REVISTA - CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI 14 Ro.pdf · în plan practic la Curtea de Conturi a României, precum și în colaborarea saulanivelINTOSAI. din zona Pacific și ale unor

BucureştiISSN

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

2247 – 5214ISSN-L = 2247 – 5214©

Telefon: 00

Str. Lev Tolstoi nr. 22-24, sector 1, cod 011948Bucureşti, ROMÂNIA

( 4) 021 3078 811Fax: 00( 4) 021 3078 875

www.curteadeconturi.ro

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Colectivul de redac :ţie

Elena Doina Dascălu

Carmen Stănescu

Doina Drăniceanu

- vicepre edinte-

- Şeful Departamentului- consilier de conturi, Şeful Departamentului

- Pregătire profesională

ș Curtea de Conturivicepreședinte Curtea de Conturi

consilier de conturi,

- director, Departamentulșef serviciu , Departamentul

- director adjunct, Departamentul Juridic

Vasile Cosmin NiculaAttila Dezsi

Silvia Toma

Ana-Maria Irina Ciobanu

X

XI

VIII

I

REVISTACUR

’

ŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI

ROMANIAN COURT OF ACCOUNTS

JOURNAL

Revistă bilingvă

Nr. 14

2017

CUPRINS

Pagina

3

36

CUVÂNT ÎNAINTE

4

48

19

ROLULCUR�II DE CONTURI ÎN CONSOLIDAREASTATULUI DE DREPT ÎN ROMÂNIAVirginia VEDINA , ,Ş Departamentul Juridic Consilier de conturi

ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA PROGRAMULUI DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂÎN DOMENIUL VERIFICĂRII ACHIZI�IILOR PUBLICE A AUDITORILOR PUBLICI EXTERNIDIN CADRULCUR�II DE CONTURIAROMÂNIEICristina BREDEN, Direc

, DirectorRodica CIOCOIU, Direc

,Auditor public extern

ţia de control al achiziţiilor publice, elaborare a metodologiei în acest domeniu şipregătire profesională a personalului de specialitate


PRE URILE DE TRANSFER O NOUĂ PROVOCARE PENTRU AUTORITĂ ILE FISCALE.� – �ASPECTE DEACTUALITATE LANIVELNA�IONALȘI INTERNA�IONALVasile Cosmin NICULA, Vicepreşedinte Curtea de Conturi

CADRU DE LUCRU .AROMÂNIEI

PENTRU ASIGURAREA CONTINUITĂŢII ACTIVITĂŢII EXPERIENŢADE IMPLEMENTARE LACURTEADE CONTURIElena Doina DASCĂLU, Vicepreşedinte Curtea de Conturi

MODUL ÎN CARE PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT (PPP) POATE FI FOLOSIT PENTRUFINAN�AREA INVESTI�IILOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA ȘI ROLUL CUR�II DE CONTURI ÎNAUDITAREA ACESTOR PARTENERIATECristina BREDEN, Direc

, DirectorCristian MARINESCU, Direc

,Auditor public extern


ţia de control al achiziţiilor publice, elaborare a metodologiei în acestdomeniu şi pregătire profesională a personalului de specialitate

52 SINTEZA DUPĂ JURNALUL INTOSAI Ţ– EDI IA SPRING 2017Liliana MUSTA� , Direcia Relaii Externe și Protocol, ConsilierĂ

30

CUVÂNT ÎNAINTE

Misiunea Cur�ii de Conturi este de a promovar

Pentru sus

O tem

De asemenea, într-o lume caracterizat

O astfel de abordare referitoare la managementul continuit

Diversitatea temelor abordate nu las –

Consider c

.

ăspunderea pentru actul de gestiune,transparen�a în utilizarea fondurilor bugetare și

de a furniza date și informa�ii reale

ării fondurilor publice de către entită�ile aflate în sferade verificare a institu�iei noastre.

ărește transparen�a șibuna gestiune în procesul de cheltuire a banului public,Curtea de Conturi utilizează tehnici și instrumente delucru și de comunicare cu valoare cognitivă și aplicativă,în măsură să eviden�ieze probitatea profesională apersonalului institu�iei. Un astfel de instrument îl constituieși Revista Cur�ii de Conturi, publica�ie profesională,bilingvă, ajunsă la cel de al 14-lea număr.

ă de mare actualitate la nivel na�ional și interna�ional publicată în acest număr al evisteise referă la pre�urile de transfer - o nouă provocare în contextul globalizării economiei mondialeși creșterii volumului rela�iilor economice transfrontaliere, în care impozitarea corectă aprofiturilor ob�inute pe teritoriul unui stat și evitarea mutării bazei impozabile către altejurisdic�ii este esen�ială pentru autorită�ile fiscale din întreaga lume.

ă printr-o perpetuă schimbare, apari�ia unor evenimenteperturbatoare de natură să pună în pericol continuitatea furnizării de servicii publice esteiminentă, având un impact asupra întregii societă ă�eni, mediul de afaceri, institu

ă-ă ăsurilor necesare

pentru a limita probabilitatea unor evenimente perturbatoare și, implicit, pentru a reduceimpactul unor astfel de evenimente. Specialiștii noștri au fost preocupa�i de nevoia de aconsolida capacită�ile de asigurare a continuită

ărilor și vulnerabilită�ilor specifice entită�ilor publice, precumă ofere o combina�ie adecvată de aspecte tehnice și de reglementare bazate

pe riscuri, pe standarde acceptate pe plan interna�ional.

ă�ii activită�ii este prezentatărezumativ în Revista Cur�ii de Conturi nr.14 din 2017.

ă în plan secund subiecte ce vizează achizi�iile publiceParteneriatul public privat ca formă de cooperare între cele două sectoare ale economiei (publicși privat), care diferă de la un sistem juridic la altul în func�ie de legisla�ia specifică fiecărei �ăriși poate îmbrăca mai multe forme cum ar fi: contractul de asociere în participa�iune,contractul de concesiune, contractul de lucrări sau servicii.

ă rezumatul temelor prezentate va suscita interesul cititorilor noștri fideli și folosescacest prilej pentru a adresa mul�umiri, exprimându-mi dorin�a ca această publica�ie instructivăsă rămână prietenul discret al consumatorilor de informa�ii profesionale

şi obiective referitoarela legalitatea, economicitatea, eficien şi eficacitateautiliz

şi audit consolidat,eficient şi credibil, prin care se urm

şiconsolideze capacitatea de asigurare a continuit

şi dezvoltarea unuicadru de lucru care s

ţa

ţinerea unui sistem de control

-

R

ţi, cet ţiipublice. Ca urmare, în aceste condiţii este imperios necesar ca institu�iile publice s

ţii, prin implementarea m

ţii, ac�iune ce presupune în�elegereaamenin�

care ,

NICOLAE VĂCĂROIU

d aPreședintele

Cur�ii e Conturi României

03

Introducere

Institu�iile public

de servicii publice va avea un impact nu doarasupra guvernului ( ), ci

Ca urmare, în aceste concapacita

teapentru a limita probabilitatea

unor evenimente perturbatoare și, implicit, pentrua reduce impactul unor astfel de evenimente, fiindnevoie de un management eficient al continuit

–BCM). C asigurare acontinuit

public dezvoltarea unui cadru de lucru care

ofere o combina�ie adecvatcomerciale, utilizând

o abor pe termen lung, pe standarde acceptate pe plan interna�ional

(cum ar fi), precum și pe cerin�ele

legale sau de reglementare și europene.

