CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

rapoartelor de audit privind

Acordarea unor beneficii de asistență socială pentru

prevenirea și combaterea sărăciei, susținerea copilului și a

familiei în anul 2017

- 2 0 1 8 -

Colectivul de elaborare:

Curtea de Conturi a României - Departamentul V

Conf.univ.dr. Ioan HURJUI - Șef Departament

Petronela ROTARIU - Director

Daniela STOIAN - Director adjunct

Raluca IRIMIA - Auditor public extern

Adresa:

Curtea de Conturi a României

Strada Lev Tolstoi, nr. 22-24, sector 1, București

Telefon: (+40) 21.30.78.706; Fax : (+40)21.30.78.894

E-mail: DepartamentV@rcc.ro

Site: http://www.curteadeconturi.ro

Nr.

crt. Capitol Pagina

I. Introducere

1

II. Indicatori privind sărăcia și excluziunea socială în Uniunea

Europeană și în România, în contextul Strategiei Europa 2020

2-8

III. Sistemul de asistență socială în România

8-11

IV. Prezentarea generală a beneficiilor de asistență socială

11-19

V. Obiectivul general și obiectivele specifice ale auditului

19

VI. Constatări și concluzii

20-39

VII. Recomandări

40-41

C U P R I N S

AJPIS Agenţia Judeţeană pentru Plăți și Inspecție Socială

ANAF Agenţia Națională de Administrare Fiscală

ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ANPIS Agenţia Naţională pentru Plăți și Inspecție Socială

ASF Alocația pentru susținerea familiei

DPS Direcția Politici Sociale

ICC Indemnizația pentru creșterea copilului

ISR Indicatorul social de referință

MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale

PCE Programul de Cheltuieli Eligibile

PIB Produsul Intern Brut

PNR Programul Național de Reformă

SAFIR Program informatic integrat pentru administrarea și gestionarea

beneficiilor de asistență socială

VMG Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat

ABREVIERI UTILIZATE

1

I. Introducere

rezentul raport este destinat Președinției,

Parlamentului, Guvernului, Ministerului

Muncii și Justiției Sociale (MMJS), Băncii

Internaționale pentru Reconstrucție și

Dezvoltare (BIRD), potrivit Legii nr. 68/25

aprilie 2012 pentru ratificarea Acordului de împrumut și opiniei

publice.

În contextul Strategiei Europa 2020, Guvernul

României s-a angajat la o amplă reformă a sistemului de

asistenţă socială prin Strategia privind reforma în domeniul

asistenţei sociale care a fost aprobată prin Memorandum, în

luna februarie 2011.

Pentru susținerea implementării Strategiei privind reforma în domeniul asistenței sociale în

România, a fost conceput Proiectul privind modernizarea sistemului de asistenţă socială, proiect susținut

de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, printr-un împrumut ratificat în data de 8 iulie

2011 sub forma Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare prin Legea nr.68/25 aprilie 2012.

Precizăm că termenul inițial de finalizare a proiectului fixat pentru anul 2013 a fost prelungit în

mod succesiv de către Guvernul României pentru finele anului 2017, potrivit HG nr.472/2015.

În anul 2018, ca urmare a corespondenței purtate între Guvernul României și BIRD, privitoare la

acordul de împrumut, s-a adoptat HG nr. 823/2018 prin care s-a închis contul de împrumut și s-a anulat

soldul netras din împrumut.

Activitatea de închidere a Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost asigurată de către minister în baza prevederilor cuprinse la art.17 din

OUG nr.90/2017.

Conform autorizării date ministerului, acesta a întocmit un raport de finalizare a implementării

proiectului, care a fost inclus de către BIRD în raportul referitor la finalizarea și rezultatele implementării

împrumutului din luna mai 2018. Printre concluziile formulate în acest raport sunt și cele privitoare la

impactul auditurilor efectuate de către Curtea de Conturi a României asupra sistemului de asistență

socială, acestea constituind exemple de bună practică și pentru alte țări, aspecte care sunt prezentate

detaliat la finalul capitolului VI din prezentul raport.

Pe parcursul derulării Acordului de împrumut a fost adoptată Strategia națională privind

incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 (HG nr. 383/2015). Secțiunea din

cadrul strategiei referitoare la Politicile orientate, respectiv Transferuri sociale este în concordanță cu

prima strategie, respectiv Strategia privind reforma în domeniul asistenței sociale pentru perioada 2011-

2013.

Aspectele prezentate în acest raport s-au inițiat și desfășurat în temeiul prevederilor cuprinse în

acest Acord de împrumut. Potrivit Anexei din Acord ”Pe perioada de implementare a Proiectului,

Împrumutatul, prin Curtea de Conturi, va realiza auditul anual al programelor de asistență socială

incluse în PCE şi va transmite Băncii rapoartele de audit în termen de cel mult douăsprezece (12) luni

după sfârşitul anului calendaristic auditat, începând cu auditul anului 2011” (PCE- Programul de

Cheltuieli Eligibile).

P

2

Ca urmare a acestui fapt, Curtea de Conturi a României a desfășurat anual, începând cu anul 2012,

misiuni de audit ocazie cu care au fost abordate cele patru beneficii de asistență socială (definite PCE în

Legea nr. 68/2012), respectiv: alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia de creştere a copilului (inclusiv

stimulentul de inserţie), alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul social pentru asigurarea

venitului minim garantat.

În misiunile de audit efectuate au fost avute în vedere competențele și atribuțiile prevăzute de Legea

nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, potrivit cărora prin exercitarea funcției

de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale

statului, aceasta furnizează Parlamentului rapoarte privind utilizarea și administrarea resurselor în

conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității.

La baza redactării prezentului raport au stat constatările, concluziile și recomandările conținute în

actele întocmite ca urmare a misiunilor de audit al performanței, desfășurate la Ministerul Muncii și

Justiției Sociale (MMJS) și la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), precum și ca

urmare a misiunilor de audit financiar desfășurate atât la ANPIS cât și la unele dintre agenţiile judeţene

pentru plăţi şi inspecţie socială, entităţi prin intermediul cărora se administrează unitar beneficiile de

asistenţă socială şi se efectuează plata acestora. Pentru celelalte agenții teritoriale necuprinse în audit în

anul 2018, verificările s-au efectuat de la nivelul ANPIS.

Concluzia generală este aceea că sistemul de asistență socială este funcțional, s-a îmbunătățit

an de an pe perioada derulării Acordului de împrumut și ca urmare a recomandărilor formulate

de către Curtea de Conturi a României.

II. Indicatori privind sărăcia și excluziunea socială

în Uniunea Europeană și în România, în contextul Strategiei Europa 20201

▪ În EUROPA

trategia Europa 2020 propune o nouă viziune

economică, care să ajute Uniunea Europeană

(UE) să iasă din criză şi să edifice o economie

inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii,

cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, de

productivitate şi de coeziune socială.

În vederea definirii direcției în care UE dorește să evolueze

până în anul 2020, Comisia Europeană a propus 5 obiective

principale interconectate:

1 Sursa: EUROSTAT

S

3

1. rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani - minimum 75%;

2. nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare - 3% din PIB-ul UE;

3. atingerea obiectivului „20/20/20" (sau 30/20/20) în domeniul schimbărilor climatice și al

energiei, care se referă la:

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelurile din 1990 sau

cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens;

- creșterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de energie;

- creșterea cu 20% a eficienței energetice.

4. rata părăsirii timpurii a şcolii – sub 10%, iar ponderea populaţiei cu studii superioare şi vârsta

între 30 şi 34 de ani - cel puţin 40%;

5. reducerea cu 20 de milioane a numărului cetăţenilor europeni ameninţaţi de sărăcie și

excluziune socială (ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a numărului de persoane cu risc de sărăcie).

Reducerea cu 20 de milioane a numărului cetățenilor europeni amenințați de sărăcie până în

anul 2020 reprezintă unul dintre cele 5 obiective ale Strategiei Europa 2020.

În anul 2017, potrivit Eurostat (Biroul de Statistică al Uniunii Europene), circa 113 milioane de

persoane se aflau în risc de sărăcie și excluziune socială. Numărul acestor persoane a scăzut constant

înainte de începerea crizei economice însă în anii următori a avut o evoluție ascendentă, în anul 2012

atingând cel mai mare nivel, respectiv 123,7 milioane de persoane erau în risc de sărăcie și excludere

socială în UE-282.

În anul 2017, din totalul populației UE-28, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excludere

socială reprezenta 22,5% (113 milioane de persoane), respectiv 1 persoană din 4 se afla în una din cele

trei forme de sărăcie sau excludere socială, adică:

✓ era expusă riscului sărăciei relative (AROP- at risk of poverty), adică veniturile gospodăriei

din care face parte sunt mai mici decât pragul sărăciei, stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile

pe adult echivalent;

✓ se confrunta cu privațiuni materiale severe (SMD - severe material deprivation)- din cauza

lipsei resurselor financiare, membrii gospodăriei nu își pot permite cel puțin patru din cele nouă

componente considerate esențiale pentru un trai decent (achitarea cu întârziere a chiriei, utilităților, ratelor

la împrumuturi; plata unei vacanțe de o săptămână pe an, departe de casă; consumul de carne, pui, pește

sau proteine echivalente cel puțin o dată la două zile; posibilitatea de a face față cu resursele proprii,

cheltuielilor neprevăzute, echivalente cu 1/12 din valoarea pragului anual de sărăcie; deținerea unui

telefon fix sau mobil; deținerea unui televizor color; deținerea unei mașini de spălat; deținerea unui

autoturism personal; asigurarea plății unei încălziri adecvate a locuinței);

✓ locuia într-o gospodărie cu intensitatea foarte scăzută a muncii (VLWI - very low work

intensity) în care persoanele nu muncesc decât foarte puțin din capacitatea lor de a munci.

Împreună, cei trei indicatori reflectă obiectivul Strategiei Europa 2020 de garantare a faptului că

beneficiile creșterii economice sunt larg distribuite și că persoanele aflate în prezent la marginea societății

pot juca un rol activ în cadrul acesteia.

Se impune abordarea de politici economice, de ocupare a forței de muncă, referitoare la taxe și

educație adecvate pentru atingerea obiectivului reducerea cu 20 de milioane a numărului cetăţenilor

europeni ameninţaţi de sărăcie (ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a numărului de persoane cu

risc de sărăcie).

2 UE-28 (de la 01 iulie 2013): EU-27 (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia,

Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Marea Britanie.) + Croația

4

În acest sens, statele membre și-au stabilit propriile lor ținte în cadrul Programelor Naționale de

Reformă. În majoritatea țărilor membre ținta de atins a fost exprimată printr-o valoare absolută a

persoanelor care trebuie să iasă din sărăcie și excludere socială comparativ cu anul de referință,

respectiv 2008.

În anul 2008, numărul persoanelor care erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială în

UE a fost de 116,4 milioane, iar reducerea cu 20 de milioane de persoane din obiectivul stabilit de UE

corespunde unei situații în care 96,4 milioane de persoane vor fi expuse riscului de sărăcie sau de

excluziune socială în 2020.

De menționat că pentru anii 2008-2009 nu s-au raportat date centralizate la nivelul UE-28 care să

poată fi comparate cu datele raportate de către România pentru cei doi ani.

Evoluția numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excludere socială în perioada 2010-

2017 în UE-28 și în România, se prezintă grafic astfel:

Graficul nr. 1

- milioane persoane-

Sursă: Eurostat

* Pentru anul 2017 datele sunt estimate

În concluzie, din graficul prezentat anterior rezultă că, în general, în perioada 2010-2017, evoluția

la nivelul UE-28 a fost similară cu cea din România, în sensul că 2012 este anul cu cel mai mare număr

de persoane care se aflau în risc de sărăcie și excludere socială.

De asemenea, în perioada 2012-2017 s-a înregistrat o tendință descendentă a numărului de persoane

atât la nivelul UE-28, cât și la nivelul României, cu excepția anului 2016 când la nivelul țării noastre

tendința a fost ascendentă față de anul precedent.

La finele anului 2017, Biroul de statistică a Uniunii Europene a determinat numărul de persoane

aflate în risc de sărăcie și excluziune socială pornind de la ponderea acestor persoane în totalul populației

din statele membre UE-28.

117.9 120.8

123.7

122.8 122.0 119.0 118.0112.9

8.42 8.26 8.67 8.39 8.04 7.43 7.69 7.04

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

EU -28 România

5

Ponderea populației totale expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale pe țări, în anul 2017

la nivelul UE-28, se prezintă grafic astfel:

Graficul nr. 2 (%)

Sursa: Eurostat

Din datele prezentate anterior, rezultă că la nivelul UE-28 ponderea populației totale expusă riscului

sărăciei sau excluziunii sociale este de 22,5%, adică 1 din 4 persoane este supusă riscului sărăciei sau

excluziunii sociale. Dintre aceste state, similar cu anul precedent, Bulgaria se află pe ultimul loc cu o

pondere a populației expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale de 38,9%.

Din numărul statelor membre, care au date raportate la EUROSTAT, cea mai mare parte (adică un

număr de 133) au înregistrat ponderi mai mici față de media UE-28 a populației totale expusă riscului

sărăciei sau excluziunii sociale. Dintre acestea, Cehia este țara care a înregistrat ponderea cea mai mică a

persoanelor expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale, adică 12,2%.

Cu o pondere mai mare față de media UE-28 a populației totale expusă riscului sărăciei sau

excluziunii sociale se situează un număr de 11 state membre4 din care face parte și România.

Precizăm că Luxemburg, Croația, Islanda și Marea Britanie nu figurează cu date raportate în anul

2017 și nu sunt cuprinse în această analiză.

România, în mod similar cu anul precedent, se află pe penultimul loc în UE-28, cu o pondere de

35,7% a populației expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale fiind devansată de Bulgaria.

În cadrul unor țări membre ale Uniunii Europene, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și

excludere socială a crescut în anul 2017 față de anul 2008, mărind astfel distanța față de obiectivele

naționale asumate (Belgia, Danemarca, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, Olanda,

Portugalia, Suedia, Norvegia).

La polul opus, în Cehia, Franța, Letonia, Lituania, Germania și Ungaria s-a înregistrat o scădere a

numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie și excludere socială, dar aceste țări membre nu au atins

țintele stabilite prin Programele Naționale de Reformă.

3BE-Belgia, PL-Polonia, , MT-Malta, DE-Germania, AT-Austria, SE-Suedia , DK-Danemarca, SI-Slovenia, FR-Franța, NL-Olanda SK-Slovacia,

FI-Finlanda, CZ -Cehia 4BG-Bulgaria, RO-Romania, EL-Grecia, LT-Lituania , IT-Italia, LV-Letonia, ES-Spania, HU-Ungaria, CY-Cipru, EE-Estonia, PT-Portugalia

38

.9

35

.7

34

.8

29

.6

28

.9

28

.2

26

.6

25

.6

25

.2

23

.4

23

.3

22

.5

20

.3

19

.5

19

.2

19

18

.1

17

.7

17

.2

17

.1

17

.1

17

16

.3

15

.7

12

.2

6

La finele anului 2017, unele dintre țările Uniunii Europene și-au depășit țintele naționale

stabilite ca obiectiv în ceea ce privește reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și

excludere socială.

Țara care a obținut cele mai bune rezultate este Polonia, care a redus cu 4.218 mii de persoane

numărul celor aflați în risc de sărăcie și excludere socială, față de tința de 1.500 mii persoane stabilită

pentru această țară. Este urmată de România, cu o reducere de 2.074 mii persoane (față de 580 mii

persoane), de Bulgaria, cu 654 mii persoane (față de 260 mii persoane) și de Cehia, cu 299 mii persoane

(față de 100 mii persoane).

Germania, Irlanda, Olanda, Suedia și Marea Britanie și-au definit țintele naționale pe indicatori

specifici care nu sunt raportați Eurostat.

Una dintre cauzele diferențelor dintre procentul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excludere

socială, la nivelul țărilor din UE, o constituie impactul diferit al crizei economice asupra statelor membre

ale Uniunii Europene.

