011 un cadru cuprinzător de evitare a posibile-lor conflicte de interese, în special prin politica sa solidă privind declarațiile de interese. EFSA a planificat deja revizuirea acesteia pentru 2013.

În absența unui cadru de reglementare cuprinzător la nivelul UE, EFSA și-a concentrat timpul și resursele asupra categoriei considerate cu cel mai mare risc – experții implicați în elabora-rea și furnizarea de avize științifice destinate informării factorilor de decizie politică, precum și personalul EFSA care îi sprijină în această sarcină.

EFSA a solicitat prezentarea de declarații de interese din partea experților săi științifici încă din 2003 și a prevăzut, în 2007, o poli-tică privind declarațiile de interese, consolidată în 2011.

Ca exemplu privind amploarea politicii sale privind declarațiile de interese, EFSA a analizat în 2011 mai mult de 8 000 de declarații de interese anuale și specifice și a examinat aproximativ 40 000 de puncte de pe ordinea de zi. În 356 de cazuri, experții au fost excluși total sau parțial din activitățile EFSA.

VI.EFSA salută recunoașterea Curții de Conturi.

X. (c) (i)În ceea ce privește personalul EFSA, se solicită declarații anuale de interese începând din 2007, iar începând din 2011 au fost introduse măsuri suplimentare în vederea evaluării candidaților înainte de numire.

În ceea ce privește experții, examinarea a fost pusă în aplicare înainte de numire începând din 2007 în cadrul EFSA și a fost îmbunătățită în 2011, prin noua politică privind independența și actele de aplicare conexe.

Pentru membrii Consiliului de administrație, examinarea este efectuată de EFSA ulterior numirii acestora de către Consiliu.

Pentru membrii Forumului consultativ, examinarea este efectuată de EFSA ulterior numirii acestora de către statele membre.


84


În special, experții candidați ai EFSA (o categorie de risc mai mare) sunt examinați de două ori înainte de numire, pe parcursul proce-sului de selecție (1) și, dacă sunt selectați, înainte de procesul de numire (2). Această situație există și este documentată începând din 2007. Examinarea este bazată pe criterii clar specificate, iar acestea au fost consolidate prin politica privind independența adoptată în decembrie 2011.

X. (c) (iii)Criteriile se aplică din 2007 și au fost îmbunătățite în 2011 (prin politica privind independența și procesele decizionale științifice, precum și actele de aplicare conexe) prin introducerea în două tabele sinoptice explicite a descrierii intereselor compatibile și incompatibile.

X. (c) (iv)Politica privind invitațiile se aplică din 2009 în cadrul EFSA.

În ceea ce privește cadourile, EFSA aplică de mulți ani cadrul pri-vind etica și integritatea furnizat de Comisia Europeană și a adop-tat o politică specifică în iulie 2012.

X. (c) (v)Procedurile privind abuzul de încredere au fost definite și aplicate pentru următoarele categorii de persoane:

— pentru toți experții (Comitetul științific, grupurile științifice și grupurile de lucru) („Actul de punere în aplicare a politicii privind declarația de interese – Ghid privind declarațiile de interese, pagina 7; semnat la 8 septembrie 2009”);

— pentru membrii personalului: articolele 16, 17 și 19 din Statu-tul funcționarilor (procedura disciplinară);

— pentru membrii Consiliului de administrație (articolul 15 din Regulamentul de procedură al Consiliului de administrație al EFSA, 31 martie 2009).

Este important să se sublinieze că, în cazul abuzului de încredere din partea unui membru al Consiliului de administrație, EFSA tre-buie să sesizeze autoritatea care efectuează numirea (Consiliul), întrucât directorul executiv nu poate concedia un membru al Consiliului de administrație.

X. (c) (vi)Toate declarațiile de interese ale experților științifici, ale mem-brilor Consiliului de administrație și ale echipei de conducere se publică pe site-ul EFSA. Transparența în procesul decizional științific este asigurată prin publicarea pe site-ul EFSA a proce-selor-verbale ale reuniunilor Comitetului științific, ale grupurilor științifice și ale grupurilor de lucru, în care sunt consemnate toate deciziile din cadrul procesului de evaluare a riscurilor, precum și publicarea rezultatelor științifice finale.

EFSA oferă părților interesate posibilitatea de a participa la o serie de reuniuni plenare ale Comitetului științific și ale grupurilor științifice în calitate de observatori și elaborează în continuare această activitate.

X. (c) (vii)Începând din 2010 (2007 pentru experți), formarea privind con-flictul de interese este obligatorie pentru fiecare membru al per-sonalului EFSA și este susținută de un manual specializat și de materiale de formare privind acest subiect.

Începând din 2012, membrii Consiliului de administrație al EFSA vor beneficia de formare specializată privind etica și integritatea.

X. (c) (viii)Începând din 2010, EFSA a solicitat în mod activ informații referi-toare la situația ulterioară încadrării în muncă de la angajații care urmează să plece și de la foștii angajați și a conceput un proces specific pentru evaluarea și, după caz, impunerea de restricții. EFSA respectă integral dispoziția de la articolul 16 din Statutul funcționarilor.

X. (d)EFSA ar aprecia un astfel de cadru cuprinzător la nivelul UE.

INTRODUCERE

1.Această definiție elaborată de OCDE vizează doar o parte din actorii cu care colaborează EFSA, astfel cum sunt definiți de legiu-itor, și anume funcționarii și, prin extrapolare, agenții publici care au încheiat contracte pe perioadă determinată.


85


7.EFSA dorește să sublinieze că:

— Mandatul Consiliului de administrație al EFSA constă în su-pravegherea administrativă și strategică, iar acesta nu este niciodată implicat în elaborarea produselor științifice de eva-luare a riscurilor.

— Membrii Consiliului de administrație al EFSA sunt numiți de către Consiliu, pentru competențele lor, în urma unui proces concurențial gestionat de Comisia Europeană, și participă la reuniunile Consiliului de administrație al EFSA ad personam, și nu în calitate de reprezentanți ai organizațiilor cu care colaborează.

— Platforma consultativă a părților interesate este doar un or-ganism consultativ utilizat de EFSA pentru a ține pasul cu așteptările și preocupările generale ale societății și ale sec-torului productiv interesate de misiunea acesteia. Această platformă nu are niciun rol în procesele decizionale științifice ale EFSA.

8.EFSA este de acord cu declarația Curții de Conturi și a elaborat, începând din 2007, un cadru global pentru atenuarea riscului și a percepției acestuia.

9.EFSA salută solicitarea unui cadru adecvat care nu există în prezent.


21.Orientările OCDE (precum și Statutul funcționarilor UE) se con-centrează asupra funcționarilor publici angajați de autoritățile publice (nu asupra celor care nu fac parte din personal). Orien-tările OCDE pot fi extrapolate doar într-o anumită măsură la alte categorii de persoane.

În dispozițiile juridice actuale, EFSA are un raport de muncă doar cu personalul propriu, reprezentând aproximativ 1/4 din totalul persoanelor examinate.

OBSERVAȚII

29.Pentru experți, examinarea a fost pusă în aplicare înainte de numire începând din 2007 în cadrul EFSA și a fost îmbunătățită în 2011, prin noua politică privind independența și procesele decizi-onale științifice, precum și actele de aplicare conexe.

În special, experții candidați ai EFSA (categorie de risc mai mare) sunt examinați de două ori înainte de numire, pe parcursul proce-sului de selecție (1) și, dacă sunt selectați, înainte de procesul de numire (2). Această situație există și este documentată începând din 2007. Examinarea este bazată pe criterii clar specificate, iar acestea au fost consolidate prin politica privind independența adoptată în decembrie 2011.

38.EFSA salută recunoașterea Curții de Conturi.

55. și caseta 6EFSA se angajează să efectueze, începând din 2007, o evaluare coerentă și de calitate a declarațiilor de interese.

Agenția și-a îmbunătățit treptat politica și instrumentele, iar în 2011 (prin noua politică privind independența și procesele deci-zionale științifice, precum și actele de aplicare conexe) a intro-dus în special două tabele sinoptice explicite, care descriu inte-resele compatibile și incompatibile cu obiectivul de sprijinire a consecvenței evaluărilor.

Este analizat orice abuz și sunt formulate concluzii.

57. și caseta 7Experții care lucrează în cadrul EFSA nu se află la originea „con-ceptelor” de evaluare a riscurilor. Aceste „concepte” sunt cuprinse în general în standardele internaționale (utilizate de OMS, OCDE, FDA etc.) care au început să fie folosite cu mult timp înainte de înființarea EFSA.

Experții, prin natura însăși a cunoștințelor lor științifice, trebuie să fie implicați activ și să dețină cunoștințe aprofundate referi-toare la subiectele la care contribuie (interese). Aceștia elaborează expertiza colectivă și multidisciplinară prin metode de lucru între colegi, confruntând diferite școli de gândire și discipline.