în mod

,

a României stabilireguli de management privind

necesarându-se

astfel.

În conformitate cupentru

aprobarea

mplementareaStandardului 11 – inclusîn

un cadrusuport performant pentru procesul decizional,

preciz

.

,

s-aconstatat nu sunt îndeplinite

OSGG nr. 400/2015 cu privire laimplementarea Standardului

în cadrul Cur�ii de Conturi a României.ale articolului vom

prezenta o

proiectul privind implementarea

Cur�ii de Conturi a României(care este

.

e furnizează servicii care suntesen�iale pentru buna func�ionare a societă�ii, înspecial datorită faptului că, atât cetă�enii, cât șicompaniile depind de serviciile oferite de acesteinstitu�ii.Apariţia unor evenimente perturbatoare denatură să pună în pericol continuitatea furnizării

şi a funcţionarilor săi şiasupra întregii societăţi (cetă�eni, mediul deafaceri, instituţiile publice).

diţii este imperiosnecesar ca institu�iile să-şi consolideze -

de asigurare a continuităţii prin implementareamăsurilor necesare

ăţiiactivită�ii (

onsolidarea capacită�ilor deăţii presupune în�elegerea amenin�ărilor

și vulnerabilită�ilor specifice organiza�iilor -e, precum şi

să ă de aspecte dereglementare, tehnologice şi

dare durabilă , bazată pe ris-curi

naţionaleFiind o instituţie a cărei activitate trebuie să sederuleze continuu, prin funcţionareaadecvată a structurilor din componenţa sa(departamente, camere de conturi, direcţii,servicii, compartimente) şi prin asigurareamăsurilor corespunzătoare pentru ca activitateaacesteia să poată continua în orice moment, întoate împrejurările, în toate planurile indiferentcare ar fi natura unei perturbări majore, Curteade Conturi are obligaţia de a

aplicareamăsurilor e pentru ca activitatea instituţieisă se desfăşoare în mod continuu, asigur

îndeplinirea obiectivelor generale şispecifice ale instituţiei

conducătorul fiecăreientităţi publice dispune, ţinând cont departicularităţile cadrului legal de organizare şi defuncţionare, precum şi de standardele de controlintern managerial, măsurile de control necesarepentru implementarea şi dezvoltarea sistemuluide control intern managerial, inclusiv pentruactualizarea şi a

pe procese sauactivităţi. În acest context, i

furnizează un instrument decontrol eficace pentru asigurarea îndepliniriiobiectivelor Curţii de Conturi, asigură

conţinând inclusiv recomandări şi ăriprivind modalitatea de ţinere sub control ariscurilor care pot avea ca efect întrerupereaactivităţiiÎn urma unei evaluări bazate pe o amplădocumentare desfăşurate de

din cadrul Curţii de Conturică cerinţele

specificate în11 şi s-a ajuns la

concluzia că este necesară implementarea acestuistandardÎn secţiunile următoare

serie de abordări de referinţă pe planinternaţional ale managementului continuităţiiactivităţii, precum şi -

, desfăşurat de un grup de lucru constituitla nivelul Curţii de Conturi şi coordonat devicepreşedintele

şi preşedintele

Vor fi expuse aspecte teoretice,reglementări în vigoare, standarde şi bune practici,precum şi abordări practice de referinţă îndomeniu.

business continuity man gement

ISO 22303:2012 – Business ContinuityManagement – BCM

Ordinul secretarului generalal Guvernului (OSGG) nr. 200/2016

egistrului de riscuriprocedurilor formalizate

,

Comisiei pentruelaborarea Codului general al controlului internmanagerial)

1a

Codului controlului intern manageri-al al entităţilor publice,

R

Continuitatea activităţiiCodul controlului intern managerial al

entităţilor publice

Comisia pentruelaborarea Codului general al controlului internmanagerial privind activitatea specifică deaudit/control

Standardului 11 – Continuitateaactivităţii

CADRU DE LUCRU .AROMÂNIEI

PENTRU ASIGURAREA CONTINUITĂŢII ACTIVITĂŢIIEXPERIENŢADE IMPLEMENTARE LACURTEADE CONTURI

1 În cadrul acestui document se vor folosi, în mod liber, pentrutermenul business saudin limba engleză, termeniicare au aceeaşi semnificaţie.

activitate afacere

Elena Doina DASCĂLUVicepreşedinte Curtea de Conturi

04

2 În prezent, – , conform OSGGnr. 400/2015

Standardul 11.

Continuitatea activităţii

1. Stadiul cunoaşterii şi metodologiacercetării

Metodologia cercetării

Abordări de referinţă ale managementuluicontinuităţii

. Planificarea continuităţiiactivităţii Un ghid pentru instituţiile supreme deaudit

în domeniu

2.

2.1 INTOSAI –.

Proiectul având ca obiecta fost lansat în

care, începând cu anul

standardelor de control internmanagerial, în conform

(OMFP) nr. 946/2005, Ordinul secretarului generalal Guvernului (OSGG) nr.secretarului general al Guvernului (OSGG) nr.200/2016 pentru aprobarea

Întrucât –(conform OMFP nr.

946/2005 – în vigoare la momentul

în cadrulComisie existând opinii

potrivit

)unei document

fundamentatematerial bibl

, Sursele,

, cele mairelevante fiind: INTOSAI [3], The IIA [6], ISO [4,[5] sau cele referitoare la

[1](RPX – Gartner's BCMP Software MagicQuadrant).

asociate conceptului de

ba o, modelele

din domeniile: audit, standardizar. În

articol sunt prezentaterecomandate d

astfel de proiect.

), bazatpe risc ( ),inclusiv prin utilizarea tehnicilor digitale. Esteprezentat, pentru exemplificare, un set deinstrumente software specializate

M, bazate pe web

)pentru

management a grupului de cercetare Gartner -

Articolu

ând atât elemente cu car, cât

Pornind de la modele, în urma unui studiu comparativ

( ) –

,compatibil

în plan practic la Curtea deConturi a României, precum și în colaborarea

sau la nivel INTOSAI.

din zona Pacific și ale unor birouri de auditdin Caraibe, care s-au confruntat în ultimii ani

continuitatea activităţii înCurtea de Conturi

Codului controluluiintern managerial al entităţilor publice

Continuitatea activităţii

a activităţii

cadrul Comisieipentru elaborarea Codului general al controluluiintern managerial

.

