prevenire si control word.docx

7/25/2019 prevenire si control word.docx

1/27

Prevenirea i controlul intregat al polurii nprocesul de

management al haldelor de steril.

Studenii :Olaru Paula

Encic Ioana Diana

Anu:I

!rupa:"#$%

1


2/27

&oordonator:Se'. (ucrari.Dr.)iolog.&amelia Smaranda

Cuprins

Capitolul I .Prezentarea generala a industriei.

1.1 .Introducere .1.2 .Dimensionarea si distributia geografica.1.3 .Caracterizarea pietei si productiei.1.4 .Tendinte economice.

Capitolul II .Descrierea procesului .

2.1.Principalele etape ale procesului.

2.2.Descrierea instalatiei /echipamente/infrastructura.

2.3. cheme bloc !scheme ale flu"ului tehnologic.

Capitolul III .Materii prime,emisii si deseuri.

3.1.#aterii prime folosite in industrie.

3.2.$misii rezultate din proces.%emisii in aer

%efluenti lichizi

%deseuri solide

%zgomot

Capitolul IV.Posibilitati de prevenire si control al poluarii.

4.1.Posibilitati de pre&enire.

4.2.Posibilitati de control.

Capitolul V .Cele mai bune tehnici disponibile (BA! pentru haldele de steril .

Capitolul VI.Bene"iciile aplicarii prevenirii poluarii si a BA.

Capitolul VII.Bibliogra"ie.

2


3/27

Capitolul I .Prezentarea generala a industriei.

#.#. Introducere.

#ineritul este o ramur' a industriei! prin acest termen (n eleg)ndu%se totalitatea procedeelor

de e"trac ie a minereurilor situate (n subteran *sub un strat de p'm)nt+ sau la suprafa '.

#inerale i z'c'mintele,

coar a p'm)ntului * litosfera+ con ine o serie de mineralesub form' de z'c'minte

de minereuricare dup' con inutul (n ,

Fier: feroase -i neferoase Metale,metalifere -i nemetalifere *sare !gips!azbest+

#ineralele sunt substan e omogene din punct de &edere chimic i fizic! fiind frec&ent

substan e solide cristalizate (n sisteme diferite de cristalizare! de aceasta ocup)ndu%se ramura

mineralogiei! cristalografia.

abelul nr.# $%emple de minerale,

Denumire Formula chimica Prezentare

Cuartul & i'

Pirita )e&

*alena Pb&

3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Litosfer%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Minereuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralogiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralogiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cristalografiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Minereuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralogiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cristalografiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Litosfer%C4%83


4/27

Blenda +n&

Calcopirita Cu)e&

Calcitul CaC'

*ipsul Ca&'-/'

0odocrozitul MnC'

Baritina Ba&'-

Carbunele 1

*http,//ro.iipedia.org/ii/#ineral+

4


5/27

Rocile

unt asocia ii de minerale!cu studiul lor se ocup' geologia i ramura ei petrografia.

Dup' modul (n care au luat na tere sunt ,

#agmaticesau &ulcanice*andezite!bazalteetc.+ edimentare*ce au luat na tere prin ac iunea de eroziune! transport i depozitare a

apei sau &)ntului de e".loess+. #etamorfice.

0ocile care nu con in minerale, sau metalesunt numite 2steril2

terilul este partea nefolositoare a unui z'c'm)nt de minereu sau a unui produs minier !dar

care nu prezint' o &aloare industrial0..tandardele internaionale pre&'d depozitarea lor (n

gropi special amenaate .Problemele -i pericolele asociate haldelor de roc' steril' generat' de

e"ploat'rile miniere include,

instalarea haldelor de steril. generarea de ape acide -i desc'rcarea de substane to"ice conduc)nd la

contaminarea apelor de suprafa' -i subterane din sol.

Proceduri i tehnici uzuale

Tehnici de minerit:

$"tracia unui minereu *procesul numit minerit+! procesarea minereului -i managementul

sterilului -i sedimentelor sunt considerate (n cele mai multe cazuri o singur' operaiune.

