Financiar Si Fiscal Unitatea I

UNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN GALA ŢI

DEPARTAMENTUL DE ÎNV ĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ŞI FRECVENŢĂ REDUSĂ

FACULTATEA DE DREPT

NICU DURET GABRIELA MIRONOV

Anul III, semestrul I

DREPT FINANCIAR ȘI FISCAL

Drept financiar și fiscal 2

CUPRINS

1. Moneda şi instrumentele monetare

Evoluţia, categorii şi funcţiile monedei

Rolul B.N.R. în înfăptuirea politicii financiare a statului

Cauzele şi consecinţele inflaţiei asupra politicii financiare a statului român

Obiectivele specifice unităţii de învăţare

Rezumat

Teste de autoevaluare

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

Bibliografie minimală

2. Sistemul bugetelor publice

Bugetul public

Execuţia şi aprobarea bugetului de stat şi a bugetelor fondurilor speciale

Elaborarea, aprobarea, execuţia şi încheierea bugetelor locale


Rezumat



Lucrare de verificare


3. Bugetul asigurărilor sociale de stat

Asigurările sociale, concept şi evoluţie

Sistemul public de asigurări sociale


Rezumat





4. Creditul public

Sistemul creditelor publice

Datoria publică


Rezumat



Lucrare de verificare


Bibliografie (de elaborare a cursului)


INTRODUCERE Modulul intitulat Drept financiar şi fiscal se studiază în anul al III-lea şi vizează dobândirea de competenţe în domeniul dreptului financiar.

Competentele pe care le vei dobândi sunt următoarele:

• identificarea şi răspândirea monedei; • cercetarea modului de combatere a inflaţiei; • descrierea modului de desfăşurare a controlului execuţiei bugetare; • definirea sistemului public de asigurări sociale; • cunoaşterea elementelor aflate la baza bugetului asigurărilor sociale

de stat; • argumentarea datoriei publice.

Conținutul este structurat în următoarele unităţi de învăţare:

- Moneda şi instrumentele monetare; - Sistemul bugetelor publice; - Bugetul asigurărilor sociale de stat; - Creditul public.

In prima unitate de învăţare, intitulată Moneda şi instrumentele monetare, vei regăsi operaţionalizarea următoarelor obiective specifice:

- să defineşti categoriile de monede existente în circulaţie; - să identifici funcţiile monedei; - să enumeri principalele atribuţii ale B.N.R.; - să descrii elementele care stau la baza instrumentelor monetare,

după ce vei studia conţinutul cursului şi vei parcurge bibliografia recomandată. Pentru aprofundare şi autoevaluare îţi propun exerciţii şi teste adecvate.

După ce ai parcurs informaţia esenţială, în a doua unitate de învăţare, Sistemul bugetelor publice, vei achiziţiona, odată cu cunoştinţele oferite, noi competenţe, care-ți vor conferi capacitatea:

- să asimilezi elementele bugetului de stat; - să identifici modul de elaborare a bugetului de stat; - să explici importanţa principiilor procesului bugetar,

care îţi vor permite să rezolvi testele propuse şi lucrarea de verificare corespunzătoare primelor două unităţi de învăţare. Ca sa îţi evaluez gradul de însuşire a cunoştinţelor, vei rezolva o lucrare de verificare pe care, după corectare, o vei primi cu observaţiile adecvate şi cu strategia corectă de învăţare pentru modulele următoare.

După ce ai parcurs informaţia esenţială, în a treia unitate de învăţare, Bugetul asigurărilor sociale de stat, vei achiziţiona, odată cu cunoştinţele oferite, noi competenţe, încât vei avea capacitatea:

- să descrii elementele aflate la baza bugetului asigurărilor sociale de stat;

Drept financiar și fiscal

- să rezumi procedura bugetarstat;

- să explici diferenDupă ce ai parcurs informaCreditul public, Drept consecință

- să enumeri condi- să descrii conceptul de credit;- să caracterizezi împrumutul public

A doua lucrare de verificare va avea în vedere evaluarea gradului în care ai însușit cunoștinrecomandările de parcurs î

Pentru o învăţare eficient

• Citeşti modulul cu maxim• Evidenţiezi informa

adnotezi în spa• Răspunzi la întreb• Mimezi evaluarea final

să apelezi la suportu• Compari rezultatul cu suportul de curs

anumite secven• În caz de rezultat îndoielnic, reia întreg demersul de înv

Pe măsură ce vei parcurge modulul îverificare pe care le vei regrăspunde în scris la aceste cerinurmătoarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Vei fi evaluat dupgradul în care ai reuacurateţea rezolvPentru neclarităţ

N.B. Informația de specialitate oferitparcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea sarcinilor de lucru, a testelor şi lucrărilor de verificare. Doar în acest fel vei putea fi evaluat cu o notcorespunzătoare efortului de depus

rezumi procedura bugetară privind bugetul asigurărilor sociale de

explici diferenţa dintre asigurările publice şi cele private. ce ai parcurs informaţia esenţială, în a patra unitate de înv

Creditul public, vei achiziţiona, odată cu cunoştinţele oferite, noi competență, vei acea capacitatea:

enumeri condiţiile şi funcţiile creditelor; descrii conceptul de credit; caracterizezi împrumutul public.

A doua lucrare de verificare va avea în vedere evaluarea gradului în care it cunoștințele necesare formării profesionale. Rezultatul verific

rile de parcurs îți vor fi remise prin tutorele repartizat.

ăţare eficientă ai nevoie de următorii paşi obligatorii:

şti modulul cu maximă atenţie; Evidenţiezi informaţiile esenţiale cu culoare, le notezi pe hârtie, sau le adnotezi în spaţiul alb, rezervat special în stânga paginii;

spunzi la întrebări şi rezolvi exerciţiile propuse; Mimezi evaluarea finală, autopropunându-ţi o temă şi rezolvând

apelezi la suportul scris; Compari rezultatul cu suportul de curs şi explică-ţi de ce ai eliminat anumite secvenţe; În caz de rezultat îndoielnic, reia întreg demersul de învăţ

ce vei parcurge modulul îţi vor fi administrate doucare le vei regăsi la sfârşitul unităţilor de învăţ

spunde în scris la aceste cerinţe, folosindu-te de suportul de curs toarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Vei fi evaluat dup

gradul în care ai reuşit să operaţionalizezi competenţele. Se va ea rezolvării, de modul de prezentare şi de promptitudinea r

Pentru neclarităţi şi informaţii suplimentare vei apela la tutorele indicat.

ția de specialitate oferită de curs este minimală. Se impune în consecinparcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea sarcinilor de lucru, a

i lucrărilor de verificare. Doar în acest fel vei putea fi evaluat cu o nottoare efortului de depus.

5

ărilor sociale de

i cele private. , în a patra unitate de învăţare, intitulată

ele oferite, noi competenţe.

A doua lucrare de verificare va avea în vedere evaluarea gradului în care ți-rii profesionale. Rezultatul verificării și

i vor fi remise prin tutorele repartizat.

i obligatorii:

iale cu culoare, le notezi pe hârtie, sau le iul alb, rezervat special în stânga paginii;

ă şi rezolvând-o fără

ţi de ce ai eliminat

În caz de rezultat îndoielnic, reia întreg demersul de învăţare. i vor fi administrate două lucrări de

ilor de învăţare 2 şi 4. Vei te de suportul de curs şi de

toarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Vei fi evaluat după ele. Se va ţine cont de

i de promptitudinea răspunsului. vei apela la tutorele indicat.

. Se impune în consecință, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea sarcinilor de lucru, a

rilor de verificare. Doar în acest fel vei putea fi evaluat cu o notă


1. MONEDA ŞI INSTRUMENTELE MONETARE

1.1.Evoluţia, categorii şi funcţiile monedei

1.2.Rolul B.N.R. în înfăptuirea politicii financiare a statului

1.3.Cauzele şi consecinţele inflaţiei asupra politicii financiare a statului român


Rezumat



Bibliografie minimal ă

Obiective specifice: La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

• să defineşti categoriile de monede existente în circulaţie; • să identifici funcţiile monedei; • să enumeri principalele atribuţii ale B.N.R.; • să descrii elementele care stau la baza instrumentelor monetare.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore

Nicu Duret

1.1. Evoluţia, categorii şi func1.1.1. Apariţia şi r ăspândirea monedei

Moneda a apărut în timpurile strschimbului de magenţii vieţii economice. Moneda a mijlocit relala procesul schimbului de mimpuls dezvoltă

De asemenea, aceastaprogresul societăţcivilizaţia materialschimb.

Prima etapă a economiei de schimb, care a durat o vreme îndelungatreprezentat-o trocul.pe obiect, sau servicii pe marfredate formele esensinalagmatice (bilaterale). Acestea erau: bunuri; do ut facias servicii contra bunuri,

Practicarea trocului era foarte anevoioascondiţii. Trebuia saceeaşi valoare, ceea ce îngreuna dezvoltarea vie

S-a impus tot mai mult nevoia gschimbul, a unui mijlocitor al schimbului. În etapa folosirii obiectului de intermediere a schimbului, actul unic de schimb se divide în dousuccesive distincte

Funcţia de mijlocitor al schimbului lungul vremurilor de cele mai variate mcu funcţia de echivalent, determinat de ocupamijlocitor al schimbului a fost îndeplinit de anumite mtutun, perle, mă

Odată cu descoperirea metalelor (fierul, arama, cuprul etc) rolul de mijlocal schimbului a fost îndeplinit de aceste metale care au servit la confecbanilor metalici.

Descoperirea metalelor prede metal preţios. Inicare trebuiau transportate, cântîngreunând în acest fel operaproducţiei de ma determinat baterea

După unele surse monedele metalice începuseral XI-lea î.e.n., iar primul care ar fi bfi fost Cresus, regele statului ionian Lydia. Denumirea de monedistorie, urmare a faptului cfusese instalat alsemn bănesc, o pies

Moneda și instrumentele monetare

ia, categorii şi funcţiile monedei spândirea monedei

Moneda a apărut în timpurile străvechi în procesul dezvoltăschimbului de mărfuri, al schimbului dintre producători şi consumatori , dintre

ţii economice. Moneda a mijlocit relaţiile dintre oameni; a contribuit la procesul schimbului de mărfuri; a facilitat funcţionarea economiei impuls dezvoltării societăţii.

De asemenea, aceasta a contribuit la dezvoltarea civilizaţiei economice societăţii. După multimilenara dominaţie a economiei naturale, în

ia materială a omenirii, un rol important l-a deţinut economia de

ă a economiei de schimb, care a durat o vreme îndelungattrocul. Acesta consta în schimbul direct marfă pe marf

pe obiect, sau servicii pe marfă, sau marfă pe servicii. În dreptul roman sunt redate formele esenţiale ale schimbului direct ca forme tip de contracte sinalagmatice (bilaterale). Acestea erau: do ut des, schimb de bunuri contra

do ut facias , schimb de bunuri contra servicii, facio ut des,servicii contra bunuri, facio et facias, schimb de servicii contra servicii.

Practicarea trocului era foarte anevoioasă şi trebuiau îndeplinite mai multe ii. Trebuia să se găsească oameni care să schimbe un bun cu altul, de i valoare, ceea ce îngreuna dezvoltarea vieţii economico-

impus tot mai mult nevoia găsirii unui obiect care săschimbul, a unui mijlocitor al schimbului. În etapa folosirii obiectului de intermediere a schimbului, actul unic de schimb se divide în dousuccesive distincte şi anume: vânzarea şi cumpărarea.

ia de mijlocitor al schimbului şi de echivalent a fost îndeplinitlungul vremurilor de cele mai variate mărfuri. Folosirea diferitelor m

ia de echivalent, a fost urmarea unui proces spontan al schimbului at de ocupaţia şi obiceiurile diferitelor grupuri sociale. Rolul de

mijlocitor al schimbului a fost îndeplinit de anumite mărfuri (peştutun, perle, mărgele etc).

cu descoperirea metalelor (fierul, arama, cuprul etc) rolul de mijlocal schimbului a fost îndeplinit de aceste metale care au servit la confecbanilor metalici.

Descoperirea metalelor preţioase (aurul, argintul etc) a dus la baterea monedei ţios. Iniţial aurul şi argintul au circulat sub formă de l

care trebuiau transportate, cântărite şi chiar tăiate în mai multe bucîngreunând în acest fel operaţiile de vânzare-cumpărare.

iei de mărfuri, a schimbului şi, în consecinţă, apariţa determinat baterea monedelor metalice.

unele surse monedele metalice începuseră să circule în China din secolul lea î.e.n., iar primul care ar fi bătut moneda, în veacul al VI

fi fost Cresus, regele statului ionian Lydia. Denumirea de monedistorie, urmare a faptului că atelierul pentru confecţionarea pieselor metalice fusese instalat alături de templul zeiţei Iono Moneta din Roma. Moneda este un

nesc, o piesă sub forma unui disc, confecţionată din metal (bronz,

i instrumentele monetare

vechi în procesul dezvoltării societăţii, al i consumatori , dintre

iile dintre oameni; a contribuit ionarea economiei şi a dat

ţiei economice şi la ie a economiei naturale, în

ţinut economia de

a economiei de schimb, care a durat o vreme îndelungată, a Acesta consta în schimbul direct marfă pe marfă, obiect

pe servicii. În dreptul roman sunt schimbului direct ca forme tip de contracte

schimb de bunuri contra facio ut des, schimb de

rvicii contra servicii.

i trebuiau îndeplinite mai multe schimbe un bun cu altul, de

-sociale.

sirii unui obiect care să intermedieze schimbul, a unui mijlocitor al schimbului. În etapa folosirii obiectului de intermediere a schimbului, actul unic de schimb se divide în două operaţii

i de echivalent a fost îndeplinită de-a Folosirea diferitelor mărfuri

proces spontan al schimbului , i obiceiurile diferitelor grupuri sociale. Rolul de

rfuri (peşte, vite, scoici,

cu descoperirea metalelor (fierul, arama, cuprul etc) rolul de mijlocitor al schimbului a fost îndeplinit de aceste metale care au servit la confecţionarea

ioase (aurul, argintul etc) a dus la baterea monedei ă de lingouri (bare)

iate în mai multe bucăţi, ărare. Dezvoltarea

, apariţia negustorilor

circule în China din secolul tut moneda, în veacul al VI-lea î.e.n., ar

fi fost Cresus, regele statului ionian Lydia. Denumirea de monedă vine din ionarea pieselor metalice

ei Iono Moneta din Roma. Moneda este un ă din metal (bronz,

Nicu Duret

nichel, cupru, argincirculaţie şi de plat

În economia contemporanplată care pot fi utilizate în mod direct penreglementări.

În evoluţia însemnelor monetare, „de la scoicile monedelectronice”, aşetape:

- o primă etapbătute cele exclusivitate pân

- o a doua etapmetalică, au începu(bancnote, bilete de tezaur

- cea de-a treia etapcaracterizatoperaţiunile de pl

Încă din cea dea fi folosiţi şi sub forma lor scripturalşi transmise între titularii sub forma unor diferite documente de dbancară. În cea deforma de bancnote volumul plăţilor efectuate cu mijloace electronice a crescut foarte mult, tinzând să se generalizeze.