Standardul 25

continuitate

Business Continuity Management – BCMEnterprise Risk Management – ERM

RPX -Gartner's BCMP Software Magic Quadrant.

benchmarking

2013 adesfăşurat o activitate de anvergură pentruimplementarea

itate cu următoarele actelegislative: Ordinul ministrului finanţelor publice

400/2015 şi Ordinul

în legătură cu

demarăriiproiectului) au existat o serie de controverse legatede oportunitatea implementării acestuia,Curţii de Conturi (în

cărora, având în vedere specificul CCR,aceasta nu poate fi afectată de evenimente care săaibă impact asupra continuităţii activităţii a fostnecesară desfăşurarea ări extinse,

din punct de vedere ştiinţific pe uniografic cuprinzător şi relevant

(prezentat în referinţele bibliografice). Bibliografiacuprinde documentaţii de specialitate, articole, actelegislative şi standarde, având ca sursă atât literaturade specialitate română cât şi cea străină.cărora le vom dedica scurte prezentări, au o marevarietate şi un conţinut multidisciplinar

instrumente softwarepentru managementul continuităţii activităţii

Cercetările desfăşurate pentru a identificaproblematica şi abordările

se înscriu în categoriacercetărilor aplicative şi se zează pedocumentare vastă focalizată pe existentepe plan internaţional, raportate de instituţii deprestigiu e,tehnologia informaţiei, cercetare ştiinţifică

modele de referinţăe aceste organizaţii pentru a fi

utilizate ca suport metodologic în dezvoltareasistemelor de management al continuităţii pentruorganizaţiile care intenţionează desfăşurarea unui

În cadrul cercetării documentare au fost inclusestudii şi analize privind cadrul conceptual,arhitecturile de referinţă, metodele şi tehnicilespecifice, precum şi particularităţile care inducschimbări radicale în maniera de desfăşurare a unuiproiect de management al continuităţii activităţii(

pentru BCM şiER care implementează proceduri(şi, deci, utilizează preponderent tehnologiileinformaţiei şi comunicaţiilor , pentru accesareaonline în cadrul unei reţele specializate

l prezintă şi analizează subiecte de mareinteres şi actualitate şi propune soluţii practice,originale pentru anumite probleme deschise,conţin acter de cercetarefundamentală şi elemente cu caracter decercetare aplicativă.

le de referinţă analizate şiprezentate în articol

care a constituit metoda utilizatăpreponderent, a fost dezvoltată o abordare orginalăprivind managementul continuităţii activităţii

ă cu nivelul ştiinţific internaţional, careva putea fi valorificată

știin�ifică cu instituţii supreme de audit partenere

Pornind de la experienţele unor instituţii supremede audit

cuîntreruperi ale activităţii din cauza unor evenimentesevere (naturale sau provocate de om), exempleleincluzând tulburări civile, cutremurele din Haiti,uraganele din Grenada și Insulele Cayman, precum

2

05

Cadru de lucru . E C C a omânieipentru asigurarea continuităţii activităţii xperienţa de implementare la urtea de onturi R

3 Grupul regional

Grupul regional

Caribbean Organisation of Supreme AuditInstitutions

Pacific Association of Supreme Audit Institutions

Grupul de lucru privind responsabilitatea și auditarea ajutoarelorîn caz de dezastre

.

.4

5

.6.Institutul pentru Continuitatea Afacerii

și tsunamiul din Asi , în cadrulINTOSAI s-a ajuns la concluzia că toate institu�iilesupreme de audit au nevoie de a unui cadrude reglementare privind continuitatea activităţii,astfel încât, atunci când apar evenimentegeneratoare de discontinuitate, institu�ia să fiepregătită pentru gestionarea situaţiilor de criză

Sintetizând soluţiile şi concluziile rezultate dinidentificarea celor mai bune practici pentrugestionarea situaţiilor de discontinuitate,

G

,şi PASAI de

referinţă a fost preluat de la Guvernul Marii Britanii,care a dezvoltat un set de instrumente pentrumanagementul continuităţii activită�ii care includeşi

pentru planificarea continuităţiiactivităţii instituţiilor suprespr şi pe

n urmaunei situa�ii de urgen�ă,

să poată, pe de o parte, săţ în

condiţii normale pe de altă parte săasisten�ă corespunzătoare guvernului în a răspundeîn caz de urgen�ă.

posibilită�iiinstituţie

supremă de să planifice -ări grave a func�ionării unei

comunită�i sau a societă�ii

pe scară largă care depășesc capacitateacomunităţii afectate a societă�ii de a face fa�ăacestora

şi a mijloacelorde ajutor conexe

în sprijinul auditurilordesfăşurate de SAI

(în faza de pregătire, zade urgen�ă

riscului crescut de fraudă și corup�ie,auditarea ajutoarelor post-dezastru şi utilizareasistemelor informatice geospa�iale

ul continuităţii activităţii în instituţiilesupreme de audit constituie un subiect importantabordat de ghidul elaborat de INTOSAI. În figura 1este prezentată schematic o abordare sistemică aciclului de viaţă al managementului continuităţiiactivităţii aliniată la Standardulpropusă deşi reflectatăPlanificarea continuităţii activităţii este o etapădeosebit de importantă a managementuluicontinuităţii, pentru desfăşurarea în condiţiinormale a activităţii SAI, având următoareleobiective: (a) să protejeze produsele și serviciilecheie ale SAI (b) să menţină operaţionaleactivită�ile critice și să asigure

asigura desfăşurarea acestora (c) săgest riscurile pentru activită�i şi (d)să men�ină operaţionale activită�i

) presupuneparcurgerea următoarelor faze: (a) reaactivită�ilor instituţiei, (b) d

a activită�ii,plan de măsuri pentru

asigurarea continuităţii activită�ii și, precum şi

activităţeste esen�ială o bună în�elegere a organiza�iei astfelîncât să oată n răspuns adecvat încazul unei situa�ii de urgen�ă. Pentru derulareaacestui proces sunt utilizate două instrumente-cheie:

e o mai bună în�elegere a

a de Sud-Est

stabilire

,indiferent de natura acestora.

INTOSAIa elaborat hidul

(

) având ca autori grupurileregionale CAROSAI [3]. Modelul

un .Ghidul INTOSAI

me de audit este orientate modul

de punere în aplicare a acestuia, astfel încât, îSAI (Supreme Audit

Institution) recuperezecapacitatea sa de a func iona cât mai rapid și

, iar, , ofere

Din cauza de apari�ie a efectelor unorcatastrofe este important pentru o

audit inclusiv eventualitatea unei perturb

, care ar putea provocapierderi economice, umane, materiale sau demediu, ,

saufolosind propriile sale resurse.