Anumite grupuri din cadrul populației sunt mai afectate de riscul de sărăcie și excludere socială.

Cele mai afectate sunt femeile, copiii, tinerii, șomerii, familiile monoparentale și cei care trăiesc singuri,

persoanele cu un nivel scăzut de educație, persoanele născute într-o țară diferită de cea de rezidență și cei

care trăiesc în zonele rurale.

▪ În ROMÂNIA

Statele membre ale Uniunii Europene, printre care și România, și-au stabilit propriile lor ținte în

cadrul Programelor Naționale de Reformă elaborate în vederea atingerii obiectivelor stabilite prin

Strategia 2020.

Indicatorii Europa 2020 referitori la România, pentru anii 2008-2014, au fost recalculați,

pornind de la populația rezidentă obținută pe baza rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor

în anul 2011 (recalcularea a fost legiferată prin HG nr.1019/2014 privind aprobarea Programului Statistic

Național Anual 2015).

Creșterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și reducerea numărului de persoane

expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu 580 mii persoane, până în anul 2020, față de anul

2008, este ținta asumată de România în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Pentru a realiza acest obiectiv, România a ales să recurgă la unul din cei trei indicatori menționați

anterior, respectiv rata expunerii la riscul de sărăcie. Pentru anul 2008, ales ca an de referință la nivelul

UE, pragul utilizat a fost de 459 lei/lună5 în timp ce la nivelul anului 2016 (ultimul an pentru care sunt

raportate date) acest prag a fost de 544 lei/lună6, ceea ce înseamnă că o persoană care realizează venituri

sub acest prag este săracă.

În anul 2017, în România, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială

(AROPE) a fost de 7.040 mii persoane în scădere cu 654 mii persoane față de anul 2016 și cu 2.074 mii

persoane fața de anul 2008. Raportat la populația totală a României7, numărul persoanelor aflate în risc

de sărăcie și excluziune socială în anul 2017 a fost de 35,7% în scădere cu 3,1 pp față de anul 2016 și cu

8,5 pp față de anul 2008 (una dintre cele mai mari reduceri dintre statele membre ale Uniunii

Europene, după Polonia).

5 Memorandumul cu tema Aprobarea valorilor finale ale obiectivelor României pentru Strategia Europa 2020, aprobat de către Guvern în anul 2010 6 Sursa: INS, Pragul saraciei relative (6.172 lei/12 luni aproximativ 544 lei/lună/persoană singură în anul 2016) 7 Populația totală a României în anul 2017 era de 19.644.350 persoane, conform estimărilor INS

7

Rata sărăciei relative8 a fost de 23,6% în anul 2017, în scădere ușoară față de anul 2016 (1,7 pp),

dar menținându-se la același nivel din anul 2008.

De asemenea, în anul 2017, numărul persoanelor care locuiesc într-o gospodărie cu intensitatea

foarte redusă a muncii (VLWI) a fost de 1.022 mii persoane (reprezentând 6,9% din totalul populației)

în scădere cu 362 mii persoane față de anul 2008 când reprezentau 8,5 % din populație.

Mai mult decât atât, numărul persoanelor afectate de privațiuni materiale severe (SMD) a fost în

2017 de 3.880 mii persoane ceea ce reprezintă 19,7% din totalul populației în scădere cu 4,1 pp față de

anul 2016 și cu 13 pp față de anul 2008.

Pentru a atinge ținta asumată de România, la sfârșitul anului 2014, Ministerul Muncii și Justiției

Sociale a supus dezbaterii publice Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea

sărăciei pentru perioada 2015 - 2020 şi Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020, care

au fost adoptate prin Hotărârea de Guvern nr. 383/2015.

Strategia prevede un cadru cuprinzător pentru reducerea sărăciei, dar reușita acesteia depinde de

planificarea concretă și realistă, de bugetul disponibil și de cooperarea existentă în cadrul administrației

publice centrale și locale, precum și de cooperarea cu societatea civilă.

Persoanele vulnerabile cărora li se adresează în mod specific strategia privind incluziunea socială

sunt cele excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuire şi alte servicii.

În ceea ce privește progresele înregistrate în realizarea obiectivelor naționale din Strategia Europa

2020, România are rezultate bune în sensul că s-a atins deja obiectivul de reducere a numărului de

persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, față de obiectivul național de 580 mii

de persoane.

În condițiile în care obiectivul național a fost atins, România a continuat demersurile în vederea

reducerii numărului de persoane sărace pentru diminuarea diferențelor față de statele membre

UE-28. Astfel, în anul 2015, numărul persoanelor care au fost scoase din categoria celor expuse riscului

de sărăcie sau de excluziune socială a fost de 1.680 mii persoane, iar în anul 2016 numărul acestora a fost

mai redus cu 1.420 mii de persoane. Însă, în anul 2017 țara noastră a realizat cele mai mari progrese

din perioada 2008-2017, ajungând să fie excluse din categoria persoanelor expuse riscului de sărăcie

sau de excluziune socială un număr de 2.074 mii de persoane.

Aceasta înseamnă că față de numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială

care la nivelul anului 2008 era de 9,11 milioane persoane, s-a ajuns ca numărul acestora să fie la finele

anului 2017 de 7,04 milioane persoane.

Potrivit evaluării de către Comisia Europeană9 a progreselor înregistrate la nivelul României

și în corelare cu datele EUROSTAT actualizate la 2017, se pot concluziona următoarele:

▪ Sărăcia rămâne la un nivel ridicat, chiar dacă tendința s-a îmbunătățit în 2017 față de

2016, în sensul că procentul persoanelor sărace a scăzut la 35,7% din populație față de 38,8% cât

reprezenta populația săracă în 2016. Decalajul dintre bogați și săraci și dintre zonele rurale și cele urbane

se menține la un nivel ridicat. Riscul ridicat de sărăcie este cauzat în principal de nivelurile mari de

inactivitate.

▪ Creșterea economică puternică este însoțită de un nivel ridicat de inegalitate. Persistă

inegalități mari între venituri, în special între zonele rurale și cele urbane. Veniturile deținute de 20 % din

populația cea mai bogată sunt de șapte ori mai mari decât cele deținute de 20 % din populația cea mai

săracă, față de raportul de unu la cinci în UE-28. Pe de altă parte, la limita inferioară a distribuției

8 Rata sărăciei relative=ponderea persoanelor sărace (după metoda relativă de estimare) in totalul populației. Se consideră sărace persoanele din

gospodăriile care au un venit disponibil pe adult-echivalent (inclusiv sau exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii) mai mic decât nivelul

pragului de sărăcie. In mod curent, acest indicator se determina pentru pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. 9 Document de lucru al serviciilor Comisiei Europene, Raportul de țară al României din 2018, Bruxelles, 07.03.2018

8

veniturilor inegalitatea este mai pronunțată, deoarece 10 % din populația cu cele mai mici venituri câștigă

de 14 ori mai puțin decât 50 % din populația cea mai săracă, acesta fiind unul dintre cele mai ridicate

raporturi din UE.

▪ Inegalitatea se menține la un nivel ridicat în mai multe privințe. Inegalitatea veniturilor este

în continuare una dintre cele mai ridicate din UE, în ciuda recentei diminuări, întrucât sistemul fiscal și

de prestații sociale are un efect limitat asupra reducerii inegalității veniturilor de piață (adică înainte de

impozitare și transferuri, inclusiv pensii). Decalajul dintre gospodăriile cele mai bogate și cele mai sărace

în ceea ce privește nevoile nesatisfăcute de asistență medicală (6,5 %) este unul dintre cele mai mari din

Europa. De asemenea, sunt oferite oportunități inegale, rezultatele în materie de educație și riscul de

sărăcie în rândul copiilor, fiind strâns corelate cu nivelul de educație al părinților. Accesul inegal la

educație, asistență medicală și alte servicii, împreună cu nivelul ridicat al transmiterii sărăciei între

generații, îi împiedică pe copiii din zonele defavorizate sau din familiile defavorizate să își atingă întregul

lor potențial.

▪ Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este cel mai mare în rândul tinerilor, al familiilor

cu copii, al romilor, al persoanelor cu handicap, al populației rurale și al persoanelor inactive. Femeile

sunt mai expuse la sărăcie din cauza carierelor mai scurte, a vârstei mai reduse de pensionare și a

contribuțiilor mai scăzute la fondul de pensii. Persoanele care locuiesc în zonele rurale sunt de două ori

mai expuse la riscul de sărăcie sau de excluziune socială decât persoanele care locuiesc în orașe.

Concluzia generală este aceea că sărăcia rămâne la un nivel ridicat. Inegalitatea de șanse

rămâne o provocare, în special în zonele rurale. Inegalitatea veniturilor este ridicată, iar efectul de

redistribuire al sistemului fiscal și de prestații sociale se situează sub media UE. Integrarea limitată

a serviciilor de ocupare a forței de muncă, de educație și a serviciilor sociale împiedică grupurile

defavorizate să scape de sărăcie. Serviciile prestate sunt limitate, în special în zonele dezavantajate.

Sărăcia în rândul copiilor este la un nivel ridicat și în creștere. Intrarea în vigoare a legii privind

venitul minim de incluziune, care ar crește gradul de adecvare și de acoperire a prestațiilor sociale,

a fost amânată din nou, până în 2021.

III. Sistemul de asistență socială în România

istemul naţional de asistenţă socială se compune

din sistemul de beneficii de asistenţă socială şi

serviciile sociale.

Legislația existentă în România cu privire la

sistemul național de asistență socială conferă

Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS), denumit în

continuare minister, calitatea de autoritate publică centrală care

elaborează şi coordonează politica socială, în general şi cea a

asistenţei sociale, în particular.

Măsurile din domeniul sistemului național de asistență socială se pun în aplicare de instituțiile

organizate la nivel central (MMJS și instituțiile subordonate) și la nivel local (serviciile publice de asistenţă

socială din subordinea consiliilor locale sau, după caz, de către unitățile administrativ-teritoriale: primării).

S

9

Ministerul Muncii și Justiției Sociale și unitățile sale subordonate administrează sistemul național de

asistenţă socială și asigură îndeplinirea măsurilor și acțiunilor prevăzute în actele normative privind

beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale.

Ministerul, având calitatea de organ de specialitate al administrației publice centrale cu rol de

coordonare a aplicării strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul protecției sociale, a asigurat cadrul

legal prin adoptarea unor măsuri necesare pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale specifice

fiecărui beneficiu de asistență socială, respectiv Legea nr.292/2011 a asistenței sociale.

Totodată, punerea în aplicare a noilor reglementări cuprinse în Legea asistenței sociale a necesitat

modificarea actelor normative de bază, care legiferează acordarea beneficiilor de asistență socială.

Beneficiile de asistenţă socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor

individuale/familiale obţinute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum şi o formă

de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii anumitor categorii de persoane

ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.

În funcţie de scopul şi natura lor, beneficiile de asistenţă socială se acordă fie doar în baza evaluării

veniturilor băneşti, fie în baza evaluării cumulate a veniturilor băneşti, a bunurilor şi a veniturilor ce pot fi

obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile, aflate în proprietate ori folosinţă. Acestea

reprezintă măsuri financiare destinate asigurării unui standard minim de viaţă, susţinerii familiei şi copilului,

promovării şi garantării exercitării de către persoanele cu nevoi speciale a drepturilor şi libertăţilor

fundamentale.

Cuantumurile beneficiilor de asistenţă socială auditate s-au stabilit, în principal, prin raportarea la

indicatorul social de referinţă, prin aplicarea unui indice social de inserţie. Au existat însă unele excepții în

sensul că, pentru o perioadă de peste un an, indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție

s-au acordat prin raportarea la salariul minim brut pe ţară garantat în plată (prin adoptarea în luna iulie a

Legii nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010

privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor)10. Însă, potrivit OUG nr.82/2017 care a

intrat în vigoare în data de 16 noiembrie 201711, cuantumul minim al indemnizaţiei pentru creşterea copilului

și a stimulentului de inserție s-au raportat la indicatorul social de referinţă în mod similar cu celelalte două

beneficii de asistenţă socială auditate.

Indicatorul social de referinţă (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se

raportează unele beneficii de asistenţă socială suportate din bugetul de stat. Indicatorul social de referinţă a

rămas la același nivel, respectiv la valoarea de 500 lei12.

Indicele social de inserţie (ISI) este coeficientul de multiplicare aplicabil indicatorului social de

referinţă şi se stabileşte în raport cu tipul de familie, precum şi cu scopul beneficiului de asistenţă socială.

Nivelul beneficiilor de asistenţă socială cumulate de o persoană singură sau, după caz, de o familie nu

poate depăşi un coeficient raportat la valoarea indicatorului social de referinţă. Coeficientul se stabileşte

anual prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de tipul familiei şi al beneficiilor de asistenţă socială la care

aceasta sau membrii acesteia, respectiv persoana singură au dreptul.

Obiectivul general urmărit de minister îl reprezintă stabilirea unui mecanism unic de organizare al

sistemului de asistenţă socială, a modalităţilor de finanţare, a tipurilor de beneficii, de definire a beneficiarilor

şi a nevoilor concrete ale acestora.

10 "Art.2 -(2) Indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii

copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată."

"Art. 7. - (1) Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1), obţin venituri supuse impozitului

potrivit art. 3 au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit la art. 2 alin. (2). 11 Art. IV " Cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea

indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei." 12 Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

10

Entitatea cu personalitate juridică, înființată cu scopul creării unui sistem unitar privind administrarea

procesului de acordare a beneficiilor de asistență socială este Agenţia Naţională pentru Plăți și Inspecție

Socială (ANPIS) care funcționează în subordinea ministerului.

La rândul ei, ANPIS funcţionează la nivel local prin 42 de agenţii teritoriale pentru plăți și inspecție

socială ca servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, prin care se asigură la nivelul întregii țări

gestionarea sistemului beneficiilor de asistenţă socială, precum și coordonarea, îndrumarea și controlul

activității agențiilor teritoriale, în scopul aplicării unitare a legislației în domeniul specific de activitate și al

realizării atribuțiilor ce le revin, potrivit legii.

Ministerul a asigurat prin bugetul aprobat pentru anul 2017, alocarea sumelor necesare efectuării

tuturor plăților către titularii beneficiilor de asistență socială, iar agențiile județene pentru plăți și inspecție

socială au efectuat plata la timp a acestora către beneficiari, nefiind semnalate în acest sens disfuncții sau

nemulțumiri.

Fondurile publice pentru susținerea sistemului de beneficii de asistență socială, acordate prin

bugetul ministerului, au fost în anul 2017 de 13.446 milioane lei (2.943 milioane EURO*), reprezentând

1,57% din produsul intern brut al României (în anul 2017, produsul intern brut al României a fost de

858.332 milioane lei**).

Beneficiile de asistență socială care au făcut obiectul misiunilor de audit (alocația de stat pentru

copii, indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție, ajutorul social privind asigurarea

venitului minim garantat, alocația pentru susținerea familiei), au presupus în anul 2017 un efort bugetar

de 9.667 milioane lei (2.116 milioane EURO*), cu o pondere de 1,13 % în produsul intern brut.

În totalul plăților pentru beneficiile de asistență socială care au făcut obiectul misiunilor de audit,

ponderea cea mai ridicată o reprezintă plățile efectuate pentru plata alocației de stat pentru copii, pentru care

s-au cheltuit 44% din fondurile publice primite, urmate de plățile aferente indemnizației de creștere a

copilului, inclusiv stimulentul de inserție, pentru care s-au cheltuit 40% din fondurile bugetare primite.

*Cursul mediu BNR pentru anul 2017 – 1EUR= 4,5681

** Sursa: Institutul Național de Statistică

Curtea de Conturi a efectuat în anul 2018 misiunea privind „Performanța acordării unor beneficii de

asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei, susținerea copilului și a familiei în anul 2017”

la Ministerul Muncii și Justiției Sociale și la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). La

unele agenţii judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială s-au efectuat misiuni de audit financiar în cadrul cărora

au fost abordate cele patru beneficii, iar celelalte agenții au fost verificate de la nivelul ANPIS, având în

vedere că acestea sunt entităţi prin intermediul cărora se evidenţiază stabilirea beneficiilor de asistenţă

socială şi se efectuează plata acestora.

