REVISTA - CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI nr12.pdf · CUVÂNT ÎNAINTE P rin articolele publicate în evista Curii de Conturi a României, care abordează subiecte de actualitate din

BucureştiISSN

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

2247 – 5214ISSN-L = 2247 – 5214©

Telefon: 00

Str. Lev Tolstoi nr. 22-24, sector 1, cod 011948Bucureşti, ROMÂNIA

( 4) 021 3078 811Fax: 00( 4) 021 3078 875

www.curteadeconturi.ro

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Colectivul de redac :ţie

Elena Doina Dascălu

Carmen Stănescu

Doina Drăniceanu

- vicepre edinte-

- Şeful Departamentului- consilier de conturi, Şeful Departamentului

- Pregătire profesională

ș Curtea de Conturivicepreședinte Curtea de Conturi

consilier de conturi,

- director, Departamentulșef serviciu , Departamentul

- director adjunct, Departamentul Juridic

Vasile Cosmin NiculaAttila Dezsi

Silvia Toma

Ana-Maria Irina Ciobanu

X

XI

VIII

I

REVISTACUR

’

ŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI

ROMANIAN COURT OF ACCOUNTS

JOURNAL

Revistă bilingvă

Nr. 12

2016

CUPRINS

Pagina

3

20

CUVÂNT ÎNAINTE

4

26

29

15

9

NECESITATEA ȘI PRINCIPIILE AFERENTE CREĂRII UNUI CADRU ADECVAT ALASIGURĂRIICALITĂ�IIACTIVITĂ�II DE CONTROL/AUDIT ÎN CURTEA DE CONTURIAROMÂNIEIViviana TRIF, Departamentul I, Auditor public extern

DIMINUAREA VENITURILOR BUGETULUI UNITĂ�ILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALEPRIN NEÎNCASAREA CREAN�ELOR BUGETARE DATORATE DE CONTRIBUABILIIPERSOANE FIZICE ȘI JURIDICE, CA URMARE A NEAPLICĂRII MĂSURILOR DEEXECUTARE SILITĂ ȘI A INTRĂRII ÎN INSOLVEN�Ă A CONTRIBUABILILORIuliana SEREDIUC, Camera de Conturi Suceava, Director adjunctCristina ALISAVETEI, Camera de Conturi Suceava, Auditor public extern

CONSIDERA�II TEORETICE ȘI ASPECTE JURISPRUDEN�IALE PRIVIND CALITATEA DERECLAMANT A TER�ILOR, ÎN LITIGIILE CARE VIZEAZĂ MĂSURILE DISPUSE DE CURTEADE CONTURIAROMÂNIEIAna-Maria Irina CIOBANU, Departamentul Juridic, Director adjunct

ASPECTE CU PRIVIRE LA CONSACRAREA ONORARIULUI DE SUCCES ŞI A PACTULUIDE QUOTA LITIS REZULTATE DIN ACTIVITATEA CURŢII DE CONTURIVerginia VEDINAȘ, Departamentul Juridic, Consilier de conturi, Șeful Departamentului JuridicDragoș NANIȘ, Departamentul Juridic, Director

, Departamentul Juridic, Șef serviciuAna PANĂ

SOFTUL IDEA – PRIETEN SAU DUȘMAN AL AUDITORULUI PUBLIC EXTERN?Viorel Mihail STOIAN, Camera de Conturi Botoșani, Auditor public extern

SINTEZA RE � 2016VISTEI INTOSAI, EDI IA DE TOAMNĂ (OCTOMBRIE)Dragoș BUDULAC, Direcia Relaii Externe și Protocol, Director

� , Direcia Relaii Externe și Protocol, ConsilierLiliana MUSTA Ă

CUVÂNT ÎNAINTE

Prin articolele publicate în evista Cur�ii de

Conturi a României, care abordează subiecte de

actualitate din domeniul său de specialitate,

Curtea de Conturi își manifestă sus�inută

număr al Revistei

Un alt articol cuprinde considera�ii teoretice și aspecte

jurispruden�iale privind calitatea de reclamant a ter�ilor,

în litigiile care vizează măsurile dispuse de Curtea de

Conturi a României.

ă�ii activită�ii, un material este dedicat necesită�ii și

principiilor aferente creării unui cadru adecvat al asigurării calită�ii activită�ii de

control/audit

bugetului unită�ilor administrativ-

teritoriale prin neîncasarea crean�elor bugetare datorate de contribuabilii persoane fizice

și juridice, ca urmare a neaplicării măsurilor de executare silită și a intrării în insolven�ă a

contribuabililor.

În contextul în care instrumentul informatic IDEA este utilizat de către auditorii publici

externi în activitatea de auditare a entită�ilor supuse verificării Cur�ii de Conturi, este

prezentat un articol intitulat sugestiv „

În vederea aducerii la cunoștin�ă personalului institu�iei noastre a evenimentelor de la

nivelul INTOSAI, organiza�ie profesională interna�ională a cărei membră este Curtea

a întocmit o sinteză a edi�iei de

toamnă 2016

convingerea că și această edi�ie a Revistei noastre va satisface inter

R

preocuparea

de a facilita diseminarea expertizei și experien�ei

personalului de specialitate al institu�iei.

În acest sunt prezentate aspecte cu

privire la consacrarea onorariului de succes și a

rezultate din activitatea Cur�ii de Conturi.

Ca reflectare a aten�iei acordate calit

în Curtea de Conturi a României.

Un alt subiect supus aten�iei este diminuarea veniturilor

Softul IDEA prieten sau dușman al auditorului

public extern?”.

de

Conturi a României, Direc�ia Rela�ii Externe și Protocol

a Revistei organiza�iei profesionale interna�ionale men�ionate.

Îmi exprim esul

cititorilor.

pactului

de quota litis

–

NICOLAE VĂCĂROIU,

d aPreședintele

Cur�ii e Conturi României

03

I. Consideraţii generale privind Curtea deConturi a României

garant allegalită�ii cheltuirii banului public

şi a

acoperirea tuturor cheltuielilorfăcute în interesul procesual al clientului său

Curtea de Conturi

garant al suprema�ieiConstitu�iei

regulamente

II. Regimul juridic al lonorariului de succes

onorariu

1

2

3

4

5

6

7

8

este o autoritate tradi�ionalăîn România, creată în 1864 de luminatul domnitorAlexandru Ioan Cuza, care are astăzi o existen�ăde peste 150 de ani și a existat

, într-o formă specifică și acărei misiune este să controleze mo

Un asemenea rol îndrituiește calificareaconform căreia exercită

, pe care îl exercită CurteaConstitu�ională.

prevăzute deLegea organică

, ea adoptă

cel mai important dintre ele esteregulamentul de organizare și desfășurare aactivită�ilor specifice ( ), care se publicăîn Monitorul Oficial al României, Partea I

Reglementarea actuală a profesiei liberale deavocat se regăseşte î , cumodificările şi completările ulterioare esteilegi se adaugă Statutul profesiei de avocat,adoptat prin Hotărârea Consiliului UNBRnr. 64/2011 cu modificările și completărileulterioare Codul deontologic al avocaţilordin Uniunea Europeană

şi funcţionare a Uniunii Naţionale aBarourilor din România şi de desfăşurare aşedinţelor Consiliului Uniunii Naţionale aBarourilor din România, aprobat prin Hotărâreanr. 5 din 8 iulie 2011, cu modificările aduse prinHotărârea nr. 301/decembrie 2011

pentruactivitatea sa profesională

şi la

în baza unui contract de consultanţă

inclusiv în perioadaregimului totalitar

dul deformare, de administrare și de întrebuin�are aresurselor financiare ale statului și ale sectoruluipublic.

rolul de, similar,

prin semnifica�ie, celui de

În exercitarea atribu�iilor salenr. 94/1992

,

.

n Legea nr. 51/1995. Ac

i

,, Regulamentul de

organizare

a ConsiliuluiU.N.B.R. .În conformitate cu art. 31 din Lege,

, avocatul are dreptul la

.Onorariul poate fi exprimat în mai multe forme,respectiv,

privind organizareaşi funcţionarea Curţii de Conturi

RODAS

pactului de quota litis

ASPECTE CU PRIVIRE LA CONSACRAREA ONORARIULUI DE SUCCESŞI A REZULTATE DIN ACTIVITATEA CURŢIIDE CONTURI

PACTULUI DE QUOTA LITIS

Verginia VEDINAȘ

Dragoș NANIȘ

Departamentul Juridic



Consilier de conturi, Șeful Departamentului Juridic

Director

Șef serviciu

Ana PANĂ

1 Reglementată prin f

orba despre fosta Curte Supremă de Control Financiar.Pentru dezvoltare a acestui subiect, a se vedea Bogdan Murgescu(coord.), Istoria Cur�ii de Conturi a României, Bucureşti, 2014,Imprimeria Na�ională.

Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

ostul articol 139 (actualul articol 140) dinConstitu�ia României.

Este v

238 din3 aprilie 2014.

2

3

4

5

6

7

8

Potrivit art. 11 din Legea nr. 94/1992, republicată. Forma actualăa a fost aprobată prin Hotărârea Plenulu

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr. 547 din 24 iulie 2014.

licată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din7 februarie 2011

Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din19 d

Acest Cod deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană a fostiniţial adoptat în Sesiunea Plenară din data de 28 octombrie 1988 şi,ulterior modificat în Sesiunile Plenare ale CCBE din 28 noiembrie1998, 6 decembrie 2002 şi 19 mai 2006

i Cur�ii de Conturinr. 155/2014,

Repub.

ecembrie 2011.

,. Sursa: .

Sursa:

RODAS

www.unbr.rowww.unbr.ro

04

care poate fi denumit „ ” Deasemenea, ono pentru

poate fi stabilit sub forma unuisau .

Separat de acestea,o

,

Legea interzice expres stabilirea onorariului subforma unui ceea ce î

ntre avocat, î

, ,procedeu care s-a amplificat, cu atât

mai mult île de imobile , î , ionat

an

n func�ie de rezultatul judiciar al cauzei,

Spre deosebire de acest pact reglementat

-

, ,a

unui anumit rezultat. ca,

Legalitatea cheltuirii banului public prin plataonorariului de avocat

, cu atât maimult cu cât s-a constatat, , angajarea deservicii juridic(externalizarea acestora), atât î

i publice care nu au organizatestructuri cu

i publice caredispun de asemenea structuri, ceea ce a reprezentatdintru

și a legitimat o aten�ien verificarea

acest gen.Un prim demers întreprins de Curtea de

în anul 2010

.a rezultat c

- ) s-a cheltuit

, cu plata unor asemene

a deen care aveau în structura lorcompartimente de iivizau sus i juridice

iei respective.Raportul a fost îna

i

entului, Guvernului,

, la nivelul opiniei publice, ca regul cucaracter critic,

Pu vorbacate practica despre

, respectiv cea a

abonament lunar .

pactul dequota litis,

ul judiciar al cauzei

.

pact de quota litis,

Pactul de quota litis

pactului dequota litis .

9

10

11

12

13

rariul plătit avocatuluiactivitatea prestată

legea reglementează şicare reprezintă

nseamnă căel nu poate fi prevăzut î şi clientul său.Nu este mai puţin adevărat că n practică, unasemenea pact asumat verbal între aceştiareprezintă un

n cazul litigiilor având ca obiectretrocedări nsă cum am menţ

terior, consacrarea lui printr-un contract esteinterzisă de lege.

este considerat nelegal tocmaipentru că fixează exclusiv totalitatea onorariiloravocatului, îindiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumăde bani, un bun sau orice altă valoare.

ca fiindnelegal, onorariul de succes îndeplinește condi�iapropor�ionalită�ii în raport de natura și complexitatea cauzei în care a fost acordată asisten�ăjuridică și totodată este acordat și cu titlucomplementar raportat la atingerea de către avocat

Pentru a fi apreciat onorariude succes conven�ia încheiată între păr�i trebuie săprevadă atât posibilitatea unui câștig, cât și risculunei pierderi, fără să existe certitudinea asupraob�inerii rezultatului, cum este în cazul

reprezintă o preocuparepentru Curtea de Conturi a României

în practicăde asistenţă şi reprezentare ă

n cazul unorautorităţi şi instituţi

specialitate juridică (direcţii, servicii),cât şi de către autorităţi şi instituţi

început o procedură a cărei legalitate a fostpusă sub semnul întrebăriideosebită î încheierii şi plăţii efective aunor contracte de

Conturia României a fost analiza la nivel naţional șiîntocmirea a Raportului privindsitua�ia cheltuielilor efectuate cu angajarea unorservicii externe de asisten�ă juridică și reprezentarede către entită�ile publice centrale și locale care austructuri cu profil juridicDin conţinutul acestui raport ă înperioada de referinţă (2008 2010 decătre entită�ile publice centrale și locale suma totalăde aservicii. Lucrul cel mai grav l-a reprezentat faptul căo mare parte din această sumă fost plătită

tităţi publicespecialitate, ale căror atribu�

ţinerea întregii activită� ainstituţ

intat, potrivit legii şireglementărilor subsecvente de organ zare şidesfăşurare a activităţii Curţii de Conturi aRomâniei, atât Parlam cât şialtor autorităţi publice care se circumscriuconţinutului raportului.Menţionăm faptul că el a generat nenumăratedezbateri ă,

în concordan�ă şi cu concluziileraportului cu privire la cheltuirea, cu încălcarealegii, a banului public.

tem spune chiar că era şi este în continuare,pentru că din pă nu a dispărut,

, deşi existau structuri cuspecialitate juridică şi

a căror

onorariu orar onorariu de succes

377.853.466,61 lei

serviciilorjuridice externalizate

cheltuiala cu salarizareapersonalului din aceste structuri juridice

convenţie încheiatăîntre avocat şi clientul său înainte de soluţionareadefinitivă a unei cauze, convenţie care fixeazăexclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţiede rezultat indiferent dacăaceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bunsau orice altă valoare

III. Aspecte concrete rezultate din constatărileCurţii de Conturi în domeniu

odublă cheltuială ilegală

13 Raportul poate fi vizualizat pe site-ul oficial al Cur�ii de Conturi, Sec�iunea Publica�ii/Rapoarte de audit

încheiate în urma misiunilor efectuatemanagemen ilor publice, p. 4.

din proprie ini�iativă/tul entită�

www.curteadeconturi.ro

9

11

12

Conform DEX - Dic�ionar Explicativ al Limbii Române,AcademiaRomâ „ ”, Ed. UniversEnciclopedic, Bucure 1998, p. 2

.Avem în vedere prevederile art. 130 alin. (2) din Statutul

.Avem în vedere Legea nr. 18/1991

ea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998;Legea nr. 10/2000

,nr. 798 din 2 septembrie

2005; Legea nr. 247/2005Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.A se vedea Decizia nr. 2131 din 30 mai 2013 a Înaltei Cur�i de

Casa�ie și Justi�ie – Sec�ia a II-a

nă, Institutul de Lingvisticăşti

profesieide avocat, adoptat prin Hotărârea nr. 64 din 3 decembrie 2011, cumodificările și completările ulterioare

, republicatăîn Monitorul Oficial al României, Part

republicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I,

, publicată în

Civilă.

Iorgu Iordan, „abonamen

s .”

a fondului funciar

privind regimul juridic al unor imobile preluate înmod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

privinsuri adiacente

tul reprezintăconven�ia prin care, în schimbul unei sume, o persoană ob�ine, pe oanumită perioadă, dreptul de a folosi anumite servicii publice, de aasista la spectacole, de a călători cu mijloace publice de transport, dea primi o revi tă, un ziar etc

d reforma în domeniile proprietă�ii șijusti�iei, precum și unele mă

10

05

Aspecte cu privire la consacrarea onorariului de succes pactului de quota litisşi a rezultate din activitatea Curţii de Conturi

14 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

, care are următorul con�inut:

, careare următorul con�inut:

Noţiunea de entitate auditată este reglementată din Legeanr. 94/1992, republicată cu modificările și completările ulterioare.

392 din 12iunie 2012.

O asemenea concluzie se desprinde din art. I alin. (1) al OUG nr.26/2012 „

”.Este vorba despre art. I alin. (2), lit. a) și b) din OUG nr. 26/2012

„(

la art. 2 lit. j)

15

16

17

Autorităţile şi instituţiile publiceale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul definanţare şi subordonare, societăţile naţionale, companiile naţionale şisocietăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şiregiile autonome care au în structura organizatorică personal propriude specialitate juridică nu pot achiziţiona servicii juridice deconsultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare

2) În situaţii temeinic justificate, în careactivităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare,necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), nu sepot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în acesteentităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii,numai cu aprobarea: a) ordonatorilor principali de credite pentruautorităţile şi instituţiile publice ale administraţi b)consiliilor locale, consiliilor judeţene sau Consiliului General alMunicipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiilepublice ale administraţiei publice locale

ei publice centrale;

”.