Plata cu mijloace electronice cunoscând o noumemorie.

În economia contemporanplată care pot fi utilizate în mod direct pentru efectuarea unor tranzacreglementări.

Explicați etapele evolu

1.1.2. Funcţiile monedei

Moneda a apărut ca necesitate economicun echivalent general al mschimbul de produse. Funcpe măsura extinderii producîndeplini în bune


nichel, cupru, argint, aur) de o anumită greutate, care se utilizeazi de plată, iar în unele cazuri şi ca mijloc de tezaurizare.

În economia contemporană prin monedă se înţelege ansamblul mijloacelor de care pot fi utilizate în mod direct pentru efectuarea unor tranzac

ia însemnelor monetare, „de la scoicile monedelectronice”, aşa cum şi-a intitulat lucrarea Radu Negrea , se pot distinge trei

ă etapă a început în jurul secolului al VI-lea î.e.n., când au fost tute cele dintâi monede metalice . În această formă banii au circulat în

exclusivitate până în secolul XVII;

o a doua etapă a constituit-o perioada când, în paralel cu moneda ă, au început să circule şi semnele monetare din hârtie

(bancnote, bilete de tezaur şi alte forme);

a treia etapă, începută cu circa patru decenii în urmcaracterizată de introducerea masivă a tehnicii electronice

ţiunile de plăţi şi introducerea cardurilor electronice.

din cea de-a doua etapă a evoluţiei însemnelor monetare, banii au început şi sub forma lor scripturală, de cifre înscrise în eviden

i transmise între titularii sub forma unor diferite documente de d. În cea de-a treia etapă a evoluţiei însemnelor monetare, numerarul sub

forma de bancnote şi hârtii, a continuat să existe în număr foarte mare, dar ăţilor efectuate cu mijloace electronice a crescut foarte mult, tinzând

neralizeze.

Plata cu mijloace electronice a început să se dezvolte începând cu anul 1980, cunoscând o nouă dimensiune în 1993, ca urmare a generaliză

În economia contemporană prin monedă se înţelege ansamblul mijloacelor de care pot fi utilizate în mod direct pentru efectuarea unor tranzac

Sarcina de lucru 1 ți etapele evoluției monetare.

ărut ca necesitate economică, fiind concepută, în primul rând, un echivalent general al mărfurilor, dar şi un instrument prin care se mijlocea schimbul de produse. Funcţiile monedei s-au conturat şi s-au dezvoltat treptat

sura extinderii producţiei şi circulaţiei mărfurilor. Moneda îîndeplini în bune condiţii funcţiile numai dacă sunt stabile.


greutate, care se utilizează ca mijloc de i ca mijloc de tezaurizare.

elege ansamblul mijloacelor de tru efectuarea unor tranzacţii şi

ia însemnelor monetare, „de la scoicile monedă la cecurile a intitulat lucrarea Radu Negrea , se pot distinge trei

lea î.e.n., când au fost ă banii au circulat în

o perioada când, în paralel cu moneda semnele monetare din hârtie

cu circa patru decenii în urmă, este tehnicii electronice în

cardurilor electronice.

iei însemnelor monetare, banii au început , de cifre înscrise în evidenţele bancare

i transmise între titularii sub forma unor diferite documente de decontare iei însemnelor monetare, numerarul sub

ăr foarte mare, dar ilor efectuate cu mijloace electronice a crescut foarte mult, tinzând

dezvolte începând cu anul 1980, dimensiune în 1993, ca urmare a generalizării cardului cu

elege ansamblul mijloacelor de care pot fi utilizate în mod direct pentru efectuarea unor tranzacţii şi

, în primul rând, ca i un instrument prin care se mijlocea

au dezvoltat treptat Moneda îşi poate

Nicu Duret Moneda și instrumentele monetare


Moneda îndeplineşte următoarele funcţii:

a. instrument de evaluare a valorilor economice; b. instrument de schimb de bunuri şi servicii; c. mijloc de plată; d. instrument de economisire şi tezaurizare; e. funcţia de bani universali; f. mijloc de distribuire şi redistribuire a venitului naţional şi produsului

social; g. instrument de planificare atât la nivel naţional, cât şi la nivelul

persoanelor juridice şi fizice. Instrument de evaluare a valorilor economice. Funcţia de măsură a valorii, se realizează sub formă abstractă, pe calea gândirii; calculul valorii mărfii nu impune şi prezenţa fizică a monedei, fiind suficient ca aceasta să existe în societate. Ca instrument de calcul, de evaluare, moneda, este folosită pentru măsurarea cheltuielilor, pentru determinarea costului de producţie, a preţului, a profitului, a eficienţei activităţii economice şi sociale.

Instrument de schimb de bunuri şi servicii. Moneda mijloceşte procesul circulaţiei mărfurilor, ea însăşi fiind o marfă intermediară. Mărfurile trec de la producător la consumator în temeiul contractului de vânzare-cumpărare, prin intermediul monedei.

Mijloc de plată. Moneda poate fi întrebuinţată la plata salariilor, a pensiilor şi a altor drepturi băneşti ale cetăţenilor, la rambursarea creditelor bancare, la plata impozitelor de către societăţile comerciale etc. Funcţia monedei ca mijloc de plată se regăseşte şi în raporturile populaţiei cu statul cum sunt: plata impozitelor, rambursarea creditelor, plata unor servicii.

Instrument de economisire şi tezaurizare . Disponibilităţile temporare ale populaţiei se pot valorifica prin intermediul monedei. În acest mod, moneda transformă un capital, care se poate utiliza eficient în circulaţia monetară. Acumularea de monedă, pentru o perioadă mai îndelungată cu un anumit scop se numeşte tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot păstra şi transfera valorile care se cer menţinute în timp, pe o perioadă îndelungată. De asemenea, valorile pot trece de la un deţinător la altul, în modul cel mai eficient, prin intermediul monedei. Tezaurizarea se realizează în condiţiile circulaţiei banilor cu valoare integrală (de aur) când funcţia de circulaţie şi de plată este îndeplinită de către monede din metal obişnuit sau bancnote, aceşti bani lipsiţi de valoare intrinsecă înlocuindu-i pe cei din metal preţios, care sunt transformaţi în lingouri, putând fi păstraţi ori vânduţi sub această formă, după greutate, ca orice marfă.

Pe baza celor expuse,putem spune că moneda a apărut ca o necesitate economică, ca un echivalent general al mărfurilor, dar şi un instrument prin care se mijlocea schimbul de produse.

Funcţia de bani universali. Pe lângă funcţiile interne, moneda îndeplineşte şi funcţia de bani universali în cadrul relaţiilor internaţionale. În sfera relaţiilor internaţionale, banii îndeplinesc funcţiile de măsură a valorii, mijloc de circulaţie, de plată, precum şi activ de rezervă. Banii sunt utilizaţi pentru înlesnirea schimburilor economice, pentru export şi investiţii, transferul de tehnologii, acordarea şi rambursarea împrumuturilor externe etc. Plăţile în relaţiile internaţionale se asigură pe o scară însemnată şi în forma sistemului clearing, folosit de unele state în scopul compensării globale centralizate a tuturor creanţelor şi angajamentelor unei ţări faţă de străinătate.

Nicu Duret

Mijloc de distribuire social. Produsul social se distribuie cu ajutorul monedei celor care direct sau indirect la crearea lui. Moneda înlesnede producţie naţ

Identifică func

1.1.3.Categorii de monede în circula

În circulaţia monetar

Moneda efectivăîn circulaţia în numer

Moneda conveninternaţional, făstate pentru exprimarea valoricscopul înlăturăfluctuarea cursurilor valutare. În general, valoarea acestor unitstabileşte pe baza unui coanumită unitate de cont.

În practica monetar

• D.S.T., emis de F.M.I;• ECU, fosta moned• Pesoul andinez • A.M.U.• A.T.A.,

Transportul Aerian.Drepturi speciale de tragere (D.S.T) limitate de activ internaInternaţional pe baza încredematerială, determinatconvertibilă în aur, destinatcare au început sdetermină pe baza unui cocu pondere ridicatCantitatea anualăacestui organism, în raport cu mDin sumele alocate în D.S.T., 30% sunt distribuite credit şi sunt rambursabile, iar 70% sunt acordate gratuit cu titlu definitiv

Destinaţiile principale ale D.S.T. sunt:- completarea rezervelor valutare;- procurarea de valut

F.M.I;

CATEGORIILE DE MONEDE AFLATE ÎN

CIRCULA ŢIA MONETAR Ă


Mijloc de distribuire şi redistribuire a venitului na ţional Produsul social se distribuie cu ajutorul monedei celor care

direct sau indirect la crearea lui. Moneda înlesneşte o bună utilizare a factorilor ie naţională, asigurând o repartiţie cât mai justă a produsului social.

Sarcina de lucru 2 ă funcțiile monedei.

de monede în circulaţia monetară

ia monetară sunt întâlnite mai multe categorii de monede:

Moneda efectivă sau manuală este reprezentată de semnele monetare utilizate ia în numerar, fiind confecţionată din metal, cât şi din hârtie.

Moneda convenţională. Aceasta reprezintă o unitate de cont, cu caracter ional, fără o existenţă materială propriu-zisă, utilizată

state pentru exprimarea valorică a schimburilor şi tranzacţiilor dintre ele, în ăturării pe cât posibil a influenţelor negative determinate de cursurilor valutare. În general, valoarea acestor unit

te pe baza unui coş valutar în care sunt valutele ţărilor aderent unitate de cont.

În practica monetară sunt cunoscute următoarele monede conven

D.S.T., emis de F.M.I; ECU, fosta monedă C.E.E; Pesoul andinez – unitatea monetară a Grupului Andin; A.M.U.- unitatea monetară asiatică; A.T.A., - unitatea valorică emisă de Societatea InternaTransportul Aerian.

Drepturi speciale de tragere (D.S.T) sunt unităţi monetare de cont cu funclimitate de activ internaţional de rezervă, emise de Fondul Monetar

ional pe baza încrederii reciproce dintre membrii acestuia, f, determinată printr-o cantitate de aur egală cu a dolarului SUA, deci ă în aur, destinată în special echilibrării lichidit ăţilor interna

care au început să fie utilizate de la o1.ianuarie 1970. Mărimea D.S.T. se pe baza unui coş valutar format din cinci valute, aparţ

cu pondere ridicată în comerţul internaţional (1 D.S.T.= cca 1,25 dolari). Cantitatea anuală de D.S.T. se stabileşte de F.M.I. şi se împarte între membrii acestui organism, în raport cu mărimea participării lor la constituirea fondului. Din sumele alocate în D.S.T., 30% sunt distribuite ţărilor membre cu titlul de

i sunt rambursabile, iar 70% sunt acordate gratuit cu titlu definitiv

iile principale ale D.S.T. sunt: completarea rezervelor valutare; procurarea de valută convertibilă dintr-o ţară membr


ţional şi produsului Produsul social se distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit

ă utilizare a factorilor a produsului social.

sunt întâlnite mai multe categorii de monede:

de semnele monetare utilizate şi din hârtie.

o unitate de cont, cu caracter , utilizată de grupări de

ţiilor dintre ele, în elor negative determinate de

cursurilor valutare. În general, valoarea acestor unităţi de cont se ţărilor aderente la o

toarele monede convenţionale:

de Societatea Internaţională pentru

i monetare de cont cu funcţii , emise de Fondul Monetar

rii reciproce dintre membrii acestuia, fără garanţie cu a dolarului SUA, deci

ăţilor internaţionale, ărimea D.S.T. se

valutar format din cinci valute, aparţinând unor ţări ional (1 D.S.T.= cca 1,25 dolari).

rte între membrii rii lor la constituirea fondului.

rilor membre cu titlul de i sunt rambursabile, iar 70% sunt acordate gratuit cu titlu definitiv.

membră, indicată de

Nicu Duret

- răscumpă- reducerea datoriei publice externe a statului;- plata dobânzilor

European Currency Unit Monetar European, intratUniunii Europene. Principala funcreferinţă pentru valutele statelor membre ale Uniuniiasigurării stabilitformat din valutele rezerva comunănaţionale de aur

Moneda de cont sau bancarse vede, dar i se percepe efectul funcdisponibilităţile aflate în conturile bancare prin operaţii de virament sau transfer între conturi.ajutorul a două instrumente de platdouă modalităţi de platmonedă efectivăcont în bilete de bancprezent mijlocul cel mai

Moneda de credit sau bancnota naţionale. Sub aceastsunt mijlocitori ai schimbului. Cu funcmonede de credit: bancnote, cambiile, cecurile.

Bancnota este un înscris, un titlu de credit emis emisiune, care exprimprezentarea şi cererea important instrument de credit care, pe o anumiteconomiei a devenit principala formde bancă este un semn bdobândă, fără termen de platde către stat ca monedîndeplinirea func

Cambia este un titlu de credit în temeiul csă plătească necondipersoană, la data cambia îl desemneazpoliţă.

Biletul la ordin este un titlu de credit girabil , formal angajamentul emitentului (semnatarului) de a plla ordinul acestuia, o sum

Poliţa este promisiunea, obligadeţinătorului ei, ca dupplata sumei de bani înscrisparticulare şi de stat, bancare, de asigurare, de uzanamicale etc. Polinumele de efecte de credit comercial. Polia bancnotelor. Dacnu poate aştepta pân


scumpărarea monedei naţionale aflate în străinătate; reducerea datoriei publice externe a statului;

ta dobânzilor şi comisioanelor F.M.I. European Currency Unit – ECU este unitatea monetară de cont a Sistemului Monetar European, intrată în vigoare din 1979, ca unitate de fond a Uniunii Europene. Principala funcţie a ECU este de a constitui un mij

pentru valutele statelor membre ale Uniunii Europene în vederea rii stabilităţii lor. Valoarea ECU se stabileşte pe baza unui co

format din valutele ţărilor membre ale U.E., emisiunile ECU, având la bazrezerva comună a statelor membre, constituită din depunerea rezervelor

ionale de aur şi din rezervele naţionale de dolari.

Moneda de cont sau bancară (scripturală) . Este moneda scripturalse vede, dar i se percepe efectul funcţiilor sale. Banii de cont reprezi

ăţile aflate în conturile bancare şi care circulă între aceste conturi ţii de virament sau transfer între conturi. Moneda de cont circul

ajutorul a două instrumente de plată: viramentul sau cecul. Diferendalităţi de plată este că viramentul nu implică nici o întrebuin

efectivă, pe când cecul poate contribui la transformarea monedei de cont în bilete de bancă, respectiv hârtie-monedă. Moneda de cont reprezintprezent mijlocul cel mai utilizat de efectuare a plăţilor.

