Programele de Sprijin Comunitar Pentru Apicultori

PROGRAMELE DE SPRIJIN COMUNITAR PENTRU APICULTORI

Se spune că apicultura este o meserie care poate fi practicată de aproape oricine, în prezent

aceasta ne mai prezentând doar importanţă economică cât şi ecologică, ştiinţifică şi socială.

Anul 2000 a reprezentat un moment definitor în evoluţia sectorului apicol românesc datorită

sprijinului financiar oferit de statul român prin măsuri menite să ducă la dezvoltarea durabilă a

spaţiului rural. Începând cu acesta perioadă sectorul apicol din România a cunoscut o dezvoltare

progresivă susţinută ulterior de sprijinul comunitar oferit de Uniunea Europeană o dată cu aderarea

acesteia la spaţiul comunitar.

Sprijinul sectorului apicol va produce beneficii atât prin crearea de noi locuri de muncă în

sectorul rural cât şi prin dezvoltarea şi îmbunătăţirea reţelei comerciale de desfacere a produselor

apicole.

În pofida numărului mare de familii de albine şi a cantităţii însemnate de produse apicole

obţinute, România necesită alinierea la standardele europene de calitate şi producţie.

Stupăritul reprezintă una dintre puţinele afaceri care a trecut testul timpului cu toate că

majoritatea apicultorilor vând la nivel local şi în cantităţi mici. Acest fapt se datorează în principal

lipsei de informare a producătorilor români cu privire la demersurile necesare pentru a putea

comercializa în marile magazine, pieţe, către producătorii de produse cosmetice, medicamente,

restaurante şi pensiuni.

Pentru ca toate acestea să fie posibile apicultorii au nevoie de sprijin în vederea informării şi

dezvoltării. Uniunea Europeană recunoaşte importanţa albinelor şi vine în ajutorul apicultorilor cu o

serie de măsuri de sprijin.

Tabel nr.1.1

Evoluţia efectivelor de familii de albine în România

Anii 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Familii de albine- mii

familii 1109 1110 1178 1206 1253 1408

Sursă: http://www.madr.ro/galerie-video/163-studiul-transmis-comisiei.html

Încă din anul 2008 şi până în prezent, pentru susţinerea sectorului apicol, România a

beneficiat de măsuri de sprijin financiar prin intermediul Programelor Naţionale Apicole. Acestea

prezintă condiţiile prin care producătorii apicoli pot accesa ajutoarele comunitare. De semenea în

cadrul acestor Programe sunt prezentate şi modalităţile de plată şi de control:

- Programul Naţional Apicol pentru perioada 2008 – 2010. Valoarea sprijinului

financiar primit de apicultori a fost de 40.110.367 lei;


financiar primit de apicultori a fost de 87.883.257,5 lei.


financiar primit de apicultori a fost de 89.091.513 lei.

Contribuția europeană pentru Programele Naționale este de 50% din totalul cheltuielilor

efectuate de țara noastră, excluzând taxa pe valoare adăugată.

De la data de 16 octombrie a fiecărui an până la data de 15 octombrie a anului următor, se

stabilesc exercițiile financiare aferente Programelor Naționale, plăţile efectuându-se în timpul

exerciţiului financiar.

1.1 Programul Naţional Apicol pentru perioada 2008 – 2010

Conform Articolului 105 alineatul 1 din Regulamentul Consiliului nr. 1234/2007, scopul

Programului Naţional Apicol în perioada 2008 – 2010 a vizat îmbunătăţirea condiţiilor de

producere şi comercializare a produselor apicole, sprijinirea activităţilor care să favorizeze

obţinerea în stupine a produselor de cam mai bună calitate, profilaxia, precum şi combaterea

varoozei.1

Regulamentul nr. 1234/2007, evidenţiază conţinutul Programului Naţional Apicol 2008 -

2010 materializat în următoarele acţiuni: asistența tehnică şi consiliere pentru apicultori;

combaterea bolilor precum varooza; raționalizarea apiculturii pastorale; sprijin pentru finanţarea

laboratoarele de analiză pentru determinarea caracteristicilor produselor apicole şi pentru refacerea

șeptelului apicol la nivelul Uniunii Europene.2

Beneficiarii PNA 2008-2010 au fost „apicultorii, persoane fizice, persoane fizice autorizate

sau juridice, organizaţi în asociaţii de crescători de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri

de producători, constituite conform legislaţiei în vigoare”.3

Conform Programului Naţional Apicol 2008 – 2010, pentru a beneficia de sprijin financiar

apicultorii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii de eligibilitate. (Anexa 1)