S-a evaluat fundamentarea necesarului de resurse bugetare, modul în care instituțiile auditate s-au

implicat în monitorizarea și supravegherea acordării beneficiilor de asistență socială, în scopul identificării

celor mai bune rezultate obținute ca urmare a efectelor implementării măsurilor luate pentru îmbunătățirea

performanțelor în sistemul de beneficii de asistență socială, dar și pentru identificarea disfuncționalităților

existente în cadrul acestuia, cu focalizare pe următoarele patru categorii de drepturi:

1. alocația de stat pentru copii;

2. indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție;

3. ajutorul social privind asigurarea venitului minim garantat;

4. alocația pentru susținerea familiei.

11

Analiza efectuată cu prilejul auditului a avut în vedere datele raportate prin situațiile financiare

întocmite de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale, care au cuprins operațiunile economice efectuate de

către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială pe tot parcursul anului, operațiuni reflectate în

situațiile financiare trimestriale și anuale care cuprind și conturile de execuție bugetară.

Având în vedere că împrumutul privind modernizarea sistemului de asistență socială, în baza căruia

Curtea de Conturi a fost nominalizată să auditeze cele patru beneficii de asistență socială, s-a derulat în

perioada 2011-2017, în cele ce urmează vom prezenta, detaliat, date referitoare la numărul de beneficiari și

plățile aferente drepturilor auditate pentru această perioadă.

IV. Prezentarea generală a beneficiilor de asistență socială

in situațiile financiare depuse la Ministerul

Finanțelor Publice rezultă că plăţile efectuate în

anul 2017 de către minister pentru acordarea

tuturor beneficiilor de asistenţă socială au fost

în sumă de 13.446 milioane lei (2.943 milioane

EURO).

Ponderea în produsul intern brut (PIB) a plăților cu toate

beneficiile de asistență socială acordate prin bugetul MMJS,

precum și a celor patru drepturi auditate, în perioada

2011-2017, se prezintă astfel:

Tabelul nr. 1 -mil. lei-

Denumire Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

Anul

2017

Produsul intern brut (PIB)* 557.300 596.682 637.456 669.500 710.267 761.473 858.332

Asigurări și asistență socială 8.433 7.961 7.971 8.100 9.958 11.702 13.446

Plăți asigurări și asistență socială din PIB (%) 1,51 1,33 1,25 1,20 1,40 1,53 1,57

Beneficii de asistență socială auditate 5.648 5.256 5.193 5.370 6.563 8.080 9.667

Plăți beneficii auditate din PIB (%) 1,01 0,88 0,81 0,80 0,92 1,06 1,13

Beneficii auditate în total (%) 67 66 65 66 66 69 72

*Sursa: Institutul Național de Statistică

În perioada 2011-2017, ponderea în produsul intern brut a plăților cu toate beneficiile de asistență

socială acordate prin bugetul ministerului a înregistrat un trend descendent începând cu anul 2011 (1,51%),

ajungând la cea mai mică valoare în anul 2014, adică 1,20% din PIB. După acest an, trendul a fost unul

ascendent plățile cu toate beneficiile de asistență socială ajungând la 1,57% din PIB în anul 2017.

O evoluție similară a avut și ponderea plăților efectuate pentru drepturile auditate, în sensul că anul

2014 este anul cu cea mai mică pondere a drepturilor auditate în PIB de 0,80%, crescând la 1,13 % în anul

2017, în condițiile în care PIB-ul a fost în creștere în toată perioada analizată.

D

12

Grafic, unele dintre datele prezentate în tabelul anterior pot fi transpuse astfel:

Graficul nr. 3

- mil.lei-

▪ Din datele prezentate mai sus, rezultă că plăţile totale privind activitatea de asistenţă socială au

scăzut în anul 2012 față de anul 2011, pentru ca ulterior acestea să urmeze un trend crescător, astfel că în

anul 2017 au ajuns la 13.446 mil.lei, mai mult cu circa 67% față de 2011.

O pondere însemnată în plățile pentru asistență socială o dețin plățile pentru beneficiile auditate,

care au urmat același trend al plăților totale.

Trendul plăților a fost influențat, în principal, de creșterea cuantumului unor beneficii de asistență

socială (dublarea alocației de stat pentru copii din anul 2015), a numărului de beneficiari pentru venitul

minim garantat întrucât s-au exclus din baza de calcul anumite drepturi (alocația de stat pentru copii, alocația

pentru susținerea copilului etc.), precum și eliminarea pentru o anumită perioadă a plafonului pentru

indemnizația lunară pentru creșterea copilului.

De remarcat că în perioada analizată, plățile pentru drepturile auditate dețin o pondere însemnată

în medie, circa două treimi (67%) în totalul plăților efectuate pentru asistența socială (între 65% în anul

2013 și 72% în anul 2017).

Detaliat, plățile efectuate pentru fiecare din cele patru drepturi auditate în perioada analizată, sunt

prezentate, după cum urmează:

Tabel nr. 2

-mil. lei-

Plăți aferente beneficiilor auditate 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Alocația de stat pentru copii 2.835 2.763 2.718 2.685 3.542 4.415 4.397

Indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de

inserție, din care:

2.196 1.858 1.724 1.760 1.809 2.324 3.985

Indemnizația pentru creșterea copilului 2.176 1.760 1.534 1.552 1.579 2.060 3.409

Stimulentul de inserție 20 98 190 208 230 264 576

Alocația pentru susținerea familiei 227 217 215 261 536 526 501

Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat 390 418 536 664 676 815 784

Total 5.648 5.256 5.193 5.370 6.563 8.080 9.667

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

14,000

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

5,648 5,256 5,193 5,3706,563

8,0809,667

Beneficiile auditate Alte beneficii

8.433

7.9617.971 8.100

9.958

11.70213.446

13

Grafic, evoluția plăților aferente beneficiilor auditate, în perioada 2011-2017, se prezintă după cum

urmează:

Graficul nr. 4

-mil .lei-

În sumă absolută, plățile cu beneficiile auditate au crescut de la 5.648 mil.lei în anul 2011, ajungând

în anul 2017 la 9.667 mil. lei, creșterea medie înregistrată fiind de 71%.

O evoluție similară au avut-o și plățile pentru fiecare din cele patru beneficii auditate, în sensul că au

înregistrat creșteri de la un an la altul.

Față de creșterea medie de 71% au existat beneficii a căror creștere s-a situat peste această medie în

anul 2017 comparativ cu anul 2011, respectiv s-au dublat plățile atât pentru alocația pentru susținerea

familiei, cât și cele privind ajutorul social. Creșterea cea mai mare s-a înregistrat în cazul stimulentului de

inserție întrucât plățile din anul 2017 au fost de circa 29 de ori mai mari față de cele din anul 2011.

Pentru celelalte două beneficii de asistență socială, plățile au crescut sub media de 71%, acestea fiind

de circa 55% atât în cazul alocației de stat pentru copii, cât și în cazul indemnizației pentru creșterea copilului.

▪ În perioada 2011-2017, pe ansamblu, numărul mediu lunar de beneficiari aferent drepturilor

auditate a scăzut succesiv în anii 2012, 2013, 2014 față de anul 2011, a crescut ușor în anul 2015, iar trendul

descrescător a continuat în anii 2016 și 2017.

Numărul mediu lunar de beneficiari ai drepturilor auditate a scăzut de la 4.587.976 beneficiari în anul

2011 la 4.361.258 beneficiari în anul 2017, scăderea fiind de circa 5%, așa după cum rezultă din tabelul

următor:

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Alocația de

stat pentru

copii

Indemnizația

pentru

creșterea

copilului

Stimulentul de

inserție

Alocația

pentru

susținerea

familiei

Venitul minim

garantat

2,835

2.176

20227

390

2,763

1,760

98 217418

2,718

1.534190 215

536

2,685

1,552208 261 664

3,542

1,579230

536676

4,415

2,060

264526

815

4,397

3,409

576 501784

14

Tabelul nr. 3

-persoane-

Număr mediu lunar beneficiari 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Alocația de stat pentru copii 3.869.184 3.825.080 3.793.117 3.727.859 3.691.195 3.662.793 3.635.792

Indemnizație lunară pentru creșterea

copilului 196.680 160.028 142.632 139.572 138.350 141.151 159.369

Stimulentul de inserție 10.288 18.885 30.780 33.659 37.384 41.334 74.593

Alocația pentru susținerea familiei 325.120 301.586 260.416 247.620 277.624 273.337 257.538

Ajutorul social (VMG) 186.704 192.713 217.109 240.617 245.545 244.814 233.966

Total 4.587.976 4.498.292 4.444.054 4.389.327 4.390.098 4.363.429 4.361.258

Evoluția numărului mediu lunar de beneficiari aferent fiecăruia dintre drepturile auditate, în

perioada 2011-2017, se prezintă grafic, după cum urmează:

Graficul nr.5

-persoane-

Din analiza datelor prezentate în tabelul anterior privind numărul mediu lunar de beneficiari, rezultă

următoarele:

- beneficiarii alocației de stat pentru copii au scăzut consecutiv de la un an la altul, scăderea fiind de

6% în anul 2017 față de anul 2011;

- titularii indemnizației lunare pentru creșterea copilului au scăzut succesiv în perioada 2011-2015,

ulterior aceștia înregistrând creșteri ușoare în anii 2016 și 2017;

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

4,000,000

Alocația de

stat pentru

copii

Indemnizația

pentru

creșterea

copilului

Stimulentul

de inserție

Alocația

pentru

susținerea

familiei

Venitul

minim

garantat

3,869,184

196,680 10,288 325,120 186,704

3,825,080

160,028 18,885 301,586 192,713

3,793,117

142,632 30,780 260,416 217,109

3,727,859

139,572 33,659 247,620 240,617

3,691,195

138,350 37,384 277,624 245,545

3,662,793

141,15141,334 273,337 244,814

3,635,792

159,36974,593

257,538 233,966

15

- o evoluție ascendentă au avut-o beneficiarii stimulentului de inserție care au crescut anual, creșterea

în anul 2017 fiind de circa 7 ori față de anul 2011;

- beneficiarii alocației pentru susținerea familiei și ajutorului social au înregistrat o evoluție diferită în

sensul că au scăzut consecutiv începând cu anul 2011 până în anul 2014, au crescut în anul 2015, după care

au scăzut în perioada următoare, respectiv 2016 și 2017.

▪ Din raportarea plăților pentru fiecare drept auditat la numărul mediu lunar de beneficiari, prezentate

anterior, rezultă un cuantum mediu lunar în perioada 2011-2017, prezentat în tabelul următor:

Tabelul nr. 4

-lei-

Cuantum mediu lunar 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indemnizația pentru creșterea copilului 922 917 897 927 951 1.216 1.783

Stimulentul de inserție 164 433 513 515 513 532 643

Alocația de stat pentru copii 61 60 60 60 80 100 100

Alocația pentru susținerea familiei 57 60 69 88 161 160 162

Ajutor social (VMG) 174 181 206 230 230 277 279

Evoluția cuantumului mediu lunar pentru fiecare drept auditat, în perioada analizată, se prezintă grafic,

după cum urmează:

Graficul nr. 6

-lei-

Potrivit datelor prezentate anterior, cuantumul mediu al alocației de stat pentru copii s-a menținut la

același nivel în perioada 2011-2014 (60 lei/lună/copil), iar ulterior acesta s-a majorat, începând cu a doua

jumătate a anului 2015, odată cu dublarea cuantumului acestui drept, ajungând la 100 lei/lună în anii 2016 și

2017, creșterea fiind de 65% față de anul 2011.

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

0

200

400

600

800

1,000

1,200

1,400

1,600

1,800

Indemnizația

pentru

creșterea

copilului

Stimulentul

de inserție

Alocația de

stat pentru

copii

Alocația

pentru

susținerea

familiei

Venitul

minim

garantat

922

16461 57 174

917

433

60 60 181

897513

60 69206

927

515

60 88 230

951

513

80 161 230

1,216

532

100 160 277

1,783

643

100 162 279

16

În calculul cuantumului mediu acordat fiecărui beneficiar au fost avuți în vedere atât copii care au

beneficiat de 84 lei/lună (cu ponderea cea mai ridicată), cât și cei ale căror drepturi sunt în cuantum de 200

lei/lună, acordată pentru copii cu vârsta de până la 2 ani.

În cazul cuantumului mediu lunar al indemnizației pentru creșterea copilului s-a înregistrat un trend

decrescător în perioada 2011-2013, după care a urmat unul crescător în perioada 2014 – 2017, în care s-au

înregistrat creșteri consecutive de la un an la altul, ajungându-se aproape la dublarea cuantumului în anul

2017 faţă de anul 2011, adică de la 922 lei la 1.783 lei.

În situația cuantumului mediu lunar acordat beneficiarilor de stimulent de inserție acesta s-a menţinut

relativ în aceleaşi limite în perioada 2013-2016, înregistrând modificări fără relevanţă, crescând în anul 2017

față de anul precedent și de circa 4 ori față de anul 2011.

Pentru alocația pentru susținerea familiei, cuantumul mediu lunar s-a dublat începând cu anul 2015

față de anul anterior, fiind de circa 160 lei, dar menținându-se relativ la același nivel în perioada următoare,

creșterea fiind de circa 3 ori în anul 2017 față de anul 2011.

În perioada analizată, cuantumul mediu lunar/familie beneficiară de ajutor social a înregistrat un trend

crescător fiind în anul 2011 de 174 lei, iar în anul 2016 de 277 lei și s-a menţinut relativ la aceeaşi valoare

şi în anul 2017 (279 lei), creșterea înregistrată fiind de 60 % în anul 2017 față de anul 2011.

Creșterile cuantumurilor medii lunare ale drepturilor auditate în această perioada s-au datorat

modificărilor legislative privind beneficiile auditate prin care s-au majorat atât cuantumurile drepturilor (în

cazul alocației de stat pentru copii, alocația pentru susținerea familiei și ajutor social), cât și modalitățile de

calcul prin raportarea la veniturile realizate de beneficiari (în situația indemnizației pentru creșterea

copilului).

Din datele prezentate anterior, rezultă următoarele aspecte privind plățile, numărul de beneficiari și

cuantumul mediu referitoare la fiecare beneficiu de asistență socială auditat:

Alocaţia de stat pentru copii13

La nivel naţional, în anul 2017, alocaţia de stat pentru copii a reprezentat 46 % din plățile cu drepturile

auditate, respectiv 33% din totalul plăţilor cu beneficiile de asistență socială efectuate de entitatea auditată.

Comparativ cu anul 2011, în anul 2017 plățile pentru alocația de stat pentru copii au crescut (cu

55%), concomitent cu scăderea numărului de beneficiari, respectiv copii cu vârsta până la 18 ani (cu 6%).

Creșterea volumului plăților s-a datorat dublării cuantumului acestui drept de la 42 lei/lună/copil (în anul

2011) la 84 lei (în anul 2015). În cazul copilului încadrat într-un grad de handicap, cuantumul dreptului a

fost de 200 lei/lună/copil, începând cu drepturile acordaate în luna iulie 2015.

Cauzele reducerii numărului de beneficiari au constat, în principal, în:

▪ scăderea continuă a natalității;

▪ numărul scăzut al măsurilor pentru stimularea natalităţii;

▪ ieșirea din sistem a unui număr mare de copii prin împlinirea vârstei de 18 ani;

▪ reducerea numărului de copii care au frecventat cursurile învățământului școlar, întrucât

există cazuri de abandon şcolar sau cazuri în care aceştia au fost exmatriculați.

13 Alocația de stat pentru copii este instituită ca formă de ocrotire a statului acordată în mod nediscriminatoriu tuturor copiilor prin efectele Legii nr. 61/1993

privind alocația de stat pentru copii, republicată. Alocaţia de stat pentru copii are caracter universal și reprezintă o formă de ocrotire a statului acordată tuturor

copiilor, fără discriminare, până la împlinirea vârstei de 18 ani, precum şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile învăţământului liceal, profesional, până la terminarea acestora.