$"tracia minereului -i procesarea sa precum -i administrarea sterilului -i a sedimentelor

miniere depind de tehnica de minerit aplicat'. Prin urmare este important s' a&em o (nelegere

clar' a celor mai importante metode de minerit.Pentru e"tracia de minereuri solide e"ist' patru tipuri de concepte de minerit,

$"ploatarea de suprafa' #ina subterana Cariera

5
http://ro.wikipedia.org/wiki/Geologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petrografia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petrografia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petrografia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Roci_magmaticehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcan_(dezambiguizare)http://ro.wikipedia.org/wiki/Andezithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bazalthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bazalthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Roci_sedimentarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Loesshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Loesshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Roci_metamorficehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Geologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petrografia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Roci_magmaticehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcan_(dezambiguizare)http://ro.wikipedia.org/wiki/Andezithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bazalthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Roci_sedimentarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Loesshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Roci_metamorficehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metal


6/27

0legerea se face in)ndu%se seama de mai muli factori! cum ar fi,

aloarea minereului dorit Calitatea minereului Condiiile oferite de mediul (nconur'tor (n zona respecti&'

Calit'ile geologice! hidrogeologice -i geomecanice ale p'm)ntului (n care &a urma s' fe"ploatarea

Condiiile seismice din zona respecti&' ocaia zonei depozitului principal de minereu olubilitatea depozitului Impactul operaiunii asupra mediului imit'rile suprafeei p'm)ntului $ste p'm)ntul liber pentru cump'rare sau nu.

$%ploatarea minier3 const3 din4

ucrari miniere de deschidere -i de preg'tire de e"ploatare propriu zis' .

ucr'rile miniere dup' orientarea lor (n spa iu sunt,

orizontale, galeria! abataul! (nclinate, planul (nclinat! rostogolul &erticale, pu ul! suitorul

1.2 Dimensiune i distribuie geografic

0l'turi de petrol! gaze naturale! asfalt! -isturi bituminoase! c'rbunii de p'm)nt fac

parte din categoria rocilor caustobiolitice! de natur' organic'. De-i (n China c'rbunii au fost

cunoscui (nc' din antichitate! (n $uropa au fost utilizai drept combustibil abia (n secolele 5I%

5II *0nglia+.$"tracia c'rbunelui are (n 6om)nia o &eche tradiie. Primele e"ploat'ri

industriale *de-i rudimentare+ sunt cunoscute din anul 1789 in :anat *0nina Doman! ecu+!

la Com'ne-ti *1;3


7/27

1. !aracterizarea "ieei i a "roduciei.

>n anul 2911! cel mai ridicat consum de c'rbune s%a (nregistrat (n China % 1!;38 miliarde tone

echi&alent petrol *tep+! ?0 %

$uropean' consumul a fost de 2;

abelul nr Produc5ia de c3rbune pentru t3rile 6n plin3 dezvoltare.

Bara Producia de c'rbune

*milioane de tone +6usia #$%&

ermania 1'(%2Polonia 1$$%1?craina &&%2

recia ()%$6epubilca Ceh' ##%)6om)nia $%1:ulgaria 2%&

#area :ritanie 1(%&?ngaria '%pania (%2rana )%1

*http,//roE6.org/#ineral+

Consumul de c3rbune din lume.

raful arat' corelaia (ntre cre-terea consumului de c'rbune -i de cre-terea preurilor la petrol.

P)n' (n 1873! consumul de c'rbune este stabil! apoi de la primul -oc de petrol cre-te

consumului mondial de c'rbune.>ntre 18;@ -i 2999! preul petrolului r'm)ne la un ni&el foarte

sc'zut. >n aceast' perioad'! consumul de c'rbune! a stagnat cu preul petrolului! apoi! (n 2999!

cu preurile (n cre-tere a consumului de petrol din lume! de c'rbune este (n cre-tere brusc!

chiar -i mai brutal' dec)t (n -ocurile petroliere prima -i a doua. 0stfel! e"ist' o corelaie

str)ns' (ntre preurile petrolului -i consumul de c'rbune.

7


8/27

)ig.nr # Variatia pretului si consumului .

*http,//roE6.org/#ineral+

Pre5ul de c3rbune.

Preul de c'rbune sau de c'rbune poate &aria de p)n' la trei ori! (n funcie de dac' este

c'rbune brun! c'rbune cocsificabil si antracit. ocul de producie este important! (n cazul (n

care c'rbunele a de a c'l'tori 7 999 m pentru consumator! care &a cre-te costul acestuia. Din

acest moti&! a&ei grafice cu preuri de c'rbune diferite! sau de origine -i *sau+ destinaia

geografic' a c'rbunelui sunt afi-ate.