18

19

20

Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13august 2002.

nr. 618 din 18iulie 2006.

În acest sens, a se vedea art. 89 și art. 110 din

ă

Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

Statutul profesiei deavocat, adoptat prin Hotărârea nr. 64 din 3 decembrie 2011, cumodificările și completările ulterioare.

activitate era desfăşurată de societatea de avocatură.a o reacţ și pentru a

stăvili tendin�a autorită�ilor publice de a angaja încontinuare astfel de cheltuieli cu încălcarea literei șispiritului actelor normative și a principiilor careguvernează cheltuirea banului public ul 2012a fost adoptată OU

din al cărerezultă următoarele:

autorităţile şi instituţiile publice care dispun depersonal de specialitate juridică ,dreptul să angajeze servicii juridice externe cusocietă cabinete de avocatură

prin excepţie, o asemenrecunoscută în cazurile în care

justificăînsă este obligatorie în

totdeauna aprobarea organului colegial deconducere, care are rol deliberativ, respectivconsiliile locale şi judeţene, diferite consilii deadmi istraţie, adunări generale etcPutem afirma că reglementarea a reprezentat unprim pas important ca semnificaţ , însă nu şi caefecte, dat fiind faptul că entităţ , cumdefineşte Legea nr. 94/1992 autorită şiinstituţiile publice se activităţii de control, aucontinuat să angajeze societăţi de avocatură,încălcând reglementările O nr. 26/2012, atât înlitera, cât şi în spiritul ei.

mâniei a manifestat vigilenţăcontinuă să o facă – în acest dom

descoperind în continuare aceste nereguli carerelevă cheltuire abuzivă a fondurilor publice, prinservicii prestate de societăţi şi cabinete deavocatură.

se regăsesc aspecte care prives

,precum şi

care guvernează

cu modificările ulterioare şiLegea nr. 273/2006 ,cu modificările ulterioare prevăd că orice platăcheltuială publică trebuie să aibă la bază

n absenţa acestoraeste ilegală.Nu este mai puţin adevărat că n vedere,în realizarea şi concluziile actului de control şi

, faptul că eaetizează într-un mod care nu îmat în termeni precişi,

programului de lucru şi a realizareefectivă a eiIar avocatul, ca regulă, se află î nţă, încondiţii rezonabile

C ie la concluziile raportului

, în anG nr. 26/2012

, icon�inuta)

nu au, în principiu

�i, ;b) ea posibilitate este

complexitatea unuilitigiu sau alte aspecte externalizareaserviciilor juridice, -

n . .

, ieile auditate

�ilesupu

UG

Curtea de Conturi a Ro– și eniu,

o

În acest sens, întrec

, ,, în

sensul în care el include sau nu

. Aceastadeoarece legile finan�ele publicecentrale și locale, Legea nr. 500/2002

, –documente

justificative, iar , î ,

se are î

seconcr ntotdeauna esteexpri sub aspectul timpului,al l modului de

.n permane

evident, la dispozi�ia clientului .

privind unelemăsuri de reducere a cheltuielilor publice şiîntărirea disciplinei financiare şi de modificare şicompletare a unor acte normative privind

finanţele publiceprivind finanţele publice locale

14

15

16

17

18

19

20

obiectivele de control ale Curţiide Conturi

de plată

e justificăprestarea efectivă

vităţii de avocat

cuantumul onorariului obiectul contractuluimodalitatea structura onorariului

clauza de succesdocumentele prin care s

a serviciilor care fac obiectulcontractului și plata onorariului

specificitatea acti

,

per a contrario


06

Printre constatările frecvente ale Cur�ii de Conturise regăsesc

mplificăm astfellică a fost obligată printr-o măsură dispusă de

Curtea de Conturi să recupereze o sumă deaproximativ 8.000 lei, apreciată ilegală, iarrespectiva entitate a în�eles să conteste actul decontrol în justi�ie și să angajeze pentru reprezentareo casă de avocatură căreia i-a plătit onorariul de100.000 euro plus TEste evident, în opinia noastră, cuantumul exageratal onorariului, cu atât mai mult cu cât, era vorbadespre administra�ia locală icipiureședin�ă de jude�, care -

complexitate nici prin cuantumulprejudiciului, nici prin con�inutul său.

judeţul Ilfov, al cărui obiect

prevăzute la art. 1 din contract, şi e

, cât şi

vorba, în speţă, în egală măsură desprecare fac parte

din puterea executivă şi judecătorească.Prin acest contract s-a stabilit o sumă fixă lunară

, inclusiv cele privindexistenţa unor litigii în care entitatea să fiereprezentată de către avocat.Potrivit contractului de asistenţă juridică,

nelegalitate şi neoportunitate, în egalămăsură, a acestui contract rezultă din faptul cădocumentele pe care se obliga să

făceau obiectul dereglementare comun al MinistruluiAdministraţiei şi Internelor şi al MinistruluiFinanţelor Publice

Viceprim-ministrului,Ministrului Dezvoltării Regionale şi AdministraţieiPublice

nu era nevoie de o specializare juridică

, completate de către perso, în condi�iile în care

con�inutul lor se regăsea în actele normativeputeau să le

preia și să le com

societatea de avocatură respectivă atât pentruonorariu fix s, ceeace apreciem că nu este legal.O altă pro ă spe�ă afost aceea

fa�ă de onorariul fix lunarreprezentând procentul de care crean�ă

000 lei, care fusese recuperată decătre entitatea controlată.

cum am arătat în s

, a căruisemnifica�ie, cunoscută de altfel, am men�ionat-o în

În opinia noastră, încadrarea juridică este căprocentul de intă un

O eventuală

Din păcateîn mod corect

de către cei implica�i în derularea activită�ii decontrol și în încheierea unor astfel de contracte, cutoate consecin�ele care derivă de aici.

:

Exe situa�ia în care o entitatepub

a fi

VA.

a unui mundispunea de un com

partiment juridic suficient, iar spe�a în sine nupresupunea o

Vom exemplifica cu un contract încheiat cu olocalitate din estereprezentat

l consta, înprincipal, în

.Era

încuantum de 2.300 lei plus TVA și un onorariu desucces.Plata stabilit în contract,

,

, conform prevederilor art. 2 din contract.

Crasa

le redactezesocietatea de avoca�i

a

și a

.Practic,pentru redactarea acestor formulare, care, în modnormal ar fi trebuit nalulcu atribu�ii în acest sens

, dincare func�ionarii din respectiva entitate

pleteze.Cu toate acestea, entitatea a încheiat contractul cu

, cât și pentru onorariu de succe

blem pe care a pus-o respectiva

8% din fiemai mare de 1

Putea fi vorba despre , care,ec�iunea a II-a a prezentului

studiu, era permis de legisla�ia profesiei de avocat,sau despre un

sec�iunea a II-a a acestui studiu.

8 % reprezși nu un calificare înacest ultim sens nu ar avea suport.

sunt aspecte de specialitate, care nuîntotdeauna sunt cunoscute și în�elese

a) dispropor�ia dintre cuantumul onorariuluiși obiectul contractului

b) formalizareaative, a

contractelor de asisten�UG nr. 26/2012

-

persoane juridice/fizice autorizate

onorariului inclusiv

ntractului

în dosarele în care aceasta acordaclientului

lor onate lapunctul anterior

Ordinului

nr. 75/30.04.2009

Ordinului

nr. 2068/2015

asuplimentar

onorariu de succes

onorariu de succes

excesivă a condiţiei aprobăriide către organele colective, deliber

ă juridică, golind practicde conţinut O

de şapte categorii de activităţi

acordarea asistenţei, consultanţei şireprezentării juridice a clientului în faţa atât adebitorilor a instituţiilor şi persoanelorcare exercită profesiuni liberale, în procesul derecuperare a creanţelor bugetare ale unităţiiadministrativ teritoriale

aonorariului de succes nu era, ca regulă, supusăcondiţiei ca societatea de avocatură să exercitecumulativ toate activităţile care formeazăobiectul co

onorariul de succes se achita societă�ii deavocatură

asistenţă juridică şi reprezentare înfaţa categorii de subiecte menţi

demersuri care au ca finalitaterecuperarea efectivă a creanţelor mai mari de1000 lei

determinării naturii juridice a sumeiplătite

privindaprobarea unor formulare tipizate pentruactivitatea de colectare a impozitelor şi taxelorlocale, desfăşurată de către organele fiscalelocale

privind aprobarea unorformulare tipizate pentru activitatea de stabilire aimpozitelor şi taxelor locale de către organelefiscale locale

21

22

pact de quota litis

pact de quota litis.

21

22

Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 29mai 2009.

Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 29decembrie 2015 .

07


Se pune problemași, implicit,

(abonament lunar),.

C , întrucât contractul avea ca obiect, înprincipal,

tipizate prin acte normative,formatul-standard

ale, pe care le-am precizat înSec�iunea a II atât contractul, cât șiplata onorariului derivat din el

. Spunem aceastadeoarece contractul se

,

tudiu nu este u

rela�iilor patrimoniale

Nu dorim în niciun fel

ca o li

ile fundamentale alepersoanei, respectiv dreptul

Nu este mai pu�in,

prin raportare la alte valorifundamentale în statul de drept

De aceea, în preocuparea teoretici

respectarea tuturor valorilor și principiilorfundamentale sistemul institu�ional,social și normativ al statului român.

dacă un asemenea contractdacă

afost legal încheiat sumele de baniachitate ca onorariu fix cât șionorariu de succes, sunt legale

IV. Concluzii

onsiderăm căredactarea de înscrisuri (notificări,

soma�ii), care eraufiind prevăzut în cele două

ordine ministeri-a, rezultă că

ă a fost nelegalăîntr-o propor�ie semnificativă

putea încheia și plata seputea efectua pentru desfășurarea de alte activită�i,decât pretinsa redactare a unor formulare alcăror con�inut era, de altfel, reglementat prin celedouă ordine ministeriale, iar serviciile prestateechivalează, în realitate, cu atribu�iile personaluluientită�ii verificate.

Tema abordată în prezentul s nasimplă și nici lipsită de vulnerabilitate, în contextulîn care ea vizează competen�a Cur�ii de Conturi dea controla legalitatea dintreautorită�ile publice și reprezentan�ii unei profesiuniliberale, care este aceea de avocat.

ca el să fie interpretat ca otentativă de critică sau de imixtiune în desfășurareaactivită�ii de avocat sau psă de respect fa�ă deaceastă profesie liberală, prin intermediul căreia segarantează unul dintre dreptur

la apărare, carereprezintă un „

“adevărat însă că exercitarea

oricărui drept fundamental și a oricărei libertă�itrebuie realizată

, între acestea fiindlegalitatea, iar legalitatea cheltuirii banului publicreprezintă o componentă a stării de legalitate, îngeneral.

enilor și apracticienilor, în egală măsură, trebuie să se re-găsească

care guvernează

drept fundamental de tradi�ie, înmod obișnuit încadrat în prima ge

.

nera�ie dedrepturi, pentru garantarea căruia statul trebuie săse ab�ină de la orice ar putea limita posibilită�ileunei persoane de a se apăra în instan�ă 23

23 A. Crișu,

.

E.S.Tănăsescu în I. Muraru, E.S.Tănăsescu, (coord.) –Constitu�ia României, Comentarii pe articole, Ed. C.H. Beck,București, 2008, p. 228


08

I. Precizări prealabile privind cadrulnormativ

Prin „ ”

istrativenelegale, tipice sa

), în timp ce, în accep�iunea lato-sensu,

istrative nelegale aleacestora, indiferent

.

Printre condi�iile de exercitare a ac�iunii civile,inclusiv a celei de contencios administrativ,expres stipulate la art. 32 C. proc. civ .,

ea

Principial, o

” .Potrivit art. 55 C. proc. civ., , în procesulcivil, și , precum și, încondi�iile legii, (

) care intervin voluntar sau for�at înproces.

contencios administrativ

contenciosul administrativ reclamantul pârâtulter�ele persoane penitus

extranei

, în sens restrâns,se în�elege totalitatea litigiilor dintre autorită�ilepublice și persoanele vătămate în drepturile sauinteresele lor legitime, prin acte admin

u asimilate, litigii care suntde competen�a instan�elor de contenciosadministrativ și sunt solu�ionate în baza unuiregim de putere publică guvernat de Legea-cadruîn materie (Legea contenciosului administrativnr. 554/2004

reprezintătotalitatea litigiilor dintre autorită�ile publice șicei vătăma�i prin acte admin

de instan�a competentă sauprocedura de solu�ionare a acestora, o asemeneaabordare, diferen�iată pe cele două paliere,dăinuind încă din perioada interbelică

seregăsește și cea privind calitat procesuală.Așadar, numai persoana care are calitateprocesuală va putea fi parte în proces.

rice ac�iune în fa�a instan�elorjudecătorești presupune existen�a a cel pu�in douăpăr�i cu interese contrarii, și anume „

sunt păr�i1

2

3

4

una careformulează o preten�ie (reclamantul) și altaîmpotriva căreia se formulează preten�ia(pârâtul)

C � Ș ��

DISPUSE DE CURTEADE CONTURIAROMÂNIEI

ONSIDERA II TEORETICE I ASPECTE JURISPRUDEN IALE PRIVINDCALITATEA DE RECLAMANT A TER ILOR, ÎN LITIGIILE CARE VIZEAZĂMĂSURILE

Ana-Maria Irina CIOBANUDepartamentul JuridicDirector adjunct

1 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1154/6.01.2005.Tratat de drept administrativ, Ediţia 4, Editura

All Beck, Bucureşti, 20 Dreptadministrativ, Ediţia a VIII-a revăzută şi actu lizată, UniversulJuridic, Bucureşti, 2014, p

, Volumul II, Ediţia 3 , pp.125-126.

2 Antonie Iorgovan –05, p. 488-490; Verginia Vedinaș –

ap.157-158; Dana Apostol Tofan – Drept

administrativ a -a

09

3

4

Codul de procedură civilă a fost

”, se prevede că:

Pentru detalii şi controverse, a sevedea şi Ioan Leş Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pearticole, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p. 89.

republicat în Monitorul Oficial,Partea I, nr. 247/10.04.2015. La art. 32, denumit „

”.Gabriel Boroi, Mirela Stancu – Drept procesual civil, Ed.

Hamangiu, București, 2015, p. 78.–

Condiţii deexercitare a acţiunii civile „(1) Orice cerere poatefi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: a) arecapacitate procesuală, în condiţiile legii; b) are calitateprocesuală; c) formulează o pretenţie; d) justifică un interes

O precizare se impune de la bun început: prinprezentul articol

re am denumit-o„

.Deși, aparent,

de Conturi, în baza art. 33 alin. (3) și 43 lit. c)din Legea nr. 94/1992 .

dintre

„

”.

, „” o pot avea persoane

ș

”

ublic).

,

.Mai mult decât atât, egea recunoaște, în modexpres, la art. 1 alin. (2), calitatea de reclamant a

”.principial, posibilitatea

persoanelor care sunt

prin acesta. Desigur, o astfel de

În mod frecvent, în procesele care

nu ne propunem să analizămaceastă ultimă categorie, respectiv cea a ter�ilorintervenien�i, ci avem în vedere situa�ia în care opersoană, fizică sau juridică, pe ca

”, întrucât nu este destinatara măsurilor dispusede către Curtea de Conturi a României, formuleazăo ac�iune în justi�ie, împotriva acestor măsuri, încalitate de

aspectele privind păr�ile în procesulcivil sunt clare, ele se complică când interferează cu„ ”, în general, și, înspecial, cu litigiile izvorând din măsurile emise deCurtea

Legătura indisolubilă normele prevăzute deLegea contenciosului administrativ nr. 554/2004 șicele cuprinse în Codul de procedură civilă este denetăgăduit, chiar art. 28 alin. (1) din Legea-cadrustabilind în mod expres, că dispozi�iile acesteia

”, însă doar

În cadrul contenciosului administrativ, domeniu încare se încadrează și litigiile care vizează anulareasau suspendarea măsurilor dispuse de Curtea deConturi, calitatea de reclamant sau, cum estedenumită în doctrina de specialitate

le fizice saujuridice vătămate prin actele administrativenelegale ale autorită�ilor publice i, uneori, o altăautoritate publică care acţionează pentru protejarea„ (subiectele specialede sesizare: Avocatul Poporului, Ministerul Public,Agen�ia Na�ională a Func�ionarilor Publici,prefectul, alte subiecte de drept pAșadar, ca regulă, calitate procesuală activă,conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 opoate avea

L

Acest text fundamentează,faţă de actul

administrativ (în sensul în care nu sunt destinatariiacestuia) de a se adresa instanţei de judecată, dacăau fost vătămatecalitate procesuală activă este înlăturată atunci cândlegile speciale, în anumite materii, vin cu o soluţiediferită.

vizeazăactivitatea de control și audit a Cur�ii de Conturi,

ter�

contenciosul administrativ

se c prevederile Codului civil

raporturilor d

intereselor legitime publice

„

”

„persoanei einistrativ cu

caracter individual,

„

reclamantă

ompletează cu şi cucele ale Codului de procedură civilă „înmăsura în care nu sunt incompatibile cu specificul

e putere dintre autorităţile publice, pede o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sauinteresele lor legitime, pe de altă parte

calitateaprocesuală activă

orice persoană care se considerăvătămată într-un drept al său ori într-un intereslegitim, de către o autoritate publică, printr-un actadministrativ sau prin nesoluţionarea în termenullegal a unei cereri

vătămat într-un drept al său sau într-uninteres legitim printr-un act adm

terţe”

5

6

II. Sfera de cuprindere a no�iunii de, în procesele

de Conturi aRomâniei

1. de a fi reclaman�i înlitigiile de contencios administrativ, conformLegii nr. 554/2004

2. Aspecte procesuale specifice privindcalitatea de în litigiile vizânddeciziile de Conturi a României

„”

„ter�ilor”

adresat altui subiect de drept

„reclamant”

calitateprocesuală activă derivând dinmăsurile dispuse de Curtea

Vocaţia

Curţii

Considera�ii teoretice și aspecte jurispruden�iale privind calitatea de reclamant a ter�ilor

10

6 Conform art. 2 alin. (1) lit. r) din Lege, prin „

”.

interes legitim public” seînţelege „interesul care vizează ordinea de drept şi democraţiaconstituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlorfundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare,realizarea competenţei autorităţilor publice

5 Legea nr. 94/1992 privind organizarea și func�ionarea Cur�ii deConturi, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.238/3.04.2014.