Moneda de credit sau bancnota este folosită în procesul creditionale. Sub această denumire generică a titlurilor de credit, banii de credit

sunt mijlocitori ai schimbului. Cu funcţia de bani se întrebuinţeazmonede de credit: bancnote, cambiile, cecurile.

este un înscris, un titlu de credit emis şi pus în circulaemisiune, care exprimă iniţial obligaţia acesteia de a-l converti în aur la

şi cererea deţinătorului. Bancnota (biletul de bancimportant instrument de credit care, pe o anumită treaptă de dezvoltare a economiei a devenit principala formă a banilor. Se poate concluziona c

este un semn bănesc ( hârtie de valoare) la purtător, nepurtă ă termen de plată, pus în circulaţie de băncile de emisiune (adic

tre stat ca monedă legală) care înlocuieşte banii cu valoare intrinsecîndeplinirea funcţiilor de mijloc de circulaţie şi mijloc de plată.

este un titlu de credit în temeiul căruia o persoană (emitent) se obligă necondiţionat sau dispune să se plătească tot astfel de c

, la data şi locul indicat în cambie, o sumă de bani, acelui pe care cambia îl desemnează. Cambia este de două feluri: bilet la ordin

la ordin este un titlu de credit girabil , formal şi complet care constatangajamentul emitentului (semnatarului) de a plăti el însuşi beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă de bani, la o altă dată determinată.

este promisiunea, obligaţia scrisă întocmită într-o formătorului ei, ca după expirarea termenului de plată să cear

plata sumei de bani înscrisă în act. Poliţele pot fi: simple şşi de stat, bancare, de asigurare, de uzanţă, nominale, provizorii,

amicale etc. Poliţele care se folosesc în relaţiile de credit comercial poartnumele de efecte de credit comercial. Poliţele constituie baza banilor dea bancnotelor. Dacă deţinătorul poliţei (creditorul) are nevoie de bani

ştepta până la scadenţă, el poate folosi poliţa pentru achitarea altor


de cont a Sistemului în vigoare din 1979, ca unitate de fond a ţărilor

ie a ECU este de a constitui un mijloc de Europene în vederea

te pe baza unui coş valutar rilor membre ale U.E., emisiunile ECU, având la bază

din depunerea rezervelor

. Este moneda scripturală care nu iilor sale. Banii de cont reprezintă

ă între aceste conturi Moneda de cont circulă cu

: viramentul sau cecul. Diferenţa dintre cele nici o întrebuinţare de

, pe când cecul poate contribui la transformarea monedei de . Moneda de cont reprezintă în

în procesul creditării economiei a titlurilor de credit, banii de credit

ia de bani se întrebuinţează următoarele

i pus în circulaţie de banca de l converti în aur la

torului. Bancnota (biletul de bancă) este un ă de dezvoltare a

a banilor. Se poate concluziona că biletul ător, nepurtător de

ncile de emisiune (adică te banii cu valoare intrinsecă în

i mijloc de plată.

ă (emitent) se obligă tot astfel de către o altă de bani, acelui pe care

feluri: bilet la ordin şi trată sau

i complet care constată şi beneficiarului sau

o formă care dă dreptul, ă ceară de la debitor

imple şi transmisibile, , nominale, provizorii,

iile de credit comercial poartă ele constituie baza banilor de credit

ei (creditorul) are nevoie de bani şi deci, a pentru achitarea altor

Nicu Duret

datorii ale sale. De asemenea, creditorul poate slichizi, înainte de scadenînscrisă pe poliscontare.

Moneda de calcul drepturilor şi obligautilizaţi ca numitor comun în cazul circulabani sau în acela al circuladeprecieri de mari propor

Moneda divizionarfracţiune a unităţaliaje banale fiind destinat

Moneda fiduciarnominale, fiind confecîncrederii pe care o are devaloare convenţstatului care i-a emis.

Moneda universalşi de stingere a obligamaterializează sub formtitlu. Lingoul se prezint24 karate.

Moneda electronicexiste cecuri şi alte înscrisuri obibanii electronici, adictehnicii electronice efectuează instantaneu prin simpla comandşi discuri magnetice suncircuite pentru efectuarea transferurilor electronice de fonduri direct între bşi între acestea şsau cititoare de cartele electronice automate de bancnote, compensapersonale. Ghişbancă transferuri în diferite conturi, dar primească ori săclientului solicitant compensaţii automatizate pentru a se realiza, prin intermediul acestor centre specializate, un volum mare de lichidări reciproce.

În prezent existăprin virament înfiinelectronice volumul uriareprezentau la aceastbăncilor. La începutul anilor 1980 la aceastWorldwide Interbank din 50 de ţări.


datorii ale sale. De asemenea, creditorul poate să transforme poliînainte de scadenţă, prezentând-o la o bancă. Banca pl pe poliţă, reţinând un comision, operaţie care poart

Moneda de calcul este moneda-etalon care are funcţia de mşi obligaţiilor reciproce dintre părţi. Banii de calcul sunt bani fictivi,

i ca numitor comun în cazul circulaţiei paralele a mai multor feluri de bani sau în acela al circulaţiei unor bani supuşi, din cauza infladeprecieri de mari proporţii.

Moneda divizionară este un submultiplu al unităţii monetare naiune a unităţii monetare de bază. Este confecţionată din metale comune sau

aliaje banale fiind destinată schimbului de valori mai puţin importante.

Moneda fiduciară sau de încredere, are o valoare proprie, inferioarnominale, fiind confecţionată din metale obişnuite. Circulă numai în virtutea încrederii pe care o are deţinătorul în autoritatea emitentă. Banii fiduciari au o valoare convenţională, fictivă şi circulă ca mijloc de schimb doar pe t

a emis.

Moneda universală îndeplineşte funcţia de mijlocitor al schimbului de mi de stingere a obligaţiilor. Această funcţie o îndeplineş

ă sub formă de lingouri de o anumită greutate ştitlu. Lingoul se prezintă sub formă paralelipipedică, din aur fin de 99,5% sau

Moneda electronică. Alături de numerar, bancnote şi monede continuexiste cecuri şi alte înscrisuri obişnuite, dar pe o scară tot mai mare sunt folosibanii electronici, adică operaţiile de bani care se derulează prin intermediul tehnicii electronice şi automatelor. Operaţii, având valori importante, se

instantaneu prin simpla comandă transmisă calculatorului. Pe benzi i discuri magnetice sunt înregistrate enorme active şi pasive. Sunt instalate

circuite pentru efectuarea transferurilor electronice de fonduri direct între bi între acestea şi clienţi importanţi. Funcţionează ghişee automate, terminale

sau cititoare de cartele electronice în reţeaua comercialăautomate de bancnote, compensaţii multilaterale, precum personale. Ghişeele automate de bancă pot efectua, singure, fără

transferuri în diferite conturi, dar şi să lucreze cu cecuri ori să elibereze numerar, să dea informaţii asupra situa

clientului solicitant şi să asigure alte servicii. S-au constituit ii automatizate şi la care sunt cuplate băncile şi principalii clien

pentru a se realiza, prin intermediul acestor centre specializate, un volum mare ri reciproce.

În prezent există o reţea internaţională pentru transmiterea ordinelor de platprin virament înfiinţată din anul 1977 cu scopul de a substitui prin celectronice volumul uriaş de operaţii efectuate prin curier poreprezentau la această dată circa 80% din totalul tranzacţiilor externe ale

ncilor. La începutul anilor 1980 la această reţea numită SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication) aderase peste 1000 de b


transforme poliţa în bani . Banca plăteşte suma

ie care poartă numele de

ţia de măsurare a i. Banii de calcul sunt bani fictivi,

iei paralele a mai multor feluri de i, din cauza inflaţiei unor

ii monetare naţionale, o din metale comune sau in importante.

rie, inferioară valorii ă numai în virtutea

. Banii fiduciari au o ca mijloc de schimb doar pe teritoriul

ia de mijlocitor al schimbului de mărfuri ie o îndeplineşte aurul. El se

greutate şi de un anumit , din aur fin de 99,5% sau

i monede continuă să tot mai mare sunt folosiţi

ă prin intermediul ii, având valori importante, se

calculatorului. Pe benzi i pasive. Sunt instalate

circuite pentru efectuarea transferurilor electronice de fonduri direct între bănci ee automate, terminale

eaua comercială, distribuitoare ii multilaterale, precum şi calculatoare

pot efectua, singure, fără funcţionari de lucreze cu cecuri şi titluri, să

ii asupra situaţiei conturilor au constituit şi case de

şi principalii clienţi, pentru a se realiza, prin intermediul acestor centre specializate, un volum mare

pentru transmiterea ordinelor de plată din anul 1977 cu scopul de a substitui prin comunicări

ii efectuate prin curier poştal care circa 80% din totalul tranzacţiilor externe ale

SWIFT (Society for ) aderase peste 1000 de bănci

Nicu Duret

Selectează trei dintre funcdistinctă de 3

1.1.4. Moneda în spaţiul Carpato

Acest spaţiu nu constituie o excepÎn perioada preistoriccu obiecte din metal, cum ar fi vârfuri de sVII-lea î.e.n., întemeiate coloniile grecebronz. În secolul al Vmonede numite drahme. Ulterior, Histriaşi hemiobolii, tot din argint ca celelalte oraşe-cet

În restul spaţiului Daciei, în secolul IV î.e.n., au circulat monede de argint aur ale lui Filip aIII lea şi ale lui Lisimach, regele Traciei

Acest spaţiu nu constituie o excepÎncepând cu secolul III î.e.n., conducde argint. Formarea unei pieunei monede unice care scele din exterior.

După retragerea romanÎn Dobrogea, ca urmare a prezenutilizat monedele bizantine. În Transilvania, începând cu secolul XI pmonedele ungure

După formarea statelor apărut sisteme monetare proprii ale acestora. Au fost bmonede de circulaotomane în circulaasprul turcesc. În Moldova, Alexandru Lsimilari cu cei ungurebănăriilor în ŢăŢara Româneasc

Constantin Brâncoveanu a bbănească din Ţătimpul a fost înltalerului-leu olandez a fost urmatîmpărţit în 40 de parale. În timpul lui monede naţionale, acesta proiectând o astfel de monedBazele juridice ale adoptConstituţia din anul 1866, care consfinnr.14/1867 pentru înfiin


Sarcina de lucru 3 Selectează trei dintre funcţiile monedei şi descrie-le în câte o fraz

ă de 3-5 rânduri.

iul Carpato-Danubiano-Pontic

iu nu constituie o excepţie în privinţa evoluţiei mijloacelor de platÎn perioada preistorică, schimbul de mărfuri s-a realizat prin troc cu obiecte din metal, cum ar fi vârfuri de săgeţi, securi, inele etc. În secolul al

pe litoralul dobrogean al Mării Negre, au început sîntemeiate coloniile greceşti. Oraşul Olbia a pus în circulaţie micii delfini de bronz. În secolul al V-lea î.e.n., în oraşul cetate Histria s-au emis primele monede numite drahme. Ulterior, Histria a bătut şi monede divizionare, obolii i hemiobolii, tot din argint ca şi drahmele. Monede metalice au emis

cetăţi Tomis şi Callatis.

ţiului Daciei, în secolul IV î.e.n., au circulat monede de argint aur ale lui Filip al II lea, Alexandru Macedon, iar mai apoi cele ale lui Filip al

i ale lui Lisimach, regele Traciei

iu nu constituie o excepţie în privinţa evoluţiei mijloacelorÎncepând cu secolul III î.e.n., conducătorii geto-daci au emis o de argint. Formarea unei pieţe unice pe vremea lui Burebista a dus la existenunei monede unice care să satisfacă atât nevoile de schimb din interior, cât cele din exterior.

retragerea romană în spaţiul vechii Dacii se revine la schimbul în naturÎn Dobrogea, ca urmare a prezenţei economice a Imperiului bizantin, sutilizat monedele bizantine. În Transilvania, începând cu secolul XI pmonedele ungureşti ale regelui Ştefan, întemeietorul Ungariei.

formarea statelor feudale româneşti în Ţara Româneascărut sisteme monetare proprii ale acestora. Au fost bătuţi duca

monede de circulaţie europeană. Din secolul al XVI-lea, urmare a prezenotomane în circulaţia bănească din Ţara Românească, a devenit predominant asprul turcesc. În Moldova, Alexandru Lăpuşneanu a bătut dinari de argint, similari cu cei ungureşti. În secolul al XVII-lea s-a încercat deschiderea

Ţările Româneşti. Mihnea al III-lea în Moldova şi Dabija Vodara Românească au bătut o monedă nouă – şilingul.

Constantin Brâncoveanu a bătut monede de aur cu chipul să din Ţările Româneşti a fost întâlnit şi talerul-leu olandez, care cu

timpul a fost înlăturat din circulaţie de alte monede mai slabe. Disparileu olandez a fost urmată de apariţia subunităţii leului vechi care era

it în 40 de parale. În timpul lui Al. I. Cuza, s-a pus problema unei ţionale, acesta proiectând o astfel de monedă, numit

Bazele juridice ale adoptării unui sistem monetar naţional au fost puse de ia din anul 1866, care consfinţea dreptul de a bate moned

nr.14/1867 pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea


le în câte o frază

iei mijloacelor de plată. a realizat prin troc şi ulterior

i, securi, inele etc. În secolul al rii Negre, au început să fie

ţie micii delfini de au emis primele

i monede divizionare, obolii i drahmele. Monede metalice au emis şi

iului Daciei, în secolul IV î.e.n., au circulat monede de argint şi l II lea, Alexandru Macedon, iar mai apoi cele ale lui Filip al

mijloacelor de plată. daci au emis o monedă proprie

e unice pe vremea lui Burebista a dus la existenţa atât nevoile de schimb din interior, cât şi

himbul în natură. ei economice a Imperiului bizantin, s-au

utilizat monedele bizantine. În Transilvania, începând cu secolul XI pătrund tefan, întemeietorul Ungariei.

ara Românească şi Moldova, au ţi ducaţi, dinari şi alte

lea, urmare a prezenţei , a devenit predominant ătut dinari de argint,

a încercat deschiderea lea în Moldova şi Dabija Vodă în

tut monede de aur cu chipul său. În circulaţia leu olandez, care cu

de mai slabe. Dispariţia ii leului vechi care era a pus problema unei ă, numită „romanat”.

ional au fost puse de ea dreptul de a bate monedă. Prin Legea

şi pentru fabricarea

Nicu Duret

monedelor naţionale smonedă naţionalde aur de 5, 10 şaramă de 1,2,5, şgrame de argint şîn aur sau în altsuferit modifică

1.2. Rolul B.N.R. în înfăptuirea politicii 1.2.1. Înfiinţarea Băncii Naţionale

Conceptul de bancpână în prezent a evoluat succesivextrem de complexe

În forma sa embrionaroperaţiunile de schimb de monede; cu timpul sdepozitelor de valori (lingouri de metale premetale), a plăţilor efectuate pe aceeavremii s-a ajuns la operafructificarea acestor fonduri, prin acordarea de împrumuturi purtdobânzi. În acest context, mai ales de contemporaneitate,între bancă şi clientela sa au trebuit snecesităţile fiecăparticipante la diversele opera

În ţara noastră aparatBăncii Naţionale a României, în anul 1880, ca bancparticiparea statului. Capitalul social subscris În anul 1925 a fost adoptatîntre Ministerul Finanaprobat convenţ

Prima convenţie privea lichidarea emisiunii de stat privind circulaţia fiduciarfăcute de stat”, iar cea demodificarea legii sale organice din 1880. prevedea că B.N.R. este o societate pe acsubscriitorilor particulari, fiind o bancexclusiv de a emite biletedecembrie 1906

În ceea ce privecitată mai menţacţiuni căreia i sconstituită fiind sub formunul din administratorii acesteia această calitate de Guvern, prin Decret regal pe o


monedelor naţionale s-a creat primul sistem monetar românesc. Sţională leul, împărţit în 100 de bani. S-au pus în circula

de aur de 5, 10 şi 20 lei, monede de argint de 50 de bani, 1 şi 2 lei de 1,2,5, şi10 bani. Sistemul monetar era bimetalist, un leu con

grame de argint şi 0,32258 grame aur. Din anul 1890, leul a devenit convertibil în aur sau în altă valută. Pe parcursul timpului, acoperirea în aur a leului a suferit modificări.