Printre cheltuielile eligibile care se regăsesc în PNA 2007-2010 se numără:

- preţul medicamentelor necesare pentru combaterea bolilor precum varooza (fără

TVA);

1

? Articolul 105 alineatul 1 din Regulamentul Consiliului nr. 1234/20072

? Regulamentul nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”)3

? Hotararea nr.556 din 28.5.2008 privind aprobarea Programului national apicol pentru perioada 2008-2010

- preţul aferent medicamentelor biologice pentru combaterea bolilor apicole, în special

varooza (fără TVA);

- preţul pentru dezvoltarea exploataţiei apicole prin achiziţionarea de familii de albine,

mătci şi roiuri (fără TVA).

Conform Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la 31.12.2009 efectivul apicol al

României este redat în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 1.2

Efectivul apicol al României

Dimensiunea exploataţiei Nr. familii de albine %

(nr. familii)din

efectiv1 - 50 627.823 56,56

50 - 150 265.676 23,94peste 150 216.501 19,50TOTAL 1.110.000 100


După cum se poate observa din tabelul mai sus prezentat cea mai mare pondere o au

exploataţiile apicole ar căror număr de familii este mai mic de 50, acestea deţinând un procent de

56,56 % din total. Exploataţiile apicole al căror număr de familii este cuprins între 50 şi 150 deţin

un procent de 23,94 %, iar exploataţiile apicole cu peste 150 de familii au cel mai mic procent şi

anume 19,50%.

În cadrul Programului Naţional Apicol 2008 – 2010 s-a pus un deosebit accent pe apicultura

ecologică care prezintă un trend crescător în România.

În anul 2000 au apărut primii producători apicoli certificaţi ecologic, numărul acestora

crescând de la an la an. Conform MAPDR în anul 2008 s-au înregistrat 584 de producători apicoli

ecologici, aceştia reprezentant aproximativ 13% din totalul agricultorilor înregistraţi în sistemul

ecologic.

Datorită valului tot mai mare de producători care pun accent mai mult pe calitate decât pe

cantitate s-a hotărât să se adopte măsuri diferite de sprijin pentru această secţiune agricolă. Astfel în

anul 2009 de la bugetul de stat s-a acordat sprijin în valoare de 75 lei/familia pentru albine atestată

în sistemul de agricultură ecologică. Numărul maxim pentru care a fost acordat sprijinul a fost de 50

familii de albine pentru fiecare producător. 50 % din costurile taxei de inspecţie şi certificare

necesare pentru încheierea contractului au fost susţinute de către statul român. Suma maximă

suportată a fost de 900 lei.

Termenul limită până la care potenţialii beneficiari au putut depune cererile şi documentele

necesare pentru Programul Naţional Apicol 2008 – 2010 a fost de 8 august 2008.

Conform Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada 2007 – 2008, 68 de

forme asociative au depus dosare de plată, din acestea fiind acceptate 65, cele 3 dosare fiind

respinse datorită neîndeplinirii condiţiilor de eligibilitate.4

În perioada 2008 – 2009 au fost depuse 79 de dosare ca către formele asociative, toate

acestea fiind aprobate la plată.

În perioada 2008 –2010 sprijinul financiar total acordat sectorului prin Programul Naţional

Apicol a fost repartizat astfel:

Tabel nr.1.3

Sprijinul financiar total acordat sectorului prin PNA în perioada 2008 - 2010

Anii

Participarea comunitară

Participarea României

Total sumă autorizată şi

plătită Din care: %(€) (lei) (lei) (€) (lei)

2008 1.985.267 6.717.150 2.493.978,28 333.417,76 1.128.119,00 16,802009 1.966.151 6.652.471 7.168.424,00 1.059.320,75 3.584.212,51 53,882010 1.975.931 6.685.562,5 12.014.808,00 1.775.500,00 6.007.404,00 99,8Total 5.927.349 20.055.183,5 21.677.210,28 3.168.238,51 10.719.735,51


Curs de schimb la 29.12.2006 – 3,3835

Din tabelul anterior putem observa că sprijinul oferit prin Programul Naţional Apicol a avut

o accesare relativ redusă în primul an datorită condiţiilor de eligibilitate pe care producătorii apicoli

români nu le- au putut îndeplinii. O altă posibil cauză pate fi şi neîncrederea oamenilor dar şi frica

de angajamente. În anul 2009 observăm că gradul de absorţie a crescut la 53,88% ajungând ca în

anul 2010 să fie de 99.8%.