86


Colegialitatea în sine (între cei 21 de membri ai fiecărui grup) este un factor foarte important, însă nu exclusiv, de atenuare a oricărei posibile influențe disproporționate din partea unui singur expert.

Rolul grupurilor EFSA (formate din 21 de experți) este de a exa-mina inter pares rezultatele pregătite de grupurile de lucru (denu-mite în continuare „organe științifice” de către Curte), respectând standardele internaționale de evaluare inter pares.

Nu există nicio implicare a International Life Sciences Institute (Institutul internațional de științe ale vieții – ILSI) ca atare în vreo activitate științifică a EFSA.

60. și caseta 9Până la sfârșitul anului 2013, EFSA va analiza acest punct ca parte a revizuirii planificate a politicii sale privind independența și pro-cesele decizionale științifice.

61.În ceea ce privește cadourile, EFSA aplică de mulți ani cadrul pri-vind etica și integritatea furnizat de Comisia Europeană și a adop-tat o politică specifică în iulie 2012.

66.Procedurile privind abuzul de încredere au fost definite și aplicate pentru următoarele categorii de persoane:





72.În conformitate cu politica sa din 2007 și cu regulamentul de funcționare a Comitetului științific/grupurilor științifice, toate declarațiile de interese și procesele-verbale ale reuniunilor, inclu-siv evaluarea declarațiilor de interese, se publică pe site-ul EFSA.

88. și caseta 10Analiza de către Ombudsman a acuzației de migrare a angajaților din sectorul public în cel privat este în curs de desfășurare.

Trebuie remarcat că, începând din 2004, 160 de membri ai per-sonalului au părăsit EFSA și doar 2 au fost angajați în industrie, în domenii care țin de competența EFSA (în legătură cu unul dintre aceștia au fost impuse restricții).

Începând din 2010, EFSA a solicitat în mod activ informații referi-toare la situația ulterioară încadrării în muncă de la angajații care pleacă și a conceput un proces specific pentru evaluarea și, după caz, pentru impunerea de restricții.

EFSA respectă integral dispozițiile prevăzute la articolul 16 din Statutul funcționarilor.


89.Începând din 2007, EFSA a introdus, a actualizat periodic și a consolidat în 2011 un cadru cuprinzător de evitare a posibile-lor conflicte de interese, în special prin politica sa solidă privind declarațiile de interese. EFSA a planificat deja revizuirea sa perio-dică pentru 2013.

În absența unui cadru de reglementare cuprinzător la nivelul UE, EFSA și-a concentrat timpul și resursele asupra categoriei consi-derate cu cel mai mare risc, și anume experții implicați în elabo-rarea și furnizarea de avize științifice destinate informării factorilor de decizie politică, precum și personalul EFSA care îi sprijină în această sarcină.

EFSA a solicitat prezentarea de declarații de interese din partea experților săi științifici încă din 2003 și a stabilit, în 2007, o politică privind declarațiile de interese, consolidată în 2011.

Ca exemplu privind amploarea politicii sale privind declarațiile de interese, EFSA a analizat în 2011 mai mult de 8 000 de declarații de interese anuale și specifice și a examinat mai mult de 40 000 de puncte de pe ordinea de zi. În 356 de cazuri, experții au fost excluși total sau parțial din activitățile EFSA.


87


91.În ceea ce privește personalul EFSA, se solicită declarații anuale de interese începând din 2007, iar începând din 2011 au fost introduse măsuri suplimentare în vederea evaluării candidaților înainte de numire.

În ceea ce privește experții, examinarea a fost aplicată înainte de numire începând din 2007 în cadrul EFSA și a fost îmbunătățită în 2011, prin noua politică privind independența și procesele decizi-onale științifice, precum și actele de aplicare conexe.

Pentru membrii Consiliului de administrație, examinarea este efectuată de EFSA ulterior numirii acestora de către Consiliu.

Pentru membrii Forumului consultativ, examinarea este efectuată de EFSA ulterior numirii acestora de către statele membre.

În special, experții candidați ai EFSA (categorie de risc mai mare) sunt examinați de două ori înainte de numire, pe parcursul proce-sului de selecție (1) și, dacă sunt selectați, înainte de procesul de numire (2). Această situație există și este documentată începând din 2007. Examinarea este bazată pe criterii clar specificate, iar acestea au fost consolidate prin politica privind independența adoptată în decembrie 2011.

Recomandarea 2A se vedea punctul 91 de mai sus.

94.Politica privind invitațiile se aplică din 2009 în cadrul EFSA.

În ceea ce privește cadourile, EFSA aplică de mulți ani cadrul pri-vind etica și integritatea furnizat de Comisia Europeană și a adop-tat o politică specifică în iulie 2012.

Recomandarea 6Procedurile privind abuzul de încredere au fost definite și aplicate pentru următoarele categorii de persoane:





Recomandarea 7În conformitate cu articolul 37 din regulamentul de înființare a EFSA, experții trebuie să își declare interesele. În 2007, EFSA a adoptat o politică, precum și orientări și proceduri, în vederea aplicării acestei dispoziții. În special, experții trebuie să își declare interesele anual (declarațiile de interese anuale) și înainte de reu-niune în raport cu ordinea de zi (declarație de interese specifică), iar aceste interese sunt examinate și evaluate. Rezultatul acestei evaluări este introdus în procesele-verbale ale grupurilor de lucru și ale grupurilor științifice/Comitetului științific, disponibile pe site-ul EFSA.

Recomandarea 8Începând din 2010 (2007 pentru experți), formarea privind con-flictul de interese este obligatorie pentru fiecare membru al per-sonalului EFSA și este susținută de un manual specializat și de materiale de formare privind acest subiect.

Începând din octombrie 2012, membrii Consil iului de administrație al EFSA vor beneficia de un curs de formare specia-lizată privind etica și integritatea.

98.Începând din 2004, 160 de membri ai personalului au părăsit EFSA și doar 2 au fost angajați în industrie în domenii care țin de competența EFSA (în legătură cu unul dintre aceștia au fost impuse restricții).

98. (b)Criteriile se aplică din 2007 și au fost îmbunătățite în 2011 (prin noua politică privind independența și procesele decizionale științifice, precum și actele de aplicare conexe) prin introducerea a două tabele sinoptice explicite care descriu interesele compa-tibile și incompatibile.

98. (c)Se aplică din 2012, în conformitate cu noua politică privind independența și procesele decizionale științifice, elaborată în 2011 pentru personalul EFSA.

99.EFSA ar aprecia un astfel de cadru cuprinzător la nivelul UE.


88


RĂSPUNSURILE AGENŢIEI EUROPENE PENTRU MEDICAMENTE

SINTEZĂ

I.EMA ia notă de raportul Curții și subliniază că agenția își asumă angajamentul de a continua să îmbunătățească modul de tra-tare a conflictelor de interese, așa cum a făcut în ultimii opt ani, respectând prin aceasta dispozițiile legale aplicabile privind tra-tarea conflictelor de interese cuprinse în regulamentul său de înființare, în Codul EMA de bună conduită administrativă și în Sta-tutul funcționarilor. După derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011, EMA a întreprins diverse inițiative (detaliate în diferite secțiuni ale prezentului raport) pentru a spori gradul de rigurozitate al procedurilor sale și a crește transparența în acest domeniu. Prin urmare, EMA a luat deja măsuri privind majoritatea recomandărilor elaborate de către Curte.

II.Orientările OCDE nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru personalul EMA, membrii Consiliului de administrație sau membrii și experții comitetelor științifice.

Pentru tratarea conflictelor de interese, EMA a instituit politici și proceduri în conformitate cu legislația aplicabilă agenției în acest domeniu, iar în cadrul elaborării acestor politici și proce-duri a aplicat o serie de principii solide, compatibile cu orientările OCDE.

III.Deși industria farmaceutică întreprinde cercetări/furnizează date, EMA ia în considerare toate informațiile disponibile, inclusiv orice alte date aduse în atenția sa. Toate aceste date se evaluează ulte-rior printr-un proces solid de examinare științifică, care cuprinde o evaluare efectuată atât de un raportor, cât și de un coraportor, precum și o evaluare inter pares a acesteia din urmă efectuată la nivelul Comitetului științific, având ca rezultat formularea unui aviz colegial. Prin urmare, avizele EMA se bazează pe evaluări de natură științifică supuse la rândul lor unei evaluări inter pares, rea-lizate pe baza tuturor informațiilor disponibile (datele furnizate de industrie, completate cu orice alte date puse la dispoziția EMA).