)ig nr. Pre5ul c3rbunelui

8


9/27

Pe aceast' diagram' ! putem &edea c' e"ist' o corelaie puternic' (ntre preul unui baril de

petrol -i a preului pe tona de c'rbune. >n ceea ce pri&e-te preul de um'tate de ilogram de

uraniu! pe picior cub de gaze naturale pe tona de c'rbune este puternic legat' de preul unui

baril de petrol. C)nd ne uit'm (n detaliu la preul de c'rbune! descoperim c' de calitate preul

c'rbunelui cocsificabil *ridicat, bituminos si antracit+ a crescut (n perioada 2999 % 299; c'

abur de c'rbune *calitate inferioar', sub %% ands+. De e"emplu! preul c'rbunelui cocsificabil

din ?0 a crescut cu 1


10/27

0dministrarea reziduurilor ce r'm)n de pe urma operaiunilor de minerit! de mare importan'

(n acest document fiind! sterilul -i sedimentele miniere! care au caracteristica de a fi prezente (n

mod general la toate minele de orice tip! ele reprezent)nd o po&ar' financiar' nedorit' din

punctul de &edere a administratorilor. >n general mina -i fabrica de procesare a minereului sunt

construite pentru a e"trage c)t mai multe produse care pot fi comercializate! iar apoi reziduurile

-i administrarea mediului (n general este g)ndit' ca o consecin' a e"tragerii -i proces'rii

minereului. $"ist' multe metode de a administra sterilul -i sedimentele miniere. Cele mai des

(nt)lnite metode sunt,

F olosirea sterilului sau a sedimentelor miniere pentru a astupa mine subterane sau cariere de

suprafa' sau folosirea acestor dou' reziduuri pentru a construi barae miniere

F Desc'rcatul de steril -i piatr' rezidual' mai mult sau mai puin uscat pe a-a numiii muni de

steril sau pe &ersanii dealurilorF olosirea sterilului -i a sedimentelor miniere pe post de piatr' pentru betoane! sau pentru

refacerea zonei (n care a fost de e"emplu e e"ploatare de suprafa'

F Depozitarea pentru uscare a sterilului (nt'rit

F Desc'rcarea sterilului (n ap' *de e"emplu (n mare! lacuri sau r)uri+.

Punctele de administrare a sterilului -i a sedimentelor miniere &ariaz'.

#odul de alegere a metodei ce trebuie folosite pentru administrarea sterilului -i/sau a

sedimentelor miniere depinde (n principal de e&aluarea a trei factori -i anume,F Costurile implicate

F C)t de bine este din punct de &edere al mediului

F 6iscul (n caz de e-ec.

#.-. endinte economice.

Preocuparea de a satisface cererea de metale neferoase (n permanent' cre-tere la ni&el

mondial c)t -i distribuia geografic' inegal' pe glob a rezer&elor epuizabile -i cu coninut (n

elemente utile tot mai sc'zut! face ca resursele metalifere s' fie pri&ite la dimensiuni reale petermen lung al'turi de alte probleme importante ale umanit'ii precum poluarea mediului

inconurator! s'r'cia! inflaia. 6om)nia are o lung' tradiie (n industria minier' -i are

importante rezer&e de c'rbune care pot asigura continuitatea produciei pentru mai mult de 1


11/27

2;9 mil tone! la cca 8@49 mil tone de resurse.Conform datelor I$0 6om)nia este pe locul

-aptesprezece (n lume la producia de c'rbune.>n perioada menionat'! 6om)nia a importat

113.399 tep c'rbune net! cu 44.399 t *@4!2A+ mai mult comparati& cu cantitatea importat' (n

ianuarie%februarie 2914. 0nul trecut! producia de c'rbune net a sc'zut cu

2@@.799 tep+! cifr)ndu%se la 4!44< milioane tep! iar importurile s%au redus cu 1

82.799 tep+! totaliz)nd


12/27

8uracri de deschidere.

In cadrul acestor lucrari sunt necesare in primul rand utilae cu care se &a realiza e"ca&area

stratului primar al solului .ucrarile de e"ca&are se realizeaza cu utilae speciale .0ceste

utilae folosesc ca tip de materie prima combustibilul de tip motorina sau benzina. In urma

acestor lucrari de descdidere rezulta in primul rand solul ce poate fi mai apoi refolosit in alte

scopuri precum ar fi cele legate de agricultura sau pentru uz gospodaresc in acti&itati legate de

plantarea florilor sau altele.