Conform Comunicatului de presă dat de MADR suma totală solicitată de producătorii

apicoli a depăşit valoarea totală aprobată de Decizia Comisiei Europene din 17 august 2007.5

1.2 Programul Naţional Apicol pentru perioada 2011 – 2013

A fost aprobat în 14 septembrie 2010 prin Decizia Comisiei Europene de aprobare a

programului de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole.

Scopul Programului a fost să sprijine:

- măsurile medico-sanitare pentru prevenirea apariției și răspândirii bolilor;

- combaterea varoozei;

4

? Programul National Apicol 2008-2010, http://www.madr.ro/galerie-video/163-studiul-transmis-comisiei.html5

? Comunicatul de presă privind absorbtia fondurilor alocate prin Programul National Apicol 2008 - 2010

- analizele fizico- chimice ale mierii;

- achiziţionarea materialului biologic care să susţină refacerea şeptelului apicol în

vederea obţinerii produselor de cea mai bună calitate;

- tipărirea şi multiplicarea ghidului de bune practici în apicultură;

- achiziţionarea de stupi;

- inventarierea administrativ geografică a masivelor melifere din România;

- analiza aspectelor geografice judeţene şi de infrastructură rutieră.6

În cadrul acestui Program sprijinul pentru măsurile de finanţare este acordat în proporţie de

50% de la bugetul naţional şi 50% din participare comunitară.

Programul Naţional Apicol 2011-2013 propune următoarele măsuri de finanţare:

1. Asistența tehnică şi consiliere pentru apicultori. În cadrul acestei măsuri se urmăreşte

editarea şi răspândirea Ghidului de bune practici pentru apicultori.

2. Combaterea varoozei. În cadrul Acestei măsuri se subvenţionează medicamentele,

produsele biologice, suplimente, funduri de stupi antivarooa atât pentru apicultura convenţională cât

şi pentru apicultura practicată în sistem ecologic.

3. Achiziţionarea de mătci şi roiuri în vederea refacerii efectivului de alvine.

4. În vederea reformării stupilor uzaţi se susţine achiziţionarea de noi stupi

5. Asistentă în ceea ce priveşte analiza caracteristicilor fizico chimice ale mierii.7

În ceea ce priveşte beneficiarii Programului, printre aceştia se numără persoanele fizice sau

juridice care desfășoară activităţi apicole. Printre potenţialii beneficiari se numără şi asociaţiile şi

grupurile de apicultori.

Printre cheltuielile eligibile ale Programul Naţional Apicol 2011-2013 se numără:

- achiziţiile medicamentelor necesare tratării bolilor, precum varooza, atât pentru

apicultura practicată în sistem convenţional cât şi pentru cea practicată în sistem ecologic,

acestea neincluzând taxa pe valoare adăugată;

- achiziţiile de funduri de stupi pentru combaterea varoozei, atât pentru apicultura

tradiţională cât şi pentru cea ecologică, acestea neincluzând taxa pe valoare adăugată;

-achiziţia în limita a maximum 100 de mătci, roiuri pe faguri sau roiuri la pachet pe

apicultor, cât şi 125 familii de albine pe apicultor, preţurile fiind fără TVA;

- cheltuielile realizate în vederea achiziţionării de stupi în limita a maximum 50% din

totalul stupilor deţinuţi de apicultor la momentul depunerii cererii de finanţare, acestea

neincluzând taxa pe valoare adăugată;

6

? Programul National Apicol 2011 - 20137


- cheltuielile realizate în vederea achiziţionări a maximum 125 de stupi, acestea

neincluzând taxa pe valoare adăugată;

- cheltuielile privind realizarea analizelor fizico-chimice în vederea certificării calităţii

mierii, acestea neincluzând taxa pe valoare adăugată;

- cheltuielile privind redactarea, tipărirea materialelor informative cu privire la bunele

practici în apicultura.8

Ca şi PNA 2008-2010, Programul Naţional Apicol 2011-2013 prezintă o serie de condiţii de

eligibilitate, diferenţiate în funcţie de măsurile de finanţare. Aceste condiţii privesc atât solicitantul

sprijinului financiar cât şi exploataţia apicolă.