1.2. Rolul B.N.R. în înfăptuirea politicii financiare a statului românncii Naţionale

Conceptul de bancă datează din cele mai vechi timpuri, însă de la apari în prezent a evoluat succesiv în timp, de la formele incipiente la activit

extrem de complexe.

forma sa embrionară şi de durată în timp, comerţul bancar siunile de schimb de monede; cu timpul s-a adăugat îns

depozitelor de valori (lingouri de metale preţioase, monede din aceleaăţilor efectuate pe aceeaşi piaţă ori pe pieţe diferite. Cu trecerea

a ajuns la operaţiuni de acumulare de fonduri disponibile pe piafructificarea acestor fonduri, prin acordarea de împrumuturi purt

În acest context, mai ales de contemporaneitate, relaă şi clientela sa au trebuit să devină în strânsă concordan

ile fiecăruia dintre parteneri şi să satisfacă interesele ambilor pparticipante la diversele operaţiuni financiar-bancare.

ara noastră aparatul bancar a început să se constituie odatăţionale a României, în anul 1880, ca bancă cu capital privat

participarea statului. Capitalul social subscris şi vărsat a fost de 30 milioane lei. În anul 1925 a fost adoptată Legea pentru ratificarea convenîntre Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României prin care saprobat convenţiile intervenite între aceste instituţii până în anul 1925.

Prima convenţie privea lichidarea emisiunii de stat şi întăprivind circulaţia fiduciară prin constituirea „Fondului de lichidare a emisiunii

cute de stat”, iar cea de-a doua era pentru prelungirea privilegiului B.N.R.modificarea legii sale organice din 1880. Prin această a doua conven

ă B.N.R. este o societate pe acţiuni cu participarea statului subscriitorilor particulari, fiind o bancă de scont şi circulaţie, cu privilegiul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător, privilegiu instituit pândecembrie 1906 şi de acolo înainte, din 5 în 5 ani, dacă nu se dispune altfel.

În ceea ce priveşte conducerea B.N.R., în această perioadă, sursa de mai sus mai menţionează că B.N.R., fiind constituită ca o societate anonim

reia i s-a concedat de către stat privilegiul de a emite bilete de banc fiind sub formă de societate pe acţiuni, guvernatorul B.N.R., era

unul din administratorii acesteia şi unul din mandatarii ei faţă de stat, investit în calitate de Guvern, prin Decret regal pe o perioadă de 6 ani.


eat primul sistem monetar românesc. S-a adoptat ca au pus în circulaţie monede

i 20 lei, monede de argint de 50 de bani, 1 şi 2 lei monede de bimetalist, un leu conţinând 5

i 0,32258 grame aur. Din anul 1890, leul a devenit convertibil . Pe parcursul timpului, acoperirea în aur a leului a

financiare a statului român

ă de la apariţia sa şi în timp, de la formele incipiente la activităţi

ul bancar s-a limitat la ăugat însă practica

ioase, monede din aceleaşi e diferite. Cu trecerea

iuni de acumulare de fonduri disponibile pe piaţă şi la fructificarea acestor fonduri, prin acordarea de împrumuturi purtătoare de

relaţiile reciproce în strânsă concordanţă cu

interesele ambilor părţi

se constituie odată cu înfiinţarea cu capital privat şi cu

rsat a fost de 30 milioane lei. entru ratificarea convenţiilor încheiate

a României prin care s-au în anul 1925.

i întărirea cooperării prin constituirea „Fondului de lichidare a emisiunii a doua era pentru prelungirea privilegiului B.N.R. şi

a doua convenţie, se iuni cu participarea statului şi a

i circulaţie, cu privilegiul tor, privilegiu instituit până la 31

nu se dispune altfel.

ă, sursa de mai sus ca o societate anonimă pe

t privilegiul de a emite bilete de bancă, iuni, guvernatorul B.N.R., era

ţă de stat, investit în de 6 ani.

Nicu Duret

Identifică modul de înfiin

1.2.2.Principalele atribuţii ale B.N.R. dup

După revoluţia din decembrie 1989, activitatea B.N.R.Legea nr.33/1991 privind activitatea bancarBăncii Naţionale a României, reglementbancară nr.58/1998 reglementărilor de mai sus, înfăptuirea politicii financiare a statului. nr.101/1998, bămonedei naţionale pentru a contribui la stabili

În vederea îndeplinirii acestui obiectiv fundamental, Banca NaRomâniei, elaboreazcredit, de plăţi, precum în cadrul politicii generale a statului.colaborează cu autoritîmputernicirii date de cinternaţionale cu caracter findevină membru al acestora.

Principalele atribu

- Emisiunea reglementatacestui armonedelor metalice care nu sunt puse în circulaşi administreazmetalice.

- Schimbarea însemnelor monetare B.N.R., care poate hotoricăror bancnote sau monede metalice care au fost emise acestora, punerea în circula

- Operaţiuni pe contul statului nr.101/1998. Potrivit prevederilor acestui articol, B.N.R., este abilitatde lege sstatului,încasările pentru contul curent general al Trezoreriei plăţile în limita disponibilit

Pentru acoperirea deficitului temporar dintre încascurent general al Trezoreriei statului, în cursul exerciB.N.R., poate pe bazsă acorde împrumuturi cu termene de rambursare de cel mult 180 de zile, în condiţii de dobând


Sarcina de lucru 4 ă modul de înfiinţare a Băncii Naţionale a României.

ţii ale B.N.R. după 22 decembrie 1989

ţia din decembrie 1989, activitatea B.N.R. a fost reglementatLegea nr.33/1991 privind activitatea bancară şi Legea nr.34/1991 privind statul

ţionale a României, reglementări ce au fost înlocuite prin Legea nr.58/1998 şi Legea nr.101/1998 privind statutul B.N.R

rilor de mai sus, Banca Naţională a României are un rol important în ptuirea politicii financiare a statului. Astfel, prin art.2 din Legea

nr.101/1998, băncii i se stabileşte ca obiectiv fundamental asigurarea stabilitţionale pentru a contribui la stabilitatea preţurilor.

În vederea îndeplinirii acestui obiectiv fundamental, Banca NaRomâniei, elaborează, aplică şi răspunde de politica monetar

ăţi, precum şi de autorizarea şi supravegherea prudenpoliticii generale a statului. În îndeplinirea atribuţiilor sale, B.N.R., ă cu autorităţile publice centrale şi locale, iar ca urmare a

împuternicirii date de către Parlament, B.N.R., poate participa la organizaionale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de pl

membru al acestora.

Principalele atribuţii ale B.N.R. sunt:

Emisiunea şi punerea în circulaţie a însemnelor monetarereglementată la art.18 din Legea nr.101/1998. Conform prevederilor acestui articol, B.N.R., asigură tipărirea bancnotelor monedelor metalice şi ia măsuri pentru păstrarea în sigurancare nu sunt puse în circulaţie. Distribuie emisiunea monetari administrează rezerva de numerar sub formă de bancnote

metalice. Schimbarea însemnelor monetare este, de asemenea, înB.N.R., care poate hotărî anularea sau retragerea din circula

ăror bancnote sau monede metalice care au fost emise acestora, punerea în circulaţie a altor tipuri de însemne monetare.Operaţiuni pe contul statului este reglementată de art. 28 din Legea nr.101/1998. Potrivit prevederilor acestui articol, B.N.R., este abilitatde lege să ţină în evidenţele sale contul general al Trezoreriei statului, deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice

ările pentru contul curent general al Trezoreriei ăţile în limita disponibilităţilor existente în acest cont.

Pentru acoperirea deficitului temporar dintre încasările şi plăcurent general al Trezoreriei statului, în cursul exerciţiului financiar anual B.N.R., poate pe bază de convenţii încheiate cu Ministerul Finan

acorde împrumuturi cu termene de rambursare de cel mult 180 de zile, în i de dobândă la nivelul pieţei, suma totală a acestora neputând dep


ionale a României.

fost reglementată prin i Legea nr.34/1991 privind statul

ri ce au fost înlocuite prin Legea i Legea nr.101/1998 privind statutul B.N.R. Potrivit

României are un rol important în Astfel, prin art.2 din Legea

asigurarea stabilităţii

În vederea îndeplinirii acestui obiectiv fundamental, Banca Naţională a spunde de politica monetară, valutară, de

i supravegherea prudenţială bancară ţiilor sale, B.N.R.,

i locale, iar ca urmare a tre Parlament, B.N.R., poate participa la organizaţii

anciar, bancar, monetar sau de plăţi şi poate să

ie a însemnelor monetare este la art.18 din Legea nr.101/1998. Conform prevederilor

rirea bancnotelor şi baterea strarea în siguranţă a celor

ie. Distribuie emisiunea monetară realizată de bancnote şi monede

este, de asemenea, în competenţa rî anularea sau retragerea din circulaţie a

ror bancnote sau monede metalice care au fost emise şi, în locul altor tipuri de însemne monetare.

de art. 28 din Legea nr.101/1998. Potrivit prevederilor acestui articol, B.N.R., este abilitată

contul general al Trezoreriei elor Publice şi primeşte

rile pentru contul curent general al Trezoreriei şi efectuează ilor existente în acest cont.

şi plăţile din contul iului financiar anual

ii încheiate cu Ministerul Finanţelor Publice, acorde împrumuturi cu termene de rambursare de cel mult 180 de zile, în

a acestora neputând depăşi

Nicu Duret

7% din veniturile bugetare ale anului precedent, iar soldul permanent al împrumuturilor nerambursate sfondului de rezerv

B.N.R., acţioneazaltor înscrisuri de stat, vânzarea bugetului statului împrumuturi pentru acoperirea temporarvenituri şi cheltuieli.

B.N.R., elaboreazangajamentelor externe, stabilegestionează rezervele internaaur, active externe, sub forma baconturilor la băbilete la ordin exprimate emise de guverne strcumpără, vinde acţionează ca un agent sau corespondent pentru instituinterguvernamentale, b

Banca Naţionalăexecutivă se exercitviceguvernatori. Capitalul B.N.R., este de 100 miliarde lei întregime statului. Banca Nacheltuieli, bilanţpasivele, repartizeazsalariaţilor, 5% pentru fondul de rezervpropriu. Potrivit legisladouă nivele.

Banca Naţionalfiind aşa cum sstabilire a reglement

Băncile comercialeatragerea de fonduri de la persoanele fizice acestora.

1.2.3. Euro moneda European

Uniunea Europeancătre promotorii Europei comunitare. Ea reprezintorganizaţie de integrare multilateraldomeniul economic, social relaţiilor externe ale celor 15 state membre.

Unificarea Europei nu este o opereste rodul unei decizii politice morale şi spirituale. La data de 9 mai 1950, Robert Schuman, Ministrul Afacerilor Externe francez, a anunComunităţi Europene a CDeclaraţia Schuman, aceasta constituie piatra fundamentaleuropene. Înfiinţ(CECO) a constituit prima organizaintegraţionist, prin semnarea Tratatului de la Paris (18 aprilie 1951 intrat în


7% din veniturile bugetare ale anului precedent, iar soldul permanent al împrumuturilor nerambursate să nu depăşească dublul sumei capitalului fondului de rezervă a B.N.R.

ţionează ca agent al statului în domeniul emisiunii obligaaltor înscrisuri de stat, vânzarea şi răscumpărarea acestora. Ea poate acorda bugetului statului împrumuturi pentru acoperirea temporară a decalajului dintre

i cheltuieli.

.R., elaborează balanţa de plăţi externe, balanţa creanangajamentelor externe, stabileşte cursurile de schimb valutar, p

ă rezervele internaţionale ale statului. Acestea pot fi concretizate în aur, active externe, sub forma bancnotelor şi monedelor sau a soldurilor conturilor la bănci în străinătate, orice alte active de rezervă, cambii, cecuri bilete la ordin exprimate şi plătibile în valută, bonuri de tezaur emise de guverne străine sau garantate de ele. Banca Naţional

, vinde şi face alte tranzacţii cu aur, valute şi bonuri de tezaur ca un agent sau corespondent pentru instituţ

interguvernamentale, bănci centrale şi guverne străine.

ţională este condusă de un consiliu de administraţ se exercită de către guvernator, prim-viceguvernator

viceguvernatori. Capitalul B.N.R., este de 100 miliarde lei întregime statului. Banca Naţională a României întocmeşte buget de venituri cheltuieli, bilanţ, respectă şi aplică planul de conturi, reevalueazpasivele, repartizează profit (80%) la bugetul statului, 10% pentru participarea

ilor, 5% pentru fondul de rezervă şi 5% pentru creşterea capitalupropriu. Potrivit legislaţiei în vigoare, aparatul bancar al ţării este organizat pe

ţională a României, cu rol de bancă centrală a statului român, a cum s-a arătata mai sus, organul unic de emisiune monetar

re a reglementărilor în domeniul monetar, de credit, valutar

ncile comerciale şi alte instituţii de depozit, al căror principal obiect este atragerea de fonduri de la persoanele fizice şi juridice şi acordarea de credite

uro moneda Europeană

Uniunea Europeană este rezultatul eforturilor depuse începând din anii 1950 de tre promotorii Europei comunitare. Ea reprezintă cea mai avansat

ie de integrare multilaterală, având posibilitatea de aceconomic, social şi politic, cât şi în domeniul drepturilor omului

iilor externe ale celor 15 state membre.