7 Regulamentul a fost adoptat prin Hotărârea Plenului Cur�ii de Conturia României nr. 155/2014 și publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.547/24.07.2014. Potrivit pct. 204 din RODAS:

.

„(1)

administrativ”

Împotriva măsurilordispuse prin decizie, precum şi a termenului stabilit pentru ducerea laîndeplinire a unora dintre aceste măsuri, în termen de 15 zilecalendaristice de la data primirii acesteia, conducătorul entităţiiverificate poate depune/transmite contestaţie la structura Curţii deConturi care a emis decizia. (2) Contestaţia la decizia emisă de structurade specialitate a Curţii de Conturi reprezintă procedură administrativăprealabilă obligatorie pentru exercitarea dreptului la acţiune încontencios

8 Potrivit pct. 227 din RODAS: „

ii contenciosului administrativ”.

Împotriva încheierii emise de comisiade soluţionare a contestaţiilor prevăzută la pct. 213, conducătorulentităţii verificate poate sesiza instanţa de contencios administrativcompetentă, în termen de 15 zile calendaristice de la data confirmăriide primire a încheierii, în condiţiile leg

reclamantul este un „contenciosului administrativ, care invocă

calitatea de persoană vătămată într-un drept al săuprintr-un act administrativ cu caracter individual

Invocând această pretins vătămatformulează

ori în baza pct. 204 dinRegulamentul privind organizarea și desfășurareaactivită�ilor specifice Cur�ii de Conturi, precum șivalorificarea actelor rezultate din aceste activită�i

măsurilor dindecizie, care apreciază că-l „nu conferă acest drept decât conducătorului entită�iicontrolate/auditate.

urmăreşte cava desfășura

să nu îi poate fi opusăpe motiv că

prealabilăÎn mod constant, faţă de solicitări,

comunică contestatarului căprealabilă formulată nu poate

fi solu�ionată, având în vedere prevederile specialea

art. 11 din Legea nr. 94/1992, însă acest fapt nu-lîmpiedică să

ecătorești.

În ceea ce privește calitatea procesuală activă, esteadevărat că prin prevederile art. 1 alin. (2) din Legeanr. 554/2004 a contenciosului administrativ,legiuitorul a în�eles, principial, să protejeze şiter�ele persoane faţă de actele ilegale emise deautorităţile publice către alţi destinatari, însă

privind organizareași func�ionarea Cur�ii de Conturi, republicată

, potcontesta pe cale administrativă şi, mai departe, potsolicita pe cale judecătore scă anularea măsurilordispuse prin actele Curţii de Conturi care constatăexisten�a unor abateri de la legalitate și regularitate,producăto situa�ia prevăzută deart. 33 , ori carestabilesc înlăturarea neregulilor constatate înactivitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată[situa�ia prevăzută de art. 43 lit. c

După ccontesta�ia

împotriva măsurilor dispuse prin decizie poate fiformulată de

poate sesiza instan�a decontencios administrativ competentă în termen de15 zile calendaristice de la data confirmării deprimire

ter�

„calitate”

RODAS

,

”, conform accep�iuniiLegii

.

, ter�ulîn temeiul

prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 acontenciosului administrativ

(în continuare „ ”), împotriva”, deși RODAS

Desigur, un astfel de demers al, în cadrul viitorului proces

ce se în fa�a instan�ei de contenciosadministrativ, acestuiainadmisibilitatea cererii nu a parcursprocedura .

acesteCurtea de Conturiplângerea/contesta�ia

de la pct. 204 și 227 ale RODAS, raportate l

pe se adreseze, mai departe,instan�elor jud

Astfel, prin

cu privirela subiectele de drept care,

a,

are de prejudicii [alin. (3) din Legea nr. 92/1994]

) din Lege].Potrivit art. 33 alin. (1) și a art. 44 din Legea nr.94/1992, raportate la art. 11 alin. (2) și (3) dinaceeași lege,

.um am precizat anterior, în conformitate cu

prevederile pct. 204 din RODAS

, întermen de 15 zile calendaristice de la data primirii,iar, în conformitate cu prevederile pct. 227 dinacelași Regulament, împotriva încheierii emise decomisia de solu�ionare a contesta�iei,

a încheierii.

adresat altui subiect de drept

ODAS.Legea nr. 94/1992

se areîn vedere un regim procedural special

participând laraporturi juridice de drept financiar

actele administrative emise deCurtea de Conturi în

, act alRomâniei, Partea I

plângere prealabilă

acestereglementări au caracter general şi nu potînlătura dispoziţiile speciale care reglementeazăregimul contestaţiilor formulate împotrivamăsurilor dispuse de Curtea de Conturi,cuprinse în Legea nr. 94/1992 şi detaliate înR

exercitarea activită�ilorproprii se supun reglementării cuprinse în

ce se publică în Monitorul Oficial

conducătorul entită�ii verificate

conducătorulentită�ii verificate

7

8

lezează

„terţului”

„terţ”

Regulamentul -privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi,precum şi valorificarea actelor rezultate din acesteactivităţi

11


12

9 De exemplu, a se vedea:

Sentin�a c

ociale și de Contencios Administranerecurare.

Sentin�a civilă nr. 744/2015, pronun�ată deTribunalul Buzău – Sec�ia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ șiFiscal, în dosarul nr. 1521/114/2015, rămasă definitivă prin Deciziacivilă nr. 3002/2015 a Cur�ii de Apel Ploiești – Sec�ia a II-a Civilă, deContencios Administrativ și Fiscal; Sentin�a civilă nr. 1284/2014,pronun�ată de Tribunalul Buzău – Sec�ia a II-a Civilă, de ContenciosAdministrativ și Fiscal, în dosarul nr. 2452/114/2014, rămasă definitivăprin Decizia civilă nr. 972/2015 a Cur�ii de Apel Ploiești – Sec�ia a II-aCivilă, de Contencios Administrativ și Fiscal; Sentin�a civilă nr.1154/2015, pronun�ată de Tribunalul Mehedin�i – Sec�ia a II-a Civilă,de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 695/101/2013,rămasă definitivă prin nerecurare; Sentin�a civilă nr. 632/2014,pronun�ată de Tribunalul Mehedin�i – Sec�ia a II-a Civilă, deContencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 11056/101/2013,rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 5389/2014 a Cur�ii de ApelCraiova – Sec�ia Contencios Administrativ și Fiscal ivilănr. 481/2011, pronun�ată de Tribunalul Mehedin�i – Sec�ia Comercialăși de Contencios Administrativ, în dosarul nr. 10025/101/2010, rămasădefinitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 4329/2011 a Cur�ii deApel Craiova – Sec�ia Contencios Administrativ și Fiscal; Sentin�acivilă nr. 2456/2012, pronun�ată de Tribunalul Hunedoara – Sec�ia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr.119/57/2012, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr.8378/2012 a Cur�ii de Apel Alba Iulia – Sec�ia de ContenciosAdministrativ și Fiscal; Sentin�a civilă nr. 258/2015, pronun�ată deTribunalul Covasna – Sec�ia Civilă, în dosarul nr. 57/119/2015, rămasădefinitivă prin Decizia civilă nr. 1014/2015 a Cur�ii de Apel Brașov –Sec�ia Contencios Administrativ și Fiscal; Sentin�a civilă nr. 545/2015,pronun�ată de Tribunalul Teleorman – Sec�ia Conflicte de Muncă,Asigurări S tiv și Fiscal, în dosarulnr. 1608/87/2015, rămasă definitivă prin

;


Din aceste prevederi rezultă

ispusetoate măsurile din decizii.Această interpretare este logică, cât și necesară,având în vedere că misiunea constitu�ională a Cur�iide Conturi este de a exercita controlul asupramodului de formare, de administrare și deîntrebuin�are a resurselor financiare ale statului șiale sectorului public, indiferent de de�inătorulacestor fonduri publice, sens în care măsurile pecare le dispune nu pot vătăma în niciun feldrepturile ter�ilor, cât timp

și vizează măs

A recunoaște dreptul oricărui „ ” care pretinde ovătămare „

trativ, înseamnă, practic, a schimba sensulLegii nr. 94/1992 și a considera că aceste actevizează, în realitate, chiar ter�ii, rezultând căentită�ile verificate sunt doar formal destinatariimăsurilor dispuse și s aparentresponsabile de aducerea la îndeplinire a măsurilor.Evident, o astfel de interpretare ar fi total eronată şicontrară nu doar legislaţiei speciale, ci şi interesuluipublic.

entită�iiverificate măsuri carepot viza anumitepersoane fizice saujuridice, din

Chiar și în această ultimă ste de subliniatfaptul că

Așadar, având în vedere că p

rezultă că

Din analiza solu�iilorpronun�ate de instan�elejudecătorești în materierezultă că acestea tind sădea dreptate interpretări

însă unitară, mai ales atuncicând deciziile Curţii de Conturi individualizeazăpersoana/persoanele din cadrul entită�ii verificatecare trebuie să repare prejudiciul cauzat

şi faptul că nuexistă interdic�ii de exercitare

că în litigiile privindactele de control/audit emise de Curtea deConturi a României, calitate procesuală activă

exclusiv entitatea verificată, reprezentată deconducătorul acesteia

sunt în sarcina entită�iiverificate

alte persoane decât entităţile verificateau posibilitatea de a contesta actele administrative emise ulterior de acestea din urmă,acte individuale care îi privesc în mod direct şicare pot avea potenţialul de a le afecta, eleneintrând însă în raporturi juridice directe cuCurtea de Conturi priveşte pr

şi emiterea actelor de finalizarea acesteia

naştere la raporturijuridice între şi persoaneleterţe faţă de entitatea verificată (cum ar fipartenerii contractuali ai acesteia, angajaţii săi,instituţii subordonate etc.)

şi entitatea verificată

vreo obligaţiesă în discuţie existenţa unei vătămări

a drepturilorşi ct de drept,

în speţă entitatea erificată

oare

-

, în ceea ce ocedurade control/audit

deciziile nu dauCurtea de Conturi

între Curtea deConturi

Curtea de Conturi a României nuinstituie pentru ter�i nupoate fi pu

sau intereselor acestora, deciziilefiind adresate alt subie

v

3. Aspecte jurispruden�iale

, în sarcina sa fiind d

atât

uri de remediere adeficien�elor constatate.

” sau „ ” prin acteleadministrative ale Cur�ii de Conturi, emise caurmare a controalelor efectuate, de a solicitaanularea lor în fa�a instan�elor de contenciosadminis

unt numai

De altfel,

.În unele cazur i ,prin deciziile emise,Curtea de Conturidispune în sarcinaconducerii

per-spectiva, în special, aprejudiciilor caretrebuie recuperate,nominalizându-le.

situa�ie e

, ci.

rin actele saleadministrative,

,

.

i de mai-sus.Jurispruden�a nu este

, aducân-du-se ca argument art. 1 alin. (2) din Legea nr.554/2004 în contenciosul subiectiv

a dreptului la acces la

ter�indirectă potenţială

„afectând”

9 -

justi�ie pentru ap intereselor legitimeprivate .Deși

deciziileCur�ii de Conturi nu dau naștere la obliga�ii însarcina ter�ului, apare problema aacestuia în a le contesta.

București – Sec�ia a VIII-a ContenciosAdmin strativ și Fiscal(subl.ns. –

”, respingândac�iunea unui

�ie – Sec�ia de ContenciosAdministrativ și Fiscal .De asemenea, Tribunalul Harghita a apreciat

”.

În același sen- , la dispozi�iile

ia României,r , nu sunt întemeiate deoarece, deșicontrolul de legalitate al actelor administrative pecalea contenciosului administrativ este garantat,acesta

,

,

ărarea

la o primă vedere s-ar putea considera că așastau lucrurile, dacă avem în vedere că

Astfel, cu privire la această chestiune, Curtea deApel

i a reţinut că „

ca fiind lipsită de interes,interpretare confirmată de către Înalta Curte deCasa�ie și Justi

căexisten�a în raportul de control a men�iunilor cuprivire la persoanele cu atribu�ii în domeniul în cares-au constatat deficien�ele „

s apreciem că orice trimiteri alereclamantului pretinsart. 126 alin. (6) Teza 1 din Constituţepublicată

, ci comportălimite care, pe de o parte privesc separaţia şiechilibrul puterilor în stat, precum şi rolulconstituţional al fiecărei autorităţi publice, iar pe dealtă parte, se referă la respectarea regulilor de

10

11

12

13

lipsei de interes

ept absolut

reclamanta„ter�”) nu a justificat niciun interes

determinat, legitim, personal,3 eza

a II-a

enin�atsau pentru a preîntâmpina producerea unei pagubeiminente și care nu s-ar putea repara» în condi�iileîn care actul administrativ cu

u

,

ri nu le stabilește ea. Înacest context, demersul reclaman�ilor de a seconsidera viza�i de actele Cur�ii de Conturi,

,

„ ”

născut și actual șinici inciden�a situa�iei reglementate de art. 3 T

din Noul C. pr. civ. pentru a ac�iona «chiardacă interesul nu este născut și actual» pentru «apreveni încălcarea unui drept subiectiv am

caracter individualvizează practic un ter�. (…) nu există nicio legăturădirectă între actul contestat și pretinsa vătămareinvocată de reclamantă. Fa�ă de sus�inerilereclamantei că Ministerul (…) a stabilit măsuri însarcina sa ca urmare a actului contestat,

„terţ”

nu înseamnă că s-astabilit de către Curtea de Conturi, prin actele

emise, persoanele vinovate de faptele constatate șitragerea lor la răspundere. Prin aceste men�iuni,pârâta Curtea de Conturi nu a făcut altceva, decâtsă arate care sunt persoanele cu atribu�ii îndomeniile în care s-au constatat deficien�e, urmândca entitatea verificată, prin conducătorul ei (…) săia toate măsurile pentru evaluarea exactă aprejudiciului estimat, recuperarea acestuia șistabilirea persoanelor responsabile astfel cum searată în decizie. Instan�a re�ine că, până laevaluarea exactă a prejudiciului și emiterea decizieide impunere de către conducătorul entită�iiverificate pentru persoanele constatate ca fiindvinovate, nu se poate ști care sunt aceste persoane,întrucât Curtea de Contu

.Persoanele în privin�a cărora entitatea verificată,prin conducătorul ei, va stabili că le apar�inerăspunderea pentru prejudiciul evaluat exact vorputea să conteste actele prin care entitatea vaîncerca recuperarea prejudiciului, iar în cadrulprocesului respectiv, cei interesa�i au la îndemână

(…). În aceste condi�ii nu se poate sus�ine căreclaman�ii sunt lipsi�i, prin considerarea lor caneavând calitate procesuală activă de a contestadirect aceste acte ale Cur�ii de Conturi, de o altăposibilitate de a invoca nelegalitatea lor

ter� vătămat

Curteaconsideră că reclamanta poate ataca numaieventualul act prin care i se stabilesc obliga�ii/sanc�iuni,

fără aexista decizia conducătorului entită�ii verificateprin care să se fi stabilit ce persoane sunt vinovateși pentru ce fapte apar

posibilitatea invocării excep�iei de nelegalitateocazie cu care poate valorifica șiaspectele de netemeinicie sau nelegalitate invocatecu privire la decizia Cur�ii de Conturi

e ca fiind unul prematur

nu reprezintă un dr

13

10

11

12

13

A se vedea Sentin�a civilă nr. 2045/2015, pronun�ată de TribunalulBucurești – Sec�ia

rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 3195/2016

A se vedea Sentin�a civilă nr. 2225/2013, pronun�ată de Curtea de

/2/2013, rămasă definitivă prin Decizia civilă

Prin Sentin�a civilă nr. 3171/2014, pronun�ată în dosarul nr.1933/96/2014, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 407/2015 aCur�ii de Apel Târgu Mureș – Sec�ia a II-a Civilă, de ContenciosAdministrativ

a II-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarulnr. 14832/3/2014, , aCur�ii de Apel București – Sec�ia a VIII-a Contencios Administrativ șiFiscal.