Potenţialul beneficiar trebuie să fie membru al unei forme asociative apicole, să noteze în

carnetul stupinei activităţile desfăşurate, aş aibă sau să se angajeze să dobândească studii de

specialitate în domeniul apicol.

Printre cerinţele de eligibilitate aferente familiilor de albine se numără: identificarea

familiilor de albine de către formele asociative de profil; apartenenţa raselor de albine la categoria

celor omologate în România; înregistrarea acestora la Direcţia judeţeană Sanitar Veterinară şi pentru

Siguranţă Alimentelor iar medicamentele şi produsele utilizate trebuie să se afle pe lista produselor

omologate Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar.9

În ceea ce priveşte modul de finanţare este realizat din două surse: Comisia Europeană

susţină Programul Naţional Apicol cu o participare de 50% din cheltuieli, acestea exceptând TVA.

Conform Art. 11 al Regulamentului (CE) nr. 1913/2006 al Comisiei privind normele de

aplicare a regimului agromonetar pentru moneda euro în sectorul agricol contribuţia Uniunii

Europene şi cea naţională este redată în tabelul de mai jos.

Tabel nr.1.4

Contribuţia Uniunii Europene şi cea naţională pentru apicultură în România

Contribuţia comunitară Contribuţia naţională

3.473.395 euro pentru anul 2011 14.701.144 lei pentru anul 2011



Sursă: Comunicat de presă al MADR privind Programul Naţional Apicol 2011-2013

De la 16 octombrie ale anului curent până la 15 octombrie ale anului următor se stabilesc

exerciţiile financiare ale Programului Naţional Apicol.

8

? Programul National Apicol 2011 - 2013, Ghidul solicitantului9

? Programul National Apicol 2011 - 2013, Ghidul solicitantului

Instituţia responsabilă cu elaborarea prevederilor de punere în aplicare a Regulamentului

(CE) ne. 1234/2007 al Consiliului este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Acesta se

ocupă cu modificarea şi actualizarea ghidului solicitantului în vederea obţinerii sprijinului financiar.

Responsabilă cu plata sprijinului financiar este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură

(APIA), care după ce este stabilit nivelul sprijinului financiar pentru fiecare solicitant în parte

depune sumele stabilite în conturile solicitanţilor. În 60 de zile de la depunerea sumelor în conturile

formelor asociative trebuie să să distribuie către apicultori sumele solicitate, moment în care vor fi

trimise la sediul central APIA copii ale documentelor eliberate de bancă prin care se va face dovada

plăţii către fiecare apicultor.

Având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 245/2011 s-a stabilit ca sprijinul să fie alocat

astfel:

- 100% din valoarea cheltuielilor fără TVA pentru tipărirea şi multiplicarea Ghidului

de bune practici pentru apicultură şi a materialelor informative

- 100% din preţul de achiziţie fără TVA pentru medicamente atât pentru apicultură

convenţională cât şi pentru cea ecologică

- 2.31 lei/kg fără TVA pentru suplimente nutritive şi biostimulatori atât pentru

apicultură convenţională cât şi pentru cea ecologică

- 6.91 ei/buc fără TVA pentru funduri de stupi antivarooa atât pentru apicultură

convenţională cât şi pentru cea ecologică

- de la 24 lei fără TVA până la 25,6 lei fără TVA pentru achiziţionarea unei mătci

- de la 110 lei fără TVA până la 117,35 lei fără TVA pentru achiziţionarea familiilor de

albine

- de la 50 lei fără TVA până la 53,34 lei fără TVA pentru achiziţionarea de roi la pachet

sau roi pe faguri

- de la 40 lei/buc fără TVA până la 95,28 lei/buc fără TVA pentru achiziţia de stupi în

vederea reformării stupilor uzaţi

- 100% din preţul analizelor fără TVA realizate în vederea atestării calităţii mierii.10

1.3 Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014-2016

PNA 2014-2016 a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 811 din 20.12.2013. A fost

aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. 5.126/2013 de aprobare a programelor de îmbunătăţire

a producţiei şi comercializării produselor apicole.