17

În concluzie, dublarea cuantumului alocației de stat pentru copii în anul 2015 nu a condus la creșterea

natalității, astfel că numărul de beneficiari ai acestui drept a scăzut consecutiv de la un an la altul în perioada

analizată.

Indemnizația lunară pentru creșterea copilului,

inclusiv stimulentul de inserție14

Pe parcursul anului 2017, în fiecare lună a primit indemnizaţie pentru creşterea copilului un număr

mediu de 159.369 persoane, fiind în creștere în ultimii doi ani, datorită eliminării plafonului indemnizației

pentru creșterea copilului din iulie 2016 până în septembrie 2017, când acesta a fost stabilit la 8.500 lei.

Însă, față de anul 2011, numărul beneficiarilor este mai mic cu 37.311 persoane (cu 23%), dată fiind scăderea

natalității.

În anul 2017, indemnizaţia pentru creşterea copilului a reprezentat 35% din plățile cu drepturile

auditate, respectiv 25% din totalul plăţilor cu beneficiile de asistență socială efectuate de entitatea auditată.

Plățile aferente acestui beneficiu au urmat trendul numărului de beneficiari, acestea au crescut în

anul 2017 cu 65% față de anul 2016 și cu 56% faţă de cele raportate în anul 2011.

Nivelul plăților aferente indemnizaţiei pentru creşterea copilului a fost infuențat în mod direct de

stabilirea unui nivel minim raportat la salariul minim brut pe ţară garantat în plată și eliminarea plafonului

maxim, precum și introducerea plafonului de 8.500 lei.

Beneficiarii indemnizației pentru creșterea copilului, odată cu reluarea activității înainte de împlinirea

vârstei de 1 an, respectiv 2 ani și implicit cu realizarea de venituri impozabile, au dreptul la un stimulent de

inserție, încetând în același timp plata indemnizației.

Astfel, în anul 2017 numărul mediu lunar de 74.593 persoane care a încasat stimulent de inserție

aproape că s-a dublat faţă de anul precedent, creșterea semnificativă fiind de 7 ori față de anul 2011.

În consecinţă și drepturile acordate sub formă de stimulent de inserție au cunoscut o creștere

succesivă, în perioada analizată, în principal pe fondul creșterii numărului beneficiarilor acestui drept, de

circa 29 de ori în anul 2017 față de anul 2011.

Prin urmare, rezultă că măsura luată, respectiv aceea de implementare a stimulentului de inserţie, şi-

a atins scopul, acela de cointeresare şi promovare a muncii ca cea mai bună formă de protecţie pentru cei

care pot munci, în paralel cu protecţia veniturilor realizate de beneficiarii de stimulent de inserție.

În anul 2017, stimulentul de inserție a reprezentat 6 % din plățile cu drepturile auditate, respectiv 4%

din totalul plăţilor cu beneficiile de asistență socială.

În concluzie, cu privire la indemnizația de creștere a copilului și la stimulentul de inserție, s-a

constatat o stimulare a reintegrării profesionale a tinerelor mame, prin reîntoarcerea în câmpul muncii înainte

de împlinirea celor 2, respectiv 3 ani ai copilului născut.

14 Indemnizaţia pentru creşterea copilului și stimulentul de inserție au fost instituite prin OUG nr. 148/2005 și OUG nr. 111/2010. Concediul şi indemnizaţia

pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, respectiv doi/trei ani, după caz, se acordă persoanelor îndreptăţite, dacă acestea au realizat venituri supuse

impozitului pe venit anterior datei naşterii copilului, conform preverilor legale.

18

Alocația pentru susținerea familiei15

În anul 2017, în medie, 257.538 familii au primit lunar acest tip de alocație. Comparativ cu anul 2011,

a avut loc o scădere a numărului de familii beneficiare cu 67.582 (21%), concomitent cu aproape o

dublare a sumelor cheltuite.

Ponderea acestui beneficiu în totalul plăţilor cu asistența socială, în anul 2017, a fost de 4% și au

reprezentat 5% din plățile aferente drepturilor auditate.

Prin OUG nr.65/2014 a fost prevăzută majorarea cuantumului alocației cu 42 lei, începând cu

drepturile aferente lunii noiembrie 2014.

Auditul reține o creștere a numărului familiilor beneficiare (cu 12%) odată cu majorarea cuantumului

alocației cu 42 de lei, începând cu drepturile lunii noiembrie 2014, urmată de o scădere în anii 2016 și 2017

(cu 8%).

Totodată, scăderea ușoară a numărului de familii beneficiare de la un an la altul, în perioada 2015-

2017, se datorează și descurajării beneficiarilor de a solicita acest drept și ca urmare a măsurilor luate de

entitățile implicate în plata dreptului.

În concluzie, se reține o diminuare a numărului familiilor beneficiare de alocație pentru susținerea

familiei, pe fondul creșterii veniturilor totale lunare pe gospodării, în speță a veniturilor din salarii și asimilate

acestora.

Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat16

În anul 2017, în medie 233.966 familii beneficiare au încasat acest drept. Numărul mediu lunar de

familii beneficiare de ajutor social a scăzut consecutiv în anul 2017 atât față de anul 2015, cât și față de anul

2016. În anul 2017, comparativ cu anul 2011, numărul familiilor beneficiare a crescut cu 25%.

Ponderea acestui beneficiu în totalul plăţilor cu asistența socială, în anul 2017, a fost de 6% și au

reprezentat 8% din plățile aferente drepturilor auditate.

În vederea asigurării venitului minim garantat, plățile aferente ajutoarelor sociale acordate în anul

2017 au fost mai mici față de cele din anul 2016 (4%), dar mai mari față de anul 2015 (15%) și s-au dublat

față de anul 2011. Scăderea volumului plăţilor în anul 2017 faţă de anul precedent se datorează reducerii

numărului de beneficiari.

Legiuitorul a intervenit în cazul acordării ajutorului social și în anul 2016 (OUG nr. 93/2016 pentru

reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru

stabilirea unor măsuri bugetare pentru acestea în anul 2016), astfel că începând cu luna ianuarie 2017

refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de

muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage

suspendarea plăţii ajutorului social. De asemenea, refuzul repetat de 3 ori al unui loc de muncă oferit şi/sau

de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională conduce la

încetarea dreptului la ajutorul social.

15.

Alocația pentru susținerea familiei a fost instituită prin Legea nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, ca formă de sprijin pentru familiile cu

venituri reduse care au în creştere şi îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani, act normativ care, prin art 96 din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de

incluziune, va fi abrogat începând cu luna februarie a anului 2021. 16 Venitul minim garantat (VMG), este unul din cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Actul normativ

care reglementează acest program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

19

Și în cazul acestui beneficiu, s-au înregistrat diminuări ale numărului beneficiarilor datorită creșterii

veniturilor totale lunare pe gospodării, în speță a veniturilor din salarii și asimilate acestora.

V. Obiectivul general și obiectivele specifice ale auditului

biectivul general al auditului îl constituie

stabilirea de o manieră independentă a principalelor

fenomene din sistemul de beneficii de asistență

socială cu privire la modul de fundamentare şi

utilizare a fondurilor publice acordate pentru cele

patru drepturi de asistență socială (alocația de stat pentru copii,

indemnizația pentru creșterea copilului inclusiv stimulentul de

inserție, venitul minim garantat și alocația pentru susținerea

familiei), inclusiv o evaluare a administrării, supravegherii şi

controlului acestora.

Obiectivele specifice privesc evaluarea prin prisma economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, a

efectelor implementării măsurilor luate pentru îmbunătăţirea performanţei sistemului de alocaţia de stat

pentru copii, indemnizaţia pentru creşterea copilului (inclusiv stimulentul de inserție), ajutorul social şi

alocaţia pentru susţinerea familiei.

Sfera de cuprindere a obiectivelor specifice include, fără a se limita, următoarele:

Evaluarea modului în care MMJS îşi îndeplinește rolul de entitate publică, cu responsabilităţi în

ceea ce priveşte aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul specific de activitate;

Evaluarea modului în care se fundamentează necesarul de resurse bugetare, pentru eliminarea

imobilizărilor de resurse bugetare;

Evaluarea modului de reflectare prin situațiile financiare anuale a plăților, a debitorilor și a

creditorilor privind cele patru beneficii de asistență socială;

Evaluarea caracterului corect şi complet al informaţiilor gestionate de sistemele informatice, precum

şi capacitatea acestor sisteme de a fi adaptate la noile acte normative în domeniu;

Evaluarea sistemelor de control intern, modul de funcţionare a instrumentelor şi mecanismelor de

prevenire, detectare şi descurajare a fraudei şi corupţiei, inclusiv activitatea desfășurată de către

organele de inspecție socială în scopul focalizării beneficiilor de asistență socială către persoanele

îndreptățite.

O

20

VI. Constatări și concluzii

onstatările și concluziile au fost formulate în urma

analizei, prelucrării și interpretării datelor și

informațiilor cuprinse în documentațiile colectate în

timpul misiunilor de audit al performanței și de audit

financiar. Acestea au fost sintetizate corespunzător

obiectivelor propuse a fi evaluate de către audit.

Detaliat, situația, pe fiecare obiectiv în parte, este următoarea:

Cu privire la obiectivul Evaluarea modului în care Ministerul Muncii și Justiției Sociale își

îndeplinește rolul de entitate publică, cu responsabilităţi în ceea ce priveşte aplicarea unitară a legislaţiei

în domeniul specific de activitate auditul reține că modificările legislației privind beneficiile auditate au

condus atât la simplificarea procedurilor administrative, cât și la creșterea cuantumului dreptului, cu impact

direct asupra beneficiarilor, după cum urmează:

- realizarea unui mod unitar de calcul al beneficiilor auditate prin raportarea acestora la indicatorul

social de referință;

- eficientizarea utilizării resurselor bugetului de stat pentru asigurarea plăţii indemnizaţiei pentru

creşterea copilului, prin plafonarea acestui drept la 8.500 lei;

- economisirea resurselor alocate de la bugetul de stat prin eliminarea contribuției de asigurări sociale

de sănătate pentru beneficiarii indemnizației pentru creșterea copilului și venitului minim garantat, dar cu

menținerea calității de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

- creșterea numărului beneficiarilor de stimulent de inserție, prin reîntoarcerea în câmpul muncii

înainte de împlinirea celor 2, respectiv 3 ani ai copilului născut;

- diminuarea costurilor legate de procurarea documentelor și deplasarea beneficiarilor de alocații

pentru susținerea familiei și ajutor social prin simplificarea modului de acordare a acestor drepturi care se

adresează unor categorii vulnerabile;

- continuarea demersurilor legislative în sensul scutirii de la plată a debitelor pentru care costul mediu

de recuperare depășește valoarea unui debit;

- în mod similar cu anii precedenți, menținerea în plată a beneficiarilor de ajutor social timp îndelungat

a condus la plata unor sume cu acest titlu de la bugetul de stat, precum și la neîncasarea unor potențiale

venituri la bugetul general consolidat.

La baza formulării acestor concluzii au stat următoarele aspecte, care sintetic, au

constat în:

• Ministerul Muncii și Justiției Sociale, prin Direcția Politici Beneficii Sociale, asigură

coordonarea sistemului național de beneficii de asistență socială și elaborarea proiectelor de acte normative

în vederea organizării și administrării drepturilor.

C

21

Principalele acte normative, inițiate/modificate de către minister, aferente beneficiilor de asistență

socială auditate, în perioada derulării Acordului de împrumut (2011-2017), unele dintre acestea și ca urmare

a recomandărilor Curții de Conturi a României, sunt următoarele:

Cu privire la alocația de stat pentru copii

Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii a fost modificată prin adoptarea Legii

nr.125/2015, care a dublat cuantumul alocației de stat pentru copii de la 42 lei la 84 lei, începând cu

drepturile acordate în luna iulie 2015, iar în cazul copilului încadrat într-un grad de handicap alocația a rămas

la 200 lei.

Ulterior, nu au mai existat modificări ale legislației privind alocația de stat pentru copii.

Referitor la indemnizația pentru creșterea copilului

Indemnizația pentru creșterea copilului a fost instituită ca beneficiu de asistenţă socială prin OUG

nr.148/2005.

Prin adoptarea OUG nr.111/2010 (aprobată prin Legea nr.132/2011), persoanele cu copii născuţi

după 1 ianuarie 2011 care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri

supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au beneficiat

opţional de concediu pentru creşterea copilului, precum şi de o indemnizaţie lunară aferentă.

În perioada analizată, acest beneficiu a suportat numeroase modificări, constând, în principal, în:

Începând cu 1 iulie 2016 prin Legea nr. 66/19.04.2016 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea

copiilor, au fost introduse modificări substanțiale cu privire la drepturile cuvenite în vederea creșterii

copilului în sensul că:

- s-au luat în calcul veniturile nete supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal, realizate timp

de 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului,

- s-a stabilit cuantumul minim al indemnizației, care nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul

salariului minim brut pe ţară garantat în plată;

- a fost eliminat nivelul maxim de care putea beneficia o persoană;

- s-a eliminat diferențierea indemnizației pe categorii de vârstă ale copilului, precum și în cazul

copilului cu handicap.

Luând în considerare modele europene în privința acordării formelor de sprijin pentru perioada

concediului de creștere a copilului și având în vedere faptul că, prin eliminarea limitării nivelului

indemnizației pentru creșterea copilului au crescut riscurile de eroare în declararea veniturilor, a fost necesară

intervenția asupra prevederilor legale privind stabilirea cuantumului acestui drept.

Prin urmare, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017, modalitatea de stabilire a

cuantumului indemnizației a fost modificată prin OUG nr.55/2017, astfel că aceasta a fost plafonată la suma

de 8.500 lei, iar nivelul minim s-a menținut la 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în

plată (1.450*85%=1.233 lei).

Ulterior, începând cu drepturile lunii ianuarie 2018, prin OUG nr.82/2017 s-a modificat modul de

stabilire a cuantumului indemnizației, în sensul că raportarea acesteia se face tot la indicatorul social de

referință, similar cu celelalte drepturi auditate. În acest mod s-a asigurat, pe de o parte, o abordare unitară

a drepturilor auditate și, pe de altă parte, a crescut ușor cuantumul minim al indemnizației de la 1.233 lei la

1.250 lei (2,5*500 - valoarea indicatorului social de referinţă=1.250 lei).

Prin OUG nr.15/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, începând cu luna

aprilie 2018 s-a eliminat plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care

22

beneficiază de indemnizaţie pentru creșterea copilului, acestea menținându-și calitatea de asigurat în sistemul

asigurărilor sociale de sănătate, iar sumele reprezentând contribuții aferente drepturilor acordate necuvenit,

virate către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, nu se mai recuperează.

În timpul auditului, din luna septembrie 2018, au intrat în vigoare prevederile OUG nr.81/2018 pentru

modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 prin care s-au introdus în categoria veniturilor

care se iau în considerare la stabilirea drepturilor de indemnizație lunară pentru creșterea copilului și

veniturile din activitatea de proprietate intelectuală, acestea nefiind cuprinse.

În concluzie, prin adoptarea modificărilor legislative s-a asigurat eficientizarea utilizării resurselor

bugetului de stat pentru asigurarea plăţii indemnizaţiei pentru creşterea copilului, prin plafonarea acestui

drept la 8.500 lei. Totodată, s-a realizat un mod unitar de abordare prin calcularea acestui beneficiu în

raport cu indicatorul social de referință, în mod similar cu celelalte drepturi auditate.

De asemenea, s-a creat cadrul legal pentru economisirea resurselor la bugetul de stat prin

eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii acestui drept, dar cu menținerea

calității de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

În ceea ce privește stimulentul de inserție

Cuantumul stimulentului de inserție, începând cu iulie 2016 a fost de 532 lei (50%*1063 ICC minim),

fiind stabilit la 50% din cuantumul minim al indemnizaţiei pentru creșterea copilului (Legea nr.66/2016).