În cadrul INTOSAI s-a constituit un grup de lucrureferitor la auditarea catastrofelor

–

care are în curs dedezvoltare o serie de ghiduri

, vizând adaptarea procedurilorde audit pentru diferite faze ale ciclului degestionare a dezastrelor în fa

, în urma unui dezastru – pentru luarea în

considerare a

).

Management

,(BCI) [8]

în abordarea INTOSAI.

;resursele necesare

pentru a ;ioneze le critice

le critice în cazulunui incident.Dezvoltarea unui(

în�elegeezvoltarea unei strategii

referitoare la continuitate (c) dezvoltareași punerea în aplicare a unui

(d) testarea,men�inerea și revizuirea planului (e)managementul programului de continuitate.

Pentru a dezvolta un plan de continuitate a ii,

se p planifica u

șicare permit

organiza�iei.

Business continuity planning – A

guide for Supreme Audit Institutions

Plan de continuitate a a ii

Planul de continuitate a ii

INTOSAI Working Group on

Accountability for and the Audit of Disaster-

Related Aid (WG AADA) ,

,

Business Continuity Institute

Business Continuity Plan – BCP

analiza impactului asupra

(Business Impact Analisys BIA) evaluarea

riscurilor

Planificarea

continuităţii activităţii – Un ghid pentru instituţiile

supreme de audit

ctivităţ

activităţ

Plan de continuitate a activităţii

activităţii

-

3 4

5

6

2.1.1. Planificarea continuităţii activităţii

. În�elegerea activită�ilor instituţiei

ISO 22303:2012

2.1.1.1

06


A A. naliza impactului asupra a ictivităţi

O analiză a impactului activităţ identificăși documentează -cheie,activită�ile critice necesare pentru furniza

împreună cu impactul pe care o perturbarea acestor activită�i instituţiei șiresursele necesare pentru a relua activită�ile.O analiză activităţ serealizează în patru etape:

-

capacită�ii SAI de a-şi responsabilită�ile (b) asupra păr�ilor interesate, prin:

or și facilită�ilor

ă să gestionezefiecare dintre produsele sale

cheie, fără

pânăcând -cheie vor trebui să fiereluate (până când instituţia este în măsură sălivreze produse - â seamade dificultă�ile neprevăzut

;;

;;

finanţţ

Unul dintre cele mai importante elemente esteformalizarea analizei de impact într-un document.Acest lucru ar trebui să identifice în mod clarserviciile necesare livrate la timp pentru arestaura starea opera�ională şi resurselenecesare pentru men�inerea activită�ilor critice

asupra iiprodusele și serviciile

reaacestora,

l-ar avea asupra

a impactului asupra ii

Elaborarea listei de servicii cheie oferite de SAI;Evaluarea impactului unei întreruperi asupra:

(a) îndeplini -statutare și

identificarea resurselnecesare pentru a livra aceste servicii;

estimarea duratei maxime a intervalului detimp în care SAI este capabil operturbare pentru

a pune în pericol viabilitatea saupierderea reputa�iei institu�iei.

Estimareaprodusele și serviciile

le și serviciile cheie, �in nde).

Elaborarea listei finale de produse și serviciiesen�iale pentru SAI, cum ar fi:

Auditul de conformitateAuditul financiarAuditul performan�eiSesiuni de informare în comisiile parlamentareFunc�iile de resurse umane, e,

tehnologia informa iei, comunicarea cu mass-media.

a fi, precum

�

�

�

�

�

�

timpului de recuperare obiectiv

�

�

�

�

�

Figura 1 – anagementuluiCiclul de viaţă al m continuităţii activităţiiSursa: BCI, prelucrare ISO 22303/2012

Cadru de lucru . E C C a omânieipentru asigurarea continuităţii activităţii xperienţa de implementare la urtea de onturi RCadru de lucru . E C C a omânieipentru asigurarea continuităţii activităţii xperienţa de implementare la urtea de onturi R

07


(personal, incinte, tehnologie, informa�ii/documente-cheie, furnizori, contractan�i/parteneri, actori-cheie/Parlament

ă

Evaluarea riscurilor cu care se confruntă o instituţiesupremă de audit eficientă ar discontinuităţii în .Evaluarea riscurilor analizează probabilitatea șiimpactul unei varietă�i de riscuri care ar putea cauzaîntreruperea activită�ii. Evaluarea riscurilor trebuisă se bazeze pe ită�ile

Vor exista douătipuri

instituţiisupreme de auditOdată ce riscurile au fost clasi acest lucrupermite să decizie cu privire la măsuri

În ceea cepriveşte decizia xistă patruop�iuni principale

şi

ăcosturile de punere în aplicare a oricăror

strategii de reducere a riscurilor

fiefie prin

ăţi . Aceastăabordare este cel mai probabil să fie luată

esteproiectată sau organizată pentru ă de via�ălimitată.

de aşteptatşi

probabilitate redusă de a se produce săau un

impact redus şi

dacă este necesar

rategie de continuitate a afacerii presupuneelaborarea unui plan de ac�iune pentru abordarea

riscurilor anticipate și readucerea la funcţionalitatenormală a activită�ilor î

Planurile elaborate ar trebui să furnizeze toateinforma�iile necesare pentru a asigura căinstituţia supremă de audit

că va

măsuri

Pentru exemplificare menţionăm: (a) întocmireaunei liste ccare are responsabilităţi în gestionarea continuităţii;(b) protejarea resurselor materiale şi umane; (c)protejarea informaţiilor

nformaţiilor din sistemul IT și păstra

restabilirea contextului de desfăşurare a activităţiiîn condiţii normale după un incident, inclusiv

, precum şi (e) comunicarea cu părţileinteresate.

activităţ să seurmătoarele cerinţ

pentru implementareaPlanului de continuitate a activită�ii

Conştientizarea personalului şi în�elegerea clarăa rolurilor și responsabilită�ilor

periodică

pachet de urgen�ă pentrusituaţiilePentru a se asigura că este stabilit planulde continuitate a activită�ii este important ca acestasă aibă

activităţ este necesară îndeplinireaurmătoarelor cerinţe:

d r conducereasuperioară care să ă cu gestionarea

n care săcoordoneze

-următoarele aspecte:

).Dup producerea unui dezastru, func�ia SAI s-arputea schimba temporar, fiind necesare func�ii șiresurse care ar trebui luate în considerare cu aten�ieîn faza de evaluare a impactului.

permite o planificareeducerii riscului activitate

eanaliza de impact pentru activ

critice și resursele asociate acestora.principale de riscuri:

(comune pentru orice organiza�ie) și(care au impact asupra unei

).ficate,

se ia o lenecesare pentru gestionarea acestora.

privind riscurile, e:

(a) : se va dezvolta un plan pentrua gestiona /sau minimiza impactul în cazul în careevenimentul generator de risc se va produce;(b) : se accept riscul atuncicând

sunt mai mari decâtbeneficiile;(c) : se poate realiza prinasigurare aranjamente contractuale;(d) :schimbarea, suspendarea sau terminarea unorservicii, produse, activit sau procese

înconsiderare în cazul în care activitatea

o durat

Din punct de vedere practic este cariscurile identificate ca având un impact redus

nu fienecesar a fi gestionate, în timp ce riscurile care

doar o probabilitate mare de a seproduce ar putea fi gestionate prin proceduri interneeficace, .