10

? Hotărârea Guvernului nr. 245/2011 in 16 martie 2011 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2011-2013

Programul Naţional Apicol 2014-2016 are ca scopuri principale:

- identificarea stupilor cu ajutorul unui sistem informatic calitativ îmbunătăţit;

- susţinerea apicultorilor în vederea achiziţionării de medicamente şi produse biologice

în vederea tratării bolilor precum varooza;

- susţinerea producătorilor apicoli prin fonduri structurale în vederea dezvoltării

exploataţiei apicole prin achiziţionarea de familii de albine dar şi a stupilor;

- susţinerea financiară a apicultorilor în vederea realizării analizelor necesare

determinării proprietăţilor fizice şi chimice ale produselor apicole.11

Beneficiarii programului, conform Hotărâri privind aprobarea Programului Naţional Apicol

pentru perioada 2014 – 2016, sunt reprezentaţi de apicultori, persoane fizice sau juridice, persoane

fizice autorizate, întreprinderi familiale sau grupuri de producători, care desfășoară activităţi

apicole.

Măsurile de sprijin financiar ale Programului Naţional Apicol 2014-2016 sunt:

· Realizarea sistemului informatic pentru identificarea stupilor

Pentru această măsură sprijinul bugetului de stat cât şi cel comunitar nu va depăşi 8.000.000

lei, valoare care nu include TVA-ul.

- Această măsură urmăreşte realizarea unei baze de date în care să existe o înregistrare

statistică a numărului de producători apicoli, a familiilor de albine dar şi a formelor asociative atât

la nivel de unitate teritorial administrativă dar şi la nivel de ţară. Realizarea acestui sistem

informatic va oferi o mai bună transparenţă în ceea ce priveşte alocarea şi gestionarea fondurilor

destinate apiculturii.

· Combaterea varoozei prin cumpărarea şi utilizarea medicamentelor şi fundurilor de stupi

specifici (apicultura ecologică/apicultura convenţională)

· Dezvoltarea exploataţiei apicole prin cumpărarea de familii de albine, roiuri, mătci şi stupi

(apicultura convenţională/ecologică);

· Susţinerea financiară în vederea realizării testelor fizico-chimice care sa ateste calitatea

mierii.12

În vederea beneficierii de sprijin financiar prin PNA 2014-2016 apicultorii trebuie să

îndeplinească o serie de condiţii de eligibilitate cum ar fi:

- apicultorul trebuie să fie membru al unei forme asociative apicole şi să deţină şi să

completeze carnetul stupinei;

- este necesar ca la momentul depunerii cererii de finanţare apicultorul să prezinte o

11



adeverinţă, atestat sau un certificat care să ateste pregătire în domeniul apicol;

- familiile de albine trebuiesc să fie înregistrate la direcţia sanitar veterinară;

- stupii trebuie să fie identificaţi;

- medicamentele achiziţionate trebuie să se regăsească pe lista medicamentelor

aprobate a fi utilizate;

- tratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilor trebuie să se întocmească conform unui

calendar întocmit şi aprobat de reprezentanţii formei asociative;

- fundurile stupilor trebuie să fie acoperite cu o plasă metalică sau oţel inoxidabil, iar

sub această este necesar să se afle un sertar în care să permită examinarea dăunătorilor

căzuţi din familia de albine;

- apicultorul trebuie să deţină minim 50 de familii de albine pentru a beneficia de

măsură privind achiziţionarea de mătci şi familii de albine precum şi de achiziţionarea de

stupi în vederea reformării celor vechi;

- mătcile, roiurile pe faguri şi familiile de albine trebuie să facă parte din rasele

omologate în România;

- stupii trebuie achiziţionaţi de la persoane juridice sau de la persoane fizice autorizate;

- stupii achiziţionaţi nu trebuie să depăşească 30% din totalul stupilor deţinuţi de

apicultor la data depunerii cererii de finanţare.;

- Analizele fizico-chimice trebuie să fie realizate la laboratoarele autorizate.13

Conform Hotărârii nr. 1050 din 11/12/2013 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 811

din 20/12/2013, pentru fiecare măsură a Programului Naţional Apicol 2014-2016 s-a stabilit o paletă

de cheltuieli eligibile pe care apicultorul poate să le realizeze:

- preţul fără TVA al medicamentelor pentru întregul efectiv de familii de albine în

vederea combaterii varoozei;

- preţul fără TVA al medicamentelor pentru combaterea varoozei adaptat apiculturii

ecologice, pentru toate familiile de albine deţinute de apicultor la momentul depunerii

cererii de finanţare;