Unificarea Europei nu este o operă artificială, concepută doar de este rodul unei decizii politice şi se sprijină pe îndelungate tradi

i spirituale. La data de 9 mai 1950, Robert Schuman, Ministrul Afacerilor Externe francez, a anunţat că Franţa propune crearea unei

i Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO).Denumitia Schuman, aceasta constituie piatra fundamentală

europene. Înfiinţarea în 1951 a Comunităţii Europene a Cărbunelui a constituit prima organizaţie economică internaţion

ionist, prin semnarea Tratatului de la Paris (18 aprilie 1951 intrat în


7% din veniturile bugetare ale anului precedent, iar soldul permanent al dublul sumei capitalului şi

în domeniul emisiunii obligaţiilor şi al rarea acestora. Ea poate acorda

ă a decalajului dintre

balanţa creanţelor şi te cursurile de schimb valutar, păstrează şi

ionale ale statului. Acestea pot fi concretizate în i monedelor sau a soldurilor

ă, cambii, cecuri şi , bonuri de tezaur şi alte titluri

ţională a României i bonuri de tezaur şi

ca un agent sau corespondent pentru instituţiile financiare

de un consiliu de administraţie. Conducerea viceguvernator şi doi

viceguvernatori. Capitalul B.N.R., este de 100 miliarde lei şi aparţine în uget de venituri şi

planul de conturi, reevaluează activele şi profit (80%) la bugetul statului, 10% pentru participarea

i 5% pentru creşterea capitalului ţării este organizat pe

a statului român, tata mai sus, organul unic de emisiune monetară şi de

rilor în domeniul monetar, de credit, valutar şi de plăţi.

ror principal obiect este i acordarea de credite

este rezultatul eforturilor depuse începând din anii 1950 de cea mai avansată

, având posibilitatea de acţiune atât în i în domeniul drepturilor omului şi al

doar de tehnocrați; ea pe îndelungate tradiţii intelectuale,

i spirituale. La data de 9 mai 1950, Robert Schuman, Ministrul a propune crearea unei

elului (CECO).Denumită ulterior ia Schuman, aceasta constituie piatra fundamentală a construcţiei

ărbunelui şi Oţelului ţională cu caracter

ionist, prin semnarea Tratatului de la Paris (18 aprilie 1951 intrat în

Nicu Duret

vigoare la 25 iulie 1952) de cLuxemburg. Scopul crede criză în care se gunei „pieţe comune” pe aceste douacumulate.

Analizați atribu

A doua etapă a integrEuropene (CEE), organiza1957 a Tratatului de la Roma (25 martie 1957 începând cu 1 ianuarie 1958) de cComunităţii Europene a Energiei Atomiceacelaşi Tratat. Scopul formpoliticilor economice ale dezvoltării concertate a activitstrângerea relaţiilor între statele membre.

Semnarea la 8 aprilie 1965 a Tratatului de fuzionare a celor trei comunităţi (CECO, CEE creare al Comunitmoment esenţial în devenirea Uniunii Europene lUniunii Europene după denumirea localitintrat în vigoare la 1 noiembrie 1993, astfel cComunităţii Europene au creat o Uniune Europeansuperioară a integrfost lipsite de un instrument comun de mbanii internaţionali apariţia unor asemenea instrumeinternaţionale, metalele preevaluare şi platdintre sistemele bîndeplinit funcţia de mrezervă şi de plat

Până la crearea Financiare şi Monetare de la Betalonul aur cu formele sale: etalonul auretalonul aur-devize.

Etalonul aur-sistemele monetare nalege conţinutul în aur al unitdeterminau parit


vigoare la 25 iulie 1952) de către Germania, Franţa, Italia, Belgia, Olanda Luxemburg. Scopul creării acestei organizaţii a fost acela de a rezolva situa

în care se găseau industriile carboniferă şi siderurgicăe comune” pe aceste două sectoare ce ar fi dus la lichidarea stocurilor

Sarcina de lucru 5 ți atribuțiile B.N.R. în raport cu obiectivul ei fundamental.

ă a integrării debutează prin formarea ComunitEuropene (CEE), organizaţie economică internaţională creată prin semnarea în 1957 a Tratatului de la Roma (25 martie 1957 şi intrat progresiv în vigoare, începând cu 1 ianuarie 1958) de către cele şase ţări membre ale CECO

ii Europene a Energiei Atomice-Euratom (CEEA) ratificatScopul formării CEE era crearea unei pieţe comune

politicilor economice ale ţărilor membre, promovarea în zona integratrii concertate a activităţilor economice şi a expansiunii economice,

strângerea relaţiilor între statele membre.

Semnarea la 8 aprilie 1965 a Tratatului de fuzionare a celor trei i (CECO, CEE şi Euratom) reprezintă începutul actului de

al Comunităţii Europene, cu organe de conducere şi bugete comune. Un ţial în devenirea Uniunii Europene l-a constituit Tratatul asupra

Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht) semnat în februari denumirea localităţii olandeze unde a avut loc evenimentul

intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993, astfel că cele 12 ţăii Europene au creat o Uniune Europeană, marcând o nou

integrării europene. Secole de-a rândul, schimburile externe au fost lipsite de un instrument comun de măsură a valorii şi a pl

ţionali şi nici o bancă cu vocaţie universală care sia unor asemenea instrumente monetare. În lipsa unei monede

ionale, metalele preţioase, îndeosebi aurul, au reprezentat etalonul de i plată în relaţiile comerciale internaţionale, facilitând leg

dintre sistemele băneşti naţionale. Aurul, în calitatea lui de ban universal, a îndeplinit funcţia de măsură a valorii mărfurilor, etalon al preţ

i de plată şi la nivel internaţional.

la crearea sistemului monetar internaţional prin Acordurile Conferinşi Monetare de la Bretton Woods, sistemele monetare aveau la baz

cu formele sale: etalonul aur-monedă, etalonudevize.

-monedă a fost folosit până la primul război mondial, iar sistemele monetare naţionale au avut următoarele caracteristici: se stabilea prin

inutul în aur al unităţii monetare naţionale (pe valoarea paritardeterminau parităţile monetare ca raport între valorile paritare ale monedelor


a, Italia, Belgia, Olanda şi ii a fost acela de a rezolva situaţia

i siderurgică, prin stabilirea sectoare ce ar fi dus la lichidarea stocurilor

fundamental.

prin formarea Comunităţii Economice creată prin semnarea în

i intrat progresiv în vigoare, ri membre ale CECO şi a

Euratom (CEEA) ratificată prin e comune şi apropierea

or membre, promovarea în zona integrată, a i a expansiunii economice,

Semnarea la 8 aprilie 1965 a Tratatului de fuzionare a celor trei începutul actului de şi bugete comune. Un

Tratatul asupra (Tratatul de la Maastricht) semnat în februarie 1992, numit

ii olandeze unde a avut loc evenimentul . Tratatul a cele 12 ţări membre ale

, marcând o nouă etapă a rândul, schimburile externe au

şi a plăţii, neexistând care să facă posibilă

nte monetare. În lipsa unei monede ioase, îndeosebi aurul, au reprezentat etalonul de

ionale, facilitând legăturile e ban universal, a

rfurilor, etalon al preţurilor, mijloc de

prin Acordurile Conferinţei retton Woods, sistemele monetare aveau la bază

, etalonul aur-lingouri şi

ăzboi mondial, iar toarele caracteristici: se stabilea prin

ionale (pe valoarea paritară); se ile monetare ca raport între valorile paritare ale monedelor

Nicu Duret

respective; exista convertibilitatea liberde aur, iar aurul circula liber atât pe pia

După primul rălingouri, care se baza pe circulasă se constituie semnele monetare naaceastă fază, are loc definirea unitmonedele naţionale acceptate ca mijloc de platînsemnate au fost lira st

Aurul a fost exclus din circulamonede divizionare, bancnote, banii scripturali. Convertibilitatea externefectua în aur sau valutese compuneau din aur ori cu anumite restric

În urma conferinmonedă de rezervdevize. În anul 1944, la Bretton Woods, a avut loc ConferinInternaţională prilej cu care sInternaţional din istoria omenirii, deoarece einstituţional care sstatelor şi agenţ

Principalele obiective ale acestui organism internacooperării monetunui sistem multilateral de reglementare a tranzacrestricţiilor din calea schimbului valutar pentru corijarea dezechilibrelor

În vederea realizMonetar InternaţDezvoltare (B.I.R.D.), cu misiunea acordechilibrului balannecesare reconstrucInternaţional este afectat de criza care determindolarului în aur ş

În anul 1971, acest sistem mondial, se prînlocuit cu etalonul devize, care elimininternaţional.

Înlocuirea aurului se face cu D.S.Tcaracter internaţdolarul SUA şi francul francez, de pild„internaţionalizate”.

Analizați organismele

Crearea monedei unice europene a fost precedat


respective; exista convertibilitatea liberă şi nelimitată a bancnotelorde aur, iar aurul circula liber atât pe piaţa internă, cât şi în exterior.

primul război mondial, ţări ca Anglia, Franţa au adoptat etalonul aurcare se baza pe circulaţia banilor de hârtie cu acoperire în aur, c

se constituie semnele monetare naţionale bazate pe etalonul aură, are loc definirea unităţii monetare în aur sau într

monedele naţionale acceptate ca mijloc de plată internaţional (cele mai însemnate au fost lira sterlină, francul francez şi dolarul S.U.A.).

Aurul a fost exclus din circulaţia internă, unde îi iau locul semne ale valorii ca: monede divizionare, bancnote, banii scripturali. Convertibilitatea externefectua în aur sau valute-aur (care puteau convertite în aur). Rezervele oficiale se compuneau din aur şi devize-aur. Se putea efectua transferabilitatea liberori cu anumite restricţii a fondurilor pe plan extern.

În urma conferinţei de la Bretton Woods, dolarul a devenit principala de rezervă a sistemului monetar internaţional bazat pe etalonul aur

În anul 1944, la Bretton Woods, a avut loc Conferină prilej cu care s-au pus bazele primului Sistem Monetar

ional din istoria omenirii, deoarece era necesar un cadru juridic ional care să reglementeze comportamentul politicilor monetare ale

i agenţilor economici pe plan internaţional.

Principalele obiective ale acestui organism internaţional au fost: promovarea rii monetare între state, facilitarea schimburilor comerciale prin crearea

unui sistem multilateral de reglementare a tranzacţiilor curente, eliminarea iilor din calea schimbului valutar şi crearea unor facilit

pentru corijarea dezechilibrelor balanţelor de plăţi.

În vederea realizării obiectivelor de mai sus, s-au creat două instituMonetar Internaţional (F.M.I) şi Banca Internaţională pentru ReconstrucDezvoltare (B.I.R.D.), cu misiunea acordării de împrumuturi pentru asiguraechilibrului balanţelor de plăţi şi, respectiv, pentru furnizarea creditelor necesare reconstrucţiei şi dezvoltării. După anul 1960, Sistemul Monetar

ional este afectat de criza care determină suprimarea convertibilitdolarului în aur şi abandonarea stabilităţii cursurilor de schimb.

În anul 1971, acest sistem mondial, se prăbuşeşte, etalonul aurînlocuit cu etalonul devize, care elimină aurul din funcţia de etalon monetar

Înlocuirea aurului se face cu D.S.T- care va reprezenta etalonulcaracter internaţional,- alături de care funcţionează în continuare valute ca dolarul SUA şi francul francez, de pildă, cu funcţia de etaloane

ionalizate”.

Sarcina de lucru 6 ți organismele monetare internaționale.

Crearea monedei unice europene a fost precedată de alte încerc


a bancnotelor în monezii i în exterior.

adoptat etalonul aur-ia banilor de hârtie cu acoperire în aur, ca apoi

bazate pe etalonul aur-devize. În ii monetare în aur sau într-una din

internaţional (cele mai i dolarul S.U.A.).

, unde îi iau locul semne ale valorii ca: monede divizionare, bancnote, banii scripturali. Convertibilitatea externă se

tite în aur). Rezervele oficiale aur. Se putea efectua transferabilitatea liberă

dolarul a devenit principala ional bazat pe etalonul aur-

În anul 1944, la Bretton Woods, a avut loc Conferinţa Monetară au pus bazele primului Sistem Monetar

ra necesar un cadru juridic şi reglementeze comportamentul politicilor monetare ale

ional au fost: promovarea are între state, facilitarea schimburilor comerciale prin crearea

iilor curente, eliminarea i crearea unor facilităţi de credit

ă instituţii: Fondul pentru Reconstrucţie şi

rii de împrumuturi pentru asigurarea i, respectiv, pentru furnizarea creditelor

anul 1960, Sistemul Monetar suprimarea convertibilităţii

ii cursurilor de schimb.

te, etalonul aur-devize fiind ia de etalon monetar

va reprezenta etalonul-monetar cu în continuare valute ca ia de etaloane –naţionale

de alte încercări de a pune

Nicu Duret

capăt instabilităţa funcţionat Uniunea EuropeanAcordul Monetar European.Werner, care concare avea ca obiectiv pe termen lung o totalcompletă libertate de circulaetape pe o perioadeconomice, convertibilitatea totalparităţi fixe între acestea, elcompleta liberalizare a circulapentru adoptarea bugetelor na

Sistemul Monetar European (S.M.E.),bazându-se pe principiul paritAcest sistem srespectiv E.C.U. În iunie 1989, Consiliul European, realizat la Madrid a aprobat raportul lui Jacques Delors cu privUniunii Economice etape de realizare a Uniunii Economice strânsă a politicilor economice nafinanţarea deficitelor bugetare independente care s

Etapa I, a început la 1 iulie 1990, sobiective urmămonetare; întărirea coordonîntre băncile centrale ale statelor membre ţările Sistemului Monetar European la control

Etapa a II a, a început la 1 ianuarie 1994 În această perioadautorit ăţile monetare naCentrale (S.E.B.C.) al Băncii Centrale Europene.

Sistemul European al Bstabilităţii preţcomunitate, prin acfundamentale conducerea operade valute străine desistemelor de plăţ

Sistemul European al BEuropeană şi bGuvernatorilor de Consiliul European.

Institutul Monetar European (I.M.E.) cooperării între bmembre; supervizarea funcproblemelor care afecta stabilitatea institusupravegherea evolu


t instabilităţii monetare pe pieţele de schimb. Astfel, între anii 1950Uniunea Europeană a Plăţii care în 1958 a fost

Acordul Monetar European. Mai târziu, în 1970, a fost publicat Planul Pierre Werner, care conţinea principalele elemente ale Uniunii Monetare Europenecare avea ca obiectiv pe termen lung o totală convertibilitate a monedelor

ertate de circulaţie a capitalurilor, plan ce urma a fi realizat în trei etape pe o perioadă de 10 ani. Planul, urmărea convergeneconomice, convertibilitatea totală şi ireversibilă a monedelor, stabilirea unei

i fixe între acestea, eliminarea marjelor de fluctuaţie ale acestora, completa liberalizare a circulaţiei de capital, instituirea unei linii directoare pentru adoptarea bugetelor naţionale.