Potrivit aceluiași act normativ, titularii indemnizațiilor pentru creșterea copilului au beneficiat de

prelungirea termenului pentru care pot primi stimulent de inserție până la împlinirea de către copil a vârstei

de 3 ani, respectiv 4 ani în cazul copilului cu handicap, dacă au realizat venituri supuse impozitului cu 60 de

zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani.

Ulterior, prin OUG nr.6/2017, începând cu drepturile lunii aprilie 2017, s-a stabilit cuantumul

stimulentului de inserţie în sumă de 650 lei.

În concluzie, în anul 2017, persoanele îndreptățite să beneficieze de indemnizație pentru creșterea

copilului au putut opta pentru încasarea stimulentului de inserție beneficiind de prelungirea duratei de

acordare până la 3 ani, respectiv 4 ani în situația copilului cu handicap, dacă au obținut venituri supuse

impozitului cu 60 zile înainte de împlinirea vârstei de 2 și 3 ani.

Ca urmare a acestor modificări legislative, în anul 2017 a crescut atât numărul beneficiarilor de

stimulent de inserție, cât și plățile aferente, adică părinţii s-au întors la activitatea profesională înainte de

finalizarea concediului pentru creşterea copilului.

În concluzie, modificările legislative au condus la o creștere a numărului de beneficiari de stimulent

de inserție, ceea ce reprezintă o reintegrare profesională mai rapidă a părinților, prin reîntoarcerea în

câmpul muncii înainte de împlinirea celor 2, respectiv 3 ani ai copilului născut.

Referitor la alocația pentru susținerea familiei

Alocația pentru susținerea familiei a fost instituită prin Legea nr.277/2010 privind alocația pentru

susținerea familiei.

În luna mai a anului 2013 a fost adoptată OUG nr.42/2013, prin care s-a prevăzut majorarea limitei

de venituri până la care se acordă alocația pentru susținerea familiei, precum și majorarea cuantumului

alocației cu 30%, începând cu drepturile aferente lunii iulie 2013.

23

În anul 2017, au fost menținute cuantumurile acestui drept, stabilite încă din noiembrie 2014, prin

OUG nr.65/2014, prin care s-a majorat limita veniturilor pentru beneficiarii acestui drept de la 370 lei la

530 lei, fiind corelate cu nivelul ISR, astfel:

Tabelul nr. 5

-lei-

Venit net/membru Familie

un copil 2 copii 3 copii 4 copii și mai mulți

Familie biparentală

<200 82 164 246 328

201-530 75 150 225 300

Familie monoparentală

200 107 214 321 428

201-530 102 204 306 408

Potrivit prevederilor OUG nr.93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării

unor beneficii de asistență socială, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare pentru acestea în anul

2016 (în vigoare de la 01.01.2017) s-a simplificat modul de acordare a trei drepturi, respectiv alocația

pentru susținerea copilului, ajutorul social și ajutorul de încălzire, act normativ care a stabilit următoarele:

• solicitarea concomitentă a celor trei beneficii în situația în care persoana/familia întrunește

condițiile de eligibilitate pentru toate, inclusiv ca perioadă de solicitare având în vedere că ajutorul pentru

încălzirea locuinței se acordă numai în perioada sezonului rece;

• luarea în considerare a documentelor doveditoare depuse pentru unul dintre beneficii, dacă pentru

celelalte întrunirea condițiilor de eligibilitate se produce ulterior stabilirii dreptului inițial;

• eliminarea prevederilor legale care se referă la depunerea din 3 în 3 luni, de către beneficiar, a unei

declarații pe propria răspundere și documente justificative care să ateste menținerea condițiilor de acordare;

• reluarea în plată din oficiu a drepturilor suspendate, dacă din verificările efectuate nu rezultă

situații de modificare sau încetare a acestora;

• eliminarea din categoria veniturilor care se iau în calcul la stabilirea drepturilor de alocație pentru

susținerea familiei, ajutor social și ajutorului pentru încălzire a burselor școlare, a unor venituri, spre exemplu

bursa profesională și stimulentul educațional;

• modificarea condițiilor de eligibilitate în cazul alocației pentru susținerea familiei în sensul

acordării acestui drept și în situația în care unul dintre copiii de vârstă școlară nu urmează cursurile de

învățământ, similar și în cazul celor care pe parcursul semestrului școlar înregistrează peste 20 absențe

nemotivate;

• introducerea, prin normele metodologice de aplicare, a unui formular de cerere simplificat pentru

solicitarea ulterioară a unuia dintre drepturi.

Aceste modificări au fost adoptate pentru reducerea costurilor suportate de beneficiar pentru

obținerea documentelor doveditoare privind componența familiei și veniturile membrilor acesteia, dar și a

celor administrative generate de efectuarea de anchete și emiterea de dispoziții de acordare care s-ar fi dublat

sau chiar triplat în raport cu numărul de beneficii la care se încadrează persoana singură sau familia.

În concluzie, actele normative adoptate au vizat simplificarea modului de solicitare, stabilire și

acordare a două drepturi auditate (ajutor social și alocația pentru susținerea familiei), având ca impact

diminuarea costurilor administrative legate de procurarea documentelor și deplasarea beneficiarilor.

24

Cu privire la venitul minim garantat

Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat a suportat numeroase modificări, în perioada

2011-2018 după cum urmează:

În anul 2013, s-a majorat cuantumul venitului minim garantat cu 8,5% începând cu drepturile aferente

lunii iulie 2013 și cu 4,5% începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2014.

Prin intrarea în vigoare a OUG nr.25/2015 pentru completarea art.8 din Legea nr. 416/2001 privind

venitul minim garantat, alocația de stat pentru copii nu a mai intrat în categoria veniturilor pe baza cărora

s-a stabilit cuantumul ajutorului social.

În anul 2017, cuantumul ajutorului social pentru asigurarea venitului minim garantat a fost menținut

la nivelul sumelor stabilite începând cu luna ianuarie 2014, respectiv:

Tabelul nr. 6 -lei-

Prestaţie Beneficiari

Nivelul

ajutorului

social

Ajutorul social

(venitul minim garantat)

- pers. singură 142

- familie cu 2 pers. 255

- familie cu 3 pers. 357

- familie cu 4 pers. 442

- familie cu 5 pers. 527

Prin OUG nr.15/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative s-au cuprins

reglementări referitoare la contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii de ajutor social,

astfel că aceasta nu se mai achită, iar beneficiarii își mențin calitatea de asigurat. Contribuțiile de asigurări

sociale de sănătate aferente perioadei în care beneficiarii au primit drepturi necuvenite nu se mai recuperează.

Prin OUG nr.18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și

completarea unor acte normative s-a prevăzut că la stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz,

al persoanei singure se iau în considerare și alte venituri care nu erau luate în considerare pe care membrii

acesteia le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii. Acestea provin, în principal, din drepturi de

asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent,

indiferent de bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale, inclusiv „Bursa

profesională”.

Prin Legea nr.192/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim

garantat, cu aplicabilitate din luna octombrie 2018, s-au introdus anumite restricții în sensul facilitării

integrării pe piața forței de muncă a membrilor familiilor beneficiarilor de ajutor social, constând, în

principal, în următoarele:

- dreptul încetează în situația în care beneficiarii refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile

pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea

forței de muncă.

- în cazul refuzului unui loc de muncă, se poate solicita un alt drept doar după o perioadă de 12 luni

de la data deciziei de încetare a dreptului. În forma precedentă a Legii, refuzul repetat de 3 ori a unui loc de

muncă conducea la încetarea acordării dreptului la ajutor social;

- posibilitatea ca mai multe persoane majore apte de muncă din familia beneficiară să presteze

lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local iar orele de muncă să se însumeze pentru

toate persoanele apte de muncă din familia beneficiară și să se calculeze proporțional cu cuantumul ajutorului

social de care beneficiază familia;

25

- încetarea dreptului în situația în care persoanele apte de muncă din familiile beneficiare refuză de

două ori să efectueze activitățile sezoniere stabilite de primar.

Recent, s-au modificat categoriile de venituri care se exclud din baza de calcul a ajutorului social

conform OUG nr. 96/09.11.2018 privind prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi

completarea unor acte normative.

Măsurile propuse în anul 2018, prin eliminarea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate

pentru beneficiarii de venit minim garantat, dar cu menținerea calității de asigurat în sistemul asigurărilor

sociale de sănătate, conduc la economii la bugetul de stat.

Analiza costurilor cu recuperarea debitelor constituite în perioada 2015-2017

La finele anului 2017, debitele stabilite pentru Asistența socială au fost în sumă de 21.166 mii lei

acestea fiind aferente unui număr de 26.510 beneficiari. Din acestea un număr de 2.497 debite în sumă totală

de 42 mii lei sunt sub 40 de lei.

Auditul a solicitat calcularea de către ANPIS a costului mediu determinat de recuperarea debitelor

în perioada 2015-2017 care se prezintă, astfel:

Tabelul nr.7

Perioada

Valoarea

debitelor

(mii lei)

Numărul

debitorilor

Suma

debitului

(lei)

Costul

mediu cu

recuperarea

unui debit

(lei)

Număr

debite

sub 40

lei

Valoare

totală

debite

sub 40

lei

(mii lei)

Valoare

totală cost

mediu

recuperare

(mii lei)

%

cost

recuperare

față de

valoare

debite

1 2 3 4=2/3 5 6 7 8=6*5 9=8/7

2015 31.766 40.551 783 52 5.047 93 262 282%

2016 19.778 27.961 707 53 3.737 55 198 360%

2017 21.166 26.510 798 62 2.497 42 156 369%

Media pe perioada

2015-2017 24.237 31.674 763 56 3.760 63 205 337%

Cheltuielile medii ocazionate cu recuperarea debitelor în perioada analizată au fost constituite în

principal din:

- cheltuieli de personal - 45 lei;

- cheltuieli cu consumabilele -3 lei;

- cheltuieli cu transmiterea debitului -7 lei;

- cheltuieli cu utilitățile -1 leu.

În concluzie, cheltuielile minime medii ocazionate cu recuperarea acestor debite sunt în sumă de 56

lei/debit (52 lei în anul 2015, 53 lei în anul 2016, ajungând la 62 lei în anul 2017).

Pentru debitele constituite și aflate în sold la finele celor 3 ani analizați, efortul financiar al entității

auditate este în medie de trei ori mai mare față de valoarea medie a acestor debite (205 mii lei).

Neurmărirea acestor debite mai mici de 40 lei analizate de echipa de audit, a căror valoare medie anuală a

fost în sumă de 63 mii lei, ar conduce la economii la bugetul de stat în sumă medie anuală de 142 mii lei,

având în vedere diferența între costurile minime totale medii cu recuperarea acestora și valoarea medie anuală

a debitelor.

Având în vedere cele prezentate, cât și faptul că o asemenea analiză a fost efectuată și în anii

precedenți, iar la nivelul ministerului s-au efectuat demersuri în acest sens, dar care nu s-au materializat în

26

adoptarea unui act normativ în care să fie cuprinse prevederi referitoare la scutirea debitelor sub 40 lei,

similar creanțelor fiscale, auditul reține continuarea demersurilor.

Recomandările formulate în acest sens de către Curtea de Conturi în anii precedenți s-au reflectat în

prevederile Legii nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, care va intra în vigoare la 1 aprilie 2021

(OUG nr. 96/2018) unde se reglementează faptul că se anulează sumele încasate necuvenit cu titlu de venit

minim de incluziune de până la 40 de lei inclusiv/beneficiar.

Având în vedere faptul că data intrării în vigoare a actului normativ este 1 aprilie 2021 iar acesta face

referire la doar 3 categorii de beneficii de asistență socială (ajutorul de incluziune, alocația pentru familia cu

copii și suplimentul de locuire), auditul reține că s-ar impune efectuarea unei analize asupra sumelor

încasate necuvenit pentru toate beneficiile de asistență socială, aflate în sold, în valoare totală de până la

40 lei/beneficiar, precum și analizarea impactului financiar a acestei măsuri legislative.

În concluzie, auditul reține că se impune finalizarea demersurilor legislative în sensul scutirii de la

plată a debitelor pentru care costul mediu de recuperare depășește valoarea unui debit.

Menținerea în continuare a beneficiarilor de ajutor social în plată perioade mari de timp, deși

existau locuri de muncă vacante la nivel național

Din anul 2011, plata venitului minim garantat s-a realizat de la bugetul de stat prin agențiile

teritoriale pentru plăți și inspecție socială (potrivit Legii nr.276/2010 pentru modificarea și completarea

Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat), anterior acestei date plata dreptului s-a asigurat din

bugetele locale.

Potrivit datelor furnizate de ANPIS, numărul mediu de familii beneficiare de ajutor social, precum și

locurile de muncă vacante la nivel național, în perioada 2011-2017, se prezintă astfel:

Tabelul nr.8 Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Nr. mediu familii beneficiare de ajutor social17 186.704 192.713 217.109 240.617 245.545 244.814 233.966

Locuri de muncă vacante (muncitori necalificați)18 4.285 3.836 4.802 5.123 7.478 8.099 7.962

% locuri de muncă vacante în număr mediu familii

beneficiare

2% 2% 2% 2% 3% 3% 3%

Auditul reține că numărul mediu de familii beneficiare de ajutor social a crescut considerabil în

perioada 2011-2015, de la un număr mediu de 186.704 familii la 245.545 familii (cu 32%), urmat de o

ușoară scădere în perioada următoare (cu 5% în anul 2017 față de anul 2015), ajungându-se în anul 2017 la

un număr de 233.966 familii beneficiare.

În medie, persoanele din familiile beneficiare au încasat ajutor social timp de 4 ani, existând persoane

care au beneficiat de acest drept chiar şi peste 6 ani.

Legislația în domeniu prevede că persoanele beneficiare de ajutor social au obligația să fie înregistrate

în evidența agențiilor județene de șomaj ca persoane apte de muncă, fiind în căutarea unui loc de muncă.

Auditul reține faptul că s-a reanalizat legislația în sensul atragerii acestor persoane apte de muncă de

a ocupa un loc de muncă vacant, astfel că prin Legea nr.192/2018 pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 416/2001 privind venitul minim garantat s-au introdus și măsuri penalizatoare pentru beneficiarii de

venit minim garantat astfel încât aceștia să fie atrași să ocupe un loc de muncă.

17 Sursa:Ministerul Muncii și Justiției Sociale, buletin statistic - asistență socială: http://www.mmuncii.ro /j33/index.php/ro/transparenta/

statistici/buletin-statistic 18 Sursa: Datele au fost preluate potrivit rapoartelor tip Tempo Online publicate pe site-ul INSS, pentru categoria de ocupaţii Muncitori

necalificaţi la finele perioadei de raportare: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp? page=tempo 3&lang=ro&ind=LMV102D

27

Din datele prezentate anterior rezultă că, în medie, circa 3% din numărul persoanelor apte de muncă

din familiile beneficiare de venit minim garantat ar fi putut ocupa unul din aceste locuri de muncă

pentru muncitori necalificați, având în vedere nivelul redus de pregătire profesională a acestei categorii de

beneficiari.

La nivelul anului 2017, prin ocuparea celor 7.962 de locuri vacante (muncitori necalificați) s-ar fi

realizat economii la bugetul de stat în sumă de 28.356 mii lei. Astfel, în ipoteza că aceste persoane

beneficiare de venit minim garantat s-ar fi angajat şi ar fi realizat salariul minim pe economie, în anul 2017,

contribuțiile și impozitele obligatorii ar fi fost în sumă 799 lei/lună/persoană19.

Prin urmare, în situația în care un număr de 7.962 beneficiari de venit minim garantat (3% din

total) ar fi ocupat un loc de muncă, s-ar fi realizat o economie la bugetul de stat în anul 2017 în sumă

estimată de 28.356 mii lei şi venituri suplimentare la bugetul general consolidat în sumă estimată de

76.339 mii lei20.

În concluzie, în mod similar cu anii precedenți, menținerea în plată a beneficiarilor de venit minim

garantat timp îndelungat a condus la plata unor sume cu acest titlu de la bugetul de stat, precum și la

neîncasarea unor potențiale venituri la bugetul general consolidat.