La art. 33 C. pr. civ., intitulat „ ”, se prevede:„

”.

Apel București – Sec�ia a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, înDosarul nr. 3267 nr.1355/2015 a Înaltei Cur�i de Casa�ie și Justi�ie – Sec�ia de ContenciosAdministrativ și Fiscal.

-și Fiscal.

Interesul de a acţionaInteresul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut şi actual, se poateformula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectivameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminenteşi care nu s-ar putea repara


competenţă şi de judecare a cauzelor prevăzute delegislaţia în vigoare.

În raport de dispoziţiile art. 1 din Legea nr.554/2004, calitatea procesuală activă a persoaneivătămate derivă din încălcarea

individuale sau normative, tăcere, refuz nejusori, după caz,Prin deciziile emise de Curtea de Conturi nu sestabilesc măsuri în sarcina unor ter�i, ci numaiobliga�ii pentru persoanele (entităţile)

încălcare a unui drept subiectiv sau a unui intereslegitim al său.În consecin�ă,

Dacă ne raportăm la legisla�ia aplicabilă în materie,vom observa că, în sus�inerea acestei interpretări, unrol important îl joacă Regulamentul privindorganizarea și desfășurarea activită�ilor specificeCur�ii de Conturi, precum și valorificarea actelorrezultate din aceste activită�i

adevărat că Regulamentul reprezintă unca for�ă juridică legilor organice

, aspect care este de natură să creezectică neunitară la nivelul instan�elor jude

cătorești. Însă la fundamentarea interpretării pecare o promovăm nu se află doar RODAS, ci șidispozi�iile legale constituţional şi

Fără a intra în detalii de factură istorică, este relevantde precizat că

Însă, odată cu modificarea cadrului prinlegea mai sus amintită, s-a renun�at la aceastăsoluţie

dorit ca întreCurtea de Conturi și persoana responsabilă de

) să fie raporturijuridice după

at de legiuitor, apreciemcă jurispruden�a instan�elor judecătorești trebuie săse adapteze și să �ină cont de aceste nuan�e, precumși de întreg cadrul de reglementare a activită�ii Cur�iide Conturi, nu doar de art. 1

ca normă generală,discuţie

chiar art. 5

III. Concluzii

ect anularea actelor decontrol/audit emise de Curtea de Conturirevine doar

sarcina stabilirii întinderii p

cu privire la aceste aspecte,credem completarea Legii nr.94/1992, prin inserarea unei norme

ca

De altfel,

drepturilor salesubiective sau a intereselor legitime private, prinacte administrative tipice sau asimilate (acte

tificatcontracte administrative).

controlate/auditate, iar ter�ul nu poate invoca, în mod valabil, o

, prin intermediulconducerii sale.

.Este actinfralegal, inferior(precum Legea nr. 554/2004 a contenciosuluiadministrativ)o pra -

privind rolulfunc�ional exercitat de Curtea de Conturi aRomâniei.

, anterior apari�iei Legii nr. 217/2008pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992privind organizarea și func�ionarea Cur�ii deConturi , aceasta avea competen�a de a stabili, înconcret, persoanele responsabile de creareaprejudiciilor, precum și sumele exacte care se impuna fi recuperate.

normativ

,

. Evident, legiuitorul nu a

producerea prejudiciilor (directe, cum se putea pretinde anterior.

Având în vedere scopul viz

alin. (2) din Legea nr.554/2004, atunci când se ia în

calitatea de reclamant a ter�ului.De ,

2 alin. (1)din Constituţie prevede că exercitarea dreptuluide a ataca actele administrative ale autorităţilorpublice se realizează cu respectarea condiţiilor şilimitărilor stabilite de legiuitorul organic.

legitimarea procesuală activă înlitigiile având ca obi

entităţii verificate

rejudiciilorși recuperării acestora revenindu-i entită�iiverificate

pentru a evita orice confuzii șiinterpretări eronate

că se impunecare să

prevadă expres că în litigiile care vizeazămăsurile dispuse prin decizii ale Cur�ii deConturi, urmare a ac�iunilor de control/audit,ter�ii nu pot avea calitate procesuală activă.

14

15

„terţii”

lege ferenda

14

14 A se vedea Legea nr. 94/1992 privind organizarea și func�ionareaCur�ii de Conturi.

24.10.2008.15 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 724/


Oprovocare majoră cu care se confruntătoate nstituţiile upreme de udit esteasigurarea cu consecvenţă a calităţii

înalte a activită ii şi aactivităţi exerc e nstituţiile upreme deudit. Calitatea activităţii desfă urate de ns

tituţiile upreme de udit oriunde în lume estedirect proporţională cu reputaţia şi credibilitateafiecărei nstituţii upreme de udit şi, în celedin urmă, reflectă capacitatea acestora de a-şiîndeplini mandatul . Din acesteconsiderente derivă i importan a activită ii decontrol al calită ii la nivelul Cur ii de Conturi aRomâniei.

În prezent, pentru func ionarea performantă ainstitu iei este importantă

sistem decontrol al calităţii care să acopere întreagaactivitate de control/audit, dar i asigurareacalită ii alte activităţi desfă urate deinstituţie. sistem de control al calităţii

să fie adecvat mandatului şi contextuluiinstitu ional şi să răspundă riscurilor cu care seconfruntă institu ia în ceea ce priveşte calitatea

Pentru ca acest sistem să fie eficient suntimportante strategia, cultura, politicile şiproc

o componentă intrinsecăperformanţei activităţii institu iei.

va hotărî în final care este celmai bun mod de a implementa acest cadru încontextul propriei structuri , alriscurilor cu care se confruntă şi al atribuţiilor pecare le îndeplineşte, cu scopul comun de a avea unsistem de control al calităţii care să acopereîntreaga activitate.

Este necesar ca acest cadru al calită ii să fied la bază principiile precizate de

.ISSAI 40 are scopul de a interpreta principiilecheie ale Standardului internaţional al IFACprivind controlul calităţ

ei nstituţii upreme de udit, ISQC 1 includeunele consideraţii specifice organismelor deaudit al sectorului public şi cu toate că ISQC 1 seaplică nstituţiilor upreme de udit, în multeprivinţe principiile cheie necesită un anumitnivel de interpretare pentru a putea fi aplicateacestora. ISSAI 40 reflectă mandatul nstituţiilorupreme de udit care este unul cuprinzător şi

furnizează material pentru asistarea nstituţiilorupreme de udit în aplicarea principiilor cheie

ale ISQC 1 la întregul domeniu de activitate alacestora, în funcţie de mandatul şi circumstanţeleproprii. În plus faţă de politicile şi procedurilepropuse de ISQC 1, nstituţiile upreme de uditpot avea în vedere şi o serie de alte măsuri decontrol al calităţii care sunt relevante pentrucontextul sectorului public.

Prin recunoaşterea şi detalierea principiilor cheieale ISQC 1, ISSAI 40 stabileşte un c generalpentru controlul calităţii la nivelul nstituţiilorupreme de udit este astfel gândit

pentru a se aplica unui sistem de control alcalităţii care să acopere întreaga activitate de-rulată de Instituţiile Supreme de Audit, inclusivauditurile financiare, auditurile de conformitateşi auditurile performanţei.

oncentrează pe aspecteleorganizaţionale ale calităţii auditului la nivelulfiecărei nstituţii upreme de udit şi esteconceput pentru a oferi un cadru care săcompleteze alte linii directoare ale INTOSAI,inclusiv cele elaborate pentru controlul calităţiiunei misiuni individuale (de exemplu un auditfinanciar individual, un audit de conformitateindividual, un audit al performanţei individualsau orice altă activitate exercitată de o nstituţieupremă de udit).

i s a

� de control/audit celorlalteitate d i s

a ș i -s a

i s a

conferit de legeș � �

� �

�� constituirea și

men�inerea unui cadru privind un

ș� celorl ș

Acesttrebuie

��

muncii efectuate.

edurile proprii Cur�ii de Conturi. În felulacesta, calitatea devine a

�Curtea de Conturi

organiza�ionale

�elaborat avânstandardele interna�ionale, respectiv

-

ii, ISQC 1. În contextulun i s a

i s a-

is a

is a -

i s a

-adrui

s a . Acest cadru

ISSAI 40 se c

i s a

:

is a

ISSAI 40 –� i � s

acontrolul calită ii în nstitu iile upreme deudit

NECESITATEA I PRINCIPIILE AFERENTE CREĂRII UNUI CADRU ADECVATAL ASIGURĂRII CALITĂ II ACTIVITĂ II DE CONTROL/AUDIT

Ș� � ÎN CURTEA

DE CONTURIAROMÂNIEI

Viviana TRIFDepartamentul IAuditor public extern

15

Prevederi referitoare la controlul ca e

- ISSAI 1000 – 2999 (Ghid de audit financiar)(ISSAI 1220 şi ISSAI 1620 furnizează informaţiiprivind controlul calităţii aplicabil auditurilorsituaţiilor financiare).

ISSA

(ISSAI 3100, secţiunea 2.5. furnizează informaţiireferitoare la controlul calităţii aplicabil auditurilorperformanţei).

ISSAI 4000–4999 (Ghid de audit deconformitate)

de conformitate).

ISQC 1 abordează responsabilităţile privindpropriul sistem de control al calităţii, aplicabilauditurilor şi revizuirilor situaţiilor financiareprecum şi altor misiuni de asigurare şi serviciiconexe.

�

rapoartele elaborate sunt adecvate în contextul dat”

sunt:(a) privind calitatea,(b)(c) Resursele umane,(d) Realizarea misiunii,(e) Monitorizarea.

PRINCIPII-CHEIE VALABILE PENTRUCURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI ÎNCONTEXTUL ISQC 1

Curtea de Conturi

În acest sens, institu�ia

i vacare

Curtea de Conturi

care aceasta:

are comp

- se poate conforma cerinţelor relevante de eticăşi

modul înprivind calitatea.

, respectiv:-

îndeplinire;-pe baza unei alegeri proprii;-

Curtea de Conturi

umane

- a-şi îndeplini atribuţiile în conformitate custandardele relevante şi aplicabile şi cu cerinţelelegale şi de reglementare şi

de a elabora rapoarte

Curtea de Conturi

i vor include:- -

privind- responsabilităţi de supervizare;- responsabilităţi de revizuire.

Curtea de Conturi va institui un proces demonitorizare conceput pentru a-i oferi

va include u

departamentelede specialitate/camerele de conturi;- va dispune ca responsabilitatea pentru

lităţii aplicabilunei misiuni individuale pot fi găsite în următoarelestandarde:

- I 3000–3999 (Ghid de audit alperformanţei)

-

(ISSAI 4100 secţiunea 5.2. şi ISSAI 4200, secţiunea5.2. furnizează informaţii referitoare la controlulcalităţii aplicabil auditurilor

ISQC 1 prevede că „obiectivul institu iei constă înimplementarea şi menţinerea unui sistem de controlal calităţii, pentru a oferi o asigurare rezonabilă însensul că se respectă standardele profesionale şiprevederile legale şi de reglementare aplicabile şi

.

Responsabilităţile conduceriiCerinţele relevante de etică,

a) va elabora politici şiproceduri concepute pentru a promova culturainternă, bazate pe recunoaşterea faptului că înîndeplinirea tuturor activităţilor sale calitatea esteesenţială. va elabora politicişi proceduri menite să ofere o asigurare rezonabilăîn ceea ce priveşte faptul că nstituţia efectualucrări respectă cerinţele etice relevante.b) va elabora politici şiproceduri având scopul de a-i oferi o asigurarerezonabilă că va efectua numai activităţi de audit saude alt tip, în

- etenţa de a desfăşura activitatea deaudit sau de alt tip şi are capacitatea, inclusiv timpulşi resursele necesare, în acest scop;

- a analizat integritatea entităţii auditate şi a avutîn vedere care să abordeze riscurile care arputea să apară,c) Politicile şi procedurile vor trebui să reflectedomeniul activităţii desfăşurate

atribuţii prevăzute de mandatul legal şi de statutşi pe care are obligaţia de a le duce la

atribuţii pe care poate opta să le îndeplinească

atribuţii prevăzute de mandatul lor, dar referitorla care au opţiuni privind momentul, domeniul şinatura fiecăreia dintre acestea.d) va trebui să elaboreze politicişi proceduri concepute astfel încât să ofere oasigurare rezonabilă privind faptul că existăsuficiente resurse cu competenţa, capacitateaşi angajamentul de a respecta principiile eticenecesare pentru:

pentru- a da posibilitatea instituţieiadecvate în circumstanţele date.e) va elabora politici şiproceduri care să ofere o asigurare rezonabilă căatribuţiile sale sunt exercitate în conformitate custandardele profesionale relevante şi cerinţeleaplicabile, legale şi de reglementare şi că rapoartelesale sunt adecvate în circumstanţele date. Astfel depolitici şi procedur

aspecte relevante pentru promovarea consecvenţei calitatea îndeplinirii atribuţiilor;

f)o asigurare

rezonabilă în ceea ce priveşte faptul că politicile şiprocedurile referitoare la sistemul de control alcalităţii sunt relevante, adecvate şi funcţioneazăeficient.Acesta:- n proces de analiză şi evaluarepermanentă a sistemului de control al calităţii lanivelul instituţiei, presupunând revizuirea unuieşantion al activităţilor finalizate din întreguldomeniu de activităţi exercitate de

procesulde monitorizare să fie alocată unei persoane sauunor persoane cu experienţă suficientă şi relevantăşi cu autoritate în cadrul instituţiei, în vedereaasumării unei astfel de responsabilităţi;

Prezentarea generală a ISQC 1

�ISQC 1 prevede că elementele sistemului decontrol al calită ii

16

Necesitatea i principiile aferente creării unui cadru adecvat al asigurării calită ii activită ii de control/auditș � �

-ază revizuirea să nu fi luat parte la acţiune

sau la orice parte a activităţii sau la orice revizuire acontrolului calităţii privind acţiunearespectivă.

Ca principiu esenţial, trebuie săanalizeze riscurile privind calitatea activităţii deaudit şi de altă natură şi să realizeze un sistem decontrol al calităţii care să răspundă în mod adecvatacestor riscuri. Riscurile privind calitatea depind demandatul, de funcţiile, de condiţiile şi

funcţionează. Riscurile privindcalitatea se pot referi raţionamenteleprofesionale şi la aplicarea procedurilor înexercitarea activităţii de audit şi a altor activităţi, câtşi la comunicarea rezultatelor şi la înţelegereacorespunzătoare a acestora de către utilizatoriicărora li se adresează.

După cum s-a precizat anterior, obiectivulactivită ii Cur ii de Conturi este nu numai acela dea-şi le conform legislaţiei care oguvernează, ci şi acela de a oferi lucrări de

şi rezultate ale de cea maibună calitate. În acest scop, institu ia trebuie să-şielaboreze i să implementeze

şi proceduri care să conducă la o asigurarerezonabilă că

calitate foarte bună, că auidentificat într-adevăr riscurile majore, că ele suntluate în consideraţie de forurile în drept, decisunt eficace şi că recomandările şi comentariileconţinute în lucrările respective au dus la rezultatede corecţie valabile în

asigurăr

reglementărilor interne înrealizarea misiunii, scopurilor, obiectivelorstrategice i

Implementarea unui cadru al calită ii oferă ogaran ie rezonabilă că în procesul de auditare aufost examinate componentele importante aleactivită ii respective, iar

audit prezintă o imagine fidelă i obiectivă

garantează dezvoltarea rela iilorcu

,, , misiunea de îmbunătă ire a

performan ei i responsabilită ii

activită ii Cur ii de Conturiinclude calită ii la nivelinstitu ional

asigurarea și controlul calită�ii în procesul deaudit pe parcursul desfășurării activită�ilorspecifice la nivelul departamentelor de specialitateși al camerelor de conturi;

aspecte privind asigurarea și controlul calită�iiîn activită�ile specifice după finalizarea activită�ilorspecifice, la nivelul compartimentului de evaluare acalită�ii activită�ilor specifice Cur�ii de Conturi.