Sistemul Monetar European (S.M.E.), a luat fiinţă la data de 13 martie 1979, principiul parităţilor fixe dar ajustabile între monedele na

Acest sistem s-a creat, pe lângă propriul mecanism şi propria monedrespectiv E.C.U. În iunie 1989, Consiliul European, realizat la Madrid a aprobat raportul lui Jacques Delors cu privire la modalităţile de realizare a Uniunii Economice şi Monetare. Raportul acestuia propunea un proces în trei

de realizare a Uniunii Economice şi Monetare, vizând coordonarea a politicilor economice naţionale, reguli stricte privind m

area deficitelor bugetare şi constituirea unei instituindependente care să definească şi să aplice politica monetară comunitar

a început la 1 iulie 1990, s-a încheiat în decembrie 1993 obiective următoarele: eliminarea ultimelor bariere pe calea tranzacmonetare; întărirea coordonării politicilor economice şi bugetare; cooperarea

ncile centrale ale statelor membre şi renunţarea în totalitate de crile Sistemului Monetar European la controlul asupra capitalurilor.

a început la 1 ianuarie 1994 şi s-a încheiat la 31 decembrie 1998. perioadă, a avut loc transferul progresiv al puterii de decizie de la

ile monetare naţionale către Sistemul European al Bentrale (S.E.B.C.) şi a fost creat Institutul Monetar European

ncii Centrale Europene.

Sistemul European al Băncilor Centrale avea ca obiectiv principal:ii preţurilor şi sprijinirea politicilor economice generale din

comunitate, prin acţiuni conforme principiilor economiei de piafundamentale au fost: definirea şi punerea în practică a politicii monetare; conducerea operaţiunilor de schimb; preluarea şi gestionarea rezervelor oficiale

ăine deţinute de statele membre; promovarea bunei funcsistemelor de plăţi.

Sistemul European al Băncilor Centrale este compus din Banca Centrală şi băncile centrale naţionale şi este condus de

Guvernatorilor şi Comitetul Executiv alcătuit din 6 membri care sunt numide Consiliul European.

Institutul Monetar European (I.M.E.) a avut următoarele misiuni: întrii între băncile naţionale; coordonarea politicilor monetare ale statelor

membre; supervizarea funcţionării S.M.E.; realizarea consultproblemelor care ţin de competenţa băncilor centrale naţionale afecta stabilitatea instituţiilor şi pieţelor financiare; facilitarea utilizsupravegherea evoluţiei acestuia.


ele de schimb. Astfel, între anii 1950-1958, care în 1958 a fost înlocuită cu

Mai târziu, în 1970, a fost publicat Planul Pierre Uniunii Monetare Europene

convertibilitate a monedelor şi o ie a capitalurilor, plan ce urma a fi realizat în trei

rea convergenţa politicilor a monedelor, stabilirea unei

iminarea marjelor de fluctuaţie ale acestora, iei de capital, instituirea unei linii directoare

la data de 13 martie 1979, ilor fixe dar ajustabile între monedele naţionale.

şi propria monedă, respectiv E.C.U. În iunie 1989, Consiliul European, realizat la Madrid a

ăţile de realizare a Raportul acestuia propunea un proces în trei

i Monetare, vizând coordonarea ionale, reguli stricte privind mărimea şi

i constituirea unei instituţii comunitare ă comunitară.

a încheiat în decembrie 1993 şi a avut ca eliminarea ultimelor bariere pe calea tranzacţiilor

i bugetare; cooperarea area în totalitate de către

ul asupra capitalurilor.

a încheiat la 31 decembrie 1998. , a avut loc transferul progresiv al puterii de decizie de la

tre Sistemul European al Băncilor Institutul Monetar European ca precursor

obiectiv principal: menţinerea i sprijinirea politicilor economice generale din

iuni conforme principiilor economiei de piaţă. Misiunile a politicii monetare;

i gestionarea rezervelor oficiale inute de statele membre; promovarea bunei funcţionări a

Banca Centrală i este condus de Consiliul

tuit din 6 membri care sunt numiţi

toarele misiuni: întărirea coordonarea politicilor monetare ale statelor rii S.M.E.; realizarea consultărilor asupra

ţionale şi care pot ilitarea utilizării ECU şi


Etapa a III a, a început la 1 ianuarie 1999 şi a debutat cu trecerea la parităţi fixe, atribuirea de competenţe economice şi monetare instituţiilor comunitare. A început cu 11 state (Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania) care îndeplineau criteriile de convergenţă, iar la 1 ianuarie 2001, după îndeplinirea aceloraşi criterii de convergenţă, li s-a adăugat Grecia.

Au făcut excepţie, în această etapă Danemarca, Marea Britanie şi Suedia, care au dorit să-şi păstreze ”suveranitatea monetară”. Începând cu această dată, politica monetară este hotărâtă de Banca Centrală Europeană care a înlocuit Institutul Monetar European. Acest moment a marcat şi trecerea la monedă unică, monedele naţionale fiind înlocuite progresiv, iar de la 1 ianuarie 2002 orice operaţiune pe teritoriul celor 12 state se desfăşoară în Euro.

În vederea introducerii monedei unice Euro, fiecare stat trebuie să îndeplinească anumite criterii de convergenţă: un criteriu instituţional, constând în independenţa faţă de orice altă putere din stat a băncii centrale a fiecărui stat membru, aceasta neputând fi influenţată în deciziile pe care le ia.

Un set de criterii economice, după cum urmează:

- rata inflaţiei monedei naţionale să nu depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale(1,5%) performanţele celor mai bune trei state membre din anul trecut;

- deficitul public anual să nu depăşească 3% din PIB (cu anumite excepţii temporare);

- datoria publică brută anuală să se încadreze în plafonul de maximum 60% din PIB;

- participarea la S.M.E fără o devalorizare valutară a monedei naţionale timp de cel puţin 2 ani consecutiv şi o limitare a ratei nominale pe termen lung a dobânzilor la maximum 2% mai mult decât cea practicată în anul anterior de cele mai bune trei state membre.

Trecerea la Euro prezintă o serie de avantaje dar şi costuri:

Sunt prezentate drept avantaje:

- stabilitatea schimburilor determinată de monedă unică comună, constând intereuropean. De asemenea, va duce şi la o creştere a schimburilor economice ca urmare a scăderii cheltuielilor prin necesitatea de cumpărare a monedei străine şi eliminarea fluxurilor speculative de capital dintre ţările partenere;

- eliminarea riscului valutar, prin utilizarea monedei unice, statele nemaifiind silite să ridice dobânzile pentru a-şi păstra moneda naţională;

- economii privind moneda de rezervă, statele membre nemaifiind nevoite să ţină rezerve internaţionale în acel spaţiu;

- stimularea integrării politicilor economice ca urmare a unei politici valutare comune.

Sunt prezentate drept costuri:

- pierderea autonomiei politicilor monetare şi valutare ale statelor membre, care duc şi la absorbirea băncilor centrale naţionale de către o bancă supranaţională. Aceasta constituie însă şi un avantaj deoarece guvernele statelor membre nu pot spori masa monetară în circulaţie, sporire care ar determina inflaţie şi „topirea” economiilor şi rezervelor

AVANTAJELE MONEDEI

EURO



naţionale acelui stat; - posibila creştere a şomajului în statele cu o economie ce nu poate ţine

pasul cu economiile mai performante din comunitate şi de aici o migrare necontractuală cu consecinţe imprevizibile, în plan social şi economic, a forţei de muncă;

- reducerea veniturilor instituţiilor financiar-bancare provenind din schimbul de monedă. Acest cost este însă contrabalansat de reducerea riscului cursului valutar.

Sarcina de lucru 7 Expuneți etapele de realizare a Uniunii Monetare Europene.

În perspectiva aderării la Uniunea Europeană şi condiţiile trecerii la Euro, (Popa, 2008)România şi-a propus şi s-a angajat ca până la 1 ianuarie 2007 să adopte acquis-ul comunitar. Conform calendarului convenit cu U.E., în domeniul monetar, până la sfârşitul anului 2004 vor fi armonizate prevederile referitoare la independenţa băncii centrale, eliminarea finanţării directe a deficitelor temporare ale Trezoreriei de către Banca Naţională şi a accesului privilegiat al instituţiilor publice la resursele instituţiilor financiare.

Armonizarea legislaţiei române cu cea a Uniunii Europene în domeniul monetar va urmări: asigurarea independenţei instituţionale a B.N.R. în elaborarea şi conducerea politicii monetare şi a cursului de schimb, care să aibă ca obiectiv fundamental asigurarea stabilităţii preţurilor; asigurarea independenţei personalului B.N.R. prin armonizarea cu legislaţia comunitară privind durata mandatului membrilor consiliului de administraţie, motivele de revocare din funcţie, dreptul de contestare în justiţie a deciziei de revocare din funcţie şi conflictul de interese; interzicerea finanţării directe a instituţiilor publice de către banca centrală.

După atentatul terorist de la 11 septembrie 2001 din S.U.A. şi în mod special în cursul anului 2002, pe fondul demersurilor şi pregătirilor S.U.A. pentru atacarea Irakului, în economia mondială intervin schimbări cauzate de aceste evenimente, astfel încât, moneda unică europeană a început să câştige teren în faţa dolarului ajungând ca raportul de schimb să devină din subunitar, supraunitar. Pe acest fond, având în faţă perspectiva aderării în 2007 a României la Uniunea Europeană, Euro a devenit moneda de referinţă, înlocuind astfel dolarul american, cu ceea ce s-a realizat la 01. martie 2003. O atenţie deosebită în realizarea obiectivelor de aderare la U.E., beneficiază cele din domeniul politicii fiscale; aici obiectivul fundamental îl constituie consolidarea stabilizării macro-economice prin controlul deficitului bugetar.

A fost elaborată şi adoptată o nouă lege a finanţelor publice (Legea nr.500/2002), prin care au fost stabilite reguli şi principii noi privind finanţele publice, după cum urmează:

- realizarea previziunilor multianuale ale veniturilor şi cheltuielilor

Nicu Duret

bugetare;- extinderea finan- restructurarea cheltuielilor bugetare în raport de posibilit

pe domenii de activitate.Au fost luate mrecuperarea arieratelor bugetare, realizarea transparenamânărilor de platrevizuirea regimului accizelor.

În vederea asigurUniunea Europeandiplomatice şi al strategiei de comunicare internGuvernului nr.1508/2002 a fost constituitIntegrare Europeanîn subordinea directcomitet.

Comitetul Executiv pentru Integrare European

- propune paderării României la Uniunea European

- analizeaznegocierile de aderare;

- monitorizeaznegocierilor;

- evalueazăcomunitar

- coordoneazprivind aderarea la U.E.;

- soluţioneazmăsurilor de aplicare a politicilor de preg

- stabileşte poziefectuate la nivelul membrilor Guvernului subordinea acestuia.

Analizează rolul Europeană.

În vederea aderătermen mediu.

Pe termen scurt, obiectivele urmadecvate a politicilor; asigurarea unui cadru economic stabil, funcpredictibil; realizarea obiectivelor de politiccondiţiilor de bazeconomică înregistrat


bugetare; extinderea finanţării pe bază de programe; restructurarea cheltuielilor bugetare în raport de posibilităţpe domenii de activitate.

Au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare, recuperarea arieratelor bugetare, realizarea transparenţei totale în acordarea

rilor de plată a creanţelor bugetare, reducerea impozitului pe profit, revizuirea regimului accizelor.

În vederea asigurării coordonării procesului de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană, în planul pregătirii sectoriale, al demersurilor politico

şi al strategiei de comunicare internă şi externă, prin HotGuvernului nr.1508/2002 a fost constituit Comitetul Executiv pentru Integrare Europeană , organism fără personalitate juridică care func

subordinea directă a primului ministru care este şi preş

Comitetul Executiv pentru Integrare Europeană are atribuţ

propune politici şi măsuri pentru derularea procesului de pregării României la Uniunea Europeană şi desfăşurarea negocierilor;

analizează şi armonizează poziţiile pe care România le susnegocierile de aderare; monitorizează şi evaluează stadiul pregătirilor pentru aderare negocierilor; evaluează gradul de armonizare a legislaţiei româneşcomunitar şi propune măsuri în consecinţă; coordonează aplicarea strategiei de comunicare internprivind aderarea la U.E.;

onează diferenţele de poziţii interministeriale în domeniul surilor de aplicare a politicilor de pregătire pentru aderare;

stabileşte poziţiile şi armonizează demersurile politicoefectuate la nivelul membrilor Guvernului şi al structurilor dsubordinea acestuia.

Sarcina de lucru 8 Analizează rolul și importanța Comitetului executiv pentru Integrare Europeană.

În vederea aderării au fost stabilite obiective atât pe termen scurt cât

Pe termen scurt, obiectivele urmărite de România sunt: menţinerea funcadecvate a politicilor; asigurarea unui cadru economic stabil, funcpredictibil; realizarea obiectivelor de politică economică în vederea cre

iilor de bază necesare menţinerii şi accelerării tendin înregistrată de România în ultimii ani.


restructurarea cheltuielilor bugetare în raport de posibilităţile şi reformele

rii veniturilor bugetare, ei totale în acordarea

elor bugetare, reducerea impozitului pe profit,

tire pentru aderarea la tirii sectoriale, al demersurilor politico-

i externă, prin Hotărârea tetul Executiv pentru

ă care funcţionează i preşedintele acestui

are atribuţiile:

suri pentru derularea procesului de pregătire a urarea negocierilor;

iile pe care România le susţine în

tirilor pentru aderare şi al

iei româneşti cu acquis-ul

aplicarea strategiei de comunicare internă şi externă

ii interministeriale în domeniul tire pentru aderare;

demersurile politico-diplomatice i al structurilor din

a Comitetului executiv pentru Integrare

scurt cât şi pe

ţinerea funcţionării adecvate a politicilor; asigurarea unui cadru economic stabil, funcţional şi

ă în vederea creării rii tendinţei de creştere

Nicu Duret

Pentru aceasta sunt avute în vedere:

- monitorizarea Strategiei nape termen mediu

- realizarea macrostabilizeconomice;

- optimizarea substanajustare structuralmijlocii;

- atragerea unui volum, sporit de investiexporturilor;

- promovarea unui set de politici compatibile cu mecanismele Uniunii Europene;

- realizarea unui management performant al datoriei publice externe;- alinierea deplin

În vederea întăpropune realizarea, cu sprijinul U.E., a unor proiecte care vizeaz

- crearea unui sistem de raportare a datelor statistice pentru balanplăţi, care sşi Băncii Centrale Europene implement

- elaborarea unui studiu privind- optimizarea managementului strategic al rezervelor valutare.

Pe termen mediu, dezinflaunul din obiectivele principale ale programelor economice românemonetară urmând spoliticii îl constituie neinflaţioniste. Atingerde progresele pe care le va înregistra economia în ansamblu, creeconomică şi refacerea încrederii în moneda naale declanşării acestui proces.

Pe linia întărirrealizarea, cu contribupentru crearea unui sistem privind transpunerea corectsituaţii statistice compatibile cu stastrategii pentru adoptarea monedei unice europene implementarea unui sistem de emisiuni tip Euro. De asemenea, se are în vedere:

- urmărirea evolumonitorizeconomice reale economici de c

- pregătirea în vederea realizStabilitate;

- creşterea realrealizarea unei macrostabiliz

- finanţarea neinflaatragerea de surse externe;

- îmbunătăţabsorbţiei fluctuacontrol a deficitului bugetar.