$%cavarea.$ste o opretie foarte importanta .urarile pentru e"ca&are trebuie facute cu utilaele cel mai

bine adoptate accesului !facilitarii lucrului !naturii solului si e&entualelor probleme de

indepartare sii transport a pamantului. $"ca&area este !deci! o operatie foarte inportanta !in

general incredintata unui specialist dotat cu utilaele potri&ite.0cestea din urma trebuie salucreze in mod precis !respectand schita indicata.Dupa terminarea e"ca&arii ! groapa si

partile piramidale trebuie sa fie curatate si eliberate de bulgarii de pamant instabili de pe

marginea gropii .Daca se constata o adancitura mai profunda decat baza !in nici un caz nu

este compensata cu pamant mutat !chiar daca este compactat mecanic.0ceste corecturi

trebuie sa fie facute cu material de tip material inert,pietris a carui granulatie &ariaza .

Concasarea 7i reducerea dimensiunilor

Concasarea -i reducerea dimensiunilor este practicat' pentru a reduce dimensiunea

produselor! reziduurilor sau materiei prime astfel (nc)t s' fie potri&it pentru &)nzare sau

pentru o procesare &iitoare. e folosesc multe tipuri de concasoare inclusi& concasorul conic

-i moara cu bile. e zdrobesc materialele uscate -i poate include -i un stadiu de amestecare.

$chipamentul specific &a depinde de materia prim' care trebuie tratat'. Concasarea uscat'

este o surs' maor' de emisie de praf -i se folosesc! din aceast' cauz'! sistemele de e"tracie -i

de risipire a prafului! iar praful colectat se (ntoarce (n proces. #aterialele se pot zdrobi umede

acolo unde formarea prafului poate cauza probleme -i unde urmeaza stadiile de granulare.

Amestecul.

12


13/27

0mestecul este realizat pentru mi"area minereurilor sau minereurilor preparate de diferite

calit'i -i a fondanilor -i agenilor reduc'tori cu minereul pentru a produce o alimentare

stabil' a procesului principal. 0mestecul poate fi realizat (n echipamentul de mi"tur'! (n

stadiul de m'cinare sau (n timpul stadiilor de transformare! uscare -i p'strare. 0mestecurile

e"acte sunt produse folosind sistemele de p'strare cu pierdere (n greutate! c)nt'ririle pe band'

sau prin &olumul din echipamentul de (ncarcare. 0mestecul poate produce praf -i se folosesc

colectarea impurit'ilor -i e"tracia. Praful colectat se re(ntorce (n proces. 0mestecul ud este

deasemenea folosit pentru e&itarea producerii prafului. Din pasta produs' se e"trage apoi apa

-i este folosit' (n procesul de granulare. 0genii de acoperire -i lianii pot fi deasemenea

folosii pentru acest scop. In funcie de proces! materialul amestecat poate s' aib' ne&oie de

granulare (naintea unor procese ca sinterizarea.

ransportul

Transportul carbunelui si nu numa se realizeara cu utilae speciale de transport.0ceste utilae

de transport folosesc combustibil .0ceste utilae trebuie mane&rate cu atentie deoarece ele

implica anumite riscuri pentru persoana care il mane&reaza.

Pot fi folosite urm'toarele sisteme de transport,

e"ca&are mecanic' *e"ca&atoare! buldozere! (nc'rc'toare frontale+ -i&ehicule de

transport!

e"ca&are hidraulic'! transport prin pompe de tulbureal'! depunereatulburelii!sedimentarea sterilelor -i (ndep'rtarea apei.

Concasarea.

e realizeaza prin sfaramarea unui material solid cu autorul unui concasor !care poate fi de

tipul concasor cu &olturi.

)ig.- Concasor cu volturi.

13


14/27

*ehnici de se"arare

0ceste procese sunt folosite pentru (ndep'rtarea impurit'ilor din materia prim' anteriorfolosirii acestora. Tehnicile de separare sunt mai frec&ente pentru materiile prime sunt de tipul

celor gra&itationale.

.. Descrierea instalatiei9echipamente9in"rastructura.

ucr'ri de deschidere,

%Deschiderea cu tran-ee e"terioare.

0ceste metode se aplic' (n cazul z'c'mintelor stratiforme cu grosime -i (nclinare mic' cu

roci acoperitoare slabe -i cu grosime mic'.