- preţul fără TVA al fundurilor de stupi antivarooa;

- preţul fără TVA pentru achiziţionarea de mătci. Apicultorul nu poate achiziţiona

mătci decât maxim 50% din numărul de familii deţinute la momentul depunerii cererii de

finanţare, dar nu mai mult de 100 de mătci;

- preţul fără TVA pentru achiziţionarea unui număr maxim de 20% de roiuri pe faguri

din totalul familiilor deţinute la momentul depunerii cererii de finanţare, dar acest număr nu

poate să depăşească 50 de roiuri pe faguri;13

? Hotărârea nr. 1050 din 11/12/2013 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 811 din 20/12/2013

- preţul fără TVA pentru achiziţionarea unui număr maxim de 30% din totalul

familiilor de albine deţinute de solicitant la momentul depunerii cereri de finanţare, însă nu

trebuie să depăşească 50 de familii;

- preţul fără TVA pentru achiziţionarea de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi.

Stupii nou achiziţionaţi nu trebuie să depăşească 30% din numărul total de stupi deţinuţi de

apicultor la momentul depunerii cererii de finanţare;

- preţul fără TVA pentru realizarea analizelor de bază fizico-chimice care să ateste

calitatea mierii.14

Finanţarea Programului Naţional Apicol 2014-2016 este realizată din sprijin comunitar în

valoare de 50% din cheltuielile (fără TVA) efectuate de România. Sprijinul oferit de Uniunea

Europeană se ridică la 20.045.340 Euro iar valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, alocat

pentru perioada 2014-2016 este de 44.545.756,86 lei.

Valoarea sprijinului financiar pentru Programul Naţional Apicol 2014-2016 a fost distribuită

astfel:

- pentru anul 2014 – 6.683.690 Euro, respectiv 29.705.660 lei;

- pentru anul 2015 – 6.684.930 Euro, respectiv 29.711.171 lei;

- pentru anul 2016 – 6.676.720 Euro, respectiv 29.674.682 lei.

În anul 2014 potrivit datelor statistice 5.391 de apicultori au beneficiat de sprijin prin

măsurile oferită de Programul Naţional Apicol 2014-2016.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se ocupă cu elaborarea şi implementarea

Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului cu modificările ulterioare în timp ce Agenţia de

Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are ca priorităţi elaborarea Ghidului solicitantului, formularele

de solicitare a sprijinului financiar, înregistrarea şi centralizarea solicitărilor, elaborarea procedurilor

de control, efectuarea controlului şi ulterior efectuarea plăţilor.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1050/2013, după centralizarea şi verificarea cererilor de

finanţare pentru anul 2014, sprijinul financiar pentru PNA 2014-2016 a fost astfel repartizat:

- 100% din preţul fata TVA pentru achiziţia de medicamente şi funduri de stup

antivaroa;

- 72,79 lei/buc (fără TVA) pentru mătci;

- 174,69 lei/buc (fără TVA) pentru roi pe faguri;

- 349,37 lei/buc (fără TVA) pentru familiile de albine;

- 100% din preţul fără TVA pentru realizarea analizelor fizico-chimice.15

14

? Hotărârea nr. 1050 din 11/12/2013 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 811 din 20/12/201315

? Hotărârea nr. 1050 din 11/12/2013 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 811 din 20/12/2013

Toate cele trei Programe Naţionale Apicole au avut efecte atât la nivel economic, social cât

şi nivelul mediului.

Din punct de vedere economic Programele Naţionale Apicole urmăresc creşterea calităţii şi

cantităţii de produse apicole destinată atât spaţiului naţional cât şi exportului prin ameliorarea

genetică a familiilor de albine şi îmbunătăţirea calităţii produselor apicole. De asemenea se

urmăreşte eficientizarea exploataţiilor apicole astfel încât să devină competitive atât pe piaţa internă

cât şi pe cea externă. Prin oferirea sprijinului financiar se urmăreşte de asemenea dezvoltarea

economiei din mediul rural prin creşterea locurilor de muncă, dezvoltarea mediului de afaceri şi

păstrarea tradiţiei româneşti de creştere a albinelor. Tot la nivel economic un impact relativ mare îl

poate avea realizarea şi diversificarea activităţilor de promovare şi îmbunătăţirea sortimentelor de

produse apicole destinate pieţii.