Stabilirea şi implementarea politicilor în domeniulmanagementului calităţii revin în primul rând însarcinaAceste politici afectează toate nivelurile institu iei,în special pe auditorii publici externi directimplica i în controale şi în procesul d

Următoarele politici adoptate şi implementatede Curtea de Conturi a României, a putândasigura implementarea practicilor şi procedurilorcorecte pe parcursul efectuării auditurilor pentru aminimiza riscurile ce pot apărea pe parcursulprocesului de audit şi putând asigura,

it în modcompetent şi eficient:

Trebuie stabilite norme, standarde şi politici caresă definească planificarea sarcinilor de control/audit, realizarea şi raportarea acestora.

Manualele, ghidurile şi normele scrise privindefectuarea misiunilor de control/audit trebuieelaborate, aprobate şi respectate de toţi auditoriipublici externi implicaţi

La schimbarea/actualizarea acestora, personalultrebuie să urmeze cursuri de perfecţionare apregătirii profesionale pentru a exista siguranţa că

se conformează noilor reglementări.

va dispune ca acele structuri/persoane careefectue

pe parcurs

Curtea de Conturi

de contextulîn care aceasta

atât la

CERIN�E PENTRU A FI RESPECTATE ÎNCADRUL ASIGURĂRII CALITĂ�II

� �realiza rapoarte

control/audit acestora�

ș o serie de concepte,politici

produsul final – fie rapoarte decontrol, fie rapoarte de audit sau alte tipuri de actede control – sunt de

domeniile supuse con-trolului/auditului.

stabilește abordarea Cur�iide Conturi privind oferirea unei irezonabile referitoare la respectarea standardelorprofesionale, politicilor,

ș opera�ionale stabilite de lege, pentruob�inerea unor produse (

) de calitate în condi�iilemen�inerii independen�ei institu�iei.

��

� con�inutul rapoartelor decontrol/ ș asitua�iei existente.

Acest lucru �beneficiarii acestor produse

îndeplinin-du-și de asemenea și �

� ș � în sectorul public.

� �atât managementul �

� , cât și etapele de realizare a acestui tipde control, respectiv:

conducerii superioare a institu�iei.�

� e audit în sine.

vor ficeasta

de asemenea, orealizare a ac�iunilor de control/aud

în procesul de control/audit.

personalul

Astfel, c �

�

� �

adrul calită ii

Cadrul calită ii

Managementul calită ii la nivel institu ional(politicile privind managementul calităţii)

rapoarte de audit,rapoarte de control etc.

(Parlamentul,�

Politici referitoare la manuale, ghiduri, normeinterne

Guvernul, cetă enii, mass-media etc.)

�

�

�

�

�

17


18


Politici referitoare la resursele umane

Politici referitoare la formarea şi perfecţionareaprofesională continuă a auditorilor publici externi

Manualulde resurse umane

Politici referitoare la măsurile şi orientările privindpoliticile de asigurare a managementului calităţii

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Persoanele care vor fi recrutate sunt cele cedispun de calificare adecvată în domeniu, capacitateşi abilităţi, competenţă şi aptitudini pentru munca deaudit. În acest scop trebuie elaborate proceduri derecrutare profesională care să asigure angajareaacelui personal ce se încadrează în condiţiile de maisus.

Angajaţii trebuie pregătiţi continuu (prin cursuride perfecţionare şi prin pregătire la locul de muncă)şi trebuie să-şi îmbunătăţească capacitateaprofesională pentru a-şi îndeplini sarcinile cueficienţă. Pe parcursul dezvoltării carierei lor,aceştia trebuie să avanseze în concordanţă cuprocedurile în vigoare prevăzute de legisla ia îndomeniu i folosite la nivelul instituţiei.

,

, incluzând posibilitatea angajăriiunor experţi din afara instituţiei.

trebuie în permanenţă actualizate iadaptate descoperirilor noi i evolu iilor realizate înmanagementul financiar. Într-un mod similar,pentru auditurile performanţei, metodele de audittrebuie adaptate evoluţiilor din ştiinţele şi tehniciledin domeniile respective. Similar, trebuie avute învedere evoluţiile din tehnicile de analiză ainformaţiilor şi de colectare a informaţiilor.

Personalul care realizează auditurile trebuieîncurajat să-şi îmbunătăţească în permanenţăcalificarea profesională.

Eficienţa şi eficacitatea normelor şi procedurilorinterne trebuie verificate periodic, spre a se rectificainconvenientele şi a se face îmbunătăţiri. Un astfelde proces dă asigurări că sistemul calităţii normelorfolosite de Curtea de Conturi se dezvoltă în direcţiacorectă i în sensul bun.

Curtea de Conturi trebuie să-şi stabileascăparametri/standarde de referin ă spre a-şi controlapropria performanţă pe parcursul timpului şi pentrua permite compararea cu normele folosite de alteinstituţii similare interne sau interna ionale.

Interacţiunea şi contactele frecvente cu alteorganizaţii profesionale – locale sau internaţionale–în domeniul auditului, controlul financiar sau al

performan ei sunt un mijloc de a ne asigura căinstitu ia aplică tehnici şi metode moderne de audit.

,

Delegarea sarcinilor de audit, conducerea,supravegherea şi revizuirea muncii de audit trebuieefectuate astfel încât să se ofere o garanţierezonabilă că organizarea, planificarea, executarea,raportarea şi urmărirea activităţii de control/audits-au făcut în mod corespunzător.

Procesele de comunicare în cadrul organizaţieitrebuie să existe şi să fie adecvate, pentru a seasigura că sarcinile de audit sau alte activităţi suntclar înţelese şi urmate de toţi cei implicaţi înaceste activităţi. Trebuie să existe un feedbackinformaţional la toate nivelurile organizaţiei, atâtdin partea entită ilor controlate/auditate, cât i dinpartea auditorilor publici externi din cadrulinstitu iei.

urtea trebuie să adopte programe de activitate şiplanuri de lucru aprobate în prealabil, care să aratecu claritate obiectivele auditului, metodele iprocedurile de control/audit ce urmează a fi folosite,responsabilităţile fiecăruia dintre factorii participan i la misiunea respectivă, bugetele de timpalocate, cunoştinţele necesare pentru a efectuaac iunea respectivă, programarea în timp (termene),precum şi numărul de auditori publici externi alocatmisiunii.

Trebuie aplicate proceduri privind execuţiasarcinilor de audit de către fiecare auditor publicextern în scopul asigurării aderării personalului lapoliticile, normele şi metodologiile folosite deinstituţie. Acolo unde se poate, instrumente cum arfi p

te

Condiţiile deangajare i de lucru ale experţilor externi trebuie săfie conforme cu statutul lor, precum şi cu mediulînconjurător în care ace tia lucrează i suntprevăzute de Regulamentul privind organizarea idesfă urarea activită ilor specifice Cur ii deConturi, precum i valorificarea actelor rezultatedin aceste activită i(RODAS).

O documentaţie completă, clară, concisă şipotrivită cu domeniul cercetat trebuie cerutăentită ii controlate/auditate pentru a ajuta lacolectarea datelor.

�ș

Curtea de Conturi trebuie să asigure un numărsuficient de persoane angajate (auditori publiciexterni) deţinând competenţa necesară. Deasemenea Curtea de Conturi trebuie să identificeacele „goluri” în competenţele şi abilităţilepersonalului său, cu scopul de a planifica activităţide audit precise

Metodele folosite în special în cazul auditurilorfinanciare, dar și în cazul altor tipuri de ac�iuni decontrol/audit ș

ș �

ș

�

�

��

Toate aspectele referitoare la managementulresurselor umane sunt descrise pe larg în

care este în curs de elaborare.

� ș

�C

ș

-�

�

achetele de softuri informatice sau exper�iexterni trebuie angrena pentru a ajuta auditoriipublici externi ai Cur�ii de Conturi în realizareaprocedurilor de control/audit corecte.

ș

ș șș

ș � �ș�

�

19


�

�

�

�

�

�

�

Procedurile de raportare şi modul de raportaretrebuie să respecte legile în vigoare, precum şipropriile politici ale instituţiei.

Siguranţa datelor, procedurile de accesare şi deinterzicere a accesului la fişiere trebuie stabilite sprea se respecta confidenţialitatea şi menţinerea acestuitip de fişiere.

activită ii de contro

,care participă

i ale căror atribu ii isarcini, menite să contribuie la asigurarea calită iiactivită ii,

carereglementează activitatea specifică a institu iei.

activită ilor departamentelor de specialita-te/camerelor de conturi potrivit organigramei Cur iide Conturi, coordonarea elaborării regulamentelor,a fişelor posturilor, obiectivelor şi programelormultianuale i activitate pentru toatestructurile Curţii de Conturi, contrasemnarea şi

onitorizarea realizării acestor planuri de cătrepersonalul de conducere al Cur ii de Conturi;

realizăriia obiectivelor Curţii de Conturi prin

intermediul audit ale Curţii,ale departamentelor de specialitate/camerelor deconturi ale Curţii de Conturi, precum i alte sarciniatribuite ;

, acordată de cătreDepartamentul I – Metodologie, pregătire pro-fesională, evaluarea activită ii de audit i control,programare, raportare, sinteze i IT

ic înactivitatea Cur ii de Conturi se realizeazăprin

aspectelormetodologice în realizarea controlului/auditului iperfectarea documenta iei corespunzătoare în toateetapele acestuia;

acordată de către angaja ii

aplicării corecte a cadruluinormativ/legal, precum i alte sarcini de re-prezentare juridică î

, ,importantă în procesul de asigurare a calită iiactivită ii de control/audit efectuate de Curtea deConturi a României;

e Cur ii, care participă în mod indirect laprocesul de asigurare i control al calită ii activită iidesfă urate, contribuind la crearea infrastructurii/platformei tehnico-financiare, printre care se potmen iona:

asigurarea și monitorizarea realizării po-

asigurarea cu infrastructura și tehnologiilecorespunzătoare pentru sus�inerea tehnicil

asigurarea calită�ii,

-

asigurarea unei calită�i corespunzătoare anormelor

o mai bună și adecvatăde

către auditorii publici externi;cordarea unui sprijin efectiv conducătorilor

de orice nivel din cadrulimplementării și evaluării sistemului de

control al calită�

Un rol important în managementul calită ii

tă ii institu iei la nivel global serealizează

coordonarea, monitorizarea i organizarearaportării

nivel de înaltă

asisten a metodologică

asisten a juridică

�

fie în mod direct, fie indirect

Calitatea activi � �prin:

ș

calitate

�

� în toate etapele procesuluide control/audit

� l/audit la nivelul institu�iei îlde�ine și activitatea celorlalte structuri/direc�ii/servicii/compartimente din cadrul Cur�ii de Conturi

laactivitatea de control/audit ș � ș

�� sunt stabilite de regulamentele de

func�ionare ale structurilor respective, precum și dealte documente/norme interne relevante

�

-�

�

ș anuale de

m�

- asigurarea la un

programelor de control/

șpersonalului prin fișa postului

-

� șș al Cur�ii de

Conturi. Acordarea suportului metodolog�

elaborarea cadrului normativ-metodologic

, organizarea seminariilor deinstruire privind implementarea acestora, precumși consultarea auditorilor la aplicarea

ș�

-, �

Departamentului juridic potrivit prevederilorregulamentului de organizare și func�ionare alCur�ii de Conturi prin oferirea consultan�ei îndomeniul și adecvate

șn cadrul proceselor în care

Curtea de Conturi este parte, este de asemenea�

�

- un rol la fel de important îl au și celelaltestructuri al �

ș � �ș

�

liticilor în domeniul managementului resurselorumane;

or șiinstrumentelor de audit, inclusiv asigurareaaccesului la internet, date, informa�ii, asigurareacircula�iei automatizate a documentelor deaudit, precum și asigurarea cu calculatoare,notebook-uri, diverse softuri;

în special la etapa deraportare, prin revizuirea din punct de vedereredac�ional ( , atextului rapoartelor publice, înainte de publicarea lor;

metodologice, în vederea contribuiriila în�elegere acon�inutului și a concluziilor acestor norme

aCur�ii de Conturi în

vedereaii la nivelul institu�iei.

(standarde, manuale, regulamente, norme, ghiduri,alte acte relevante)

semantic, gramatical etc.)

Foarte importante în managementul calită ii lanivelul institu iei sunt existen a i func ionareaadecvată a sistemului de control intern/managerial care contribuie semnificativ laasigurarea unei calită i superioare în activitateaCur ii de Conturi.

�� ș �

��

I. Considerente generale privind stingereacrean�elor bugetare

iilorbugetare – plata

executarea silit iilor bugetare

compensarea

prin executarea silită

executarea voluntară a obliga�

ă a obliga�

Fundamentarea veniturilor prși

inventarierea materiei impozabile și a bazei deimpozitare în func�

și taxele aferente. Responsabilitatea privind stabilirea, constatarea, controlul,urm

.

În misiunile de audit financiar ale Cur�ii deConturi le administrativ-

terminat de:

;

creșterea

Pentru realizarea crean�elor bugetare este necesarca acestea s îndeplineasc condi�iile generaledin dreptul comun, respectiv caracterul cert,lichid și exigibil.Conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind

iscal , stingerea crean�elor bugetare

se realizeaz

i prin alte modalit zute delege.Astfel, realizarea obliga�iilor bugetare, carepresupune și stingerea raportului juridicobliga stea s-au

scut, cunoaște urm toarele modalit i:

modalitatea normalde realizare a veniturilor bugetare, fiind și ceamai important ncasare a acestora.

cazul în care contribuabilii nuși-au executat obliga�iile bugetare la data la careacestea au devenit exigibile.

intervine în situa�iacontribuabilii de venituri bugetare au pl

n plus faiile legii, cu

obliga�ii b nești reciproctitorului sau contribuabilului.

oprii ale bugetelorlocale se bazează pe constatarea, evaluarea

ie de care se calculeazăimpozitele -

ărirea și încasarea impozitelor și taxelorlocale datorate de contribuabili persoane fizice șijuridice, revin autorită�ilor administra�iei publi-ce locale, prin compartimentele proprii despecialitate

realizate la unită�iteritoriale s-a constatat faptul că volumulveniturilor bugetare proprii încasate anualnu exprimă poten�ialul real al unită�iloradministrativ-teritoriale, nivelul scăzut deîncasare a veniturilor proprii fiind de

deficien�ele existente în procesul deadministrare și de executare silită a crean�elorfiscale de către compartimentele de specialitatedin cadrul entită�ilor

diminuarea posibilită�ilor de plată alecontribuabililor persoane fizice;

numărului persoanelor juridicecare s-au confruntat cu situa�ii dificile înasigurarea capacită�ii de plată, inclusiv cu situa�iide insolven�ă.