Cu privire la obiectivul Evaluarea modului în care se fundamentează necesarul de resurse bugetare,

pentru eliminarea imobilizărilor de resurse bugetare s-a remarcat, ca și în anii precedenți, fundamentarea

realistă a creditelor bugetare acestea fiind utilizate aproape în totalitate pentru plăți (99,9%), asigurându-se

un echilibru între necesarul de resurse și plățile efectuate.

În perioada analizată, s-a remarcat o creștere a plății drepturilor prin virament bancar a unora dintre

drepturile auditate, respectiv a indemnizației pentru creșterea copilului, stimulentului de inserție și alocației

de stat pentru copii. Excepție de la acest progres l-a făcut plata venitului minim garantat și alocația pentru

susținerea familiei, întrucât aceste drepturi se adresează unui segment al populației sărace, cu un nivel scăzut

de pregătire profesională, care are acces redus la instrumentele bancare, de tipul cardului bancar.

Se impune atragerea în continuare a unui număr cât mai mare de beneficiari care să fie plătiţi prin

virament bancar, având în vedere costurile suplimentare ocazionate cu plata drepturilor în numerar, cât și

riscurile potențiale existente în cazul acestor plăți.

La baza formulării acestei concluzii au stat următoarele aspecte care, sintetic, au

constat în: Diminuarea plăților prin numerar, pentru unele dintre beneficiile de asistență socială

auditate, în favoarea plăților prin virament bancar

În ultimii trei ani auditați, 2015-2017, au avut loc progrese, în sensul diminuării plăților în numerar

în favoarea plăților prin virament bancar. Excepție de la acest progres l-au făcut plățile privind venitul

minim garantat și alocația pentru susținerea familiei, întrucât aceste drepturi se adresează unui segment al

populației sărace, cu un nivel scăzut de pregătire profesională, care are acces limitat la instrumentele bancare,

de tipul cardului bancar.

19 Contribuțiile şi impozitele obligatorii în sumă 799 lei/lună/persoană au fost calculate pornind de la salariul minim pe economie care începând

cu luna februarie 2017 a fost de 1.450 lei, la care s-au aplicat cotele de contribuţii şi impozite în vigoare în anul 2017 de aproximativ 55,1%,

din care 32,5% plătit de angajat şi 22,6% plătit de angajator (1.450 lei * 55,1%). 20 799 lei/lună/persoană * 7.962 persoane *12 luni.

28

Situația privind modalitatea de efectuare a plăților celor patru drepturi auditate se prezintă, astfel:

Tabelul nr. 9

-mii lei-

Denumirea

dreptului

auditat

Total plăți, din

care:

Numerar prin poștă Virament bancar

Plăți Comision

numerar

%

plăți numerar Plăți

Comision

bancar % plăți prin virament

1 2=3+7 3 4 5=3/2 6 7 8 =6/2

Alocația de stat pentru copii

2015 3.541.591 2.045.913 16.195 58 1.495.678 2 42

2016 4.417.371 2.429.803 24.381 55 1.987.568 26 45

2017 4.396.915 2.247.671 22.558 51 2.149.244 25 49

Ajutor social

2015 676.486 654.322 6.462 97 22.164 3

2016 806.787 783.872 7.850 97 22.915 3

2017 783.876 757.494 7.585 97 26.382 3

Indemnizația pentru creșterea copilului, inclusiv stimulentul de inserție

2015 1.809.283 449.795 4.616 25 1.359.488 23 75

2016 2.326.113 512.098 5.128 22 1.814.015 30 78

2017 3.985.023 727.318 7.323 18 3.257.705 82

Alocația pentru susținerea familiei

2015 535.518 505.511 2.475 94 30.007 6

2016 524.067 489.390 4.903 93 34.677 7

2017 501.271 464.343 4.649 93 36.928 7

Total

general din

care:

24.304.303 12.067.532 114.123 50 12.236.771 106 50

2015 6.562.878 3.655.541 29.748 56 2.907.337 25 44

2016 8.074.338 4.215.163 42.262 52 3.859.175 56 48

2017 9.667.085 4.196.826 42.115 43 5.470.259 25 57

Sursa: Raportul de audit al performanței pe anul 2017 încheiat la ANPIS în anul 2018

Analizând evoluția plăților aferente celor patru drepturi auditate în funcție de modalitatea de plată,

în perioada 2015-2017, rezultă că mai puțin de jumătate din acestea au fost plătite în numerar (43%), iar

diferența o reprezintă drepturile transmise prin virament bancar (57%).

În perioada analizată, raportându-ne la cheltuielile cu transmiterea drepturilor, rezultă că sume

substanțiale (99,91%) s-au alocat pentru drepturile transmise prin mandat poștal, în timp ce pentru sumele

transmise prin conturi bancare cheltuielile sunt nesemnificative.

Similar cu anii anteriori, numărul cel mai ridicat al beneficiarilor cu drepturi plătite în numerar

este reprezentat de beneficiarii de ajutor social (în medie 97%) și cei ai alocației pentru susținerea

familiei (în medie 93%).

În mod deosebit, se remarcă reducerea numărului beneficiarilor de indemnizaţie pentru creşterea

copilului (inclusiv stimulentul de inserţie) plătiţi prin mandat poştal în favoarea plăţii acestora prin virament

bancar, dat fiind și cuantumul mare al acestui beneficiu, cât și faptul că drepturile se calculează prin

raportarea la veniturile realizate de acești beneficiari.

29

Având în vedere costurile suplimentare ocazionate cu plata drepturilor în numerar, cât și riscurile

potențiale existente în cazul acestor plăți, se impune atragerea în continuare a unui număr cât mai mare de

beneficiari care să fie plătiţi prin virament bancar.

Cu privire la obiectivul „Evaluarea modului de reflectare prin situațiile financiare anuale a

plăților, a debitorilor și a creditorilor privind cele patru beneficii de asistență socială auditate”, au fost

constatate unele îmbunătățiri față de anii precedenți, precum și unele deficiențe care se prezintă, detaliat,

după cum urmează:

- eficientizarea activității de recuperare a sumelor acordate necuvenit, având în vedere faptul că

încasările din debite au înregistrat creșteri consecutive, iar numărul debitorilor a fost în continuă scădere de

la un an la altul în perioada analizată;

- îmbunătățirea activității de virare la termenele legale către bugetul de stat a unor sume pentru care

dreptul titularilor de a le solicita s-a prescris, luând în calcul că drepturile neridicate prescrise au fost virate

aproape integral la bugetul de stat.

La baza formulării acestor concluzii au stat următoarele aspecte, care, sintetic au

constat în:

Analiza debitelor constatate și încasate, a numărului de beneficiari neeligibili, precum și a

cuantumului mediu al debitului/beneficiar

Debitele aferente drepturilor auditate, la finele fiecărui an din cei trei analizați, au fost în sumă de

31.766 mii lei în anul 2015, în anul 2016 în sumă de 19.778 mii lei și de 21.174 mii lei la finele anului 2017.

Auditul reține o diminuare a debitelor raportate la finele anului 2017 față de anul 2015 cu aproximativ

50%, deși față de anul 2016 se înregistrează o creștere a cuantumului acestora.

În ceea ce privește cuantumul mediu al debitelor pentru drepturile auditate, acesta a înregistrat

evoluții diferite de la un an la altul fiind în anul 2015 în sumă de 783 lei/debitor, în anul 2016 de 707

lei/debitor și ajungând în anul 2017 la 810 lei/debitor.

În anul 2017, s-a înregistrat o scădere a numărului debitorilor înregistrați la finele anului cu 22% față

de anul 2016 și cu 36% față de anul 2015 (de la 40.551 persoane în anul 2015 la 26.517 persoane în anul

2017) ca urmare a îmbunătățirii activității privind monitorizarea și urmărirea debitelor.

Auditul reține, de asemenea, eforturile depuse de către entități pentru recuperarea debitelor, eforturi

care s-au materializat atât în reducerea numărului debitorilor, cât și în creșterea gradului de recuperare

a acestora (de la 68% în anul 2015 la 76% în anul 2016 și ajungând la 77% în anul 2017).

Gradul de încasare a debitelor de către agențiile teritoriale a înregistrat un trend ascendent în sensul

că, circa două treimi din debitele stabilite au fost încasate, fapt ce a condus la diminuarea numărului de

debitori existenți la finele anului 2017.

Precizăm că debitele se încasează fie direct de la beneficiari, fie sunt reținute din drepturile curente,

fie se predau către autoritățile fiscale în vederea încasării. Auditul reține eforturile depuse de entitate pentru

îmbunătățirea activității privind monitorizarea și predarea debitelor spre urmărire și încasare la organele

fiscale astfel că, la finele anului 2017, cuantumul debitelor predate și neconfirmate de acestea a ajuns la

jumătate față de finele anului 2015 (de la 6.710 mii lei în 2015 la 4.545 mii lei în anul 2016, ajungând la

3.805 mii lei în anul 2017).

Se constată o eficientizare a activității de recuperare a sumelor acordate necuvenit, având în vedere

faptul că încasările din debite au înregistrat creșteri consecutive în situația în care numărul debitorilor

raportați la finele perioadei de raportare a fost în continuă scădere de la un an la altul în perioada analizată.

30

Virarea la bugetul de stat a drepturilor neridicate în termenul legal de prescripție

La finele fiecărui an din cei trei analizați, drepturile neridicate aferente beneficiilor auditate au fost

în sumă de 31.991 mii lei în anul 2015, în anul 2016 de 32.921 mii lei, ajungând la 34.321 mii lei în anul

2017.

Drepturile neridicate raportate, a căror vechime a depășit termenul general de prescripție, în fiecare

din cei trei ani analizați, au fost în sumă de 7.962 mii lei în anul 2015, de 8.166 mii lei în anul 2016 și au

scăzut la suma de 7.714 mii lei în anul 2017. Prin urmare, se constată o scădere a sumelor prescrise în anul

2017 față de anul 2016 (6%), respectiv față de anul 2015 (3%).

Din aceste sume neridicate, în perioada analizată, s-au virat la bugetul de stat sume prescrise însemnate,

acestea fiind de 7.764 mii lei în anul 2015, de 8.146 mii lei în anul 2016, iar în anul 2017 suma a fost de

7.426 mii lei.

În toți cei trei ani analizați, peste două treimi din soldul drepturilor neridicate este reprezentat de

alocația de stat pentru copii (în medie circa 73%), urmat de venitul minim garantat (în medie circa 17%) și

alocația pentru susținerea familiei (în medie circa 8%), în timp ce indemnizația lunară pentru creșterea

copilului și stimulentul de inserție dețin ponderea cea mai mică în totalul drepturilor neridicate (în medie

circa 2%).

Din cele patru beneficii de asistență socială auditate, alocația de stat pentru copii a înregistrat sumele

cele mai mari virate la bugetul de stat cu titlu de drepturi prescrise, iar cele mai mici sume prescrise virate

la bugetul de stat au fost cele aferente indemnizației pentru creșterea copilului și stimulentului de inserție.

În concluzie, în perioada 2015-2017, drepturile neridicate aferente beneficiilor auditate au înregistrat

creșteri consecutive de la un an la altul pe fondul majorării consecutive a sumelor plătite titularilor în această

perioadă, iar drepturile neridicate prescrise (a expirat dreptul titularului de a solicita beneficiul neridicat

timp de 3 ani) în sumă de 23.842 mii lei au fost virate aproape integral la bugetul de stat, fiind în sumă

de 23.336 mii lei (98% din valoarea drepturilor prescrise).

În concluzie, auditul reține că activitatea de virare la termenele legale către bugetul de stat a unor

sume pentru care dreptul titularilor de a le solicita s-a prescris, a cunoscut îmbunătățiri față de perioadele

precedente, având în vedere faptul că drepturile neridicate prescrise au fost virate aproape integral la

bugetul de stat.

Cu privire la obiectivul: “Evaluarea caracterului corect și complet al informațiilor gestionate de

sistemele informatice, precum și capacitatea acestor sisteme de a fi adaptate cu noile acte normative în

domeniu” auditul a reținut următoarele aspecte care, detaliat, se prezintă după cum urmează:

- erorile rămase nesoluționate din sistemul informatic SAFIR au condus la menținerea unor diferențe

între datele raportate prin situațiile financiare anuale privind debitorii, creditorii și plățile și cele din aplicația

SAFIR, diferențe care sunt în scădere față de anii precedenți;

Totodată, se rețin eforturile depuse de personalul de specialitate din cadrul ANPIS pentru soluționarea

a 80% din erorile din sistemul informatic.

- se remarcă eforturile depuse în continuare de către compartimentul IT din cadrul entității pentru

implementarea modificărilor legislative, astfel că nu s-au înregistrat întârzieri la plata drepturilor de asistență

socială ca urmare a modificărilor legislative adoptate.

De asemenea, auditul a reținut suportul acordat de către direcția de specialitate din minister pentru

integrarea în sistemul informatic SAFIR de la nivelul ANPIS a modificărilor legislative din domeniul

beneficiilor auditate.

31

La baza formulării acestor concluzii au stat următoarele aspecte, care sintetic, au

constat în:

Perpetuarea diferențelor între evidența analitică (din aplicația SAFIR) și cea sintetică

(financiar-contabilă), ca urmare a nesoluționării erorilor din aplicația informatică

Sistemul informatic SAFIR este disponibil utilizatorilor de la nivelul aparatului propriu al ANPIS și

a entităților sale subordonate și gestionează o mare parte din beneficiile de asistență socială acordate prin

ANPIS (circa 77% din suma totală gestionată de entitate).

Erorile din sistemul informatic SAFIR sunt semnalate de către agențiile teritoriale prin utilizatorii

aplicației în sistemul JIRA, platforma informatică care ține evidența erorilor la nivelul ANPIS și al agențiilor

teritoriale.

În anul 2017, la nivelul ANPIS și al agențiilor teritoriale, au fost evidențiate în total un număr de 907

tichete nou intrate reprezentând erori identificate în SAFIR, înregistrându-se o scădere continuă față de

tichetele intrate în anii precedenți (de la 1.325 tichete anul 2015 la 1.112 tichete în anul 2016). Aceste erori

au fost generate de erori de comunicație, date introduse/preluate eronat, erori de operare, întrerupere a unor

operații cauzate de disfuncționalități ale comunicației, precum și erori de aplicație.

Auditul reține că urmare eforturilor depuse de către personalul din cadrul ANPIS a fost

soluționat un număr de 723 tichete (80%), diferența de 184 de tichete (20%) a rămas nesoluționată la finele

anului 2017.

În perioada 01.01-30.06.2018 a fost identificat un număr de 368 tichete, din care au fost soluționate

304 tichete.

Rezultă că, la finele semestrului I al anului 2018, numărul total de erori nesoluționate era de 809, din

care 64 erori provin din anul 2018, 184 erori din anul 2017, 295 erori provin din anul 2016 și 266 erori din

anul 2015. Se observă că erorile se perpetuează an de an, unele dintre acestea având o vechime de peste 2

ani.

Dintre erorile de aplicație identificate în funcționarea sistemului informatic SAFIR, un număr mare

privesc creditorii (soldul inițial, final și denaturări ale acestora) și debitorii (debitele stornate și istoricul

acestora).

Nesoluționarea acestor erori a condus, la fel ca și în anii precedenți, la menținerea unor neconcordanțe

între evidența sintetică (financiar-contabilă) și cea analitică (din aplicația SAFIR) privind debitorii, creditorii

și plățile aferente drepturilor auditate.

În ceea ce privește creditorii aferenți celor patru drepturi auditate în perioada 2015-2017, s-a constatat

că diferența între evidența sintetică și cea analitică, în cifre absolute, a scăzut semnificativ în anul 2017 (152

mii lei) față de anul 2015 (5.290 mii lei) cu 97%.

Referitor la debitorii pentru cele patru drepturi auditate în perioada analizată, s-a constatat că

diferența între evidența sintetică și cea analitică, în cifre absolute, s-a redus semnificativ în anul 2017 (9 mii

lei) față de anul 2015 (1.708 mii lei) cu 99%.