Pentru aceasta sunt avute în vedere:

onitorizarea Strategiei naţionale de dezvoltare economicpe termen mediu şi evaluarea rezultatelor implementării sale; ealizarea macrostabilizării consolidate şi asigurarea cre

economice; ptimizarea substanţială a coordonatelor mediului de afaceri prin

ajustare structurală, privatizare şi stimularea întreprinderilor mici mijlocii; tragerea unui volum, sporit de investiţii străine

exporturilor; romovarea unui set de politici compatibile cu mecanismele Uniunii

Europene; ealizarea unui management performant al datoriei publice externe;linierea deplină la sistemul european de conturi SEC 95.

întăririi capacit ăţii institu ţionale a băncii centrale, B.N.R.,propune realizarea, cu sprijinul U.E., a unor proiecte care vizeaz

rearea unui sistem de raportare a datelor statistice pentru balanăţi, care să respecte criteriile Fondului Monetar Internaăncii Centrale Europene şi asigurarea infrastructurii

implementării acestuia; laborarea unui studiu privind introducerea monedei Euro;ptimizarea managementului strategic al rezervelor valutare.

Pe termen mediu, dezinflaţia susţinută va constitui în perioada unul din obiectivele principale ale programelor economice române

urmând să se consacre cu prioritate acestuia. Un obiectiv important al politicii îl constituie şi remonetizarea economiei româneş

ioniste. Atingerea acestui obiectiv este însă în mare măde progresele pe care le va înregistra economia în ansamblu, cre

şi refacerea încrederii în moneda naţională fiind condişării acestui proces.

Pe linia întărir ii capacităţii sale instituţionale, B.N.R. realizarea, cu contribuţie proprie şi cu sprijin din partea U.E., a unor proiecte pentru crearea unui sistem privind transpunerea corectă a datelor contabile în

ii statistice compatibile cu standardele internaţionale, elaborarea unei strategii pentru adoptarea monedei unice europene şi pregimplementarea unui sistem de emisiuni tip Euro. De asemenea, se are în

ărirea evoluţiei ansamblului de politici promovate, prin prismmonitorizării stricte a politicii bugetare, a menţeconomice reale şi durabile şi a convergenţei graduale a indicatorilor economici de către criteriile de la Maastricht;

ătirea în vederea realizării obiectivelor Pactului de CreStabilitate; şterea reală şi durabilă a P.I.B , prin asigurarea creşterii economice

realizarea unei macrostabilizări consolidate; ţarea neinflaţionistă a deficitului bugetar, în principal prin

atragerea de surse externe; mbunătăţirea disciplinei fiscal-bugetare şi crearea condiabsorbţiei fluctuaţiilor ciclice normale, concomitent cu mencontrol a deficitului bugetar.


ionale de dezvoltare economică a României ării sale;

i asigurarea creşterii

i de afaceri prin i stimularea întreprinderilor mici şi

ăine şi creşterea

romovarea unui set de politici compatibile cu mecanismele Uniunii

ealizarea unui management performant al datoriei publice externe; la sistemul european de conturi SEC 95.

ncii centrale, B.N.R., îşi propune realizarea, cu sprijinul U.E., a unor proiecte care vizează :

rearea unui sistem de raportare a datelor statistice pentru balanţa de respecte criteriile Fondului Monetar Internaţional, Eurostat

igurarea infrastructurii necesare

introducerea monedei Euro; ptimizarea managementului strategic al rezervelor valutare.

va constitui în perioada 2002-2004 unul din obiectivele principale ale programelor economice româneşti, politica

consacre cu prioritate acestuia. Un obiectiv important al remonetizarea economiei româneşti prin metode

în mare măsură dependentă de progresele pe care le va înregistra economia în ansamblu, creşterea

fiind condiţii esenţiale

ionale, B.N.R. are în vedere i cu sprijin din partea U.E., a unor proiecte

a datelor contabile în ionale, elaborarea unei şi pregătirea pentru

implementarea unui sistem de emisiuni tip Euro. De asemenea, se are în

iei ansamblului de politici promovate, prin prisma rii stricte a politicii bugetare, a menţinerii creşterii

ei graduale a indicatorilor

rii obiectivelor Pactului de Creştere şi

şterii economice şi

a deficitului bugetar, în principal prin

i crearea condiţiilor necesare iilor ciclice normale, concomitent cu menţinerea sub

Nicu Duret

Comentează

După opinia noastr

a) asigurarea independenmonetare;

b) asigurarea independenc) dreptul de contestare în justid) interzicerea finan

Centrală

1.3. Cauzele şi consecinţele infla1.3.1. Inflaţia. Noţiuni şi clasificare

Cuvântul inflaţie îa exagera. În terminologia economicS.U.A în perioada remisiunea exagerateconomic general, un r

De la sfârşitul celui dejumătate, în care sinflaţia, mai întâi târâtoare, apoi „manifestatafirmat ca un fenomen major în toate statele lumii. Inflamulţi economişdezordinilor”, aceasta deoarece lovedecât exprimarea valorii tuturor lucrurilor.

Au fost formulate mijloace de cumpaceastă cumpărare” sau „ o crecorespunzătoare de marfproducţie şi circulade manifestare a preocupat formele de manifestare a inflamulte criterii, dup

În funcţie de gradul de depreciere a monedelor se disting:

- inflaţie latentemisiunii excedentare, situapublicului în moned

- inflaţie realaccentueaz


Sarcina de lucru 9 Comentează importanța obiectivului fundamental al politicii U.E.

opinia noastră armonizarea legislaţiei române cu cea a U.E. va urm

asigurarea independenţei B.N.R în elaborarea şi conducerii politicii monetare; asigurarea independenţei personalului B.N.R.; dreptul de contestare în justiţie a deciziei de revocare din funcinterzicerea finanţării directe a instituţiilor publice de cCentrală.

i consecinţele inflaţiei asupra politicii financiare a statuluii clasificare

Cuvântul inflaţie îşi are originea în latinescul „inflare” care înseamna exagera. În terminologia economică el se regăseşte pentru prima datS.U.A în perioada războiului de recesiune, prin acest termen exprimânduemisiunea exagerată de etalon de hârtie. Inflaţia contemporană este un fenomen economic general, un rău al tuturor relelor, tot mai complex.

şitul celui de-al doilea război mondial şi în decurs de un veac tate, în care s-au succedat faze de creştere şi de scădereia, mai întâi târâtoare, apoi „manifestată” şi ulterior „galopant

afirmat ca un fenomen major în toate statele lumii. Inflaţia a fost considerati economişti ca fiind fenomenul economic cel mai de temut, „dezordinea rdinilor”, aceasta deoarece loveşte în monedă, iar moneda nu este altceva

decât exprimarea valorii tuturor lucrurilor.

Au fost formulate şi opinii care consideră că inflaţia este „o cremijloace de cumpărare în raport cu cantitatea de mărfuri disp

ărare” sau „ o creştere în puterea de cumpărare, ftoare de marfă disponibilă de unde rezultă un dezechilibru între şi circulaţie”. Fenomenul propriu-zis al inflaţiei monetare, formele ei

festare a preocupat şi continuă să se afle în atenţia specialiformele de manifestare a inflaţiei au fost analizate avându-se în vedere mai multe criterii, după cum urmează:

ie de gradul de depreciere a monedelor se disting:

ţie latentă – ritmul deprecierii banilor este mai mic decât ritmul emisiunii excedentare, situaţie în care se menţine încpublicului în monedă;

ţie reală – dezechilibrul se adânceşte, deprecierea banilor se accentuează, se pierde încrederea în monedă, nimeni nu mai dore


a obiectivului fundamental al politicii U.E.

iei române cu cea a U.E. va urmări:

i conducerii politicii

re din funcţie; iilor publice de către Banca

iei asupra politicii financiare a statului

i are originea în latinescul „inflare” care înseamnă a umfla, te pentru prima dată în

zboiului de recesiune, prin acest termen exprimându-se ia contemporană este un fenomen

i în decurs de un veac şi ădere a preţurilor,

i ulterior „galopantă”, s-a ia a fost considerată de

ti ca fiind fenomenul economic cel mai de temut, „dezordinea , iar moneda nu este altceva

ia este „o creştere de rfuri disponibile pentru ărare, fără o creştere

un dezechilibru între iei monetare, formele ei ia specialiştilor. Astfel,

se în vedere mai

ritmul deprecierii banilor este mai mic decât ritmul ţine încă încrederea

te, deprecierea banilor se , nimeni nu mai doreşte

Nicu Duret

lichiditate, producmoneda respectivcreştere;

- inflaţie epidemicde ritmul cre

În funcţie de cre

- inflaţie relativmasei monetare, situaveniturilor

- inflaţie absolutmasei monetare; în acest caz veniturile reale scad în mod deosebit.

În funcţie de or

- inflaţie „târâtoare” sau „latentnu depăşprogresiv

- inflaţie deschis- inflaţie galopant

provoacă- hiperinfla

Hiperinflaţia pune în evidenexistenţa unui deficit bugetar; credeterminarea valorii monedei în raport cu valutele str

Selectează și hiperinflaț

1.3.2. Cauzele şi consecinţele infla

Inflaţia îşi are izvorul întrşi social-politic, atât interne cât

Cauza imediatăreflectată în creşcreşterii producţechivalează cu o creare de putere activsuperioară ofertei de m

Dezechilibrul se rezolvcumpărare a masei banilor în circulatarifelor.

O primă cauză a inflao proporţie mai mare decât cre


lichiditate, producătorii nu mai sunt interesaţi să vândmoneda respectivă (depreciată), producţia fiind insuficientştere; ţie epidemică – ritmul deprecierii monedei este mult mai mare fa

de ritmul creşterii emisiunii monetare, deprecierea fiind excesiv

ie de creşterea preţurilor :

ţie relativă – creşterea preţurilor este mai micămasei monetare, situaţie în care nu are loc o scădere absolutveniturilor reale;

ţie absolută – creşterea preţurilor este mai mare decât cremasei monetare; în acest caz veniturile reale scad în mod deosebit.

ie de ordinul de mărire:

ţie „târâtoare” sau „latent ă”, în cadrul căreia creşnu depăşeşte 3-4% pe an; aceasta duce la o depreciere monetarprogresivă, fără zguduiri economice;

ţie deschisă , în care creşterea preţurilor evaluează între 5ţie galopantă în care preţurile cresc, anual, cu peste 15%, fapt ce

ovoacă mari dezechilibre economico-sociale; iperinfla ţia – forma paroxistică a oricărei inflaţii.

ţia pune în evidenţă trei caracteristici esenţiale ale orica unui deficit bugetar; creşterea cantităţii de moned

terminarea valorii monedei în raport cu valutele străine.

Sarcina de lucru 10 Selectează și descrie în faze minimale (3) interferența inflai hiperinflația.

ţele inflaţiei

i are izvorul într-o multitudine de cauze de ordin economic,politic, atât interne cât şi externe.

Cauza imediată a inflaţiei este dezorganizarea economică şi financiar în creşterea masei banilor în circulaţie într-un ritm mai rapid decât a

terii producţiei. Întrucât banii reprezintă putere de cumpărare, acest proces ă cu o creare de putere activă de cumpărare-cerere solvabil ofertei de mărfuri şi servicii.

Dezechilibrul se rezolvă în timp pe piaţă, prin reducerea spontanrare a masei banilor în circulaţie, deci prin creşterea pre

ă a inflaţiei o constituie creşterea emisiunii de hârtie monedie mai mare decât creşterea produsului naţional brut.


ă vândă mărfuri în ia fiind insuficientă faţă de

ritmul deprecierii monedei este mult mai mare faţă terii emisiunii monetare, deprecierea fiind excesivă.

urilor este mai mică decât creşterea ie în care nu are loc o scădere absolută a

urilor este mai mare decât creşterea masei monetare; în acest caz veniturile reale scad în mod deosebit.

reia creşterea preţurilor 4% pe an; aceasta duce la o depreciere monetară lentă şi

urilor evaluează între 5-10%; urile cresc, anual, cu peste 15%, fapt ce

iale ale oricărei inflaţii: ii de monedă emisă;

a inflației latente

multitudine de cauze de ordin economic, monetar

ă şi financiară este un ritm mai rapid decât al

ărare, acest proces cerere solvabilă-

spontană a puterii de şterea preţurilor şi

terea emisiunii de hârtie monedă într-ional brut. În scopul

Nicu Duret

menţinerii sau chiar sporirii ratei beneficiului (profitului) al finanţării unor cheltuieli mari, al reducerii datoriei publice (inclusiv externe) şi al echilibrării balanmonedă într-o proporAnalizându-se cele de mai sus se poate trage concluzia crezultat al actelor de politicei sunt sau nu con

În funcţie de raportul dintre ritmul de emisiune excedentarşi ritmul de depreciere a acestora se disting doucare ritmul de depreciere a banilorexcedentare (inflaritmul de creştere a masei monetare excedentare (infla

O a doua cauzsolvabilă (pentru bunuri de comparativ cu oferta

O a treia cauzangajarea creditelor a sporit masa monetaraproape imediat în cretimp ce volumul producfel s-a acumulat un anumit potenpractic de incapacitatea producorespunzătoare a creditelor de care beneficiau unit

O a patra cauzădintr-o ţară în alta în mod necontrolat, inclusiv comerpersoane prin aducereapiaţă neagră). Consecinsocial.

În plan economic consecin

- stabilirea capacitcreşterea nivelului prefază exporturile sunt favorizate, moneda externtransformarea ei în monedpiaţa internpentru căimporturile de materii prime devin mai scumpe spirala infla

- sporirea productivitatea prin introducerea de utilaje mai performante;

- favorizarea creditului; pe mrambursare greutate;

- deprecierea depozitelor bdobânzile nemaifiind real pozitive; depozitele se devalorizeazpierderea de greutate a monedei

- inflaţia privilegiazreal, devin mai mici;

- inflaţia favorizeazpracticarea de pre


inerii sau chiar sporirii ratei beneficiului (profitului) şi a ratei acumulrii unor cheltuieli mari, al reducerii datoriei publice (inclusiv externe) ării balanţei de plăţi externe, statul emite o cantitate de hârtio proporţie mai mare decât creşterea produsului na

se cele de mai sus se poate trage concluzia că, inflarezultat al actelor de politică economică al statelor, independent dacei sunt sau nu conştienţi de aceasta.

ie de raportul dintre ritmul de emisiune excedentară a banilor de hârtie i ritmul de depreciere a acestora se disting două etape ale infla

care ritmul de depreciere a banilor de hârtie rămâne în urma ritmului emisiexcedentare (inflaţia latentă); etapa în care ritmul deprecierii banilor dep

ştere a masei monetare excedentare (inflaţia galopant

O a doua cauză a inflaţiei constă în întreţinerea excesului de cerere (pentru bunuri de consum, pentru investiţii, cheltuieli publice),

comparativ cu oferta ( inflaţia prin cerere).