ă ă

Codul de procedură f ă -, inclusiv cele ale unită�ilor

administrativ-teritoriale, ă prin plată,compensare, executare silită, scutire, anulare,prescrip�ie ș ă�i prevă

�ional în con�inutul căruia acenă ă ă�

reprezintă ă

ă cale de î

se declanșează în

în careătit sume

nedatorate sau î �ă de cele legal datorate șicare se pot compensa, în condi�

ă e, restante sau viitoareale plă

1

�

�

�

�

�

�

�

�

ă�

stingerea obliga�iilor bugetare prinexecutare:

alte modalit i de stingere a obliga�iilorbugetare:

DIMINUAREA VENITURILOR BUGETULUI �PRIN NEÎNCASAREA CREAN�ELOR BUGETARE DATORATE

DE CONTRIBUABILII PERSOANE FIZICE ȘI JURIDICE, CA URMARE ANEAPLIC Ș

� ABILILOR

UNITĂ ILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

ĂRII MĂSURILOR DE EXECUTARE SILITĂ I A INTRĂRII ÎNINSOLVEN ĂACONTRIBU

Iuliana SEREDIUC

Cristina ALISAVETEI

Camera de Conturi Suceava

Camera de Conturi Suceava

Director adjunct

Auditor public extern

1 Legea nr. privind finan�ele publice locale:art. 5 alin. (1), art. 20 alin. (1) lit. b) și art. 23 alin. (2) lit. b).

273/2006 (actualizată)

20

�

�

�

�

�

�

ăă ără ă ere, este insolvabil

sau a dispărut, sau câ ăă își î ă isten�a și au ră

ăă de stingere a crean�

privind Codul de procedură fiscală ivitcă

ă ă instan�ă

ării judiciare ș

ă o modalitate specialăde stingere a obliga�

Neplata la termenele legale a impozitelor, taxelor șia celorlalte venituri bugetare atrage atât aplicareamajorărilor de întârziere, cât și executarea silită caultim mijloc de recuperare a crean�elor bugetarerestanteProcedura de executare silită este reglementată deLegea nr. 207/2015 privind Codul de procedurăfiscală, aplicabi

i plăte te de bunăvoieobligacompetent trebuie să procedeze

cuexcep�ia cazului în care există o cerere derestituire/rambursare în curs de solu�ionare, iarcuantumul sumei solicitate este egal sau mai maredecât crean�a fiscală datorată de debitor.

intă o procedurăextraordinară de elor bugetare,aplicabilă

ară îndeplinireacumulativă a trei condi�ii

ă ă ăă

Obiectul executării silite îl reprezintă toateelementele active ale patrimoniului debitorului,respectiv veniturile bănești și bunurile sale ce pot fiurmărite conform legii.Executarea silită se poi bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile

potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuea-ză numai în măsura necesară pentru realizareacrean�elor fiscale și a cheltuielilor de executare.Executarea silită a bunurilor proprietate adebitorului, urmăribile potrivit legii, se efectuează,de regulă, în l

obiective înlegătură cu situa� ă a debitorului acestnivel nu poate fi respectat.Executarea silită se desfășoară până la stingereacrean�

care pot fi urmăritesilit în vederea realizării crean�e bugetare sunturmătoarele:

salariile și alte venituri periodice realizate dinmuncă,

pensiile acordate în cadrul asigurărilorsociale,

e plătesc periodic debitorului șigurării mijloacelor de existen�ă ale

acestuia, până la 1/3 din venitul lunar net. În situa�iaîn care există mai multe urmăriri asupra aceluiașisalariu,

În cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuseexecutării silite, fiind necesare vie�

formarea profesională,precum și cele strict necesare exercită

t, inclusivcele necesare desfășurării activită�sunt uneltele, semin�ele, îngrășămintele,

scă

ă

executare silită

silităderea pentru cauze de insolvabilitate

deschiderea procedurii de reorganizarejudiciar sau faliment

anularea

Executarea

Veniturile contribuabilului

apare în cazul în care contribuabilul – persoanfizic – a decedat f s lase av

nd debitorul – persoanjuridic – nceteaz ex masneachitate obliga�ii bugetare.

a fost reglementat ca omodalitate special elorbugetare prin art. 265 din Legea nr. 207 din 20 iulie2015 , potr

reia organul de executare este în drept ca pentrucrean�ele bugetare datorate de contribuabilipersoane juridice sau fizice s cear elorjudec torești competente începerea proceduriireorganiz i a falimentului, încondi�iile legii.

reprezintiilor bugetare izvorâte din acte

juridice cu caracter general sau din dispozi�iiindividuale.

și de realizare a veniturilor bugetare.

l de la 1.01.2016.În cazul în care debitorul nu îș ș

�iile fiscale datorate, organul fiscal localla ac�iuni de

pentru stingerea acestora ,

reprezrealizare a crean�

atât contribuabililor persoane fizice, câtși persoanelor juridice și pentru începerea șirealizarea procedurii este neces

și anume:1. existen�a unui titlu executoriu,2. caracterul cert și lichid al crean�ei bugetare,3. obliga�ia bugetar s nu fie executat de

bun voie.

ate întinde asupra veniturilorș

imita a 150% din valoarea crean�elorfiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare, cuexcep�ia cazului în care din motive

ia patrimonial

elor fiscale înscrise în titlul executoriu,inclusiv a crean�elor fiscale accesorii, ori a altorsume datorate sau acordate potrivit legii, precum șia cheltuielilor de executare.

lor

alte sume ce s isunt destinate as

re�inerea itul lunarnet al debitorului, indiferent de natura crean�elor.

ii și munciidebitorului, precum și familiei sale:a) bunurile mobile de orice fel care servesc lacontinuarea studiilor și la

rii profesieisau a altei ocupa�ii cu caracter permanen

ii agricole, cumfurajele și

animalele de produc�ie și de lucru;b) bunurile strict necesare uzului personal saucasnic al debitorului și familiei sale, precum și

2

nu poate depăși ½ din ven

21

2 Legea nr. 207/2015 , cuactua ș art. 220 alin. (1)

privind Codul de procedură fiscalălizările i modificările ulterioare: .

Diminuarea veniturilor bugetului � prin neîncasarea crean�elor bugetare datorate de contribuabiliunită ilor administrativ-teritoriale

22

obiectele de cult religios,i fel;

c) alimentele necesare debitorului și familie

d) combustibilul necesar debitorului șși pentru prepararea hranei,

socotit pentru 3 luni de ie) obiectele necesare persoanelor cu handicap saudestinate îngrijirii persoanelor bolnave;f) bunurile declarate

ii legale.În situa�

�iadministrativ-teritoriale, competen�

.Astfel, c �ileadministra�iei publice locale

și

�ale subdiviziunilor

administrativ-teritoriale ale municipiilor.În acest context,

fiscale ale bugetuluilocal,

�ii administra�iei publice locale

mobile sau imobile,

Executarea

popriri pe venituri din salarii, pensii,ajutoare și indemniza�ii

sechestrarea și valorificarea bunurilormobile, imobile și a altor bunuri.

A

din cadrul, în general,

emise care auînregistrat debite neachitate,

ce decurg dinnestingerea debitului în termen de 15 zile de la datacomunic soma�iilor (conform art. 230 dinLegea 207/2015 priv

le în vigoare, a condus la:a gradului de colectare a impozitelor

și taxelor locale;nerealizare a veniturilor bugetului local la

nivelul poten�ial real.În acest context, neîncasarea impozitelor ș

�elor fiscale datoratebugetelor locale (inclusiv amenzi contraven�

ștere acest drept, atrage diminuarea veniturilorunit �ii administrativ teritoriale .

prescrip�ie aveauobliga�ia

pentru evitarea, în acest sens

Despre procedura insolven�ei, procedur complexprin specificul rela�iilor juridice pe care lereglementeaz , s-a spus la un moment dat creprezint o intersec�ie de drumuri unde toate

elementele sistemului de drept se întâlnesc” .

dacă nu sunt mai multe deacelaș

i salepe timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupăexclusiv cu agricultura, alimentele strict necesarepână la noua recoltă;

i familieisale pentru încălzit

arnă;

neurmăribile prin altedispozi�

ia în care debitorul nu are bunuriurmăribile pe raza teritorială a respectivei unită

a pentruefectuarea procedurii de executare silită revineorganului fiscal local în a cărui rază teritorială seaflă bunurile urmăribile

onform prevederilor legale, autorităsă

colaboreze

ale unită ilor administrativ-teritoriale sau, după caz,

dincadrul autorită ,

efectuarea procedurii deexecutare silită.

silită trebuie să înceapă cu soma�ia și săfie continuată cu celelalte forme prevăzute de legece decurg din nestingerea debitului în termen de 15zile de la data comunicării soma�iilor, respectiv:

c�iunile de executare silită efectuate de către

unită�iloradministrativ-teritoriale se limiteazădoar la

către contribuabiliifără a

ăriinr. ind Codul de procedură

fiscală).

de către UAT-uri aprevăzute de

normele legascădere

i taxelorlocale prin neaplicarea tuturor măsurilor deexecutare silită a crean

iona-le) în termenul de prescriere de 5 ani de la data de1 ianuarie a anului următor celui în care a luatna

ă -

Pe parcursul derulării ac�iunilor de colectare acrean�elor neachitate de debitor, în termenul de

, unită�ile administrativ-teritorialesă efectueze toate etapele procedurii de

executare silită, , aposibilită�ii de sustragere a contribuabililor de laplata impozitelor și taxelor locale prin declarareastării de insolven�ă, precum și eliminarea risculuide prescriere a termenului de întreprindere amăsurilor de executare silită.

3

4

5

sunt obligate

�elor fiscale datoratebugetelor locale

o�ele

în scris organului fiscal local

te bunurile

comunicarea soma�iilor și titlurilorexecutorii

întreprinde

Neaplicarea

II. Insolven�a și insolvabilitatea contribuabililorpersoane juridice și fizice

să efectueze procedura deexecutare silită a crean

rganul fiscal local, careadministrează crean

solicităîn a

cărui rază teritorială se află situa

personalul cu atribu�ii în urmărirea încasăriiveniturilor proprii

șimăsurile de executare silită

tuturorprocedurilor de executare silită

�

�

�

�

,

ă ă

ă ă„ ă

3 Legea nr. 207/2015ș art. 221

privind Codul de procedură fiscală, cuactualizările i modificările ulterioare, .

4

5

Legea nr. 207/2015 pr ,art. 215

P. Didier, La Problématique du droit de la faillité nternationale/TheProblems Surrounding the Law of International Insolvency, 3RDAI/IBLJ (1989), p. 201-206, p. 203

ivind Codul de procedură fiscală cumodificările și completările ulterioare,

i

.


Insolven�a și insolvabilitatea au fost întotdeaunaconcepte ce au creat confuzie, prin în�elesul lorsimilar, dar nu identic.

85 din 25 iunie2014 privind procedurile de prevenire a insolven�eiși de insolven� ca fiind

De asemenea, prin Legea nr. 151 din 18 iunie 2015,cu aplicabilitate din 31 decembrie 2016, s-areglementat instituirea unei proceduri colectivepentru redresarea situa�iei financiare a debitorului

�mai mare a pasivului acestuia și

dAspectul definitoriu, care �ine de esen�a insolven�ei,indiferent de forma

ști pentru plata datoriilor (certe,lichide și eligibile). Sub acest aspect, nu ex

ști disponibile pentruplata datoriilor scadente.Insolven�a este o ânddin opunerea, compararea cuantumului total alcrean�elor pretinse împotriva debitorului și careîndeplinesc condi�iile legale, cu sumele de bani decare dispune debitorul.Pe lân

ca fiind un

, în condi�iilestabilite diferen�iat pe categorii de debitori, prin

reorganizare jEșecul sau

imposibilitatea a iepoate netezi calea

t pentru debitor, cât și pentrucreditori. Legea

i achite debitele. Debitorii careac�

disputelorcu creditorii, permisiunea depunerii unui plan dereorganizare etc ), ca mod de încurajare a uneiac�iuni timpurii. Se poate observa Legeainsolven�ei permite debitorului

în stare de insolven�ar fi

aflat în stare de ionat cufalimentul.Prin urmare, în timp ce insolven�a reprezi

ei constituie fie un remediu aldebit udiciare, întruc

a, fie o executaresilexisten�ei debitorului în urma lich

ie nd undezechilibru financiar al patrimoniului debitorului,în care valoarea elementelor pasive dep tevaloarea elementelor active.

,, este starea debitorului ale

i bunuri

scoaterea crean�ei din eviden�a curtrecerea cr

Astfel,

Crean�ele fiscunt

Insolven�a

Insolvabilitatea

este definită de Legea nr.

ă

persoană fizică, de bună-credin ă, acoperirea într-omăsură câtescărcarea de datorii.

acesteia, îl constituie lipsafondurilor băne

istăprocedură fără insolven�ă și nu există insolven�ă fărăinsuficien�a fondurilor băne

stare de fapt obiectivă, rezult

gă insolvabilitate,, definită în

doctrină

udiciară bazată pe un plan dereorganizare sau prin faliment.

plicării procedurilor de preven�către faliment, consecin�ă

indezirabilă atâtrebuie, prin urmare, să încurajeze

debitorii să ini�ieze o procedură de insolven�ă dacăse poate prevedea, în mod rezonabil, că aceștia numai pot să-ș

ionează astfel ar putea beneficia de facilită�i (maipu�ine penalită�i, o rezolvare mai facilă a

.că

să propună un plande reorganizare numai în cazul în care a recunoscutîn mod onest că se află ă,debitorul neonest sau cel care a contestat că s-

insolven�ă fiind sanc�

ntă o stare,procedura insolven�

orului, în cazul reorganizării j âtdebitorul își păstrează existen�

ită, în cazul falimentului, ducând la încetareaidării averii

acestuia.Spre deosebire de insolven�ă, insolvabilitatea nubeneficiază de o defini� legală, ea reprezentâ

ășeș

potrivit prevederilor Codului deprocedură fiscală căruivenituri sau bunuri urmăribile au o valoare mai micădecât obliga�iile fiscale de plată sau care nu arevenituri or urmăribile.Pentru obliga�iile fiscale ale debitorilor declara�i înstare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuriurmăribile, entitatea trebuie să dispună pe bazaprocesului-verbal de insolvabilitate:

entă;ean�ei într-o eviden�ă separată.

, organulfiscal având obliga�ia ca cel pu�in o dată pe an săefectueze o investiga�ie asupra stării acestorcontribuabili (care nu constituie acte de executaresilită).

,organele de executare silită trebuie să ia măsurilenecesare de trecere din eviden�a separată în eviden�acurentă și de executare silită.

ale pentru care se analizeazăposibilitatea declarării stării de insolvabilitate s

„acea stare a patrimoniuluidebitorului care se caracterizează prin insuficien afondurilor băne

a debitorului se prezumă atunci cândacesta, după 60 de zile de la scaden ă, nu a plătitdatoria sa fa ă de creditor; (…)

a este iminentă atunci când se dovede tecă debitorul nu va putea plăti la scaden ă datoriileexigibile angajate, cu fondurile băne

�ști disponibile pentru plata

datoriilor certe, lichide și exigibile, astfel:

a) insolven��

�

b) insolven� ș�

ști disponibilela data scaden�ei”.

insolven�a trebuiedelimitată și de procedura insolven�ei

ansamblu de norme juridice,prin care se urmărește ob�inerea fondurilorbănești pentru plata datoriilor debitorului aflatîn insolven�ă fa�ă de creditorii săi

executarea silită este întreruptă

Totuși, în cazurile în care se constată că debitoriiau dobândit venituri sau bunuri urmăribile

�

�

23


24

reprezentate atât de obliga�iile fiscale principale, câtși de obliga�iile fiscale accesorii aferente acestora.

, mai exact, pentru arecupera debitele fiscale restante, organul fiscalpoate utiliza procedura �ii, cucondi�ia îndeplinirii cerin�elor legale, în acest sensimpunându-se

decât obliga�i

��

Legii nr. 85/2014, organul fiscalînscriereexistente în eviden�a crean�

�ei, inclusiv în cazul debitorilorafla�i în lichidare în condi�iile legii.Potrivit prevederilor art. 102, alin. (1) din Legeanr. 85/2014 privind procedurile de prevenire ainsolven�ei și de insolven� , a fost reglementatposibilitatea înscrierii la masa credal și acrean�elor rezultate din rapoarte de inspec�ie fiscal ,care privesc sume declarate în mod eronat sau voitde c tre debitori

, care vor fi stabilite în termen de 60 de

.

,

al inclusiva bugetului general consolidat din care suntrepartizate cote și sume defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale.

a

,procentul celor care în perioada observa�ie și

Insolven�a, în ese trebuia

rte pierderile generate de neîncasareacrean�elor.

, abateri de la legalitate și regularitateprivi

Legiinr. 85/2014 privind procedurile de prevenire ainsolven�ei și de inso , și anume:

, în special la nivelul administrativ-teritoriale ale comunelor;

restante, pentrunu au întreprins

.

ctorgenerator de pierderi fiscale.

nu au fost ini�iate și

,

contribuabilii persoane fizice șijuridice înregistrau obliga�ii restante;

pentrucontribuabili persoane juridice

.În ,

aimpozitelor și taxelor existente în eviden�acrean�elor fisc ei. Înaceste condi�ii, titularii de crean�e anterioaredeschiderii procedurii, pentru care nu depuncererile de admitere a crean�

de dispozi�iile legale, vor fide , cât privește crean�ele respective, dindreptul de a fi înscriși în tabelul creditorilor și nu vordobândi calitatea de creditori i�i

Declararea insolvabilită�ii debitorului este încompeten�a

În practică

privindactivitatea de inspec�ie fiscală și de executaresilită

au întreprins măsuride executare silită eficiente de încasare acrean�elor bugetare

deschiderea procedurii de insolven�ă sauchiar cea a declarării falimentului

solicită înscrierea la masa credală

organului fiscal

, insolven�a a devenit un mod de aevita plata datoriilor acumulate

nu este instituit cadrul organizatoric

prescrierea termenului de ac�iune

nu s-

nu

declarării insolvabilită

a se verifica dacă veniturile saubunurile urmăribile ale debitorului au o valoare maimică ile fiscale de plată ori dacă nu arevenituri sau bunuri urmăribile.