Auditul a reținut eforturile ANPIS pentru a asigura o mai bună gestionare şi corelare a plăților

raportate prin aplicaţia informatică SAFIR cu cele din contul de execuție bugetară, reducerea decalajului

între cele două evidenţe (sintetică şi analitică), însă se impune corelarea acestor plăți, având în vedere că

datele din programul informatic SAFIR sunt utilizate pentru efectuarea plăților către beneficiari.

În concluzie, auditul reține că erorile rămase nesoluționate din sistemul informatic SAFIR au condus

la menținerea unor diferențe între datele raportate prin situațiile financiare anuale privind debitorii,

creditorii și plățile și cele din aplicația SAFIR, diferențe care sunt în scădere față de anii precedenți.

32

De asemenea, se rețin eforturile depuse de către personalul de specialitate din cadrul ANPIS pentru

soluționarea a 80% în anul 2017 din erorile sistemului informatic.

Adaptarea sistemului informatic SAFIR la noile modificări legislative

Personalul de specialitate din cadrul ANPIS a implementat modificările legislative în mod operativ în

aplicația informatică SAFIR în anul 2017 cu încadrarea în termenele de aplicare impuse de actele normative.

Modificările legislative privitoare la beneficiile auditate, care au avut impact asupra sistemului informatic

SAFIR în anul 2017-2018 au vizat:

- regulile de calcul privind beneficiile care se raportează la noul salariu minim brut pe țară garantat în

plată (HG nr. 1/2017);

- actualizarea cuantumului stimulentului de inserție la 650 lei, începând cu aprilie 2017 (OUG nr.6/2017);

- plafonarea cuantumului maxim al indemnizației pentru creșterea copilului la 8.500 lei (OUG

nr.55/2017);

-stabilirea cuantumului minim al indemnizației pentru creșterea copilului la 1.250 lei de la 1 ianuarie 2018

(OUG nr.82/2017).

În concluzie, se remarcă eforturile depuse în continuare de către compartimentul IT din cadrul

entității pentru implementarea modificărilor legislative, astfel că nu s-au înregistrat întârzieri la plata

drepturilor de asistență socială ca urmare a modificărilor legislative adoptate.

Actualizarea sistemului informatic SAFIR care gestionează beneficiile de asistență socială

Auditul reține că în anul 2017 la nivelul ministerului a fost aprobat Planul de acțiune pentru

implementarea noului sistem de management al informațiilor pentru asistență socială, din care rezultă că

disfuncționalitățile tehnice ale sistemului informatic SAFIR sunt, în cea mai mare parte, identificate și de

către Curtea de Conturi în anii precedenți, printre care se numără următoarele:

- nu generează, în toate cazurile, situații analitice pentru toate beneficiile de asistență socială;

- nu permite încrucișarea automată a informațiilor proprii cu bazele de date ale altor instituții publice,

pentru verificarea eligibiltății beneficiarilor;

- nu se interconectează cu baze de date externe în vederea transmiterii/preluării informațiilor

referitoare la drepturile plătite/neachitate, acestea fiind preluate manual;

- nu permite administrarea unitară a alocațiilor europene pentru copii și a beneficiilor pentru lucrători

migranți.

Potrivit informațiilor cuprinse în planul de acțiune, rezultă că sistemul informatic SAFIR nu este

capabil să susțină viitoarele cerințe de sistem, inclusiv modificările legislative din domeniul beneficiilor de

asistență socială, mai ales în contextul apariției unor noi tehnologii privind transmiterea și prelucrarea

datelor în timp real, inclusiv cu unitățile administrativ-teritoriale.

Suportul acordat de minister pentru integrarea modificărilor legislative din domeniul

beneficiilor auditate în sistemul informatic SAFIR

În anul 2017, direcția de specialitate din cadrul ministerului a asigurat suportul necesar integrării în

sistemul informatic SAFIR de la nivelul ANPIS a modificărilor legislative din domeniul beneficiilor auditate.

Auditul reține că atât în anul 2017, cât și în anul 2018 au fost transmise de minister către ANPIS

notificări/recomandări/informări cu privire la plafonarea cuantumului indemnizației pentru creșterea

copilului, eliminarea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii de indemnizație

33

pentru creșterea copilului și de ajutor social, modificări legislative care au avut impact asupra sistemului

informatic SAFIR.

În concluzie, auditul a reținut suportul acordat de către direcția de specialitate din minister pentru

integrarea în sistemul informatic SAFIR de la nivelul ANPIS a modificărilor legislative din domeniul

beneficiilor auditate.

Cu privire la obiectivul “Evaluarea sistemelor de control intern, modul de funcţionare a

instrumentelor şi mecanismelor de prevenire, detectare şi descurajare a fraudei şi corupţiei, inclusiv

activitatea desfășurată de către organele de inspecție socială în scopul focalizării beneficiilor de asistență

socială către persoanele îndreptățite”, auditul a reținut unele îmbunătățiri față de anul precedent, dar s-au

identificat următoarele aspecte care, detaliat, se prezintă după cum urmează:

- se remarcă în anul 2017 consolidarea funcției de verificare prealabilă pentru două beneficii auditate,

prin utilizarea unei aplicații informatice de verificare a veniturilor titularilor acestor drepturi în scopul

prevenirii neregulilor și transmiterii rezultatelor verificărilor către autoritățile locale, verificări care continuă

și în anul 2018;

- managementul entității, prin înființarea începând cu luna mai 2018, a Direcției de audit intern public

la nivelul aparatului central, a creat premisele desfășurării eficiente a activității de audit public intern;

- în anul 2017 s-au realizat cinci campanii tematice care au cuprins toate drepturile auditate, fiind cel

mai mare număr de campanii tematice înregistrate în ultimii trei ani (în anul 2016 s-a derulat o campanie, iar

în anul 2015 au fost realizate 3 campanii);

- activitatea inspectorilor sociali a fost mai eficientă comparativ cu activitatea personalului care

efectuează verificări interne, având în vedere valoarea debitelor identificate pentru cele patru drepturi

auditate;

- inspectorii sociali, în perioada analizată, au dispus măsuri pentru corectarea deficiențelor și au

aplicat sancțiuni contravenționale, constând în avertismente și amenzi.

La baza formulării acestor concluzii au stat următoarele aspecte, care sintetic, au

constat în: Auditul își propune să evalueze măsura în care acțiunile prevăzute a fi realizate au contribuit la

implementarea unor mecanisme eficiente de prevenire, detectare și descurajare a erorii, fraudei și corupției

în sistemul beneficiilor de asistență socială.

Prevenirea

Metodele principale de prevenire a erorilor sau pătrunderii frauduloase în sistemul de asistență socială

sunt: simplificarea sistemului de asistenţă socială, precum şi creșterea capacităţii instituţiilor abilitate de a

verifica eligibilitatea solicitanţilor de drepturi de asistenţă socială la momentul solicitării acestora.

La finele anului 2016 a intrat în vigoare OUG nr.93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de

simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare

pentru acestea în anul 2016 prin care au fost introduse noi măsuri de simplificare a modului de acordare

a unor beneficii de asistenţă socială. În acest sens, a fost redus numărul cererilor necesar a fi completate

pentru familiile care îndeplinesc concomitent condiţiile pentru acordarea venitului minim garantat, a

alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei, existând posibilitatea

completării unui singur formular în cazul solicitării acestor beneficii, ulterior aprobării unuia dintre aceste

drepturi.

34

De asemenea, pentru prevenirea tentativelor de fraudă în acordarea venitului minim garantat, a fost

introdusă posibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a verifica informaţiile declarate de

titular privind veniturile supuse impozitului pe venit prin solicitarea către organul central fiscal a unui

document care să certifice situaţia veniturilor persoanelor din familia/familiile solicitantă/solicitante.

Tot ca o măsură preventivă a fost instituit rolul primarilor de a dispune efectuarea de anchete sociale

la interval de 6 luni sau ori de câte ori este necesar, privind componența familiei și veniturile realizate de

membrii acesteia, reducând situațiile de acordare necuvenită a unor beneficii de asistență socială.

De asemenea, în vederea efectuării verificărilor îndeplinirii obligațiilor prevăzute de lege de către

persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social, în scopul eliminării fraudei, tot prin

actul normativ menționat anterior, s-a instituit încheierea unor protocoale (cu ANOFM și Inspecția Muncii)

prin care se stabilesc schimbul de informații între agențiile județene pentru plăți și inspecție socială și

agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, respectiv inspectoratele teritoriale de muncă.

În anul 2017, s-a procedat pentru prima dată la verificarea dosarelor solicitanților pentru două

drepturi de asistență socială, respectiv alocația pentru susținerea familiei și ajutorul social înainte de

punerea acestora în plată, prin verificarea veniturilor declarate de către angajatori prin Declarația

D112 privind obligația de plată a contribuțiilor sociale și impozitul pe venit.

Auditul reține că, verificările efectuate de către agențiile județene de plăți și inspecție socială continuă

și în anul 2018 prin utilizarea atât a aplicației de verificare venituri D112, cât și a aplicației PatrimVen, pusă

la dispoziție de către autoritățile fiscale, conducând la creșterea calității activității de gestionare a drepturilor

de asistență socială.

În concluzie, se remarcă în anul 2017 consolidarea funcției de verificare prealabilă pentru două

beneficii auditate, prin utilizarea unei aplicații informatice de verificare a veniturilor titularilor acestor

drepturi în scopul prevenirii neregulilor și transmiterii rezultatelor verificărilor către autoritățile locale,

verificări care continuă și în anul 2018.

În baza HG nr. 106/2018 pentru modificarea Statutului propriu de organizare şi funcţionare al

Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prin Decizia directorului general a fost înființată

Direcția audit public intern în subordinea directă a directorului general, începând cu luna mai 2018. Posturile

alocate pentru activitatea de audit public intern din cadrul entităților subordonate au fost preluate în aparatul

central al ANPIS, iar personalul care ocupa aceste posturi a fost considerat transferat în interesul serviciului

în condiţiile legii.

Necesitatea întăririi rolului structurilor de audit în cadrul ANPIS şi a entităților subordonate a fost

evidențiată şi în actele emise de către Curtea de Conturi, ca urmare a misiunilor de audit efectuate în anii

precedenți.

În concluzie, auditul remarcă faptul că managementul entității, prin înființarea începând cu luna mai

2018 a Direcției de audit intern public la nivelul aparatului central al entității auditate, a creat premisele

desfășurării eficiente a activității de audit public intern.

Detectarea

Direcția de specialitate din minister a îndrumat metodologic activitatea de gestionare a beneficiilor de

asistență socială și a propus ANPIS temele de inspecţie în domeniul drepturilor auditate pentru întocmirea

Planului anual de control.

Activitățile de inspecţie socială s-au desfăşurat în anul 2017 pe baza Planului de control, aprobat de

ministrul muncii și justiției sociale care în domeniul beneficiilor de asistență socială a avut în vedere două

teme: Controlul bazat pe profilul de risc al beneficiarilor de ajutor social, alocația pentru susținerea

35

familiei, ajutorul pentru încălzirea locuinței și Controlul bazat pe profilul de risc al beneficiarilor

indemnizației pentru creșterea copilului.

În anul 2017, potrivit Raportului de activitate al inspecției sociale, au fost realizate 5 campanii

tematice, deși în planul de control aprobat de către minister au fost stabilite doar două campanii tematice

în care au fost cuprinse toate cele patru drepturi auditate.

În concluzie, în anul 2017 s-au realizat cinci campanii tematice în domeniul beneficiilor de asistență

socială care au cuprins toate drepturile auditate, fiind cel mai mare număr de campanii tematice înregistrate

în ultimii trei ani (în anul 2016 s-a derulat o campanie, iar în anul 2015 au fost realizate 3 campanii).

Auditul a efectuat pentru perioada 2015-2017 o analiză comparativă a debitelor stabilite ca

urmare a campaniilor inspectorilor sociali față de cele stabilite ca urmare a verificărilor interne (acțiuni

de control și verificări interne existente la nivel ANPIS) din care au rezultat următoarele:

Tabel nr. 10 -mii lei-

Beneficiul auditat Debite campanii inspecție socială Debite din verificări interne

2015 2016 2017 2015 2016 2017

0 1 2 3 4 5 6

Alocația de stat 90 28 108 3.504 4.663 5.625

Venitul minim garantat 22.822 9.976 1.536 8.678 6.303 6.468

Alocația pentru susținerea familiei 2.208 3.516 876 4.063 5.083 6.850

Indemnizație lunară creșterea

copilului

2.758 473 7.208 17.549 16.754 38.513

Total beneficii auditate 27.878 13.993 9.728 33.794 32.803 57.456

În anul 2017, comparativ cu anii 2015 și 2016, se remarcă un trend descrescător al cuantumului

debitelor stabilite de către inspecția socială față de cuantumul debitelor identificate de către persoanele care

efectuează verificări interne.

Din analiza datelor de mai sus, pe categorii de drepturi auditate se reține o creștere semnificativă a

debitelor, reprezentând indemnizație lunară pentru creșterea copilului identificate atât în cazul campaniilor

inspecției sociale (7.208 mii lei) cât și a verificărilor interne (38.513 mii lei).

În cazul celorlalte drepturi auditate, situația debitelor identificate este diferită atât ca urmare a

campaniilor de inspecție socială, cât și a verificărilor interne, în sensul că fie s-au înregistrat creșteri ale

acestor debite, fie scăderi de la un an la altul.

Debitele stabilite la nivelul ANPIS pentru cele patru drepturi auditate, ca urmare a campaniilor

tematice, cât și cele stabilite în urma controalelor realizate pentru monitorizarea măsurilor dispuse în anii

precedenți, au fost în sumă de 9.728 mii lei, cu 44% mai mici față de anul 2016 (13.993 mii lei) și de circa

trei ori mai mici față de anul 2015 (27.878 mii lei).

Debitele pentru drepturile auditate, identificate ca urmare a verificărilor interne, au fost similare în

anii 2015 și 2016, înregistrând o creștere de 75% în anul 2017 față de anul 2016 și de 70% în anul 2017 față

de anul 2015.

36

Situația privind eficiența activității verificărilor interne comparativ cu activitățile inspecției

sociale în perioada 2015-2017, se prezintă astfel:

Tabel nr. 11

Nr.

crt. Anul

Verificări interne Campanii inspecția socială

Debite

identificate

(mii lei)

Număr

mediu

persoane

Debite/

Persoană

(lei)

Nr.

campanii

Debite

identificate

(mii lei)

Număr

mediu

persoane

Debite/

Persoană

(lei)

0 1 2 3 4=2/3 5 6 7 8=6/7

1 2015 33.794 338 100 3 27.878 120 232

2 2016 32.803 405 81 1 13.993 90 155

3 2017 57.456 473 121 5 9.728 85 114

Total 124.053 405 101 9 51.599 98 167

Auditul reține că, în perioada 2015-2017, activitatea inspectorilor sociali a fost mai eficientă decât

activitatea desfășurată de către persoanele care efectuează verificări interne, întrucât fiecare inspector

social a identificat în perioada analizată în medie debite de 1,6 ori mai mari (167 mii lei), față de

persoanele care efectuează verificări interne (101 mii lei).

De asemenea, în perioada analizată, numărul mediu al persoanelor care au efectuat verificări interne

a fost de 4 ori mai mare decât numărul mediu al inspectorilor sociali.

Astfel, se concluzionează că în perioada analizată activitatea inspectorilor sociali a fost mai eficientă

comparativ cu activitatea personalului care efectuează verificări interne, având în vedere valoarea debitelor

identificate pentru cele patru drepturi auditate.

Descurajarea

Componenta esențială a unei politici de descurajare o constitutie sancțiunile.