IV.În lipsa unui cadru de reglementare al UE care să prevadă cerințe minime comune privind tratarea conflictelor de interese, EMA a respectat dispozițiile legale aplicabile agenției în acest dome-niu, cuprinse în regulamentul său de înființare, în Codul EMA de bună conduită administrativă și în Statutul funcționarilor. În ceea ce privește utilizarea orientărilor OCDE, trebuie menționat că acestea nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic pen-tru personalul EMA, membrii Consiliului de administrație sau membrii și experții comitetelor științifice, însă, în cadrul elaborării politicilor și procedurilor sale în domeniul tratării conflictelor de interese, EMA a aplicat o serie de principii solide, compatibile cu orientările OCDE.

V.EMA consideră că gestionează în mod corespunzător conflictele de interese, deși recunoaște că, la momentul activităților de audit pe teren ale Curții (octombrie 2011), exista loc de îmbunătățiri. EMA subliniază în special următoarele aspecte:

— În ciuda lipsei unui cadru de reglementare al UE privind trata-rea conflictelor de interese, EMA a aplicat, încă de la înființarea sa, dispozițiile legale specifice aplicabile agenției în acest do-meniu și, prin urmare, a respectat cerințele legale. În plus, în ultimii opt ani, EMA a monitorizat în permanență modul în care tratează conflictele de interese, a analizat experiența dobândită, a examinat învățămintele desprinse și a adoptat măsuri de remediere ori de câte ori a fost necesar. Prin ur-mare, în ultimii opt ani, EMA a sporit gradul de rigurozitate al modului în care tratează conflictele de interese, precum și transparența în acest domeniu (în ultimii opt ani, au fost ela-borate și revizuite mai multe politici și proceduri; a se vedea în cele ce urmează pentru mai multe informații).

89



— După cum se specifică în politica agenției privind tratarea conflictelor de interese în cazul membrilor și experților comi-tetelor științifice, gestionarea conflictelor de interese necesită găsirea echilibrului perfect între cerința ca membrii și experții comitetelor științifice care participă la activitățile EMA să nu aibă interese în industria farmaceutică de natură să le afecteze imparțialitatea și asigurarea celei mai bune expertize științifice cu putință. În caz contrar, problema s-ar putea transforma în aceea a unei evaluări științifice de calitate inferioară, cu consecințe negative asupra protecției sănătății publice, ur-mate de pierderea încrederii publicului larg în activitățile EMA.

— Activitățile de audit pe teren ale Curții au avut loc în octom-brie 2011, iar observațiile, concluziile și recomandările sale au fost întocmite în conformitate cu rezultatul auditului efectuat la momentul respectiv.

După derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011, EMA a întreprins diverse inițiative NOI, luând deja măsuri privind majoritatea recomandărilor cuprinse în rapor-tul Curții. Astfel, EMA demonstrează că tratează cu foarte multă seriozitate problema gestionării conflictelor de interese, își exa-minează permanent politicile și punerea lor în aplicare și adoptă măsuri de remediere ori de câte ori este necesar. Aceste elemente NOI vizează următoarele:

— Politica EMA revizuită privind tratarea conflictelor de interese în cazul membrilor și experților comitetelor științifice, care a intrat în vigoare la 29 septembrie 2011 și a fost introdusă în timpul activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011. Principalele caracteristici ale politicii revizuite sunt: un sistem mai riguros și mai transparent, cu cerințe mai stricte în cazul intereselor directe în industria farmaceutică, cerințe mai stricte pentru membrii organismelor decizionale față de cele impuse organismelor consultative și cerințe mai stricte pentru președinți/raportori/alte persoane cu rol de conduce-re comparativ cu alți membri ai forumurilor științifice. Această politică a EMA a fost supusă unei revizuiri mai amănunțite în 2012 (pentru a oferi îndrumări mai clare privind implicarea experților în studiile academice și cercetările finanțate din fonduri publice, pentru a alinia restricțiile aplicabile diferi-telor roluri din cadrul procesului de examinare științifică și pentru a înăspri regulile de acordare a subvențiilor de către industria farmaceutică) și a intrat în vigoare la 3 aprilie 2012 (EMA/531078/2010).

— Politica EMA revizuită privind tratarea conflictelor de inte-rese în cazul Consiliului de administrație a intrat în vigoare la 3 aprilie 2012 (EMA/MB/64234/2012), în conformitate cu politica revizuită care vizează membrii și experții comitetelor științifice.

— Au fost elaborate proceduri privind abuzul de încrede-re atât pentru membrii/experții comitetelor științifice (EMA/154320/2012) (intrată în vigoare la 3 aprilie 2012), cât și pentru membrii Consiliului de administrație (EMA/MB/309079/2012) (intrată în vigoare la 7 iunie 2012).

— Transparența în ceea ce privește conflictele de interese a fost sporită într-o măsură și mai mare prin publicarea pe internet a declarațiilor de interese ale tuturor experților (la 30 septem-brie 2011) și a nivelului de risc atribuit acestora (la 29 februa-rie 2012), precum și prin publicarea declarațiilor de interese ale întregii conduceri a EMA (la 29 februarie 2012).

— La 9 iunie 2011, EMA a adoptat, în legătură cu articolele 11a și 13 din Statutul funcționarilor, norme (EMA/500408/2011) privind tratarea intereselor declarate ale angajaților EMA, care au intrat în vigoare oficial la 1 februarie 2012, în urma acordu-lui Comisiei Europene. Aceste norme au fost ulterior extinse pentru a cuprinde și stagiarii, experții naționali detașați, per-sonalul interimar și experții invitați, prin decizia directorului executiv din 1 februarie 2012 (EMA/78396/2012).

X. (c) (i)EMA ia notă de recomandarea Curții, însă ar dori să sublinieze că, în conformitate cu regulamentul său de înființare, membrii și experții comitetelor științifice trebuie să fie mai întâi desemnați, după care să fie incluși pe lista experților europeni (includerea este posibilă doar după depunerea formularului de desemnare, a declarației de interese și a formularului de asumare a obligației de confidențialitate, precum și a unui curriculum vitae). Aceștia pot fi numiți pentru a participa la activitățile EMA doar după fina-lizarea acestei proceduri. Cu toate acestea, înainte de numire, EMA evaluează conflictele de interese declarate de către per-soana respectivă, rezultatul acestei evaluări constând, după caz, în limitarea sau respingerea participării, în funcție de natura inte-resului declarat, de intervalul de timp în care a existat interesul respectiv și de tipul activității în cadrul EMA. Acest lucru indică faptul că EMA adoptase deja măsuri în privința acestei recoman-dări înaintea derulării activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011.

90



În plus, începând cu 29 septembrie 2011, EMA a introdus veri-ficarea obligatorie a conflictelor de interese declarate de mem-brii comitetelor științifice înainte de orice desemnare oficială de către autoritatea competentă, cu scopul de a informa din timp autoritatea de desemnare în cazul în care se constată o incom-patibilitate între conflictele de interese declarate și calitatea de membru al Comitetului științific sau cu privire la sfera de cuprin-dere a restricțiilor impuse. În plus, EMA oferă oricărei autorități de desemnare posibilitatea de a beneficia de o verificare prelimi-nară a oricărui expert, efectuată de către EMA, înainte ca EMA să efectueze evaluarea oficială în vederea participării la o activitate a agenției.

Cu toate acestea, EMA consideră că nu este posibilă extinderea într-o măsură și mai mare a conceptului de verificare, conform recomandării Curții, având în vedere procesul de desemnare prevăzut în regulamentul de înființare al agenției. EMA consideră mai degrabă că o transparență totală în domeniul tratării conflic-telor de interese, combinată cu o verificare strictă ex post și cu o procedură de abuz de încredere, adaugă mai multă valoare și consolidează procesul de tratare a conflictelor de interese. EMA a întreprins deja mai multe inițiative în această direcție după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011, care au fost prezentate detaliat în diferite secțiuni ale pre-zentului raport.

X. (c) (ii)EMA ia notă de recomandarea Curții și subliniază (după cum este recunoscut de către Curte la observația numărul 92) că acest lucru nu se înscrie în sfera de cuprindere a controlului direct exer-citat de către agenție. EMA a întreprins tot ceea ce îi stă în putință în limitele mandatului său legal.