În vederea recuperării crean elor fiscale de ladebitorii care se află în stare de insolven ă potrivit

trebuie să solicitea la masa credală a impozitelor și taxelor

elor fiscale la datadeclarării insolven

ă ăă

ă

ă anterior deschiderii procedurii deinsolven�ăzile de la data publicării în BPI a notificării privinddeschiderea procedurii

dar și uninstrument de a ocoli plata crean�elor curente,generând un dezechilibru major în situa�iafinanciară a unită�ilor administrativ-teritoriale,cu impact direct asupra bugetului loc

-

De cele mai multe ori, debitorii afla�i în procedurade insolven�ă au ignorat plata crean�elor curente,ajungându-se la situa�i paradoxală în carecrean�ele născute în cursul procedurii de insolven�ăsunt mai mari decât cele înscrise la masa credală

de

reorganizare își achită datoriile curente este foartemic, devenind o excep�ie plata acestora, în loc să fieo regulă.

n�ă, să creeze un echilibruîntre interesele creditorilor și cele ale debitorilor șinu să devină un mod de a redresa un debitor prinefortul creditorilor de bună credin�ă, condamna�i săsupo

Verificările efectuate de Curtea de Conturi aRomâniei au eviden�iat în cadrul misiunilor de auditfinanciar efectuate la unită�ile administrativ-teritoriale

nd executarea silită a crean�elor bugetare șiconduita organului fiscal în cazul insolvabilită�ii șial deschiderii procedurii insolven�ei potrivit

lven�ă

unită�ilor

în vedereaîncasării prin procedura de executare silită acrean�elor care unită�ile ad-ministrativ-teritoriale nicio măsurăde executare silităEste lesne de în�eles gravitatea de a lăsa o datoriefiscală să se prescrie, aceasta reprezentând un fa

limitându-se doar lacomunicarea soma�iei și a titlului executoriu, fără ase continua măsurile prevăzute de normele legale(popriri pe disponibilită�ile bancare, popriri pevenituri ter�i, sechestre asupra bunurilor mobile șiimobile), deși

, care înregistreazăcrean�e fiscale restante

practică entită�ile administra�iei publice locale

ale la data declarării insolven�

elor până la expirareatermenului prevăzut

căzu�i

îndreptă� săparticipe la procedură.

�

�

�

�


Astfel, unită�ile administrativ-teritoriale, în calitatealor de creditori asu

ilor curăspundere nelimitată ai persoanei juridice debitoare

de insolven�ă.

cursul procedurii de insolven�ă ăfie achitate pe măsură ăo societate care nu își poate sus�

te nu va putea niciodată să

iesau în procedura reorganizării judiciare, unită�ileadministrativ-teritoriale nu

conform documentelordin care rezultă mul�umindu-se a transmiteadministratorului sau lichidatorului judiciar doarunele adrese pentru confirmarea/infirmareasoldurilor obliga�iilor bugetare înregistrate îneviden�a fiscală, fără a întreprinde măsuri concretede încasare a acestora.

în procedura de insolven�ă

ialitate ale unită�ilor administrativ-teritorialea societă�ilor

în cauză la înscrierea în tabelul suplimentar șiulterior, în tabelul definitiv consolidat cu crean�elenăscute după data deschiderii procedurii generale șipână la data în

existen�a de crean�e fiscale apar�inândpersoanelor juridice aflate în procedura insolven�ei,pentru care s-a atras răspunderea materială a

cadrul societă�ii, sau a oricărei altepersoane care a contribuit la starea de insolven�ă adebitorului

însarcina cărora s-a atras răspunderea materială,conform hotărârilor judecătorești de atragere arăspunderii.

ă reprezintăfundamentul

săsatisfacă nevoile economico-sociale ale fiecăruiindivid.Prin Codul de procedură fiscală iscalecare administrează crean� competen�a dea îndeplini măsurile asigurătorii ș efectuaprocedura de executare silită, în

i plăte te de bunăvoie obliga�iilefiscale datorate ș

ecutării pentru stingerea crean�

oanele juridice ridică riscuri sporite deneîncasare, riscuri cauzate de lipsa activelor,diminuarea fluxului de numerar și insolven�ă.

ă recuperarea anevoioasă suntreprezentate de legisla�ie și de comunicareadeficitară î

În vederea recuperării crean�elor fiscale de ladebitorii care se află în stare de insolven�ă,

ele de specialitate ale autorită�iloradministra� -

, la data declarării, îneviden�a fiscală pe plătitor, iar în cazul în care sedeschide procedura de faliment după perioada deobserva�ie sau reorganizare,

născutedupă datanu au fost plătite.

deinsolven ă;

;207 din 20 iulie 2015 privind Codul

de procedură fiscală;

“

“

pra sumelor datorate decontribuabili sub forma obliga�iilor fiscale, nu voravea dreptul de a-și realiza crean�ele împotrivadebitorului sau a membrilor ori asocia�

,ulterior închiderii proceduriiÎn ceea ce privește executarea crean�elor curente în

, acestea trebuie sce iau naștere. Este evident c

ine activitatea prinplata crean�elor curenreturneze datoriile istorice.

pentru, în perioada de observa�

au solicitat plataobliga�iilor fiscale curente,

acestea,

pentru contribuabilii persoane juridice care,potrivit eviden�ei Oficiului Na�ional al RegistruluiComer�ului, figurau , nus-a întreprins din partea compartimentului despec

și nici

ceperii procedurii falimentului;

membrilor organelor de conducere și/sausupraveghere din

,

Obliga�iile, oricare ar fi natura și izvorul lor, trebuierespectate întocmai. Buna-credin�

și, în același timp, catalizatorul unuicircuit civil sau comercial onest, func�ional, care

, organele fe fiscale au

i de acazul în care

debitorul nu îș și astfel se impune procedura

ex elor respective.În general, recuperarea crean�elor datorate depers

Motivele ce determin

ntre institu�iile statului, neavând unsuport real din partea organelor judiciare.

lichidare,compartiment

iei publice locale vor declara lichidatorilor crean�ele existente

vor solicita și înscriereaîn tabelul suplimentar a crean�elor fiscale

deschiderii procedurii insolven�ei și care

BibliografieLegea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind

procedurile de prevenire a insolven�ei și�

Legea nr. 151 din 18 iunie 2015 privindprocedura insolven�ei persoanelor fizice

Legea nr.

Gheorghe Piperea, „Insolven�a: legea,regulile, realitatea , Editura Wolters Kluwer,2008;

Ion Turcu, „Codul insolven�ei. Legea nr.85/2014. Comentariu pe articole. Edi�ia 5 ,Editura C. H. Beck, 2015.

�

�

�

crean�ele născute după

măsura de înscriere la masa credală

crean�e scăzute din eviden�acontabilă și fiscală a persoanelor juridice, darneînregistrate pe numele persoanelor fizice

datadeschiderii procedurii

III. Concluzii

�

�

�

�

�

25


Conform DEX online, termenul de IDEE areele în�elesuri:

IDÉE 1.

2.

IMPORTUL DE DATE–

ORGANIZAREA MUNCII –

următoar

, s. f. Termen generic pentru diferiteforme ale cunoașterii logice; no�iune, concept.

-

= a (nu) avea cunoștin�e(sumare), a (nu) fi informat (despre ceva). .

ie, plan, proiect…

(Sursa:

defini�ia care i-a inspirat și peatunci când au

ales numele softului (ini�ial un acronimpentru

).

Dar ce este în fapt ?

Este probabil cel mai bun software de penversia bazelor de

date.Conform informa�iilor publicate pe sit

(),

de audit e

.

Experien�a anilor trecu�i, în care acestsoftware a fost pus la dispozi�ia auditorilorpublici externi sub diverse versiuni, utilizate de

auditori publici dincadrul Cur�ii de Conturi a României, a certificat

prin utilizarea softului s-a simplificatsemnificativ fluxul de lucru, crescând eficien�a șieficacitatea procesului de audit.

S-a confirmat astfel acest softwarepoate fi utilizat în realizarea unor ac�iuni

, oferindun cadru perfect structurat pentru realizarea unorac�iuni de audit bine org

, uneori,

În prezent, auditorii publici externi auposibilitatea de a utiliza , oversiune a softului de audit cel mai ușor deutilizat, dar în același timp și

este -

Acest sof

:

nizat, în fereastra, având op�iunea de a crea sub-

foldere

idei,

A (nu) avea idee..

Principiu, teză cuprinzătoare, teză fundamentală, concep�ie, gândire, fel de a vedea. ♦Opinie, părere, gând, convingere, judecată. ◊Expr.

= ajută-mă cu o sugestie sau săgăsesc o solu�ie. ♦ Inten�

Cu siguran�ă esteproducătorii

pia�ăutilizat pentru importul şi co

e-ulproducătorilor softului

este un softwarespecializat de analiză a datelor,proiectat de auditori pentruauditori, un instrument PCpentru efectuarea rapidă aanalizei bazelor de date şi careajută la îmbunătă�irea activită�ii

desfășurat de auditoriipublici externi din cadrul Cur�iide Conturi a României

perioadă

un număr tot mai mare de

faptul că

faptul că

de audit coerente, de înaltă performan�ă

anizate şi eficiente, careîndeplinesc sau chiar depășescstandardele profesionale.

de cea mai înaltăperforman�ă dintre cele existente pe pia�ă.

cea mai bună aplica�ie pentru importulde date existentă pe pia�ă.Când datele provin dinsurse diferite și într-ovarietate de formate,

conversia și analiza acestora poate fi uneori oadevărată provocare.

tware de audit ne asigură ceamai simplă și rapidă posibilitate de a importa ocantitate infinită de înregistrări din orice sursă,inclusiv din foi de calcul și din software-uri debaze de date, din fișierele și arhivele programelorde contabilitate, chiar dacă sunt și aplica�ii maivechi, precum și din fișiere tipărite, cum ar fiPDF-uri, text simplu (.txt) și rapoarte deimprimare în fișier (.prn).

interfa�a simplăși prietenoasă a softului ne oferă posibilitateade a lucra bine orga

, de a copia/muta baze de date și de adeschide, redenumi, adăuga sau uni diverse baze

Dă-mi o idee

)

CaseWare IDEA®IDEA

Interactive Data Extraction andAnalysis

IDEA

IDEA

IDEA

IDEA

IDEA® Version Nine

IDEA®

IMPORTUL DE DATE și ORGANIZAREAMUNCII

IDEA® Version Nine

Filemanagement

Version Nine - simplifică activitatea deimport și analiză a datelor și furnizeazărezultate utile activită�ii desfășurate de auditori.

DEX '09 (2009)

http://www.casewareanalytics.com

SOFTUL IDEA PRIETEN SAU DUȘMAN ALAUDITORULUI PUBLIC EXTERN– ?

Viorel Mihail STOIANCamera de Conturi BotoșaniAuditor public extern

26

de date. În activitatea de audit, ca și în orice altăactivitate, atunci când ești bine organizat

Mai mult timp pierdut cu căutarea de date șiinforma�ii înseamnă în fapt mai pu�in timp utilizatpentru depistarea de rela�ii, modele și anomalii înactivitatea entită�ilor.

Softul oferă un acces ușor la datele importate, fără ale altera, punând la dispozi�ia utilizatorilor tot felulde func�ii personalizate, defini�ii de import șiinforma�ii despre fișierele sursă. Putem naviga cuușurin�ă prin fișierele importate pentru a vizualizaproprietă�ile lormodificări.

executa interogări complexeasupra bazelor de date șiputem efectua unelecalcule mai sofisticate,păstrând în același timpintegritatea tuturor datelor.

avem posibilitatea de aimporta seturi de date multiple și de a le vizualiza cași cum acestea reprezintă un întreg, permi�ându-neastfel să vedem imaginea de ansamblu. În aceastăsitua�ie suntem capabili să identificăm rela�iile,modelele și anomaliile existent

Cu această nouă versiune a softuluiavem posibilitatea de a r-o bazăde date care prezintă în coloane informa�ii valorice,înregistrările cu

Cu această func�ie putem enumărul dorit de înregistrări ce

O analiză profundă a informa�iilor are ca efectprincipal o minimalizare a riscurilor și o maximizarea eficien�ei activită�ii noastre.

ă are ca scop primordialidentificarea și analiza ri

Fie că avem misiunea de a evalua controaleleinterne, de a efectua misiuni de audit financiar saude performan�ă sau de a identifica situa�ii cupoten�ial risc de fraudă, IDEA ne asigură ovizibilitate completă și un acces în timp util lafiecare tranzac�ie care afectează activitateaentită�ilor verificate.

ă șiproductivitate mult ridicată prin crearea și editarea

de macro comenzi cu ajutorul

, datele putând fi astfel redateși analizate într-o manieră multidimensională.

Având un design nou fa�ă de versiunile anterioare,interfa�a este special concepută pentruanaliza datelor, fiind un instrument puternic darușor de utilizat, construit pentru a asigura operforman�ă optimă în activitatea de audit

Interfa�a nouă asigură o func�ionalitate remarcabilă,lăsându-ne să descoperim cu ușurin�ă peste 100 decomenzi de audit specifice, incluzând func�ii șicaracteristici care nu se regăsesc în software-urilegenerice.

șigestionezi corect informa�iile, î�i distrag aten�ia totmai pu�ine lucruri și astfel beneficiezi de mai multtimp pentru a te putea concentra și a realizaobiectivele și atribu�iile specifice.

lor, dimensiunea și data ultime

cu ajutorul software-uluiputem -

-

Utilizând softul

e, dar avem șiposibilitatea de a explora datele și informa�iile înprofunzime.

extrage direct dint,

valorile cele mai mari sau cele maimici. Este vorba despre func�ia dinfereastra xtrage

vor formaeșantioanele de opera�iuni auditate.

Atunci când munca noastrscurilor, gradul de

acoperire a datelor de 100% poate face diferen�a.

software-ul ne poate asigura o eficien�o

și. Avem astfel posibilitatea de a standardiza

unele opera�iuni.

se poate face cu ajutorulrapoartelor, graficelor, precum și al tabelelor createcu ajutorul

Etapele parcurse în activitatea de audit suntdocumentate automat cu ajutorul .

,

.

IDEA v.9 ne poate ajuta să ob�inem rapid ceea ceavem nevoie astfel încât să ne putem concentra peceea ce este cu adevărat important.

ANALIZA și STANDARDIZAREA

IDEA v.9

IDEA v.9

Top Records

IDEAv.9

IDEAScript VisualScript

REVIZUIREA & RAPORTAREA

Pivot Table

Project Overview

IDEA v.9

A N A L I Z ATRANZAC�IILOR –

STANDARDIZAREA OPERA�IUNILOR –

REVIZUIREA ȘI COMUNICAREAREZULTATELOR –

Analysis.

27

Softul IDEA prieten sau dușman al auditorului public extern– ?

Raportarea și prezentarea constatărilor rezultatedin activitatea de audit este unul dintre cei maiimportan�i pași în fluxul de lucru.

IDEA înlesneșteschimbul de date și are la nevoie o mare capacitatede interoperabilitate cu o varietate de op�iuni defișier de export, inclusiv Microsoft® Access®,XML, text, RTF (Microsoft® Word), PDF șiMicrosoft® Excel®. Comenzile din ne

pași simpli de persputem configura, vizualiza și imprima rapoartele

cu informa�iile rezultate din analizele efectuate.

Comanda

Sintetizând cele prezentate,putem spune

,condi�iile

lor,, de

la importul datelor brute

te detaliate.

Softul

Softul semnificativ

de auditorii publiciexterni.

Utilizând softul

permi�ându

, inclusiv identificarea unorerori existente în sistemul de control intern.

o puterede prezentare extrem de prietenos.

Conform celor prezentate în manualul de utilizare,a

Importul de date dintr-

Crearea unor baze de date personalizate,precum și a unor rapoarte.

Testarea și,

inclusiv analiza pe baza perioadelor de timp( )

Efectuarea de diverse calcule.Selec�ia unor tranzac�ii utilizând mai multe

tehnici de eșantionare.Unirea sau compararea datelor din fișiere

diferite.Crearea de tabele cu ajutorul

tuturor ac�iunilor

Efectuarea de teste asupra unor tranzac�iineobișnuite sau inconsecvente, folosind criteriisimple sau complexe.

Participa�i activ la toate cursurilprogramate anual

, studia�imanualul de utilizare a softului și,

nu în ultimul rând, utiliza�i curent softul cu ocaziafiec de audit/control.

În cel mai scurt timp ve�i putea trage singuriconcluziile: softul poate fi celmai bun prieten” al auditorului, cu un efect realasupra creșterii eficien�ei profesionale

.