La nivel social Programele Naţionale Apicole au avut un impact deosebit de important

pentru crescătorii de albine în ceea ce priveşte creşterea veniturilor cât şi ameliorarea condiţiilor de

valorificare a exploataţiilor apicole. De asemenea sprijinul financiar acordat crescătorilor de albine

i-a făcut pe aceştia să se orienteze la calitatea produselor pe lângă cantitatea acestora, înregistrându-

se astfel un număr tot mai mare de apicultori care produc în sistem ecologic. Ca parte a comunităţii

europene apicultorii români au fost nevoiţi să progreseze în sectoare precum preluarea, prelucrarea

şi desfacerea producţiei de miere, astfel inat aceste servicii să devină cât mai eficiente şi în

concordanţă cu standardele europene.

Programele Naţionale Apicole au avut şi încă au un impact puternic şi asupra mediului

înconjurător, chiar dacă acesta nu este unul evident. Datorită normelor şi condiţiilor de eligibilitate

pe care apicultorii români trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de sprijin financiar,

creşterea albinelor are în vedere respectarea măsurilor de biosecuritate, respectându-se astfel

condiţiile de protecţie a mediului.

1.4 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 cuprinde, de asemenea măsuri care

vizează exploataţiile apicole. În cadrul acestuia se pot accesa măsuri care să vizeze atât înfiinţarea şi

instalarea tinerilor fermieri cât şi măsuri de dezvoltare a exploataţiilor apicole.

Măsura 04- “Investiţii în activităţi fizice”

Această măsură vizează îmbunătăţirea performanţei şi a capacităţii activităţilor agricole de a

se desfăşura facă a compromite sau distruge posibilităţile generaţiilor următoare de a-şi satisface

propriile nevoi, prelucrarea şi dezvoltarea produselor agricole precum şi îmbunătăţirea şi

modernizarea infrastructurii.

Sub-măsuri privind domeniile de intervenţie:

- Sub- măsura 4.1 - “Investiţii în exploataţiile agricole”

Domenii de intervenţie:

- 2A - “Îmbunătăţirea performanței economice a tuturor fermelor şi facilitarea

restructurării şi modernizării fermelor, în special în vederea creşterii participării şi orientării

către piaţă, cât şi a diversificării agricole”16

- 5D - “Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac din agricultură”.17

Exploataţiile apicole sunt vizate în sub-măsura 4.1, respectiv “Investiţii în exploataţiile

agricole”. Beneficiari pot fi apicultori care deţin ferme familiale. Prin fermă familială se înţelege

exploataţia agricolă ai cărei componenţi sunt exclusiv membri ai aceleiaşi familii. Ferma familială

are o dimensiune economică cuprinsă între 8.000 – 250.000 SO (valoare producţie standard).18

În cazul în care se doreşte înfiinţarea unei noi exploataţii dimensiunea economică trebuie să

fie de minim 8000 SO echivalentul a 153 familii de albine, rezultată în urma realizării investiţiei.

Măsura 06 – “Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor”

Această măsura are ca scop întinerirea generaţiilor de şefi de exploataţii care să

îndeplinească anumite condiţii din punctul de vedere al pregătirii profesionale, crearea şi

diversificarea activităţilor atât din sectorul agricol cât şi din sectoarele non- agricole în vederea

creării de noi locuri de muncă şi ocuparea forţei de muncă din spaţiul rural. De asemenea prin

această măsură se urmăreşte o mai bună orientare sper piaţă a fermelor de dimensiuni mici şi

mijlocii, acţiuni care necesită investiţii financiare importante superioare posibilităţilor fermierilor.

Sub-măsuri privind domeniile de intervenţie:

- Sub- măsura 6.1 – “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”

Domenii de intervenţie:

- 2B – “Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special a

reînnoirii generațiilor”.

Beneficiarii sunt reprezentaţi de persoanele fizice şi persoanele juridice, tinerii fermieri care

se instalează ca şefi unici ai exploataţiei agricole.