Tran-eele de deschidere se amplaseaz' direcional sau trans&ersal pe direcia z'c'm)ntului -i

sunt condiionate de Poziia haldelor de steril .Precum -i de respectarea (nclin'rii ma"ime

admise pentru tipul de transport utilizat (n carier'.

14


15/27

)ig nr.: Deschiderea cu tran7ee e%terioare individuale simple.

#1)ront de lucru 1tran7ee

>n cazul z'c'mintelor stratiforme cu grosime -i (nclinaie mic' !cu roci acoperitoare slabe !de

grosime mic' se aplic' metoda de deschidere cu tran-ee e"terioare indi&iduale conugate.

)ig. nr .; ran7ee e%terioare individuale con


16/27

depozitat (n spaiul e"ploatat cu autorul e"ca&atorului lopat mecanic. Pentru fiecare intr)nd

se formeaz' o hald' paralel' cu frontul de lucru . $"tragerea utilului se face cu e"ca&atorul

lopat mecanic! iar transportul se realizeaz' cu miloace auto.

)ig.nr = Metoda de e%cavare, transport 7i haldare cu e%cavatorul lopat Mecanic.

#etode de e"ploatare combinate.

0ceste metode se caracterizeaz' prin faptul c' o parte din steril se depoziteaz' direct sau prin

transbordare. iar o alt' parte este transportat' la halde e"terioare sau interioare.

#etodele de e"ploatare combinate se aplic' la e"ploatarea stratelor orizontale sau puin

(nclinate! de grosime limitat'! cu rocile din copert' de grosime mare.

rosimea frec&ent' a copertei este de @9%7< m sau chiar mai mult .

0plicarea acestor metode de e"ploatare are scopul de a l'rgi domeniul metodelor economice

de e"ploatare cu deplasarea trans&ersal a rocilor sterile (n spaiul e"ploatat. In cazul metodelor

combinate de e"ploatare! partea cea mai mare a copertei este e"ca&at' -i depozitat' direct sau

transbordat' (n halde interioare! iar o parte mai mic' a copertei este

e"ca&at' -i transportat' la halde.Problemele -i pericolele asociate haldelor de roci sterile generate de e"ploat'rile miniere!

includ urm'toarele,

instabilitatea taluzurilor! generarea de ape acide -i desc'rcarea de substane to"ice! conduc)nd la contaminarea apelor de suprafa' -i subterane din a&al!

16


17/27

poluarea cu praf -i eroziunea! degradarea terenurilor.

>n perspecti&a acestor pericole legate de mediu! m'surile de reabilitare urm'resc,

(mbun't'irea stabilit'ii haldelor!

asigurarea stabilit'ii (mpotri&a eroziunii! minimizarea gradului de infiltraie!

*http,//.minind.ro/domeniiHsectoare/minerit/#ineH0ne"aH8.pdf+

)ig.nr > Cel mai mare utila< minier de "orare din lume.

. .&cheme bloc, scheme ale "lu%ului tehnologic

Combustibil Sol fertil

Steril. Pulberi

Combustibil Emisii Gazoase

Pulberi.

17

Lucrari de

Excavarea.

Extractia


18/27

Energie electricaDeseuri metalice.

Combustibil NOX,SOX,Hidrocarburi.etc PM!,PM",#

Pulberi solide Energie

Pulberi. Energie

.

18

Transport.

Concasarea.

Se ararea.

Steril.


19/27

$lu%ul te&nologic standard 'entru 'rocesarea minerala a carbunelui.

!a"itolul +++. Materii "rime %emisii si deseuri.

19


20/27

.#. Materii prime "olosite in industrie.

#ateriile prime folosite in industria miniera sunt, combustibilii *motorina+ energie

electrica!uleiuri !lubrifianti.

Administrarea sterilului i a sedimentelor miniere:

C)te&a dintre cele mai importante caracteristici ale materialelor din amena'rile de

administrare ale sterilului -i sedimentelor miniere sunt,

rezisten' de rupere prin forfecare distribuia m'rimii particulelor densitate plasticitate coninutul umed permeabilitate porozitate.

0lte tehnici pentru administrarea sterilului -i a sedimentelor miniere sunt umplerea p'm)ntului la

loc!administrarea (n gr'mezi! steril (ngro-at! administrare subac&atic' -i g'sirea altor folosine.