Efectuarea unor analize complexe, analitice șidetaliate nu ne este de niciun folos dacă nu putemcomunica rezultatele acesteia.

ajutăsă urmăm onalizare, astfel încâtsă

oferă o istorie graficăsau tabelară a ac�iunilor auditorilor efectuate asuprabazelor de date, rapoarte pe care le putem exporta,imprima sau partaja cu managementul și alte păr�iinteresate.

că metodologiasimplă dar cuprinzătoareasigură toate deanaliză a date cuprinzândrezultatele interogărilor

şi până la realizarea derapoar

ne permite să analizăm 100%datele existente în bazele de date, garanteazăintegritatea datelor și oferă o analiză ușoară, cupeste 100 de comenzi de audit specifice, incluzândfunc�ii și caracteristici care nu se regăsesc însoftware-urile generice.

simplifică activitateade import și analiză a datelor și furnizează rezultateutile activită�ii desfășurate

avem posibilitatea de aimporta seturi de date multiple și de a le vizualiza cași cum acestea reprezintă un întreg, -nesă vedem imaginea de ansamblu. Suntem astfelcapabili să identificăm rela�ii, modele și anomalii,precum și să efectuăm o analiză cuprinzătoare adatelor tranzac�ionale

combină de analiză considerabilăcu un mediu

cest instrument este util pentru interogareaoricărui tip de fișier și permite utilizatorilor:

o gamă largă de tipuri defișiere.

discontinuită�ilor verificareaînregistrărilor duplicate (

.

, dateleputând fi astfel redate şi analizate într-o manierămultidimensională.

Generarea automată a istoriei complete acare au fost efectuate pentru a crea

bazele de date pe care se documentează analiza.

e deperfec�ionare profesională peaceastă temă de fiecare dată când ave�inevoie

ărei ac�iuni

cu adevărat „

activită�iidesfășurate

IDEA

Project Overview

u-netimp, foarte necesar pentru a ne putea formulaconcluziile cele mai pertinente și documentate.

IDEA v.9

IDEA v.9

IDEA v.9

IDEAv.9

Aging

Pivot Table

Recomandare:

IDEAv.9

IDEA

Prin utilizarea IDEAv.9, importul bazelor de date,analiza acestora și comunicarea rezultatelor seefectuează doar în câ�iva pași, economisind

IDEA v.9 – un câștig de experien�ă în analizadatelor

Gaps şi Duplicate Keys)

�

�

�

�

�

�

�

�

�

28

Softul IDEA prieten sau dușman al auditorului public extern– ?

Editorialul

Știri despre Curtea de Conturi a României

SAI Ecuador

Ș:

cu care revista estesemnat de Heather Santos – SAISUA (GAO) și o

i anume Cultivareaprofesionale – în sensul creșteriiglobale pentru a ob�ine o comunitate d

.Ideea d este aceea de a reușiimpleme m cu succes necesarepentru a realiza obiectivele fundamentalecuprinse n Planul Strategic al INTOSAI pentruperioada 2017-2022. Dar pot fidificile și pot dura mai mult decât se .Cu toate aceste , editorialistul se

noi, SAI-urile, sunm pașii corec�i m

suficiente ac�iuni îndreptate înspre a creaorganiza�ii promoveze schimbul continuude cunoștin�e și experien�e relevante.În articol sunt încuraja�i își

experien�ele, și bunelepractici în continuare și se face șiapari�ia unei noi sec�iuni dedicate cconstruc�iei institu�ionale.De asemenea, se și un preambul alCongresului INTOSAI ce a avut loc laAbu Dhabila începutul lunii decembrie 2016, concentrându teme abordate la acesteveniment trienal cu men�iunea acesta este unforum foarte potrivit pentru schimbul de

, pentru a consolida și eficientizacomunitatea de audit public extern în vederea

unor resorturi concrete de a promovacredibilitatea INTOSAI și de a face organiza�ia

t mai .

La rubricasunt prezentate evenimente

actuale care au avut loc recent n activitatea SAI-urilor, la nivel na�ional sau regional.

:Curtea de Conturi a României articolulintitulat

, elaborat de doamna Elena Doinaicepreședinte și doamna Cristina

Breden – irector al Direc�iei de control alachizi�iilor publice,

Anul trecut, Guvernul Românieid Achizi�iile Publice,

care are ca obiectiv principal reformareasistemului de achizi�ii publice din cadrulinstitu�iilor românești.A

de Conturi s-a implicat activ în elaborareaacestei strategii și în ceea ce privește

. De asemenea, în cadrulCur�ii de Conturi s-a înfiin�at o Direc�ie de controlal achizi�iilor publice,

ate subdirecta coordonare a reședintelui institu�iei. Încadrul acestei noi direc�ii au fost înfiin�ate, prinlege, 300 de noi posturi de auditori publici externicare vor efectua auditurile cu privire la achizi�iilepublice.Toate

chizi�iilor publice, precum și pentru

ri.

a publicat un articol referitor lacrearea un actualizezestand fiencorporate standardele interna�ionale de audit

ISSAI. Aceasta este o care decurge dinconsensul interna�ional cu privire la punerea înaplicare a mecanismelor de control pentruimplementarea Standardelor Interna�ionale deAudit prin cu institu�iile supreme deaudit din Chile, Mexic și din El Salvador, care auaplicat deja ISSAI-urile în cadrul sistemelor lorna�ionale.

Începândcu data de 1 octombrie2016, l Klaus-HeinerLehne, de origine ger-man , este noul pre-ședinte al Cur�ii deConturi Europene pentruun mandat de 3 ani.

debuteazăcătre

abordează temă deactualitate ș „ capacită�ii

“ capabilită�ilore audit a

viitorului mai robustă și mai profesionistăe bază săntă schimbările

îschimbările

estimeazălimitări întreabă

dacă tem pe un drum bun,dacă efectuă , dacă desfășură

care să

auditorii săîmpărtășească provocările

cunoscutăonsolidării

prezintă

--se pe cele două

că

experien�ă

identificăriisă

fie câ proeminentă

î

publică

cătreDascălu v

delaborare a metodologiei și

pregătire profesională în acest domeniu apersonalului de specialitate.

a aprobatStrategia Na�ională privin

ceastă reformă se va realiza prin încorporareadirectivelor europene în legisla�ia na�ională,precum şi prin transformarea cadrului in-stitu�ional și asigurarea func�ionalită�ii acestuia.Curtea

legisla�iaprimară și cea secundară

elaborare a metodologieiși pregătire profesională în acest domeniu apersonalului de specialit , care se află

p

aceste măsuri sunt concepute pentru aconsolida rolul Cur�ii de Conturi românești înauditul a aspori calitatea activită�ii de audit la nivelulîntregii �ă

ui Comitet care săardele guvernamentale de audit în care să

îini�iativă

consultări

d-

ă

�

Știri pe scurt despre SAI-urile dinlumea

Curtea de Conturi a României îșin auditurile achizi�iilor

publice

întreagă

asumă rolul important î

–

tiri din UniuneaEuropeană

SINTEZA RE 2016VISTEI INTOSAI, EDI�IA DE TOAMNĂ (OCTOMBRIE)

Dragoș BUDULACDirec�ia Rela�ii Externe și Protocol

�Direc�ia Rela�ii Externe și Protocol

Director

Consilier

Liliana MUSTA Ă

29

30

Sinteza e 2016R vistei INTOSAI, edi�ia de toamnă (octombrie)

Știri din China:

SAI Turcia:

:

SAI Belarus:

Curtea de Conturi a României

SAI Serbia

SAI Afganistan

Institu�iile Supreme de Audit, o necesitate învremuri tulburi

Reuniunea BRICS

” a avut loc laBeijing la 24 iunie 2016.

Rolul Institu�iilorSupreme deAudit le,economice na�ionale” referitoare la modul în careauditul intern

i anive rlegate de .

La 25 mai 2016, președintele Republicii Austria,r. Heinz Fischer, a conferit Marea Decora�ie de

Onoare în aur pentru Servicii în Republica Austria,domnului Liu Jiayi, Auditor General al R.P.Chineze.

În perioada 10-20 mai 2016 a avut loc în ChinaForumul pentru TineriiAuditori.

Domnul Seyit Ahmet a fost numit deParlamentul Turciei reședinte Cur�ii de

Conturi a Turciei la data de

Dr. Hussam Al-Angari a fostnumit în func�ia de reședinte al Ofici

data de 7 mai2016.

Consiliul XVI alșefilor Institu�iilor Supreme de Audit

Independente, în perioada 7-8 iunie 2016.Cel de-al XVII-lea Consiliu va avea loc la Baku(RepublicaAzerbaidjan), în septembrie 2017.

În sec�iunea sunt

a ini�iat un audit alperforman�ei cu privire

i

tea de transportsubteran (metrou) de Curtea de Conturi caurmare a acestui audit vor contribui în modsemnificativ la optimizarea, modernizarea șiextinderea re�elei de metrou, conducâ

capitalei românești.Raportul complet este disponibil on-line la adresaweb .

a efectuat unomisiilor și a altor

organisme de lucru temporare și permanente însectorul public” pentru a aborda problema banilorcontribuabililor cheltui�i pentru plata comisiilor

a avea niciun criteriu clar sau vreun control cuprivire la motivul acestor comisii.Audituls-a de din iulie

n iulie 2016.

articolul intitulat– Cum își înde

u.

prin misiuni de descurajare și deprevenire. Auditurile (financiare, de conformitate șiale performan�ei la identificarea punctelorslabe ale controlului intern și permite recomandareaunor moduri de a remedia aceste puncte slabe.În acest sens, SA

.

– este un articol publicat de D.A.Davlatzoda, președinte al Cur�ii de Conturi dinTadjikistan.

„

Participan�ii au împărtășit experien�ele în con-cordan�ă cu tema evenimentului, „

în promovarea dezvoltării socia

poate contribui la combatereacorup�iei, eradicarea sărăciei, protejarea mediuluiînconjurător, îmbunătă�irea guvernan�ei ș

lului de trai pentru a face fa�ă provocărilodezvoltarea durabilă

d

către p al23 iunie 2016, pentru o

perioadă de cinci ani.

p ului de AuditGeneral (AGI) din Arabia Saudită în

SAI Belarus a găzduitale Comunită�ii

Statelor

prezentateurmătoarele:

la sistemul de transportsubteran (metroul), în special în ceea ce priveșterespectarea normelor de siguran�ă a traficului.Sistemul de metrou este unul dintre mijloacele detransport preferate de cetă�eni datorită ac-cesibilită�ii și a vitezei de deplasare. Cu toate căsistemul de metrou acoperă doar 4% din lungimeaîntregii re�ele de transport public din București,oferă transport pentru aproximativ 20% dinpasageri de transport în comun, reprezentând omedie zilnică de 600.000 de persoane și o medielunară de 15 milioane de călători.Monitorizarea punerii în aplicare a recomandărilor,precum și îmbunătă�irile sugerate cu privire lacadrul legislativ privind activita

către

nd, astfel,la îmbunătă�irea calită�ii vie�ii pentru locuitorii

audit al performan�eiprivind „Justificarea înfiin�ării c

fărăînfiin�ării

sfășurat 2015 până în mai 2016, fiindpublicat î

publicăplinește SAI

Afganistan rolul săÎn lupta împotriva corup�iei, SAI Afganistan joacăun rol indirect

) ajută

I Afganistan promoveazămanagementul financiar public sănătos

Impact, Calitate și Comunicare:Noua direc�ie de dezvoltare care duce la creștereaeficien�ei și valorii în sectorul public

�

�

�

SAI Arabia Saudită

Articole de fond

Luptaîmpotriva corup�iei

www.curteadeconturi.roTatyana Manuylova, Membru al Conducerii SAI Rusia;Shashi Kant Sharma, Auditor General al SAI India; LiuJiayi, Auditor General al SAI China; Kimi Makwetu,Auditor General al SAI Africa de Sud; Aroldo Cedraz deOliveira, Președinte al SAI Brazilia.

31

În timpul crizei financiare globale din ultimii ani s-aamplificat instabilitatea rileemergente detranzi�ie, așa cum este și Tadjikistan.Economia Tadjikistanului, ca și a altor state

a financiareinterna�ionale.

În contextul în care s-aucreat dezechili rilorrespective, rolul institu�preval ri, la nivelna�ional și regional, iar cheia în solu�ionarea acestorsitua�ii este util a resurselor bugetarealocate sprijinirii sectorului bancar și de

auditurilor de stat ca parte a PlanuluiStrategic de ezvoltare a Tadjikistan-ului

execu�ia bugetului, politicale sociale și examinarea proiectelor de

mediu.

Acesta este un articol publicat deun model alternativ pentru

activitatea de auditTehnologiei Informa�iei, IT. Modelul se peutilizarea Sistemului de Informa�ii Geografic (GIS)pentru colectarea, procesarea ș

tabele, grafice șiunui mare de construc�ii și

a arieiauditate.Autorii artico

din experien�a lorîn utilizarea GIS.

articolul Marea Britaniedin cunoașterea și practicile celor mai

recente experien�e cu privire la recrutarea șefilorinstitu�iilor supreme de audit . Acest

,

În Sec�iunea sunt publicate o seriede articole care con�in informa�ii de interes pentru

de audit a organiza�iilorinterna�ionale.

CAROSAI a Congresul X nParamaribo, Surinam, în perioada 30 mai-2iunie 2016. Tema acestui eveniment a fost:Consolidarea prin instruire a SAI-urilor,

audituri de cooperare și punerea în aplicare aISSAI-urilor .

Cea de-a VIII-a Reuniune a ComitetuluiDirector privind schimbul de cunoștin�e șiservicii (KSC) a

-9 septembrie 2016, înMexico City, Mexic.

Grupul de Lucru

s-a reunit în perioada 5-7 iulie2016, laAcademia deAudit a Oficiului Na�ionaldeAudit al Chinei (CNAO) din Beijing, China.

ISSAI 5600 Revizuit la final. Articolulpublicat de SAI SlovaciaGhidul INTOSAI pentru

ivire laplanificarea SAI urilor, implementarea șievaluarea analizelor.

acum, iar cele șase capitole au fost extinsela

lawww.issai.org.

Rubrica cuprindearticole:

ISSAI – punere în aplicare a Ini�iativei 3iSus�inerea regiunilor INTOSAI precum și a

re�eCreșterea de prinProgramul SAI de combatere a corup�ieiCooperarea INTOSAI-DONATORI

a rubricii, IDI poate fi contactat prin e-mail la adresa

socială și politică în �ăsau care trec printr-o perioadă

cele lerămân vulnerabile în fa� schimbărilor

Punerea în aplicare a reformelor radicale ale pie�ei,împreună cu deciziile drastice, a avut ca rezultattulburări structurale grave.

bre grave în economiile �ăiilor publice trebuie să fie

ent în gestionarea acestor �ă

izarea eficientăasisten�ă

internă acordată programelor sociale.Desfășurarea

D combinăcontrolul financiar extern și revizuirea de cătreorganisme guvernamentale specializate care potmonitoriza economică,programe

Curtea de Conturia Braziliei și prezintă

public prin utilizarea intensivă abazează

i analizarea datelor;furnizează hăr�i tematice; permitemonitorizarea număr , deasemenea, oferă o vedere de ansamblu rapidă

lului invită colegii din alte institu�iisupreme de audit să împărtășească

La pagina 34, Oficiul Na�ional de Audit dinMarea Britanie publică „împărtășește

“ proces, unic,tipic englezesc, se concentrează pe echilibrareanevoilor guvernului și parlamentului, men�inându-le în același timp independen�a. acestproces caută să urmeze cele mai bune principiipentru recrutarea personalită�ilor publice de rangsuperior. Deși această abordare poate să nufunc�ioneze pentru toate SAI-urile există interesul

pentru a face schimb de cunoștin�e și experien�ă cualte SAI-uri care au pus în aplicare procese care auatins nivele similare sau mai bune de independen�ă,deschidere și transparen�ă.

desfășurarea activită�ii

desfășurat î

„

“

fost găzduită de SAI Mexic și aavut loc în perioada 7

INTOSAI privind datoriapublică (WGPD), în pregătirea pentruINCOSAI XXII,

subliniază faptul căservește ca

sursă de bune practici și îndrumări cu pr-

Structura sa a înregistratmodificări notabile, de la adoptarea sa în 2010 șipână

nouă.Versiunea aprobată a ISSAI 5600, împreunăcu un tabel cuprinzător care prezintă observa�iileși răspunsurile furnizate, pot fi găsite

următoarele

;,

lelor și comunită�ilor;capacită�ii învă�are

;.

Pentru a discuta despre oricare dintre aspecteleprezentate în această edi�ie

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Utilizarea Sistemului de Informa�ii Geografic(GIS) pentru monitorizarea publicelucrărilor

Inside INTOSAI

Actualitatea IDI

ActualitateaIDI

–

peer review

e-learning

[email protected].

;

Totodată,

Sinteza e 2016R vistei INTOSAI, edi�ia de toamnă (octombrie)

Documents

REVISTA - CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI nr12.pdf · CUVÂNT ÎNAINTE P rin articolele publicate în evista Curii de Conturi a României, care abordează subiecte de actualitate din