O a treia cauză a inflaţiei o constituie hipertrofierea creditului. angajarea creditelor a sporit masa monetară suplimentară care s

at în creşterea cererii de consum (productiv şi neproductiv), în timp ce volumul producţiei nu a înregistrat o mărire corespunz

a acumulat un anumit potenţial inflaţionist în economia naţpractic de incapacitatea producţiei de a oferi suportul material necesar utiliz

toare a creditelor de care beneficiau unităţile şi popula

O a patra cauză a inflaţiei o constituie speculaţiile cu valutele,ă în alta în mod necontrolat, inclusiv comerţul efectuat de diferitele

persoane prin aducerea-ducerea de produse dintr-un stat în altul (aă). Consecinţele inflaţiei pot fi analizate atât în plan economic cât

În plan economic consecinţele sunt:

tabilirea capacităţii concurenţiale a firmelor naşterea nivelului preţurilor naţionale faţă de cele externe. Întră exporturile sunt favorizate, moneda externă asigurând, prin

formarea ei în monedă naţională, preţuri mai bune decât cele de pe ţa internă. Dacă inflaţia se permanentizează, costurile vor cre

pentru că, prin acelaşi mecanism al transformării în monedimporturile de materii prime devin mai scumpe şi astfel se intrspirala inflaţionistă; porirea şomajului, deoarece firmele sunt silite s

productivitatea prin introducerea de utilaje mai performante;avorizarea şi accelerarea procesului investiţional,

creditului; pe măsură ce înaintează procesul inflaţionist, ratele de rambursare şi dobânzile devin mai ieftine, moneda pierzândugreutate; eprecierea depozitelor băneşti şi descurajarea economisirilor,

dobânzile nemaifiind real pozitive; depozitele se devalorizeazpierderea de greutate a monedei şi stagnarea dobânzii ;

ţia privilegiază debitorii deoarece ratele rambursate, în termen real, devin mai mici;

ţia favorizează creşterea profiturilor atât prin anticiparea practicarea de preţuri sporite de către producători cât şi prin întârzierile


şi a ratei acumulării, rii unor cheltuieli mari, al reducerii datoriei publice (inclusiv externe)

i externe, statul emite o cantitate de hârtie-terea produsului naţional brut.

ă, inflaţia este un al statelor, independent dacă iniţiatorii

ă a banilor de hârtie etape ale inflaţiei: etapa în

mâne în urma ritmului emisiunii ); etapa în care ritmul deprecierii banilor depăşeşte

ia galopantă).

inerea excesului de cerere ii, cheltuieli publice),

iei o constituie hipertrofierea creditului. Prin ă care s-a reflectat şi neproductiv), în

rire corespunzătoare. În acest ionist în economia naţională, generat,

iei de a oferi suportul material necesar utilizării i populaţia.

iile cu valutele, care circulă ul efectuat de diferitele

un stat în altul (aşa numita iei pot fi analizate atât în plan economic cât şi

iale a firmelor naţionale, prin de cele externe. Într-o primă

ă asigurând, prin uri mai bune decât cele de pe

, costurile vor creşte rii în monedă naţională,

astfel se intră în

deoarece firmele sunt silite să crească productivitatea prin introducerea de utilaje mai performante;

ional, prin ieftinirea procesul inflaţionist, ratele de

i dobânzile devin mai ieftine, moneda pierzându-şi din

i descurajarea economisirilor, dobânzile nemaifiind real pozitive; depozitele se devalorizează prin

deoarece ratele rambursate, în termen

atât prin anticiparea şi tori cât şi prin întârzierile

Nicu Duret

în creşterea salariilor care reprezint

În plan social consecin

O mică parte realizeazaverile; majoritatea ssocietăţii. Statul trebuie ssocială. Măsurile de coguvernelor, acestea fiind reflectate în politica financiarapreciază că antidotulblocarea veniturilor publice; blocarea venpreţurilor este practicatPrin această metodpreţurilor) şi se taie lan

Michel Didier aratde o parte, existăcare fabrică douprodus ce poate fi fabricat cu un cost mai mic pentru a compensa crepreţului ce îi este refuzatpreţurilor a fost folosittranziţie. Şi în prezent sunt anumitadministrativ.

Blocajul monedeipierde din valoarea sa, apduce la limitarea creditului printrplan economic prin reducerea investicheltuielilor publiceservicii finanţate din cheltuielile publice; au loc reduceri de personal îadministraţie dar

Este o falsă impresie cproduce o creştere a contribuprotecţie socialăeste o metodă insuficient cunoscutveniturilor au condus mai degrabdegenereze în conflict social generalizat.

Politica financiareste orientată în urmbugetar şi, eventual, obcheltuielilor ce au creat austeritate privind toate cheltuielile bugetare; crerealizarea chiar a unor venituri excepîn vederea diminupentru a diminua

În politica financiara acţionat în urmcompatibilă cu ritmul creevita subminarea potenexcesivă a recursului la creditare; relativa relaxare a constrângerii fiscale; reducerea deficitului bugetar dobânzii pieţei monetare; restrângerea apelului Trezoreriei la resursele în lei ale băncilor datorat


şterea salariilor care reprezintă preţul forţei de munc

În plan social consecinţele sunt diferite:

parte realizează profituri; o altă mică parte îşi conservaverile; majoritatea sărăceşte. Se produce astfel o polarizare accentuat

Statul trebuie să aloce cote mai mari din buget pentru protecăsurile de combatere a inflaţiei constituie o preocupare constant

guvernelor, acestea fiind reflectate în politica financiară, monetarantidotul constă în: blocarea preţurilor; blocarea monedei;

blocarea veniturilor publice; blocarea veniturilor şi costurilor. Blocarea este practicată de guverne, inclusiv de cele liberale sau neoliberale. ă metodă se suprimă manifestarea vizibilă a inflaşi se taie lanţul inflaţiei prin stoparea indexării veniturilor.

arată că această metodă are şi efecte perverse, deoarece dacde o parte, există creşterile, pe de altă parte împiedică scăderile. Un produc

ă două sau mai multe produse se va abţine să scadce poate fi fabricat cu un cost mai mic pentru a compensa cre

ului ce îi este refuzată la celălalt produs. Această metodurilor a fost folosită şi în economia românească în perioada actual

Şi în prezent sunt anumite produse al căror pre

Blocajul monedei constă în evitarea creării de monedă. La pierde din valoarea sa, apărând un excedent de monedă. Blocajul de monedduce la limitarea creditului printr-o rată înaltă a dobânzii. Are consecinplan economic prin reducerea investiţiilor şi creşterea şomajului. Blocajul cheltuielilor publice afectează întreprinderile ce livrează bunuri servicii finanţate din cheltuielile publice; au loc reduceri de personal î

ţie dar şi în întreprinderile afectate în modul arătat.

ă impresie că se reduc costurile prin concedieri, când, de fapt, se produce o creştere a contribuţiilor pentru şomaj. De asemenea, cheltuielile de

ie socială presează asupra bugetului. Blocarea veniturilor ă insuficient cunoscută, existând prea puţină experien

veniturilor au condus mai degrabă la rezultate favorabile cu condidegenereze în conflict social generalizat.

ica financiară a statelor în atenuarea şi reducerea procesului inflaă în următoarele direcţii: diminuarea sau lichidarea deficitului

i, eventual, obţinerea unor excedente; reducerea sau stagnarea cheltuielilor ce au creat tensiuni în economie şi în general un regim de austeritate privind toate cheltuielile bugetare; creşterea veniturilor bugetare realizarea chiar a unor venituri excepţionale; angajarea de împrumuturi publice în vederea diminuării masei monetare în circulaţie; angajarea de credite externe pentru a diminua cererea globală.

În politica financiară a României, de după 2000, pentru combaterea inflaionat în următoarele direcţii: creşterea stocului de monedă

ă cu ritmul creşterii economice şi cu obiectivul de inflaevita subminarea potenţialului de creştere a P.I.B., printr

a recursului la creditare; relativa relaxare a constrângerii fiscale; reducerea deficitului bugetar şi scăderea presiunii Trezoreriei asupra ratelor

ţei monetare; restrângerea apelului Trezoreriei la resursele în lei ncilor datorată accesului larg al Ministerului Finanţ


ei de muncă.

i conservă veniturile şi polarizare accentuată a

aloce cote mai mari din buget pentru protecţie constituie o preocupare constantă a

, monetară şi fiscală. Se urilor; blocarea monedei;

i costurilor. Blocarea cele liberale sau neoliberale.

a inflaţiei (creşterea eniturilor.

i efecte perverse, deoarece dacă, pe derile. Un producător ă scadă preţul unui

ce poate fi fabricat cu un cost mai mic pentru a compensa creşterea ă metodă a blocării

în perioada actuală de ror preţ este stabilit

inflaţie moneda . Blocajul de monedă

bânzii. Are consecinţe în şomajului. Blocajul bunuri şi prestează

ate din cheltuielile publice; au loc reduceri de personal în

se reduc costurile prin concedieri, când, de fapt, se omaj. De asemenea, cheltuielile de

pra bugetului. Blocarea veniturilor şi costurilor experienţă. Politicile

la rezultate favorabile cu condiţia să nu

i reducerea procesului inflaţionist, ii: diminuarea sau lichidarea deficitului

inerea unor excedente; reducerea sau stagnarea i în general un regim de terea veniturilor bugetare şi

ionale; angajarea de împrumuturi publice ie; angajarea de credite externe

combaterea inflaţiei s-terea stocului de monedă din economie,

i cu obiectivul de inflaţie pentru a tere a P.I.B., printr-o descurajare

a recursului la creditare; relativa relaxare a constrângerii fiscale; Trezoreriei asupra ratelor

ei monetare; restrângerea apelului Trezoreriei la resursele în lei accesului larg al Ministerului Finanţelor Publice la

Nicu Duret

finanţarea externintervenţia B.N.R. pe piarezervelor valutare; sterilizarea de cAlături de aceste mGuvernul României a l

Teste


1. Până la crearea sistemului monetar internaFinanciare şi Monetare, sistemele monetare aveau la bazformele sale:

a) etalonul b) etalonul aurc) etalonul aur

2. Potrivit legisla

multe niveluri:a) Ministerul Finanb) Banca Nac) comerciale;d) Trezoreria statului

3. Moneda şi poate îndeplini în bune

a) mijloceşb) funcţiile sunt stabile;c) se regăse

4. Enumeraţi felurile cambiei:

Rezumat Moneda a apăcontribuit la procesul schimbului de meconomiei şi a dat impuls dezvoltîntâlnite mai multe categorii de monede cum ar fi: moneda convencare are un rol important deoarece ea este o unitate monetarfuncţii limitate de activ internaInternaţional pe materială, determinatamerican. Dupăare un rol important în înfstabileşte ca obiectiv fundamental asigurarea stabilitpentru a contribui la stabilitatea preformulate diverse opinii care considerde cumpărare în raport cu cantitatea de mcumpărare. Măconstantă a guvernului, acestea şi fiscală.


area externă precum şi la cea internă nebancară sau dominatia B.N.R. pe piaţa valutară prin achiziţia de valută

rezervelor valutare; sterilizarea de către B.N.R. a excesului de lichiditate. turi de aceste măsuri de politică a veniturilor şi de politic

Guvernul României a luat şi măsuri de politică structurală


la crearea sistemului monetar internaţional, prin Acordurile Conferinşi Monetare, sistemele monetare aveau la bază etalonul aur cu

etalonul monedă-aur şi aur-devize; etalonul aur-devize; etalonul aur-monedă, aur-lingouri, aur-devize.

Potrivit legislaţiei în vigoare, aparatul bancar al ţării este organizat pe mai multe niveluri:

Ministerul Finanţelor şi Băncile comerciale; Banca Naţională Română, cu rol de bancă centrală şi băcomerciale; Trezoreria statului şi băncile.

şi poate îndeplini în bune condiţii funcţiile sale, numaimijloceşte procesul circulaţiei mărfurilor;

ţiile sunt stabile; ăseşte ca mijloc de plată în raporturile populaţiei.

ţi felurile cambiei:

Moneda a apărut în timpurile străvechi, în procesul dezvoltăcontribuit la procesul schimbului de mărfuri, a facilitat func

şi a dat impuls dezvoltării societăţii. În circulaţia monetarîntâlnite mai multe categorii de monede cum ar fi: moneda convencare are un rol important deoarece ea este o unitate monetar

ii limitate de activ internaţional de rezervă emise de Fondul Monetar ional pe baza încrederii reciproce dintre membrii acestuia f

, determinată printr-o cantitate de aur egală cu cea a dolarului După revoluţia din decembrie 1989, Banca Naţional

are un rol important în înfăptuirea politicii financiare a statului, astfel i se te ca obiectiv fundamental asigurarea stabilităţii monedei na

pentru a contribui la stabilitatea preţurilor. În ceea ce priveşte inflaformulate diverse opinii care consideră că inflaţia este o creş

ărare în raport cu cantitatea de mărfuri disponibile pentru aceastMăsurile de combatere a inflaţiei constituie o preocupare

a guvernului, acestea fiind reflectate în politica financiar


sau dominată în valută; ia de valută şi consolidarea

tre B.N.R. a excesului de lichiditate. i de politică fiscală,

ional, prin Acordurile Conferinţei ă etalonul aur cu

organizat pe mai

şi băncile

sale, numai dacă:

ţiei.

vechi, în procesul dezvoltării societăţii, a rfuri, a facilitat funcţionarea

ţia monetară sunt întâlnite mai multe categorii de monede cum ar fi: moneda convenţională, care are un rol important deoarece ea este o unitate monetară de cont cu

emise de Fondul Monetar baza încrederii reciproce dintre membrii acestuia fără garanţie

cu cea a dolarului ţională a României

financiare a statului, astfel i se ii monedei naţionale şte inflaţia, au fost

creştere de mijloace rfuri disponibile pentru această

iei constituie o preocupare reflectate în politica financiară, monetară

Nicu Duret

a) bilet de bancb) bilet la ordin c) instrument de plat

5. Emisiunea şi punerea în circula

de: a) Legea nb) Legea nr.33/1991;c) Legea nr.101/1998.

Răspunsuri la întreb1. c; 2. b; 3. b; 4.

Bibliografie minimalŞaguna, D.D.; pp. 34-44.

Oneţ, Cristina (2005)pp. 67-72.

Minea, Mircea publice. Bucureş


bilet de bancă; et la ordin şi trată sau poliţă;

instrument de plată.

5. Emisiunea şi punerea în circulaţie a însemnelor monetare este

Legea nr. 58/1998; Legea nr.33/1991; Legea nr.101/1998.

spunsuri la întrebările din testele de autoevaluare b; 4. b; 5. c.

Bibliografie minimal ă Şova, Dan (2009). Drept financiar. Bucureşti: Ed. C.H. Beck.

(2005). Dreptul finanţelor publice. București: Ed. Lumina Lex.

Minea, Mircea Ştefan; Costaş, Cosmin Flavius (2008). Dreptul finan. Bucureşti: Ed. Sfera Juridică. pp. 80-95.


ie a însemnelor monetare este reglementată

rile din testele de autoevaluare

şti: Ed. C.H. Beck.

ști: Ed. Lumina Lex.

Dreptul finanţelor

Documents

Financiar Si Fiscal Unitatea I