Condiţii de eligibilitatea conform PNDR 2014 – 2020:

- Solicitantul trebuie să facă parte din categoria IMM-urilor;

- Dimensiunea economică a exploataţiei trebuie să fie cuprinsă între 12000 şi 50000

SO (valoare producţie standard);

16

? Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 - 202017


? Ghidul solicitantului Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 - 2020

- Solicitantul trebuie să prezinte un Plan de Afaceri;

- Solicitantul trebuie să aibe domiciliul stabil în unitatea administrativ teritorială în

care se află exploataţia;

- Solicitantul trebuie să devină fermier activ în termen de 18 luni de la data instalării;

- Solicitantul trebuie să demonstreze înainte de cea de-a doua tranşă de plată

îmbunătăţirea performanţelor economice ale exploataţiei;

- În cazul în care exploataţia are ca obiect de activitate creşterea animalelor trebuie să

se consemneze în planul de afaceri amenajări pentru gestionarea gunoiului de grajd;

- Solicitantului nu îi este permis să deţină concomitent un alt loc de muncă în afara

unității teritorial-administrative în care este situată exploatația;

- Solicitantul trebuie să deţină competențe profesionale;

- Solicitantul este obligat să dobândească competenţe profesionale adecvate într-un

timp de 36 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului.19

Conform Ghidului solicitantului sunt cheltuieli neeligibile:

- Cheltuielile privind achiziţionarea de bunuri şi echipamente second- hand;

- Cheltuielile efectuate înainte de semnarea contractului de finanţare;

- Cheltuielile privind achiziţia mijloacelor de transport cu destinaţie personală

respective transportul de persoane;

- Cheltuielile cu dobânzile;

- Cheltuielile cu investiţiile care fac obiectul dublei finanţări;

- Achiziţionarea de terenuri neconstruite care depăşesc 10% din totalul cheltuielilor

eligibile aferente Planului de Afaceri;

- Cheltuielile privind achiziţionarea de terenuri construite;

- Taxa ape valoare adăugată;

- Costurile privind contractile de leasing;

- Cheltuielile eligibile prin Programul Naţional de Sprijin şi Programul Naţional

Apicol.20

Explicaţiile apicole care fac obiectul susţinerii prin Programul Naţional Apicol, cum ar fi:

servicii de asistenţă tehnică, activităţi de profilactică şi de combaterea varoozei, raţionalizarea

transhumanţei, achiziţionarea de stupi, asistenţă pentru realizarea analizelor caracteristicilor mierii.

Sprijinul public pentru instalarea tinerilor fermieri este acordat în două tranşe:

- 80% din valoarea sprijinului la primirea deciziei de finanţare

19

? Ghidului solicitantului Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 - 202020

? Ghidului solicitantului 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – Sesiunea 1

- 20% din valoarea sprijinului în maximum 3 ani de la primirea deciziei de finanţare.

Valoarea minimă a sprijinului pentru sub- măsura 6.1 “Instalarea tinerilor fermieri” este de

15000 lei iar valoarea maximă a sprijinului public nerambursabil este de 50000 Euro care se acordă

pe o perioadă de maximum 5 ani.

Acordarea celei de-a doua tranşe este condiţionată de atingerea obiectivelor prezentate în

Planul de afaceri. În cazul în care obiectivele stabilite nu sunt atinse sprijinul financiar obţinut

trebuie înapoiat proporţional cu obiectivele realizate.

În prezent apicultura românească are un caracter predominant privat. Conform datelor

statistice 27 România deţine peste 648800 familii de albine din care aproximativ 99% (641.812

familii de albine) se află în proprietate privată iar 1% (6.488 familii de albine) în sectorul public.

Exploataţiile apicole în România, în funcţie de dimensiunea acestora sunt împărţite în:

- exploataţii apicole subdimensionate - sunt formate din 1 până la 25 familii de albine,

acestea reuşind să asigure consumul familiei de produse apicole. Exploataţiile apicole

subdimensionate reprezintă 58,3% din totalul exploataţiilor la nivelul României. Nu este

rentabilă din punct de vedere economic acest tip de exploataţie;

- exploataţiile apicole familiale- formate din 25 până la 50 familii de albine. Aparţin

apicultorilor semiprofesionisti care doresc să îşi asigure un venit suplimentar. Acest tip de

exploataţii însumează 23,4% din totalul exploataţiilor apicole la nivelul României;

- exploataţiile apicole comerciale- formate din 50 până la 300 de familii de albine.

Persoanele care se ocupă de exploataţiile comerciale sunt apicultorii profesionişti al căror

singur venit este cel din apicultură. Exploataţiile comerciale reprezintă 17,3% din totalul

naţional;

- Exploataţiile apicole de stat reprezintă aproximativ 1% din totalul exploataţiilor din

România.21

21


Documents

Programele de Sprijin Comunitar Pentru Apicultori