O st

n intervalele de timpstabilite, prin identificarea și întreprinderea deac�iuni adecvate pentru a reduce riscurileindividuale.

: (a)poate preveni sau reduce

la minimum riscul și (b) gestiona incidentul șiva recupera func�iile necesare în termeneleidentificate anterior. Prin utilizarea unor bunepractici vor fi identificate poten�iale care potfi puse în aplicare pe baza riscurilor identificate.

u detaliile de contact pentru personalul

(identificarea documente-lor esen�iale și depozitarea în locuri asigurate,salvarea i reacopiilor în afara amplasamentului serverului; (d)identificarea furnizorilor de bunuri pentru a asista

îndomeniile IT, construc�ii, furnizare de mobilier debirou

Pentru a dezvolta, planifica, implementa și revizuiun plan de continuitate a ii este necesarasigure e:

Implicarea conducerii;Elaborarea unui program

;

;Men�inerea planului prin actualizarea

a acestuia;Utilizarea unui

când se produce un incident.și men�inut

sprijinul deplin din partea managementuluisuperior. Pentru a asigura succesul unui plan decontinuitate a ii

esemnarea unei pe soane dinfie responsabil

planului de continuitate;umirea unei echipe de proiect

dezvoltarea programului de continuitate.Una dintre sarcinile cheie ale conducerii superioareva fi aceea de a identificadomeniul de aplicare, scopurile și obiectivele

B. Evaluarea riscurilor

2.1.1.2 Dezvoltarea unei strategii de continuitatea

2.1.1.3

riscuri genericeriscuri

specifice

tratarea riscului

tolerarea riscului

transferul riscului

încheierea unor procese sau activităţi

.activităţii

. Planul de continuitate a activităţii

�

�

�

�

�

1.

2.

08


managementului

servicii .up de continuitate

, a deproiect este de a se asi

iar acest lucru vaimplica:

Comunicarea planului personalului SAI;

terne relevante (Guvern, beneficiari, Parlamentși donatori);

Organizarea de ac formare apersonalului pe baza strategiilor prezentate înplanul de continuitate;

Asigurarea asupra toatestrategiile de atenuare puse în aplicare suntadoptate;

Testarea,ui de continuitate a , în

conformitate cu bunele practici,în continuare

ii.

, (b)recuperarea tehnologiei, (c) recuperarea proceselor

critice, (d)

,

,

pentru auditul în caz decatastrofe (inclusiv auditul legat de ajutoare), pentrua oferi o asigurare cu privire la cheltuielileguvernamentale în aceste cazuri.

,, în cazul în care se poate solicita, a

oricI, grupurile regionale ale INTOSAI

(EUROSAI, OLACEF, CAROSAI, PASAI,AFROSAI-E,ARABOSAI,ASOSAI, alte SAI .

continuită�ii activită�ii înorganiza�ie și care sunt activită�ile-cheie necesarepentru a livra le de bază ale instituţiei

d ă ce politica a fost elaborată șiconvenită următoarea etapă pentru echip

gura că planul de continuitatea activită�ii este pus în aplicare,

Comunicarea planului păr�ilor interesateex

ţiuni de

faptului că

men�inerea și revizuirea periodicăa planul activită�ii

pentru a seasigura că răspunde cerinţeloractivităţ

Pentru cazurile extreme, de catastrofe majore,planificarea continuităţii activităţii va trebui săincludă dezvoltarea unui

care va detalia măsurile ce trebuie luateîn aceste situaţii: (a) recuperarea sediului

reabilitarea sănătăţii şi siguranţeisalariaţilor.

După un incident major capacitatea instituţiilor de aefectua activitatea normală poate fi afectată. Carezultat instituţia supremă de audit poate avea unrol important în furnizarea unei asigurări în legăturăcu modul de cheltuire a fondurilor publice destinateasigurării continuităţii activităţii în instituţiileguvernamentale: cheltuielile financiare sunt reale,echitabile și legale, iar banii cheltui�i produc valoare(inclusiv ajutoarele în caz de catastrofă). Grupul delucru al INTOSAI are în curs de pregătire orientăriprivind responsabilitatea și

Ca parte a procesului de planificare a continuită�iiactivită�ii INTOSAI recomandă luarea înconsiderare

ărui sprijin din partea comunită�ii de audit:INTOSAI ID

-uri

Plan de recuperare în cazde dezastru,

2.1.1.4 Auditul dup

2.1.1.5 Asist a co

. ă incident

. enţa din parte munităţii de audit

3.

a)

c)

d)

e)

b)

Figura 2 – Sistemul de iimanagement al continuităţii afacerii/activităţSursa: BCI


09


Asisten�a care ar putea fi solicitată include: personalsuplimentar pentru a ajuta SAI să-şi poată reluacapacitatea de a livra serviciile de audit în termenulcel mai scurt, înlocuirea de echipamente și fonduride urgen�ă.În figura 2 este prezentată o abordare sistemică amanagementului continuităţii activităţii pe totciclul de viaţă al acestu

defineşte managementulcontinuităţii activităţ

că ameninţărilepotenţ ţie şi ul acestorameninţări ţiunilor entităţii dacă acesteaîşi vor produce efecte şi oferă un cadrupentru consolidarea rezisten�ei organiza�ionale înceea ce priveşte capacitatea unui răspuns eficientcare să protejeze interesele păr�ilor interesate-cheie,reputa�ia, imaginea și activită�ile generatoare devaloare.Necesitatea existenţei unui referenţial privindbunele practici în managementul continuităţii

activităţii a antrenat instituţii de standardizare deprestigiu

Planurile de urgenţă şin mare măsură

bazate pe răs şactivităţile

economice începând cuÎn acelaşi timp, g

şi OrganizaţiaInternaţională pentru Standardizare (

, care să sprijineplanificarea afacerilor în condiţiile crizelor viitoare(standardele BS 25999-2 şi respectiv ISO 22301).

continuităţiiactivităţii pentru organizaţiil ş

ISO 22301:2012 va ajutaorganizaţiile, indiferent de mărimea lor

ăţii ă devină mai bine pregătite şi să-şiamplifice capacitatea de reluare a activităţilor

fără a le tăşi area în condiţii de

siguranţă a tu

ia.