În acest sens, începând cu data de 1 ianuarie 2017, a intrat în vigoare un set uniform de sancţiuni

menite să descurajeze intenția de eludare a legii de către beneficiarii care primesc drepturi necuvenite,

potrivit dispozițiilor OUG nr. 82/2016 pentru aprobarea Statutului special al funcţiei publice specifice de

inspector social şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin același act normativ s-a prevăzut că pentru întărirea capacităţii ANPIS în acţiunile de reducere a

erorilor, fraudei, abuzului și neglijenței în sistemul de protecție socială, regimul funcției de inspector social

a fost completat cu o serie de prerogative şi competenţe suplimentare, fiindu-i totodată impuse standarde

etice și profesionale.

În perioada 2015 – 2017, inspectorii sociali au dispus un număr de 119.559 măsuri (2015), 47.473

măsuri (2016), iar în anul 2017 numărul măsurilor a fost de 11.393.

Totodată, pentru descurajarea beneficiarilor drepturilor auditate au fost aplicate sancțiuni constând atât

în avertismente, cât și în amenzi. Numărul sancțiunilor contravenționale (amenzilor) aplicate a avut o

evoluție diferită, în sensul că, au fost aplicate 90 de amenzi în anul 2016 față de anul 2015 când au fost

aplicate 29 amenzi, iar în anul 2017 acestea au fost în număr de 150 de amenzi (cu 121 amenzi mai multe

comparativ cu anul 2016).

În concluzie, activitatea inspectorilor sociali s-a materializat în perioada analizată atât în dispunerea

de măsuri pentru corectarea deficiențelor cât și în aplicarea de sancțiuni contravenționale, constând în

avertismente și amenzi.

37

De asemenea, există și situația inversă în sensul că s-a menținut, ca și în anii anteriori, riscul de

pătrundere în sistem a unor beneficiari care nu aveau dreptul, în detrimentul celor îndreptățiți. Pe tipuri de

beneficii auditate, în urma misiunilor de audit desfășurate la nivelul ANPIS și la agențiile teritoriale pentru

plăți și inspecție socială, au rezultat plăți necuvenite după cum urmează:

▪ ajutoare sociale şi alocaţii pentru susţinerea familiei, în sumă de 9.455 mii lei ca urmare a

nedeclarării de către beneficiari a unor venituri nete realizate (salarii, pensii, activități independente),

deţinerii unor bunuri, neachitării impozitelor pentru bunurile deținute în proprietate, deținerii de depozite

bancare sau obținerii de dividende peste limita legală, fapte ce conduc la excluderea acordării acestor

drepturi;

- indemnizaţii pentru creşterea copilului, inclusiv stimulentul de inserție în sumă de 4.068 mii lei

ca urmare a nedeclarării veniturilor încasate peste limita legală, nerecalculării cuantumului în funcţie de

veniturile efectiv realizate, potrivit deciziei de impunere finală, eliberată de autoritățile fiscale, precum și

acordării stimulentului de inserție în condițiile în care nu s-a făcut dovada începerii activității și implicit

obținerii de venituri supuse impozitării sau a încasat indemnizație de șomaj;

▪ alocaţii de stat pentru copii, în sumă de 189 mii lei, acordate unor copii exmatriculaţi, care au

abandonat şcoala sau au repetat anul şcolar, întrucât nu s-au transmis la timp documentele justificative de

către Inspectoratele Şcolare pentru beneficiari care nu mai întruneau condiţiile legale, iar entitatea nu a

suspendat plata alocației de stat pentru copii pâna la schimbarea reprezentatul legal al copilului.

Având în vedere faptul că anual, începând cu anul 2012, Curtea de Conturi a României a desfășurat

misiuni de audit care au vizat în primul rând patru beneficii de asistență socială, în anul 2018 a continuat

trendul de diminuare a sumelor plătite necuvenit, în mod similar cu anii precedenți.

Eforturile susținute depuse de către conducerea entităților verificate s-au materializat în scăderea

drepturilor plătite necuvenit identificate ca urmare a acțiunilor de audit ale Curții de Conturi a României

care au fost în anul 2012 în sumă de 33.051 mii lei, în anul 2015 în sumă de 31.655 mii lei, în anul 2016 în

sumă de 27.429 mii lei, în anul 2017 în suma de 19.039 mii lei, ajungând la 13.963 mii lei în anul 2018.

Din analiza beneficiilor acordate necuvenit efectuată în perioada desfășurării misiunilor de audit ale

Curții de Conturi a rezultat că acestea s-au diminuat substanțial fiind în anul 2018 la jumătate față de anii

2015 și 2016 și de peste două ori mai mici față de anul 2012.

Din analiza efectuată în perioada analizată a rezultat că s-au recuperat sume substanțiale de la

beneficiarii drepturilor acordate necuvenit, gradul de încasare a acestora fiind în creștere de la un an la altul

(de la 68% în anul 2015 la 76% în anul 2016 și ajungând la 77% în anul 2017).

Ca urmare a receptivității și preocupării conducerii entităților s-a înregistrat atât o diminuare a

drepturilor acordate necuvenit, cât și un grad ridicat de recuperare a sumelor de la beneficiari, cu toate

că recuperarea se realizează în perioade mai lungi de timp, întrucât este supusă limitărilor legale, respectiv

doar 1/3 din drepturile cuvenite lunar.

38

Cu privire la demersurile Ministerului Muncii și Justiției Sociale pentru implementarea și finalizarea

Proiectului privind modernizarea sistemului de asistenţă socială în scopul îndeplinirii indicatorilor care au

stat la baza tragerilor din împrumut, auditul reține că acestea s-au materializat în încheierea unui raport de

către Banca Mondială care a preluat datele din raportul ministerului întocmit cu ocazia încheierii Acordului

de împrumut

Ministerul a fost desemnat ca fiind responsabil pentru întreprinderea tuturor măsurile necesare pentru

implementarea eficientă a Strategiei privind reforma în domeniul asistenţei sociale şi a Planului de acţiuni

şi pentru implementarea Proiectului în conformitate cu prevederile Manualului Operațional al Proiectului de

Modernizare a sistemului de asistență socială, potrivit Legii nr.68/2012 pentru ratificarea Acordului de

împrumut (Proiectul privind modernizarea sistemului de asistență socială) dintre România și Banca

Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 8 iulie 2011,

Dintr-un număr total de 25 indicatori stabiliți inițial, proiectul privind Modernizarea Sistemului de

Asistență Socială în România s-a finalizat la data de 31 decembrie 2017, cu îndeplinirea unui număr de 18

indicatori.

Având în vedere schimbul de scrisori semnate la București la 30 mai 2018, 14 iunie 2018 și 26 iunie

2018 între Guvernul României și BIRD privitoare la acordul de împrumut, s-a adoptat HG nr. 823/2018 care

a intrat în vigoare la data de 30 octombrie 2018. Prin acest act normativ s-a închis contul de împrumut, s-a

anulat soldul netras rezultând că din valoarea totală a împrumutului de 500 mil. EUR a fost utilizată suma

de 371 mil. EUR din care 370 mil. EUR pentru cele patru drepturi auditate și 1 mil. EUR pentru bunuri și

servicii.

Activitatea de închidere a proiectului a fost asigurată de către Direcția Politici Servicii Sociale din

cadrul ministerului care a întocmit Raportul de finalizare a implementării Proiectului de modernizare a

sistemului de asistență socială (în baza art.17 din OUG nr. 90/2017), preluat de către Banca Mondială și

cuprins în “Raportul referitor la finalizarea și rezultatele implementării unui împrumut (IBRD

80560)” întocmit la data de 4 iunie 2018.

În cadrul acestui raport au fost cuprinse și concluzii cu privire la activitatea desfășurată de Curtea

de Conturi a României în cadrul Proiectului de Modernizare a Sistemului de Asistență Socială prezentate

sintetic astfel:

▪ Rapoartele Curții de Conturi (CC) reprezintă o altă sursă de informații pentru managementul

performanței. Din 2012, ca parte a auditului independent în procesul de realizare al indicatorilor de tragere

(IDT), CC a efectuat și publicat rapoarte anuale de audit de performanță ale sectorului de asistență socială

care au fost puse la dispoziția publicului21. Aceste audituri au evaluat gradul de utilizare a fondurilor

bugetare și calitatea execuției bugetare, inclusiv cheltuielile, exactitatea plăților și a informațiilor,

legalitatea (inclusiv noua legislație cu privire la acest sistem), erorile și fraudele, calitatea sistemelor de

inspecție și a formulat recomandări pentru îmbunătățire. Auditurile depășesc funcția de bază a auditului

impusă în Procedura de Finanțare a Proiectului și includ și alți indicatori de performanță. Aceștia sunt

utilizați la nivelul ministerului, iar schimbările de politici și proceduri sunt puse în aplicare pe baza

constatărilor și recomandărilor lor. De exemplu, CC a constatat că nu a fost rentabil să fie verificate erori

și fraude care se află sub o anumită valoare, fiind luată astfel decizia ca acestea să nu mai fie verificate.

Datorită acestor audituri și a recomandărilor formulate, gradul de utilizare a fondurilor alocate bugetului

21 Curtea de Conturi a fost desemnată în cadrul Documentului de Evaluare a Proiectului ca auditor al conformității indicatorilor

de tragere stabiliți în cadrul Proiectului de Modernizare a Sistemului de Asistență Socială

39

de asistență socială a variat. În absența acestui mecanism de supraveghere, gradul de utilizare a

fondurilor alocate poate că nu ar fi ajuns la un nivel atât de ridicat. Datorită acestor misiuni de audit,

Curtea de Conturi a observat îmbunătățiri în procesul de detectare al erorilor identificate de-a lungul

timpului.

▪ Un alt aspect menționat în raport se referă la faptul că printre obiectivele principale ale proiectului

s-a aflat și consolidarea instituțională semnificativă, însă, pe lângă ceea a fost planificat inițial, s-a

produs/înregistrat și o consolidare instituțională substanțială în ceea ce privește erorile, fraudele și corupția

din domeniul asistenței sociale și în ceea ce privește capacitatea statistică. CC a dezvoltat capacitatea în

ceea ce privește cazurile identificate de eroare, fraudă și corupție din cadrul Proiectului de modernizare a

sistemului de asistență socială22 și pe baza acestor noi competențe și lecții învățate, a început să aplice

aceleași practici altor organizații publice din România în vederea analizării și reducerii erorii, fraudei și

corupției. În plus, sectorul asistenței sociale este considerat drept cel mai bun exemplu de urmat în ceea

ce privește eroarea, frauda și corupția, de către alte țări care organizează vizite de studiu pentru a învăța

cum să implementeze sistemele create în cadrul acestui proiect (de exemplu, Ucraina și Moldova). De

asemenea, a fost stabilită o cooperare/a fost încheiat un acord de cooperare cu agenția fiscală în vederea

depistării și soluționării erorilor, fraudelor și corupției, fiind, de asemenea, dezvoltate competențe în

cadrul acestei agenții. De asemenea, în cadrul ANPIS s-a dezvoltat semnificativ capacitatea statistică în

vederea realizării de prognoze cu privire la impactul diferitelor modificări legislative/reforme politice

asupra sărăciei.

▪ În același raport, s-a menționat că la nivel de program(…) CC elaborează rapoarte periodice privind

diferiți indicatori de performanță, acestea fiind publice/puse la dispoziția publicului. Aceste rapoarte au

fost utilizate pentru a recomanda schimbări în sistemul de asistență socială și pentru a urmări

implementarea acestora. Datele administrative și cele rezultate din anchetele realizate la nivelul

gospodăriilor au fost utilizate în vederea efectuării unor analize ex-ante și ex-post în ceea ce privește erorile,

fraudele și corupția din domeniul asistenței sociale atât în scopul prevenirii cât și în cel al detectării

acestora. Aceste date au fost, de asemenea, folosite pentru a proiecta VMI și diferitele modificări ale ICC.

De exemplu, a fost posibilă efectuarea de îndată a analizei costurilor și impactul modificărilor asupra

pragurilor de eligibilitate din cadrul programelor, luarea deciziilor de proiectare pe baza acestor date și

formularea recomandărilor, prin modificarea pragurilor de venit folosind informațiile din datele

administrative și cele din cadrul studiului efectuat de Institutul Național de Statistică cu privire la bugetul

familiei. ANPIS este, de asemenea, capabilă să răspundă cererilor frecvente de informații solicitate de către

Parlament pentru luarea deciziilor”.

22 PMSAS=Proiect de modernizare a sectorului de asistență socială

40

VII. Recomandări

În scopul utilizării eficiente a fondurilor publice, pentru

fiecare obiectiv care a fost analizat în cadrul misiunilor de audit

s-au formulat, în principal, următoarele recomandări:

Pentru obiectivul Evaluarea modului în care Ministerul Muncii și Justiției Sociale își îndeplinește

rolul de entitate publică, cu responsabilităţi în ceea ce priveşte aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul

specific de activitate se recomandă finalizarea demersurilor legislative în sensul scutirii de la plată a debitelor

pentru care costul mediu de recuperare depășește valoarea unui debit.

Pentru obiectivul Evaluarea modului în care se fundamentează necesarul de resurse bugetare,

pentru eliminarea imobilizărilor de resurse bugetare se recomandă atragerea în continuare a unui număr

cât mai mare de beneficiari eligibili care să fie plătiţi prin virament bancar, având în vedere atât cheltuielile

suplimentare, cât și riscurile potențiale existente în cazul plăților în numerar;

Pentru obiectivul Evaluarea modului de reflectare prin situațiile financiare anuale a plăților, a

debitorilor și a creditorilor privind beneficiile de asistență socială auditate se recomandă:

- monitorizarea în continuare a debitelor transmise spre urmărire și încasare autorităților fiscale și

neconfirmate de acestea, pentru a evita nerecuperarea acestora datorită depășirii termenului legal de

prescriere;

- analizarea în continuare a diferențelor între evidența analitică și evidența sintetică cu privire la

debitori/creditori, pentru a asigura recuperarea debitelor/plata drepturilor neridicate și virarea la bugetul de

stat a sumelor la termenele legale.

Pentru obiectivul Evaluarea caracterului corect și complet al informațiilor gestionate de sistemele

informatice, precum și capacitatea acestor sisteme de a fi adaptate la noile acte normative în domeniu, se

recomandă continuarea demersurilor necesare și posibile către furnizorul sistemului informatic, pentru

remedierea erorilor rămase nerezolvate de către acesta, în scopul eliminării deficiențelor, care se perpetuează

de mai mulți ani.

Pentru obiectivul Evaluarea sistemelor de control intern, modul de funcţionare a instrumentelor

şi mecanismelor de prevenire, detectare şi descurajare a fraudei şi corupţiei, inclusiv activitatea

desfășurată de către organele de inspecție socială în scopul focalizării beneficiilor de asistență socială

către persoanele îndreptățite se recomandă:

- continuarea identificării beneficiarilor neeligibili ai drepturilor auditate și transmiterea

informațiilor către autoritățile locale responsabile cu stabilirea venitului minim garantat și alocației pentru

susținerea familiei;

- cuprinderea în campaniile tematice la nivel național cu precădere a drepturilor auditate care au un

grad de risc ridicat și care dețin ponderi mari în plățile efectuate pentru beneficiile de asistență socială.

41

În urma acțiunilor de audit ale Curții de Conturi a României, efectuate pe perioada derulării Acordului

de împrumut, s-au formulat anual recomandări pentru eliminarea deficiențelor și disfuncțiilor constatate de

către auditorii publici externi. O mare parte din recomandările formulate în anii precedenți au fost

transpuse în acte normative, corectând în acest fel legislația care reglementează drepturile auditate.

Efectul implementării recomandărilor se evaluează de către Curtea de Conturi a României din punct

de vedere al impactului acestora asupra activității entităților verificate. Ca urmare a recomandărilor formulate

în anii precedenți, acestea au condus în mare măsură la îmbunătățirea activității entităților verificate

cu impact direct și asupra bugetului de stat prin virarea integrală a sumelor încasate și a drepturilor

neridicate prescrise.

Cu toate că activitatea este una complexă, conducerile entităților auditate au manifestat receptivitate

și disponibilitate în a lua măsuri de remediere a deficiențelor, cea mai mare parte dintre aspectele constatate

fiind corectate.

ȘEF DEPARTAMENT V

CONSILIER DE CONTURI

Conf.univ.dr. IOAN HURJUI