Inițiativele întreprinse de către EMA și concretizate deja la data derulării activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011 sunt:

(1) un memorandum de înțelegere (MoU) (EMA/150487/ 2012) încheiat între fiecare autoritate națională com-petentă și EMA, care prevede responsabilitățile clare ce le revin autorităților naționale competente în privința monitorizării nivelului științific și a independenței eva-luării efectuate de către acestea pentru serviciile care urmează să fie prestate către EMA. Toate MoU au fost semnate până la 14 septembrie 2011. În MoU se pre-cizează în mod explicit că autoritățile naționale com-petente răspund de instituirea și menținerea unui sis-tem documentat, prin care să se asigure de faptul că experții și membrii personalului propriu care desfășoară activități la nivel național în vederea prestării de servi-cii către EMA nu dețin interese financiare sau de altă natură în industria farmaceutică, care să le poată afec-ta imparțialitatea. De asemenea, autoritățile naționale trebuie să se asigure că se poate răspunde într-un ter-men rezonabil la orice solicitare a Curții de Conturi și/sau a Oficiului European de Luptă Antifraudă de a avea acces la/inspecta/audita evidențele privind tratarea conflictelor de interese;

(2) la solicitarea EMA, acordul la care au ajuns șefi i de agenție de la nivelul autorităților naționale competen-te în cadrul reuniunii acestora din iulie 2011 în privința faptului „că standardele EMA vor constitui standardele minime privind conflictele de interese, cu eventualele modificări necesare la nivel național”.

X. (c) (iii)EMA ia notă de recomandarea Curții și subliniază faptul că, înainte de derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octom-brie 2011, agenția instituise deja criterii clare și obiective, pe care le-a consolidat în ultimii opt ani, cel mai recent în 2012, și pe care le aplică în mod consecvent prin măsuri de reducere a riscurilor (limitarea sau respingerea participării) adoptate în urma eva-luării intereselor declarate. Se face trimitere la observația Curții numărul 58 prin care aceasta recunoaște că EMA dispune de cri-teriile de evaluare cele mai clare și că în cadrul agenției se aplică bune practici de evaluare a conflictelor de interese declarate și a restricțiilor care rezultă din acestea, după cum se prezintă suc-cint în anexa VI la prezentul raport.

91



X. (c) (v)EMA ia notă de recomandarea Curții și ar dori să sublinieze că, după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011, au fost întreprinse următoarele inițiative NOI:

— A fost elaborată o procedură de abuz de încredere care vizea-ză membrii/experții comitetelor științifice, intrată în vigoare la 3 aprilie 2012.

— A fost elaborată o procedură de abuz de încredere care vi-zează membrii Consiliului de administrație, intrată în vigoare la 7 iunie 2012.

— Statutul funcționarilor se aplică personalului EMA. Articolul 13 conține dispoziții privind transferul unui membru al persona-lului în cazul în care activitatea profesională exercitată de către soț/soție generează un conflict de interese. În cadrul EMA, procedura standard de operare suplimentară SOP/EMA/0101 prevede procedeul care trebuie urmat pentru evaluarea și diminuarea conflictului prin limitarea activităților membrilor personalului în cazul cărora există o situație de conflict de in-terese. Articolul 9 din anexa IX enumeră sancțiunile aplicabile. Articolul 23 din anexa IX cuprinde dispoziții privind suspen-darea unui membru al personalului. Anchetele administrati-ve sunt reglementate prin normele de aplicare a anchetelor administrative și a procedurilor disciplinare (EMA 7/20.8, 8 iu-nie 2012). EMA dispune, de asemenea, de o politică privind raportarea neregulilor (EMA/11591/2006, 4 ianuarie 2006). Eventualele norme suplimentare privind abuzul de încredere, aplicabile personalului, ar trebui elaborate cu atenție pentru a nu submina niciuna dintre dispozițiile existente.

X. (c) (vi)EMA ia notă de recomandarea Curții, însă ar dori să sublinieze că, la începutul fiecărei ședințe, membrii Consiliului de administrație, precum și membrii și experții comitetelor științifice participanți la aceasta au obligația de a declara orice conflict de interese în legătură cu punctele incluse pe ordinea de zi, pe lângă evaluarea intereselor declarate efectuată deja de către EMA înainte de înce-perea ședinței. Aceste declarații de interese sunt incluse ulterior într-un proces-verbal. În ceea ce privește publicarea, procesele-verbale ale Consiliului de administrație (inclusiv secțiunea privind conflictele de interese declarate) se publică deja de mai mulți ani.

Ca element NOU, modul de înregistrare a intereselor declarate a fost îmbunătățit după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011, prin faptul că în prezent se înregis-trează toate restricțiile în privința participării la punctele de pe ordinea de zi ale ședinței. În plus, la 18 iulie 2012, EMA a înce-put să facă publice procesele-verbale ale ședințelor comitete-lor științifice (inclusiv informațiile privind conflictele de interese declarate și restricțiile care rezultă în privința participării) în cadrul unei abordări etapizate, care vizează toate comitetele sale științifice. La 18 iulie 2012, a fost publicat primul proces-verbal al Comitetului pediatric, urmat, în al treilea trimestru al anului 2012, de procesele-verbale ale Comitetului consultativ pentru evalu-area riscurilor în materie de farmacovigilență și ale Comitetului pentru medicamente orfane, iar procesele-verbale ale tuturor celorlalte comitete științifice urmează să fie publicate înainte de sfârșitul anului 2013.

X. (c) (vii)EMA a asigurat un program de formare amplu adresat întregului personal în legătură cu noile sale politici privind tratarea conflic-telor de interese, această formare fiind furnizată și tuturor mem-brilor noi ai personalului. Programul de formare este obligatoriu. În plus, la intervale regulate, EMA informează comitetele științifice și alte foruri științifice în legătură cu tratarea conflictelor de inte-rese de către agenție.

X. (c) (viii)EMA respectă articolul 16 din Statutul funcționarilor în ceea ce privește postangajarea personalului său. Pentru membrii Consi-liului de administrație, precum și pentru membrii și experții comi-tetelor științifice, EMA nu dispune de o bază juridică în temeiul căreia să acționeze în privința activităților postangajare.

INTRODUCERE1.Orientările OCDE nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru personalul EMA, membrii Consiliului de administrație sau membrii și experții comitetelor științifice. Pentru tratarea con-flictelor de interese, EMA a introdus politici și proceduri care res-pectă legislația aplicabilă agenției în acest domeniu, iar în cadrul elaborării acestor politici și proceduri a aplicat un set de principii solide, compatibile cu orientările OCDE.

92



7.Implicarea unor experți externi: EMA ia notă de afirmația Curții, însă ar dori să sublinieze că, deși membrii comitetelor științifice sunt implicați în elaborarea avizelor științifice, acestea sunt supuse unui proces de evaluare inter pares și formulării ulterioare a unui aviz colegial în cadrul comitetelor științifice.

Parteneriatul cu părțile interesate: EMA ia notă de afirmația Curții, însă ar dori să sublinieze că, pe lângă cercetările efectuate/datele furnizate de industria farmaceutică, EMA ia în considerare toate informațiile disponibile, inclusiv orice alte date aduse în atenția agenției. Toate aceste date se evaluează ulterior printr-un proces solid de examinare științifică ce cuprinde o evaluare efectuată atât de un raportor, cât și de un coraportor, precum și o evalu-are inter pares a acesteia din urmă efectuată la nivelul Comitetu-lui științific, având ca rezultat formularea unui aviz colegial. Prin urmare, avizele EMA se bazează pe evaluări de natură științifică supuse la rândul lor unei evaluări inter pares, realizate pe baza tuturor informațiilor disponibile (datele furnizate de industrie, completate cu orice alte date aduse în atenția EMA).

Caseta 1EMA ia notă de afirmația Curții, însă ar dori să sublinieze că, în ceea ce privește sistemul de remunerare a serviciilor științifice prestate EMA de către autoritățile naționale competente, aceasta (la orice nivel) a încercat în repetate rânduri să creeze un meca-nism de plăți bazate pe costurile efective, care însă nu a fost acceptat de către Consiliul său de administrație până în prezent. Discuțiile privind un sistem alternativ de plată vor continua și în 2012.

10.EMA ia notă de afirmația Curții, însă ar dori să sublinieze că aceste norme se aplică doar personalului angajat și plătit de către agenție. Ele nu se pot aplica persoanelor desemnate „ad perso-nam” (care nu sunt angajate de către EMA), precum membrii Con-siliului de administrație/ai comitetelor științifice și experții.

14.EMA ia notă de afirmația Curții, însă face trimitere la răspunsurile sale de la punctele 1 și 10.


15.EMA ia notă de afirmația Curții, însă face trimitere la răspunsul său de la punctul 7 al doilea paragraf (Parteneriatul cu părțile interesate).

21.EMA ia notă de afirmația Curții, însă ar dori să sublinieze că ori-entările OCDE nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru personalul EMA, membrii Consiliului de administrație sau membrii și experții comitetelor științifice. În lipsa unui cadru de reglementare al UE care să prevadă cerințe minime comune pri-vind tratarea conflictelor de interese, EMA a respectat dispozițiile legale aplicabile agenției în acest domeniu, cuprinse în regula-mentul său de înființare, în Codul EMA de bună conduită admi-nistrativă și în Statutul funcționarilor. La elaborarea politicilor și procedurilor sale în domeniul tratării conflictelor de interese, EMA a aplicat o serie de principii solide, compatibile cu orientă-rile OCDE.