Standardul ISO 22301:2012 – (Business ContinuityManagement – BCM)

ii ca fiind un proces demanagement holistic care: (a) identifi

iale pentru o organiza impactasupra opera

le, care (b)

în abordarea acestei probleme, în specialdin Marea Britanie, Statele Unite ale Americii,Australia, Singapore. derecuperare în caz de dezastru au fost î

punsurile la dezastrele naturale iactele de terorism care au afectat

anul 1980.rupuri profesionale, cum ar fi

Institutul Britanic pentru Standardizare (BritishStandards Institute – BSI)

InternationalOrganization for Standardization – ISO) audezvoltat standarde pentru BCM

Standardul ISO 22301:2012, elaborat de ISO, esteun standard de management al

e din sectorul public iprivat. Alinierea la

sau de naturaactivit , s

în cazde incident, fi afecta imaginea, cureducerea pierderilor relu

turor proceselor.

2.2 . Standardul –afacerii/

ISO 22301:2012Managementul continuităţii activităţii

Figura 3 - Metodologia privind conform standarduluiISO 22301:2012 (

managementul continuităţii activităţiiSursa: Standardul ISO 22301:2012)

10


În prezent, s

3

,inclusiv INTOSAI.

tehnologia sauincidente de mediu. Cu toate acestea, cele mai multeincidente care par a fi minore

.

tandardul ISO 22301:2012 oferă ometodologie de referinţă în domeniu, prezentată înfigura , pe care se bazează şi abordările celorlalteorganizaţii care au raportat rezultate relevanteprivind managementul continuităţii activităţii

Incidentele pot lua diverse forme, de la dezastrenaturale de mare amploare şi acte de terorism până

la accidente care au legătură cu

pot avea un impactsemnificativ, ceea ce face ca o strategie demanagement al continuităţii activităţii să fie foarteimportantă, inclusiv pentru aceste situaţii

Figura 4 – Cii (BCMS)

adru pentru planificare operaţională şi control pentru sistemul demanagement al continuităţii activităţ

Sursa: Standardul ISO 22313:2012

PLANIFICARE OPERAISO 22313 – Business Continuity Management System (BCMS)

ŢIONALĂ ŞI CONTROL


11


La nivel global există un grad crescut desensibilizare la aceste probleme, ceea ce a

conştientizări pe plan mondial acerinţei ca organizaţiile din sectoarele public șiprivat să ştie cum să se pregătească şi să răspundă laincidente neaşteptate şi perturbatoare.

Standardul ISO 22301 oferă un cadru pentruplanificarea, elaborarea, implementarea, monitorizarea, menţinerea şi îmbunătăţirea continuă asistemelor de management al continuităţii activităţ

f ), fiind conceput pentru a sprijiniorganizaţiile în a

condus lanecesitatea unei

-

ii(vezi igura 4

se proteja împotriva incidentelor, a

12


furniza c

Cerin ele specificate în standardul ISO 22301:2012sunt generice i destinate s fie aplicabile tuturororganiza iilor, indiferent de tipul, m rimea i naturaorganiza iei. Gradul de aplicare a acestor cerin edepinde de mediul de operare al organiza iei i decomplexitatea activit lor desf urate.

).

) a elaborat hidul

(GTAG 10) [6],. Ghidul

ii (BCM) este proiectat pentru a permitegestioneze nivelul de risc

care ar putea fi întâlnit în cazul unui evenimentnatural sau provocat de om, care ar putea afecta

litatea organiza�iei.Potrivit GTAG 10, scopul unui BCM este de

ii.Provocarea cheie pentru conducere este de a facedin managementul co prioritate.

în

acestui program.

Business Continuity Institute (BCI) [8] este lidermondial în domeniul continuit afacerii

. nfiin at în anul 1994, BCI s-a impus camembru și organism de certificare în organiza�iaprofesioniștilor din domeniul afacerilor

la nivel mondial, având peste 8

pentru peste 3000 depublic. BCI are n prezent aproximativ 120 departeneri din întreaga lume, fiind membru al

(re�ea interna de cercetare aasocia�iilor profesionale).

riibune practici

al

Curtea deConturi a României

Institutul pentru Recuperare în caz de Dezastru(DRI) [11] este non-profit,

pentru a înproblematica recuper în urma dezastrelor

( ) (de lacursuri privind no�iuni introductive - la cursuri lanivel de masterat).

Pozi�ionat ca un lider constant în Gartner MCBSoftware Magic Quadrant [1] de companii

managementul comunic, pachetul de instrumente este un

software integrat bazat pe web pentru managementul continuit ii afacerii(Business Continuity Management – BCM)

.

Business ImpactAnalysis - BIA); (b) elaborarea planului decontinuitate; (c) testarea planului de continuitate;(d) actualizarea planului de continuitate; (e)gestionarea incidentelor, precum și (f) comunicarea

RPX este proiectat pentru a satisface standardeleriguroase ale profesioniștilor exper�i în domeniul

el mai adecvat răspuns la incident şi înredresarea în urma producerii acestor incidente. Prinsuportul metodologic şi instrumental oferit,standardul ISO 22301 va ajuta organiza�iile să îşiconceapă un sistem de management al continuită-ţii activităţii adecvat propriilor nevoi (factorilegislativi, de reglementare, organizaţionali şisectoriali; produsele şi serviciile oferite deorganizaţie; mărimea, structura şi proceseleorganizaţiei) și care să răspundă cerinţelor părţilorinteresate.

ţş ă

ţ ă şţ ţ

ţ şăţi ăş

G

care face parte din colecţia deghiduri pentru audit intern se concentreazăpe modul în care managementul continuită�iiactivităţconducerii organizaţiei să

funcţionaa

permite orgnizaţiei să restaureze procesele uneiafaceri după ce un dezastru a fost declarat şipresupune un management al riscurilor proiectatpentru a crea facilităţi bazate pe risc, de asigurare acontinuităţii activităţ

-ntinuităţii o Ghidul

ajută conducerea executivă în adoptarea unuiprogram pentru continuitatea activităţii şi a oeduca în ceea ce priveşte: riscurile, controalele,costurile, beneficiile adoptării

ăţii /activităţii Î ţ

continuităţii

000 de membri în maimult de 100 de �ări din întreaga lume, care lucrează

organiza�ii din sectorul privat şiî

reţeleiprofesionale

ţională

În ceea ce priveşte continuitatea aface /activităţii,BCI furnizează , menţine la zicercetările în domeniu şi le diseminează în cadrulcomunităţii profesionale şi altor părţi interesate.O parte dintre rezultatele cercetărilor BCI au fostvalorificate şi în cercetarea desfăşurată de

în domeniul continuităţiiactivităţii.

o organizaţie lider încontinuitatea activită�ii și domeniile conexe, careajută organiza�iile din întreaga lume prin furnizareade instruire şi acreditare se pregăti

ării .Fondată în 1988, DRI International are peste 14.000de profesioniști certifica�i în mai mult de 100 de �ăriși efectuează formare profesională în limba maternăîn mai mult de 50 de �ări , care oferă cursuri

(reţea cuexpertiză în aţiei cuclienţii)

-ăţ /activităţii

şigestionarea riscurilor întreprinderii (EnterpriseRisk Management - ERM)

include următoarele module: (a)analiza impactului asupra afacerii (

critică.