De obicei o min'! (mpreun' cu uzina de prelucrare a minereului -i e"ploat'rile de steril -i piatr'

rezidual'! r'm)n (n funcie doar pentru c)te&a decenii. #inele p'r'site *nu sunt subiectul acestei

lucr'ri+! sterilul -i sedimentele miniere pot r'm)ne (n urm' mult dup' acti&itatea de minerit a

(ncetat. De aceea trebuie acordat' o atenie special' (nchiderii corecte! reabilit'rii -i

administrarea poste"ploatare a acestor amena'ri.

. $misii rezultate din proces. Printre sursele de poluare cu praf industrial -i gaze a aerului din zonele miniere se

menioneaz', emisiile de gaze (n atmosfer'. 6'sp)ndirea (n atmosfer' a prafului -i fumului

rezultate de la lucrarile masi&e efectuate (n cariere praful produs la formarea haldelor ! -i nu

(n ultimul r)nd! praful produs de transporturile tehnologice. Cantitatea de praf pro&enit din

carier' -i zona de (nc'rcare a fost estimat' la apro"imati& 39 t/an. De asemenea! -i (n acest caz

aria de influen' este foarte limitat'. Poluanii gazo-i mai frec&ent (nt)lnii (n atmosfer' sunt

mono"idul -i dio"idul de carbon! dio"idul de sulf! hidrogenul sulfurat! o"izii de azot etc.

$misile (n aer pro&enite din haldele de roc'%steril nu sunt monitorizate (n mod specific. Totu-i!

orice pr'fuire pro&enit' din haldele de roc'%steril este monitorizat' (ntr%o manier' integrat'

pentru toate emisiile (n aer! prin intermediul in&estigaiilor .0ce-ti poluani pot persista (n

20


21/27

atmosfer' zile -i chiar ani! p)n' c)nd! sub influena radiaiilor solare ultra&iolete! reacioneaz'

cu o"igenul din aer sau (ntre ei -i aung! (n final! la structuri mai puin stabile -i reacti&e.

Pe langa acesti poluanti !mai amintim , o"izii de sulf !C= !P# 19si P#2!< .>n zonele (n care

acti&itatea se desf'-oar' (n cariere! pe l)ng' afectarea personalului! este influenat' -i &egetaia

prin depunerea de pulberi pe frunze! fenomen ce duce la diminuarea fotosintezei -i! (n mod

inerent! la diminuarea dez&olt'rii biomasei &egetale. Poluanii gazo-i au efecte negati&e

asupra calit'ii mediului! nu numai ca poluani primari! ci -i prin combinaiile lor (n atmosfer'

cu alte elemente! care duc la realizarea unor poluani secundari! cum ar fi de e"emplu apariia

ploilor acide pro&ocate de formarea acidului sulfuric.= categorie aparte! care influeneaz' (n

mod nefa&orabil mediul (nconur'tor! o formeaz' zgomotele! &ibraiile ! r'sp)ndite (n mediul

(nconur'tor! acestea au o puternic' aciune nefa&orabil' -i constituie noci&it'i.

Poluantii mentionati mai sus rezulta din urmatoarele trepte de e"tragere a carbunelui, lucrari dedeschidere! $"ca&area!$"tractia carbunelui!Transportul carbunelui!Concasare .Din treptele de

e"tragere a carbunelui mai rezulta si deseuri solide sub forma de steril.

Capitolul IV. Posibilitati de prevenire si control al poluarii.

-.#. Posibilitati de prevenire.

Industria minier' din 6om)nia! (n lunga sa e"isten' a afectat (ntr%un mod foarte serios toi

factorii de mediu! moti& pentru care se pune ast'zi foarte serios problema reabilit'rii acestora!

folosirea (n di&erse scopuri a de-eurilor miniere -i redarea (n circuitul economic a terenurilor

degradate. >n baza legislaiei (n &igoare! care este foarte e"plicit'! e"act' -i categoric'!

companiile -i societ'ile naionale care controleaz' acti&it'ile (n domeniul e"tragerii -i

&alorific'rii z'c'mintelor de substane minerale utile &or trebui s'%-i accentueze preocup'rile

&iitoare pentru protecia -i refacerea factorilor de mediu! (n care sens trebuie a&ute (n &edere o

serie de soluii.