OBSERVAȚII

28.EMA ia notă de observația Curții, însă ar dori să sublinieze că luase deja măsuri în legătură cu această observație înaintea deru-lării activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011. Declarațiile de interese ale membrilor și experților comitetelor științifice ale EMA, precum și ale membrilor Consiliului său de administrație, sunt deja evaluate anterior numirii în vederea par-ticipării la o activitate a EMA. În cazul intereselor declarate, există restricții în privința participării la procedurile pentru care a fost identificat un potențial conflict. În cazul intereselor incompatibile cu participarea la o activitate a EMA, autoritatea de desemnare este informată în privința acestei incompatibilități. În ceea ce privește Consiliul de administrație, a existat până în prezent un caz de incompatibilitate care a fost soluționat anterior desemnării oficiale (decembrie 2011).

93



În plus, pe parcursul activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011 a fost introdus un element NOU: începând cu 29 septembrie 2011, înainte de orice desemnare oficială de către autoritatea competentă, EMA efectuează verificarea obli-gatorie a conflictelor de interese declarate de membrii comite-telor științifice, cu scopul de a informa din timp autoritatea de desemnare în cazul în care se constată o incompatibilitate între conflictele de interese declarate și calitatea de membru al Comi-tetului științific, sau cu privire la sfera de cuprindere a restricțiilor impuse. În plus, autorității de desemnare i se oferă posibilitatea de a beneficia de o verificare preliminară a oricărui expert, efectu-ată de către EMA, înainte ca EMA să efectueze evaluarea oficială în vederea participării la o activitate a agenției.

30.EMA ia notă de observația Curții, însă ar dori să precizeze că, în cazurile în care interesele sunt incompatibile cu politicile exis-tente, autoritățile de desemnare sunt informate despre aceste cazuri, iar în trecut un candidat a întreprins demersurile necesare pentru eliminarea intereselor înainte de a deveni membru al Con-siliului de administrație (decembrie 2011).

Caseta 3EMA ar dori să precizeze că exemplele din casetele 3 și 6 se referă la același expert.

După cum s-a subliniat la punctul 28 din răspunsul EMA, situația s-a schimbat: în cadrul procedurii de numire prin care au fost lansate cereri de exprimare a interesului în septembrie 2011 pentru numirea în special a reprezentanților societății civile în cadrul a trei comitete științifice și al Consiliului de administrație, declarațiile de interese au fost depuse și evaluate anterior numirii. În același mod, atunci când a existat o situație în care numirea de către un stat membru era incompatibilă cu calitatea de membru al Consiliului de administrație, autoritatea de desemnare a fost informată, iar persoana în cauză a eliminat interesele înainte de a deveni membră a Consiliului de administrație (decembrie 2011).

33.EMA ia notă de observația Curții, însă ar dori să sublinieze urmă-torul element NOU introdus după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011: procedura de evaluare a criteriilor de eligibilitate pentru organizațiile pacienților și ale consumatorilor este în curs de revizuire pentru a include orien-tări/criterii privind finanțarea acestor organizații.

34.EMA ia notă de observația Curții, însă ar dori să sublinieze urmă-torul element NOU introdus după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011: criteriile de eligibilitate pentru organizațiile personalului medico-sanitar au fost adoptate de către Consiliul de administrație al EMA la 15 decembrie 2011 și au fost publicate.

37.EMA ia notă de observația Curții, însă dorește să sublinieze (după cum este recunoscut de către Curte la observația numărul 92) că acest lucru nu se înscrie în sfera de cuprindere a controlului direct exercitat de către agenție. EMA a întreprins tot ceea ce îi stă în putință în limitele mandatului său legal, respectând prin aceasta particularitățile de funcționare și organizare a rețelei UE de reglementare în domeniul medicamentelor. Întrucât EMA nu poate să intervină în tratarea conflictelor de interese de către sta-tele membre la nivel național, agenția a întreprins două inițiative, concretizate deja la data derulării activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011:

— Personalul și experții de la nivelul autorităților naționale competente care participă la activitățile (de evaluare) (în le-gătură cu autorizarea și supravegherea medicamentelor) la nivel național în cadrul serviciilor prestate agenției intră sub incidența unui memorandum de înțelegere (MoU) încheiat între EMA și fiecare autoritate națională competentă. Toate MoU au fost semnate până la 14 septembrie 2011.

— Șefii de agenție de la nivelul autorităților naționale competen-te au convenit, la solicitarea EMA, în cadrul reuniunii din iulie 2011, „că standardele EMA vor constitui standardele minime privind conflictele de interese, cu eventualele modificări ne-cesare la nivel național”.

54.EMA ia notă de observația Curții, însă dorește să sublinieze că formularele de evaluare a conflictelor de interese pentru membrii Consiliului de administrație se folosesc de opt ani, iar interesele declarate au fost discutate cu președintele Consiliu-lui de administrație. Din octombrie 2011, procedurile au fost îmbunătățite, iar discuțiile și deciziile adoptate în privința tra-tării conflictelor de interese sunt în prezent consemnate prin procese-verbale.

94



55.EMA ia notă de observația Curții, însă ar dori să sublinieze că sporirea încrederii în tratarea conflictelor de interese se poate obține printr-o transparență deplină în domeniu, combinată cu un sistem strict de control ex post și o procedură de abuz de încredere, și nu prin verificarea prealabilă a corectitudi-nii informațiilor declarate. EMA este de acord că informațiile furnizate de către persoanele în cauză (CV-uri, declarații de interese anterioare) ar putea să fie folosite în contex-tul unui astfel de sistem de control ex post, însă este împo-triva verificării informațiilor din surse precum mass-media, site-uri internet etc., întrucât aceasta nu este considerată abordarea cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor. Cu toate acestea, pentru verificarea corectitudinii intereselor declarate se vor folosi orice informații aduse în atenția EMA în orice moment, iar în cazul în care este necesar se vor adopta măsuri adecvate în conformitate cu politicile și procedurile agenției, inclusiv cu procedurile de abuz de încredere.

Caseta 6EMA ar dori să precizeze că exemplele din casetele 3 și 6 se referă la același expert.

Caseta 8 EMA ia notă de observația Curții, însă ar dori să sublinieze, în legătură cu al doilea exemplu prezentat în caseta 8, că evalua-rea declarației de interese a fost o evaluare preliminară efectuată anterior aplicării oficiale a noii politici a EMA privind tratarea con-flictelor de interese și a fost supusă unor verificări de confirmare efectuate de către un grup intern al agenției, respectiv Grupul consultativ privind declarațiile de interese (DIAG). Informațiile cuprinse în formularul inițial de declarare a intereselor nu au fost suficiente pentru a permite impunerea unor restricții. În urma recomandării emise de către DIAG și a informațiilor suplimen-tare puse la dispoziție de către expert, s-a efectuat o evaluare a intereselor declarate actualizate și au fost impuse restricțiile corespunzătoare.

Caseta 9EMA ia notă de observația Curții, însă ar dori să precizeze că, după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011, a fost introdus un element NOU: politica EMA revizuită privind tratarea situațiilor de conflict de interese în care se află membrii și experții comitetelor științifice (care a intrat în vigoare la 3 aprilie 2012) specifică acum în mod clar că interesele actu-ale directe deținute de către membrii familiei (inclusiv interesele financiare) se iau în considerare și vor conduce la impunerea unor restricții în ceea ce privește implicarea expertului în activitățile EMA, în funcție de tipul activității și de rolul persoanei în activita-tea respectivă. În mod similar, politica revizuită introduce restricții și în cazul subvențiilor sau al altor tipuri de finanțare acordate instituției/organizației expertului. Au fost revizuite și restricțiile în cazul ocupării în trecut a unui loc de muncă în industria farmace-utică. A fost pusă în aplicare o procedură de documentare a veri-ficărilor privind interesele declarate la data numirii raportorilor. În concluzie, EMA consideră că a făcut demersurile necesare în vederea abordării observațiilor Curții.

63.EMA ia notă de faptul că, pentru personalul său, anexa IX din Sta-tutul funcționarilor prevede baza pentru anchetele administrative și măsurile disciplinare, inclusiv pentru articolul 11. EMA a adop-tat, de asemenea, norme de aplicare în conformitate cu articolul 110 privind anchetele administrative și măsurile disciplinare. De asemenea, anexa IX prevede sancțiunile aplicabile personalului. Nu este clar dacă EMA ar putea adopta singură sancțiuni care nu sunt incluse în Statutul funcționarilor în ceea ce privește conflic-tul de interese.