2.3. InstitutulAuditorilor Interni (The Instituteof Internal Auditors – IIA Ghidul

(GTAG) 10 -Managementul continuit ii afacerii/

Institutul Auditorilor Interni (

2.4. BCI – Business Continuity Institute(Institutul pentru Continuitate)

2.5. DRI – Disaster Recovery Institute (Institutulpentru Recuperare în caz de Dezastru)

2.6. RPX –

RPX

RPX-BCM

GlobalTechnology Audit Guide

The Institute ofInternal Auditors – IIA

ăţ activităţii

Instrumente software pentrumanagementul continuităţii afacerii/activităţii şipentru managementul riscului întreprinderii

Managementul continuităţii ctivităţafacerii/a ii

Professional Associations ResearchNetwork

continuit , fiind ușor de folosit pentrutoate categoriile de utilizatori.

include componente pentru gestionareariscurilor întreprinderii referitoare la opera�iuni,resurse și rela�ii.

cât și în celprivat, începân

categoriileparticipan�ilor la program: (a) utilizcomplexe de coordonare (manageri planificatori/derisc); (b) ca instrument de planificare pentrugestionarea riscurilor (managerii de departament/proces de afaceri); (c) utilizatori ocazionali (restulangaja�ilor).

Managementul continuiti ii,

organiza -

personalului sentimentul de responsabilitate

continuitatea. Astfel, personalul va contribuipe parcursul tuturor etapelor

ionate în continuare: (a) analizaimpactului asupra ii; (b) i

ii; (c)i

;s pentru continuitatea ii;

Un elementi

În igura 5

, respectiv

ca fie

onabilde scurt.

ăţii afacerii

Pachetul software integrat RPX este utilizat deorganiza�ii din toate ramurile şi de toatedimensiunile, atât în sectorul public,

d cu anul 1999. RPX este proiectatpentru a fi ușor de utilizat de către toate

ările cele mai

ăţii este o componentăesenţ ală a managementului activităţ care trebuiesă fie inclusă în cultura ţională. Indiferent de nivelul ierarhic pe care se află, întregpersonalul trebuie să fie conştient de importanţa saîn asigurarea desfăşurării continue a activităţiiorganizaţiei, de riscurile specifice fiecărui proces încare este implicat, de rolul pe care îl are în cazulunor situaţii critice.

Conducerea organizaţiei trebuie să inducăpentru

menţinerea derulării continue a activităţii şi deprotejare a resurselor pe tot ciclul de viaţă alactivităţii şi al desfăşurării proceselor care susţin

cuexpertiza specifică, dedezvoltare a programului privind managementulcontinuităţii, menţ

activităţ dentificarea şievaluarea riscurilor de continuitate a activităţdentificarea şi implementarea măsurilor de

reducere a riscului (d) dezvoltarea unui plan derăspun activităţ (e) testareaşi îmbunătăţirea planului de continuitate, precum şi(f) revizuire şi audit.

esenţial pentru menţinerea unui nivelcorespunzător al cunoştinţelor îl constitu einstruirea continuă a personalului în concordanţă cusarcinile atribuite în procesele de asigurare acontinuităţii activităţii.

f sunt prezentate schematic elementelecare concură la stabilirea unei culturi în ceeace priveşte continuitatea activităţiiplanificarea și pregătirea personalului pentru ase asigura că o organiza�ie poate continua săfunc�ioneze în caz de incidente grave sau dezastre șipentru personalul să capabil să contribuie larevenirea activităţilor critice la o stare defunc�ionare propusă, într-un termen rez

RPX-ERM

3. Dezvoltarea managementului continuit iiîn cultura organiza ional

ăţţ ă

Figura 5 – Stabilirea unei culturi în ceea ce priveşte continuitatea activităţiiSursa: BCI


13


4. Implementarea Standardului 11Continuitatea activită�ii în Sistemul de ControlIntern Managerial al Curţii de C

Cazuri de catastrofă majoră

Disfuncţionalităţi cauzate de factoriinterni

.

–

onturi

4.1 Descrierea standardului

În conformitate cu pentruaprobarea

Comisia de monitorizare aCodului controlului intern managerial (

nr. 232/19.09.2013,

) aimplementarea

la niveluÎn cadrul acestui proiect,

a) E,

a rezul erauOSGG nr. 400/2015 cu privire la

implementarea Standardului 11;

, prin antrenarea structurilor despecialitate care au formulat puncte de vedere cuprivire la acest subiect;c) D rea unei analize detaliate aactivitd) Întocmirea

;e) Elaborarea proiectului

a

,conform OSGG nr. OSGG nr. 200/2016pentru aprobarea

.

generate defactori externi:

:

.

În urma analizei și dezbaterilor din cadruls-a erau

OSGG nr. 400/2015 cu privire laimplementarea Standardului 11

rea acestui standard.Comisia a elaborat , proiectele

la nivelul structurilor de specialitate a

;

;

,conform OSGG nr. OSGG nr.200/2016.

Potrivit OSGG nr. 400/2015, –

.OSGG nr. 400/2015

definește Standardul 1 ul enun�:

OSGG nr. 200/2016

Standardului 11 –

Listei cu situa�ii critice

Normelor interne de implementare a

Codului controlului internmanagerial

lipsa personalului-cheie

Comisiei

Standardului 11 –

1. Inventarul situa�iilor care pot afectacontinuitatea

3. Norme interne de implementare a

mâniei

pentru aprobarea Coduluicontrolului intern/managerial al publice,

Codului controlului intern managerial alentităţilor publice,

Continuitateaactivităţii

care potafecta continuitatea activităţii Curţii de Conturi aRomâniei

Planului de continuitatea activităţii Curţii de Conturi a României

Standardului11 – Continuitatea activităţii la nivelul structurilorde specialitate ale Curţii de Conturi a României

al entităţilor publice

cutremure, inundaţii, incendii,întreruperi semnificative în furnizarea energieielectrice

, mobilitateasalariaţilor, defectarea echipamentelor, întreruperiîn aprovizionarea cu materiale consumabile pentruactivităţi critice, defecţiuni sau căderi alesistemului informatic, disfuncţionalităţi create defurnizori sau prestatori de servicii, schimbări deproceduri

Continuitateaactivităţii

2. Planul de continuitate a activităţii Curţii deConturi a României

Standardului11 – Continuitatea activităţii la nivelul structurilorde specialitate ale Curţii de Conturi a Ro