F Prima m'sur' de protecie -i cea mai eficient' pe care o a&em la dispoziie! a&)nd (n &edere

diferitele forme de poluare cauzate de acti&itatea industriei e"tracti&e! este aceea de a limita

proliferarea necontrolat' a depozitelor de steril. =biecti&ul poate fi acela de a urm'ri

utilizarea (n totalitate a materialului e"tras din min'! folosind sterilul (n alte scopuri -i

sectoare de acti&itate cum ar fi! de e"emplu, ca material de umplutur' pentru realizarea

terasamentelor autostr'zilor! -oselelor! c'ilor ferate! construirea de barae -i diguri!

21


22/27

confecionarea de materiale prefabricate pentru construcii ca material pentru umplerea

golurilor subterane realizate prin acti&itatea de e"tragere a z'c'mintelor etc.

F 0menaarea haldelor astfel (nc)t s' se scurg' f'r' dificultate toat' apa plu&ial' c'zut' pe

acestea

Pentru toate haldele ! soluia final' &alabil' const' (n recuperarea terenului -i a peisaului prin

repopulare &egetal'.0ceasta impune aplicarea unuia sau a mai multor procedee de stabilizare

fizic'! chimic' -i &egetal'. ?ltima este! f'r' discuie! cea mai grea! pentru c' un mare num'r

de factori defa&orabili concur' la (mpiedicarea na-terii -i dez&olt'rii &ieii &egetale.

6epopularea &egetal' reclam'! (n consecin'! o fertilizare oportun' a terenului -i (n mod

deosebit alegerea tipului de &egetaie care &a fi folosit.

#ontarea de filtre pentru reinerea pulberilor -i neutralizarea no"elor emise de la

transport !e"ca&are si e"tractia carbunelui!instalarea (n cadrul fiec'rei zone miniere a unei

reele de supra&eghere a atmosferei! format' din puncte de recoltare a pulberilor

sedimentabile -i (n suspensie.

F ?rm'rirea dinamicii suprafeelor de teren afectate de e"ploatarea minier' -i reamenaarea

acestora (n primul r)nd se impune realizarea de plantaii forestiere pe spaiile libere de

construcii din incinta minelor .

Implementarea (n regiunile miniere a unor sisteme eficiente de monitorizare continu' a

factorilor de mediu. Desigur! cele prezentate nu epuizeaz' soluiile de reabilitare a factorilor

de mediu! dar se constituie (n posibile &ariante de luat (n considerare (n studiul diferitelor

cazuri concrete. 0plicarea unora dintre m'surile prezentate ar duce la o reechilibrare

geoecologic' a spaiilor afectate prin acti&it'ile de e"tracie -i prelucrare.

Pe baza emisiilor si consumurilor in&entariate in capitolul 3 &om prezenta in continuare

urmatoarele solutii de pre&enire a poluarii in e"tractie.

chimbarea materiilor prime sau au"iliare prin inlocuirea substantelor to"ice cu unele

mai putin to"ice!inlocuirea combustibililor nebiodegradabili cu cei biodegradabili. Desulfurarea materiei prime . 6educerea consumului de energie .

22


23/27

#odificarea unui segment de instalatie.

6educerea pierderilor.

6educerea materiilor prime ce se pierd in etape de dozari prin optimizarea procesului

de cantarire si prin recuperarea materialelor sub forma de pulberi sau particule din

instalatiile de filtrare a gazelor. Introducerea unor etape de filtrari in scopul recuperarii eficiente a intermediarilor de

process.etc.

6educerea to"icitatii flu"urilor prin,

?tilizarea arzatoarelor sarace in E=" .

Dozarea o"igenului in procesele de ardere in scopul reducerii cantitati&e aemisiilor de E=5.

#odificarea unui segment a instalatiei.

Desulfurarea combustibililor fosili pentru a reduce cantitatea de =5 rezultata la arderea

acestora. #odificarea instalatiei pentru recircularea gazelor de ardere in flacara. 0rederea in trepte a combustibilului in scopul reducerii cantitatii de E=".

-.. Posibilitati de control.

Posibilitatile de control in cazul poluantilor gazosi de tipul gazelor !pulberi solide in

suspensie !in cazul acestora &om prezenta tehnologiile de control !acestea putand fi de

natura fizica !chimica si biologica.

Pentru flu"urile ce contin pulberi precum P#2.


24/27

6educerea catalitica selecti&a. 6educerea necatalitica selecti&a . 6educerea Termica . 0bsorbtie. 0dsorbtie. ="idare.