64.EMA ia notă de observația Curții și ar dori să o informeze pe aceasta în legătură cu următoarele elemente NOI introduse în urma activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011:

— A fost elaborată o procedură de abuz de încredere privind conflictele de interese care vizează membrii și experții comi-tetelor științifice, intrată în vigoare la 3 aprilie 2012.

— A fost elaborată o procedură de abuz de încredere privind conflictele de interese care vizează membrii Consiliului de administrație, intrată în vigoare la 7 iunie 2012.

95



71.EMA ar dori să informeze Curtea asupra următoarelor elemente NOI: pe lângă publicarea pe site-ul său a declarațiilor de interese ale tuturor experților începând cu 30 septembrie 2011, începând cu 29 februarie 2012 se publică și nivelul de risc în cazul fiecă-rui expert (atribuit pe baza informațiilor cuprinse în declarația de interese). În plus, începând cu 29 februarie 2012, se publică pe site-ul agenției declarațiile de interese ale întregii conduceri a EMA.

72.Cu toate acestea, EMA ar dori să sublinieze că procesele-ver-bale ale Consiliului de administrație cuprind o secțiune privind declarațiile de interese făcute la ședința respectivă. Această secțiune a fost introdusă în urmă cu mai mulți ani.

Odată cu intrarea în vigoare a procedurii revizuite de gesti-onare a conflictelor de interese ale membrilor Consiliului de administrație, restricțiile care se vor aplica membrilor individu-ali se reflectă în prezent și în procesele-verbale publicate ale ședințelor.

73.EMA ia notă de observația Curții, însă ar dori să sublinieze următo-rul element NOU: la 18 iulie 2012, EMA a început să facă publice procesele-verbale ale comitetelor științifice (inclusiv informațiile privind conflictele de interese declarate și restricțiile care rezultă în privința participării) în cadrul unei abordări etapizate care vizează toate comitetele sale științifice. La 18 iulie 2012, a fost publicat primul proces-verbal al Comitetului pediatric, urmat, în al treilea trimestru al anului 2012, de procesele-verbale ale Comitetului con-sultativ pentru evaluarea riscurilor în materie de farmacovigilență și ale Comitetului pentru medicamente orfane, iar procesele-verbale ale tuturor celorlalte comitete științifice urmează să fie publicate înainte de sfârșitul anului 2013.

82.Articolul 16 din Statutul funcționarilor se aplică EMA în sensul că întregul personal angajat anterior sau aflat în curs de încetare a raporturilor de muncă cu aceasta are obligația de a informa agenția pe o perioadă de doi ani în legătură cu activitățile sale postangajare, remunerate sau nu. EMA examinează fiecare caz și a impus restricții mai multor membri ai personalului în ceea ce privește activitățile postangajare ale acestora, pentru a pre-veni apariția conflictelor de interese. Un element NOU, intro-dus după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011, constă în faptul că EMA a extins aplicarea arti-colului 16 din Statutul funcționarilor pentru a cuprinde și stagi-arii, experții naționali și personalul interimar (1 februarie 2012; EMA/78396/2012). Tuturor membrilor personalului care înce-tează raporturile de muncă cu agenția le sunt reamintite în scris obligațiile de confidențialitate și necesitatea de a se adresa EMA în legătură cu orice activități postangajare, remunerate sau nu, pe o perioadă de doi ani.

85.EMA ia notă de observația Curții, însă ar dori să sublinieze urmă-torul element NOU introdus după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011: politica sa revizuită privind tratarea conflictelor de interese în cazul membrilor și experților comitetelor științifice (care a intrat în vigoare la 3 aprilie 2012) precizează că, atunci când un membru al unui for științific al EMA intenționează să exercite (indiferent dacă în urma unei solicitări sau nu) activități profesionale în cadrul unei companii farmaceu-tice (cum ar fi angajarea) pe durata mandatului, membrul respec-tiv trebuie să informeze EMA fără întârziere și să nu întreprindă nicio activitate care ar putea avea un impact asupra companiei farmaceutice respective. În plus, membrul respectiv trebuie să respecte orice condiții sau limitări suplimentare impuse de către EMA. Aceeași dispoziție este inclusă în politica revizuită pentru membrii Consiliului de administrație (care a intrat în vigoare la 3 aprilie 2012).

86.Articolul 16 din Statutul funcționarilor se aplică EMA în sensul că întregul personal angajat anterior sau aflat în curs de încetare a raporturilor de muncă cu aceasta are obligația de a informa agenția în legătură cu activitățile sale postangajare pe o perioadă de doi ani. EMA examinează fiecare caz și a impus restricții mai multor membri ai personalului în ceea ce privește activitățile postangajare, pentru a preveni apariția conflictelor de interese. Un element NOU introdus după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011 constă în faptul că EMA a extins aplicarea articolului 16 din Statutul funcționarilor pentru a cuprinde și stagiarii, experții naționali și personalul interimar (1 februarie 2012; EMA/78396/2012). Tuturor membrilor perso-nalului care încetează raporturile de muncă cu agenția le sunt reamintite în scris obligațiile de confidențialitate și necesitatea de a se adresa EMA în legătură cu orice activități postangajare, remu-nerate sau nu, pe o perioadă de doi ani.

87.EMA atrage atenția Curții asupra unui element NOU intro-dus după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011, respectiv adoptarea avizului 7/2011 din 20 octombrie 2011 de către comitetul mixt, aviz care a fost adus la cunoștința personalului EMA. Acest aviz recunoaște drep-tul la angajare al fostului personal după încetarea raporturilor de muncă cu agenția și legitimitatea folosirii competențelor și a experienței dobândite pe parcursul întregii cariere. Avizul pre-vede compatibilitatea cu interesul serviciului în ceea ce privește anumite activități în care personalul EMA s-ar putea angaja după încetarea raporturilor de muncă cu agenția. EMA va continua să examineze acest aviz al comitetului mixt, astfel încât interesul agenției să fie protejat.

96



88.Evaluarea activităților postangajare ale personalului se realizează de la caz la caz. Nu există o bază juridică aplicabilă EMA pentru examinarea activităților postangajare ale membrilor Consiliului de administrație sau ale comitetelor științifice sau ale experților, întru-cât niciunul dintre aceștia nu este angajat al EMA.


89.EMA consideră că gestionează în mod corespunzător conflic-tele de interese, deși recunoaște că, la data derulării activităților de audit pe teren ale Curții (octombrie 2011), exista loc de îmbunătățiri. EMA subliniază în special următoarele aspecte:

— În pofida lipsei unui cadru de reglementare al UE privind trata-rea conflictelor de interese, EMA a aplicat, încă de la înființarea sa, dispozițiile legale specifice aplicabile agenției în acest do-meniu și, prin urmare, a respectat cerințele legale. În plus, în ultimii opt ani, EMA a monitorizat în permanență modul în care tratează conflictele de interese, a analizat experiența do-bândită, a examinat învățămintele desprinse și a adoptat mă-suri de remediere ori de câte ori a fost necesar. În consecință, în ultimii opt ani, EMA a sporit gradul de rigurozitate al mo-dului în care tratează conflictele de interese și transparența în acest domeniu (în ultimii opt ani, au fost elaborate și revizuite mai multe politici și proceduri; a se vedea în cele ce urmează pentru mai multe informații).

— După cum se specifică în politica agenției privind tratarea conflictelor de interese în cazul membrilor și al experților comitetelor științifice, gestionarea conflictelor de interese ne-cesită găsirea echilibrului perfect între cerința ca membrii și experții comitetelor științifice care participă la activitățile EMA să nu aibă interese în industria farmaceutică de natură să le afecteze imparțialitatea și asigurarea celei mai bune expertize științifice cu putință. În caz contrar, problema s-ar putea trans-forma în aceea a unei evaluări științifice de calitate inferioară, cu consecințe negative asupra protecției sănătății publice, ur-mate de pierderea încrederii publicului larg în activitățile EMA.

— Activitățile de audit pe teren ale Curții au avut loc în octom-brie 2011, iar observațiile, concluziile și recomandările sale au fost întocmite în conformitate cu rezultatul auditului efectuat la momentul respectiv.

După derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011, EMA a întreprins diverse inițiative NOI, luând deja măsuri privind majoritatea recomandărilor cuprinse în rapor-tul Curții. Astfel, EMA demonstrează că tratează cu foarte multă seriozitate problema gestionării conflictelor de interese, își exa-minează permanent politicile și punerea lor în aplicare și adoptă măsuri de remediere ori de câte ori este necesar. Aceste elemente NOI vizează următoarele:

— Politica EMA revizuită privind tratarea conflictelor de interese în cazul membrilor și experților comitetelor științifice, care a intrat în vigoare la 29 septembrie 2011 și a fost introdusă în timpul activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011. Principalele caracteristici ale politicii revizuite sunt: un sistem mai riguros și mai transparent, cu cerințe mai stricte în cazul intereselor directe în industria farmaceutică, cerințe mai stricte pentru membrii organismelor decizionale față de cele impuse organismelor consultative și cerințe mai stricte pentru președinți/raportori/alte persoane cu rol de conduce-re comparativ cu alți membri ai forumurilor științifice. Aceas-tă politică EMA a fost supusă unei revizuiri mai amănunțite în 2012 (pentru a oferi orientări mai clare privind implicarea experților în studiile academice și cercetările finanțate din fonduri publice, pentru a alinia restricțiile aplicabile diferi-telor roluri din cadrul procesului de examinare științifică și pentru a înăspri regulile de acordare a subvențiilor de către industria farmaceutică) și a intrat în vigoare la 3 aprilie 2012 (EMA/531078/2010).

— Politica EMA revizuită privind tratarea conflictelor de inte-rese în cazul Consiliului de administrație a intrat în vigoare la 3 aprilie 2012 (EMA/MB/64234/2012), în conformitate cu politica revizuită care vizează membrii și experții comitetelor științifice.

— Au fost elaborate proceduri privind abuzul de încrede-re atât pentru membrii/experții comitetelor științifice (EMA/154320/2012) (intrată în vigoare la 3 aprilie 2012), cât și pentru membrii Consiliului de administrație (EMA/MB/309079/2012) (intrată în vigoare la 7 iunie 2012).

— Transparența în ceea ce privește conflictele de interese a fost sporită într-o măsură și mai mare prin publicarea pe internet a declarațiilor de interese ale tuturor experților (la 30 septem-brie 2011) și a nivelului de risc atribuit acestora (la 29 februa-rie2012), precum și prin publicarea declarațiilor de interese ale întregii conduceri a EMA (la 29 februarie 2012).

97



— La 9 iunie 2011, EMA a adoptat, în legătură cu articolele 11a și 13 din Statutul funcționarilor, norme privind tratarea interese-lor declarate ale angajaților EMA (EMA/500408/2011), care au intrat oficial în vigoare la 1 februarie 2012, în urma acordului Comisiei Europene. Aceste norme au fost ulterior extinse pen-tru a cuprinde și stagiarii, experții naționali detașați, personalul interimar și experții invitați, prin decizia directorului executiv din 1 februarie 2012 (EMA/78396/2012).

Recomandarea 1EMA ia notă de recomandarea Curții și ar dori să sublinieze că moni-torizează în permanență modalitatea în care tratează conflictele de interese (atât din punctul de vedere al politicii, cât și al punerii în aplicare), precum și introducerea măsurilor de remediere, ori de câte ori este necesar. În diferite secțiuni ale prezentului raport se face referire la dovezi documentate în sprijinul acestei afirmații.

Recomandarea 2EMA ia notă de recomandarea Curții, însă ar dori să sublinieze că, în conformitate cu regulamentul său de înființare, membrii și experții comitetelor științifice trebuie să fie mai întâi desemnați, după care să fie incluși pe lista experților europeni (includerea este posibilă doar după depunerea formularului de desemnare, a declarației de interese și a formularului de asumare a obligației de confidențialitate, precum și a unui curriculum vitae). Membrii respectivi pot fi numiți pentru a participa la activitățile EMA doar după finalizarea acestei proceduri. Cu toate acestea, înainte de numire, EMA evaluează conflictele de interese declarate de către persoana respectivă, rezultatul acestei evaluări constând, după caz, în limitarea sau respingerea participării, în funcție de natura interesului declarat, de intervalul de timp în care a existat intere-sul respectiv și de tipul activității în cadrul EMA. Acest lucru indică faptul că EMA adoptase deja măsuri în privința acestei recomandări înaintea derulării activităților de audit pe teren ale Curții din octom-brie 2011.

În plus, începând cu 29 septembrie 2011, EMA a introdus verificarea obligatorie a conflictelor de interese declarate de membrii comite-telor științifice înainte de orice desemnare oficială de către auto-ritatea competentă, cu scopul de a informa din timp autoritatea de desemnare în cazul în care se constată o incompatibilitate între conflictele de interese declarate și calitatea de membru al Comi-tetului științific, sau cu privire la sfera de cuprindere a restricțiilor impuse. În plus, EMA oferă oricărei autorități de desemnare posi-bilitatea de a beneficia de o verificare preliminară a oricărui expert, efectuată de către EMA, înainte ca EMA să efectueze evaluarea ofi-cială în vederea participării la o activitate a agenției.

Cu toate acestea, EMA consideră că nu este posibilă extinderea într-o măsură și mai mare a conceptului de verificare, conform recomandării Curții, având în vedere procesul de desemnare pre-văzut în regulamentul de înființare al agenției. EMA consideră mai degrabă că o transparență deplină în domeniul tratării conflic-telor de interese, combinată cu o verificare strictă ex post și cu o procedură de abuz de încredere, adaugă mai multă valoare și consolidează procesul de tratare a conflictelor de interese. EMA a întreprins deja mai multe inițiative în această direcție după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011, care au fost prezentate amănunțit în diferite secțiuni ale prezentului raport.

Recomandarea 3EMA ia notă de recomandarea Curții și subliniază (după cum recunoaște Curtea) că acest lucru nu se înscrie în sfera de cuprin-dere a controlului direct exercitat de către agenție. EMA a între-prins tot ceea ce îi stă în putință în limitele mandatului său legal. Inițiativele întreprinse de către EMA și concretizate deja la data derulării activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011 sunt:

(1) un memorandum de înțelegere (MoU) (EMA/150487/ 2012) încheiat între fiecare autoritate națională compe-tentă și EMA, care prevede responsabilitățile clare ce le revin autorităților naționale competente în privința mo-nitorizării nivelului științific și a independenței evaluării întreprinse de către acestea pentru serviciile care ur-mează să fie prestate către EMA. Toate MoU au fost sem-nate până la 14 septembrie 2011. În MoU se precizează în mod explicit că autoritățile naționale competente răspund de instituirea și menținerea unui sistem docu-mentat, prin care să se asigure de faptul că experții lor și membrii personalului care desfășoară activități la ni-vel național în vederea prestării de servicii către EMA nu dețin interese financiare sau de altă natură în industria farmaceutică, care să le poată afecta imparțialitatea. De asemenea, autoritățile naționale trebuie să se asigure că se poate răspunde într-un termen rezonabil la orice solicitare a Curții de Conturi și/sau a Oficiului European de Luptă Antifraudă de a avea acces la/inspecta/audita evidențele privind tratarea conflictelor de interese;

(2) la solicitarea EMA, acordul la care au ajuns șefi i de agenție de la nivelul autorităților naționale competen-te în cadrul reuniunii acestora din iulie 2011 în privința faptului „că standardele EMA vor constitui standardele minime privind conflictele de interese, cu eventualele modificări necesare la nivel național”.

98



Recomandarea 4EMA ia notă de recomandarea Curții și subliniază că, înaintea derulării activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011, agenția instituise deja criterii clare și obiective, pe care le-a consolidat în ultimii opt ani, cel mai recent în 2012, și pe care le aplică în mod consecvent prin măsuri de reducere a riscurilor (limitarea sau respingerea participării) adoptate în urma evaluării intereselor declarate. Se face trimitere la observația Curții numă-rul 58, prin care aceasta recunoaște că EMA dispune de criteri-ile de evaluare cele mai clare și că în cadrul agenției se aplică bune practici de evaluare a conflictelor de interese declarate și a restricțiilor care rezultă din acestea, după cum se prezintă suc-cint în anexa VI la prezentul raport.

94.EMA își actualizează în prezent codul de conduită, adoptat ultima dată în 2006, în vederea alinierii acestuia la toate normele adop-tate recent și la orientările Comisiei Europene cu privire la cadouri și la gesturile de ospitalitate.

Recomandarea 6EMA ia notă de recomandarea Curții și ar dori să sublinieze că, după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011, au fost întreprinse următoarele inițiative NOI:

— A fost elaborată o procedură de abuz de încredere care vizea-ză membrii/experții comitetelor științifice, intrată în vigoare la 3 aprilie 2012.

— A fost elaborată o procedură de abuz de încredere care vi-zează membrii Consiliului de administrație, intrată în vigoare la 7 iunie 2012.

— Articolul 13 din Statutul funcționarilor prevede transferul unui membru al personalului EMA în cazul în care activitatea pro-fesională exercitată de către soț/soție generează un conflict de interese. În cadrul EMA, procedura standard de operare suplimentară SOP/EMA/0101 prevede procedeul care trebuie urmat pentru evaluarea și diminuarea conflictului prin limita-rea activităților membrilor personalului în cazul cărora există o situație de conflict de interese. Articolul 9 din anexa IX enu-meră sancțiunile aplicabile. Articolul 23 din anexa IX cuprinde dispoziții privind suspendarea unui membru al personalului. Anchetele administrative sunt reglementate prin normele de aplicare a anchetelor administrative și a procedurilor discipli-nare (EMA 7/20.8, 8 iunie 2012). EMA dispune, de asemenea, de o politică privind raportarea neregulilor (EMA/11591/2006, 4 ianuarie 2006). Eventualele norme suplimentare privind abuzul de încredere, aplicabile personalului, ar trebui elabo-rate cu atenție pentru a nu submina niciuna dintre dispozițiile existente.

Recomandarea 7EMA ia notă de recomandarea Curții, însă ar dori să sublinieze că, la începutul fiecărei ședințe, membrii Consiliului de administrație, precum și membrii și experții comitetelor științifice participanți la aceasta au obligația de a declara orice conflict de interese în legătură cu punctele incluse pe ordinea de zi, pe lângă evaluarea intereselor declarate efectuată deja de EMA înainte de începerea ședinței. Aceste declarații de interese sunt incluse ulterior într-un proces-verbal. În ceea ce privește publicarea, procesele-verbale ale Consiliului de administrație (inclusiv secțiunea privind conflic-tele de interese declarate) se publică deja de mai mulți ani.

Ca element NOU, modul de înregistrare a intereselor declarate a fost îmbunătățit după derularea activităților de audit pe teren ale Curții din octombrie 2011 prin faptul că în prezent se înregis-trează toate restricțiile în privința participării la punctele de pe ordinea de zi ale ședinței. În plus, la 18 iulie 2012, EMA a înce-put să facă publice procesele-verbale ale ședințelor comitete-lor științifice (inclusiv informațiile privind conflictele de interese declarate și restricțiile care rezultă în privința participării) în cadrul unei abordări etapizate care vizează toate comitetele sale științifice. La 18 iulie 2012, a fost publicat primul proces-verbal al Comitetului pediatric, urmat, în al treilea trimestru al anului 2012, de procesele-verbale ale Comitetului consultativ pentru evalu-area riscurilor în materie de farmacovigilență și ale Comitetului pentru medicamente orfane, iar procesele-verbale ale tuturor celorlalte comitete științifice urmează să fie publicate înainte de sfârșitul anului 2013.

Recomandarea 8EMA a organizat 18 sesiuni de formare pentru personal cu pri-vire la noile norme de tratare a conflictelor de interese aplicabile personalului. În plus, au avut loc 11 sesiuni de formare adresate managerilor în privința procedurilor de alocare a riscurilor și a măsurilor de reducere a acestora.

Toți membrii noi ai personalului sunt instruiți în legătură cu poli-tica privind conflictele de interese și codul de conduită în cadrul formării introductive oferite tuturor membrilor noi, personalului interimar, stagiarilor și experților naționali detașați. Această for-mare este obligatorie. Articolele 11-26 din Statutul funcționarilor și codul de conduită se transmit personalului, căruia i se solicită să confirme faptul că le-a citit și le-a înțeles. În plus, în mod periodic, EMA informează comitetele științifice și alte forumuri științifice cu privire la tratarea conflictelor de interese de către agenție.

99



98.EMA aplică articolul 16 din Statutul funcționarilor prin faptul că întregul personal angajat anterior sau aflat în curs de încetare a raporturilor de muncă cu aceasta are obligația de a informa agenția în legătură cu activitățile sale postangajare pe o perioadă de doi ani. EMA examinează fiecare caz și a impus restricții mai multor membri ai personalului în ceea ce privește activitățile postangajare, pentru a preveni apariția conflictelor de interese. EMA a extins aplicarea articolului 16 din Statutul funcționarilor pentru a cuprinde și stagiarii, experții naționali și personalul interimar (1 februarie 2012; EMA/78396/2012). Tuturor membrilor perso-nalului care încetează raporturile de muncă cu agenția le sunt reamintite în scris obligațiile de confidențialitate și necesitatea de a se adresa EMA în legătură cu orice activități postangajare, remu-nerate sau nu, pe o perioadă de doi ani.

Recomandarea 9EMA ia notă de recomandarea Curții și dorește să sublinieze că întregului personal al EMA aflat în curs de încetare a raporturilor de muncă cu agenția îi sunt reamintite în scris obligațiile care îi revin în conformitate cu Statutul funcționarilor, iar aceste obligații sunt extinse prin analogie pentru a cuprinde toți stagiarii, experții naționali detașați, personalul interimar și experții invitați. Este subliniată atât obligația de respectare a confidențialității (artico-lul 17 din Statutul funcționarilor), cât și cea de notificare a EMA în legătură cu noul loc de muncă. Membrii personalului care înce-tează relațiile de muncă cu agenția au obligația de a confirma primirea acestei scrisori și conținutul său, iar confirmarea este depusă la dosarul lor personal.

În conformitate cu procedura și demersurile prevăzute la artico-lul 16 din Statutul funcționarilor, întregul personal angajat ante-rior sau aflat în curs de încetare a relațiilor de muncă cu agenția, precum și experții naționali, stagiarii și personalul interimar – prin analogie, în baza deciziei directorului executiv – au obligația de a transmite EMA detalii privind activitatea profesională remune-rată pe care o prestează după încetarea relațiilor de muncă cu agenția, pe o perioadă de doi ani. Conform articolului 16, cere-rile sunt examinate de către comitetul mixt, care emite un aviz. Comitetul mixt are la dispoziție detalii privind cazurile anterioare examinate și restricțiile impuse, pentru a asigura tratarea cazurilor într-o manieră consecventă. Ținând seama de acest aviz, direc-torul executiv adoptă o decizie. În multe cazuri, sfera de acțiune a foștilor membri ai personalului este limitată, iar contactul aces-tora cu personalul EMA este, de asemenea, limitat în mod explicit.

Curtea de Conturi Europeană

Raportul special nr. 15/2012Gestionarea conflictelor de interese în cadrul unor agenții selectate ale UE

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene

2012 — 99 p. — 21 × 29,7 cm

ISBN 978-92-9237-889-9

doi:10.2865/22893

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:

• prinEUBookshop(http://bookshop.europa.eu);

• lareprezentanțelesaudelegațiileUniuniiEuropene. Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

Publicații contra cost:

• prinEUBookshop(http://bookshop.europa.eu).

Abonamente contra cost (de exemplu, la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la repertoriile jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene):

• contactânddirectunuldintreagențiidevânzăriaiOficiuluipentruPublicațiialUniuniiEuropene

(http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

QJ-A

B-12

-014-R

O-C


SITUAŢIILE DE CONFLICT DE INTERESE POT APĂREA ÎN APROAPE ORICE ME-

DIU DE LUCRU ȘI ÎN ORICE MOMENT. DACĂ NU SUNT TRATATE ÎN MOD CO-

RECT, ELE POT AVEA UN IMPACT NEGATIV ASUPRA PROCESULUI DECIZIONAL,

POT DA NAȘTERE UNOR SCANDALURI ȘI POT CAUZA PREJUDICII REPUTAŢIEI.

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ A EVALUAT POLITICILE ȘI PROCEDURILE

UTILIZATE ÎN VEDEREA GESTIONĂRII SITUAŢIILOR DE CONFLICT DE INTERESE

ÎN CADRUL A PATRU AGENŢII SELECTATE, ALE CĂROR DECIZII SUNT VITALE

PENTRU SIGURANŢA ȘI SĂNĂTATEA CONSUMATORILOR, MAI EXACT: AGENŢIA

EUROPEANĂ DE SIGURANŢĂ A AVIAŢIEI (AESA), AGENŢIA EUROPEANĂ PENTRU

PRODUSE CHIMICE (ECHA), AUTORITATEA EUROPEANĂ PENTRU SIGURANŢA

ALIMENTARĂ (EFSA) ȘI AGENŢIA EUROPEANĂ PENTRU MEDICAMENTE (EMA).

CURTEA A CONSTATAT CĂ NICIUNA DINTRE AGENŢIILE SELECTATE NU A GES-

TIONAT ÎN MOD ADECVAT SITUAŢIILE DE CONFLICT DE INTERESE. AU FOST

IDENTIFICATE MAI MULTE DEFICIENŢE DE DIVERSE GRADE DE GRAVITATE

ÎN CADRUL POLITICILOR ȘI PROCEDURILOR SPECIFICE FIECĂREI AGENŢII,

PRECUM ȘI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PUNEREA LOR ÎN APLICARE.

Documents

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 2012 - · PDF fileissn 1831-0966 curtea de conturi europeanĂ 2012 ro raportul special nr. 15 gestionarea conflictelor de interese În cadrul unor agenŢii