In cazul controlului emisiilor de =5se pot aplica urmatoarele tehnologii de control,

="izii de sulf sunt emi-i prin ardere de c'tre maoritatea combustibililor fosili prin o"idarea

sulfului coninut (n combustibil.#'surile de (ndep'rtare a o"izilor de sulf! (n principal =2!

din flu"ul de gaz (n timpul sau dup' ardere au fost utilizate (nc' din anii 1879! mai (nt)i (n

?0 -i Kaponia -i apoi! (n anii 18;9 (n $uropa. >n zilele acestea e"ist' multe c'i diferite de

reducere a emisiilor de =2 generate de arderea combustibilului fosil.= metoda de reducere a emisiilor de ="este desulfurarea.In cazul controlului emisiilor de C= se pot aplica urmatoarele tehnologii de control,

0dsorbtia. :iodegradarea. ="idarea Termica . ="idarea Catalitica.

In cazul deseurilor solide sterilul se poate decontamina prin tratamente biologice $5%IT?care includ ,

:ioremedierea in faza de namol in bioreactoare . :ioremedierea in faza solida.

Capitolul V .Cele mai bune tehnici disponibile (BA! pentru industria miniera.

Termenul deLcele mai buneM (nseamn' cel mai eficient (n a atinge un ni&el mare general de

protecie a mediului ca un tot.chimbarea materiei prime sau au"iliare prin inlocuirea substantelor to"ice cu cele mai putin

to"ice!inlocuirea combustibililor nebiodegradabili cu cei nebiodegradabili .

Desulfurarea materiei prime.

:0T folosit pentru reducerea consumului de energie electrica.

#inimizarea pierderilor de energie .

24


25/27

:0T folosit pentru reducerea emisiilor de praf .

0re loc prin utilizarea urmatoarei tehnici, sistem pentru e"tractia si tratarea aerului

prin filtre te"tile si reciclarea prafului colectat.

:0T mai implica ,

reducerea consumului de combustibil si de energie electrica . Pre&enirea contaminarii solului. Pre&enirea producerii prafului!a gazelor de ardere. Pre&enirea producerii deseurilor solide *steril +si a deseurilor metalice.

Capitolul VI . Bene"iciile aplicarii prevenirii poluarii si a BA.

0plicarea :0T poate influenta ,

N (n toate cazurile de deschidere -i punere (n e"ploatare a unor noi mine sau cariere! trebuie

f'cut (n modul cel mai serios un studiu preliminar asupra efectelor ce s%ar putea produce

datorit' &iitoarei acti&it'i industriale miniere

N o mulime de efecte ecologice negati&e pot fi! dac' nu anulate! m'car restr)nse substanial

prin adoptarea unei politici raionale a m'surilor de protecie

N o mulime de efecte negati&e asupra mediului sunt ire&ersibile

$stimarea beneficiilor conformarii si aplicarii pre&enirii controlului si a :0T a identificat si

estimat beneficiile de mediu!economice si sociale care se asteapta sa se obtina in momentul

implementarii complete a legislatiei de mediu a ?$.Implementarea directi&e IPPC determina o

scadere a poluarii aerului !imbunatatirea calitatii aerului &a duce la scaderea frec&entei bolilor

respiratorii.Cele mai multe beneficii rezultate din implementarea :0T in sectorul minerit se &or

datora directi&elor IPPC .

25


26/27

,ibliografie

1. Documentul de referinta asupra Celor #ai :une Tehnici Disponibile pentru #anagementulterilului -i a edimentelor 6eziduale rezultate din 0cti&it'ile #iniere.

2. odor Dumitru! :aican! a&ril. Impactul industriei miniere asupra mediului! $ditura Infomin!

De&a! 2991.3. =nica! Ilie. Impactul e"ploat'rii z'c'mintelor de substane minerale utile asupra mediului!

$ditura ?ni&ersitas! Petro-ani! 2991.

26


27/27

4. odor! Dumitru. Influena e"ploat'rii -i prepar'rii z'c'mintelor de minereuri metalifere asupra

factorilor de mediu! 6e&ista #inelor nr. ;! 8! 12/2991.5. Duma! igismund. tudiul geoecologic al e"ploat'rilor miniere din zona sudic' a #unilor

0puseni! #unilor Poiana 6usc' -i #unilor ebe-ului! $ditura Dacia! Clu%Eapoca! 188;.

Documents

prevenire si control word.docx