Standardul 11Continuitatea activită�ii

Activităţi de control

entităţilor

numită prinHotărârea Plenului Curţii de Conturi

pentru elaborarea Codului controluluiintern managerial privind activitatea specificăde audit/control iniţiat un proiect privind

l Curţii de Conturi a României.Comisia de monitorizare a

întreprins următoarele acţiuni:

valuarea situaţiei privind asigurarea con-tinuităţii activităţii în Curtea de Conturi în urmacăreia tat că nu îndeplinite cerinţelespecificate în

b) Identificarea activităţilor care prezintă riscuride discontinuitate

esfăşuraăţilor care prezintă riscuri de discontinuitate;

şi

400/2015 şi

Eventuala întrerupere a activităţii structurilor despecialitate care ar putea afecta atingereaobiectivelor generale şi/sau specifice propuseprezintă un risc major în ceea ce priveştecontinuitatea activităţii Curţii de Conturi. În urmaanalizei efectuate au fost identificate categoriile desituaţii care pot conduce la discontinuităţi înactivitate şi măsurile destinate să prevină apariţiaacestora. Astfel, categoriile de situaţii care potafecta continuitatea activităţii sunt:

;

constatat că nu îndeplinite cerinţelespecificate în

şi s-a ajuns laconcluzia că în cadrul Cur�ii de Conturi a Românieieste necesară implementa

, în vederea aprobăriiurmătoarelor documente privind implementareacerinţelor

leCurţii de Conturi a României:

400/2015 şi

este parte componentă asec�iunii „ ”, care grupează un setde standarde de management vizând: procedurile,continuitatea activităţii şi supravegherea.Implementarea Standardului 11 furnizează uninstrument de control eficace pentru asigurareaîndeplinirii obiectivelor Curţii de Conturi, asigurăun cadru suport performant pentru procesuldecizional şi precizează modalitatea de ţinere subcontrol a riscurilor care pot avea ca efectîntreruperea activităţii

1 prin următor

�

�

Conducerea entit

n orice moment,

.

ăţii publice identifică principaleleameninţări cu privire la continuitatea derulăriiproceselor şi activităţilor şi asigură măsurilecorespunzătoare pentru ca activitatea unei entită�ipublice să poată continua î în toateîmprejurările şi în toate planurile, indiferent carear fi natura unei perturbări majore

14



Standardul 11 are ca punct de pornire o prezum�ie(sau o presupunere)

În condi�iile descrise de OSGG , prinimplementarea

, institu�ia este protej

stabilite înaintea producerii unor

de acomodarea la noua condi�ie.Aplicarea

se extinde

ale acesteia poate fi afectat de evenimentecritice care pot genera .

u apare ca o d

rucât impune, bazate pe evaluarea riscurilor, precum și a

, care este dedicat, în mod special,

Elaborarea unui plan extensiv

unei game largi de probleme as:

Sunt examina

rselor necesare.

rn.Planul de continuitate este

P

de reluare a

referitoare la un evenimentnedorit, care ar putea întrerupe cursul normal aldesfășurării activită�ii unei institu�ii, urmată deelaborarea unui plan de ac�iune care să permităadaptarea la situa�ia prezumtivă fără să creezeblocaje.

ată, în sensul că îșicreează mecanisme sau instrumente capabile săgestioneze situa�ii neprevăzute, aplicând pachete demăsuri schimbări,pentru a evita disfunc�ii, derapaje sau blocajegenerate

la întreaga sferă de activitate aunei entită�i, întrucât fiecare dintre obiectivelespecifice

Prezentăm succint cerinţele generale aleşi

aspectele specifice implementării acestora la Curteade Conturi.

Această cerinţă n irec�ie de ac�iune, ciîmbracă forma unui enun� logic al unui adevărfundamental, care nu are nevoie să fie demonstratîntrucât apare evident.

Cerinţa nr. 2 reprezintă esen�a Standardului 11,înt

.Obiectivele privind asigurarea continuităţii activităţiitrebuie să fie definite în mod clar şi să aibă ca scopreluarea şi recuperarea funcţiilor critice într-un timprezonabil, pentru a se asigura, în toate scenariileconstruite, finalizarea la termen a tuturor activităţilorîn cadrul Curţii de Conturi.Planificarea continuităţii activităţii presupuneexistenţa unui

nivelului operaţional.are la bază o analiză

detaliată a impactului pe care l-ar genera întrerupereaactivităţii, în scopul reducerii riscurilor şi trebuie sărăspundă ociatecontinuităţii proceselor

te, de asemenea, măsurile deprevenire a dezastrului generat de calamităţinaturale sau de factori interni. Pentru tratarea unorastfel de evenimente este necesar să existe ostrategie și să se elaboreze planuri de reluare aactivităţii, cu asigurarea resuPe baza analizelor şi informaţiilor preliminare seelaborează planul de continuitate, care va fiimplementat, testat (prin simulări periodice) şiactualizat în funcţie de schimbările impuse derezultatele simulărilor sau ale mediului exte

, ca rezultat al procesului demanagement al continuităţii. Scopul planului decontinuitate este de a anticipa acţiunile şi resurselenecesare care să permită gestionarea cu succes aîntreruperilor activităţilor, indiferent de cauză.

entru situaţiile în care evenimentul perturbatorevoluează în afara anticipării necesităţilor demanagement al întreruperilor şiactivităţii în orizontul de timp stabilit, planul decontinuitate va conţine o

, axat pe gestionareacrizei şi comunicarea internă şi externă.

Planul de continuitate trebuie să fie făcut cunoscut şiaccesibil personalului implicat în procesele entităţii.

nr. 400/2015–

i

Standardului 11 –

întreruperi opera�ionale

.

Standardului 11 Continuitateaactivităţi

Continuitateaactivită�ii

Standardului 11 – Continuitatea activităţii

definirea obiectivelor,definirea proceselor, alocarea resurselor, stabilireatermenelor şi a responsabilităţilor

instrumentul efectiv derăspuns la incident

procedură de escaladarecătre un plan de management al incidentelor sau derecuperare ȋn caz de dezastru

4.2 C

Cerin�a nr. 1:

Cerin�a nr. 2:

Cerin�a nr. 3:

. erinţele generale ale Standardului 11 –Continuitatea activităţii

plan de continuitate documentatcorespunzător

Entitatea publică este o organiza�iea cărei activitate trebuie să se derulezecontinuu, prin structurile componente. Eventualaîntrerupere a activită�ii acesteia afecteazăatingerea obiectivelor propuse.

Conducerea entităţii publiceinventariază situaţiile care pot conduce ladiscontinuităţi în activitate şi întocmeşte un plande continuitate a activităţii, care are la bazăidentificarea şi evaluarea riscurilor care pot afectacontinuitatea operaţională.Situaţii generatoare de discontinuităţi:

fluctuaţia personalului;

tăţi şi/sau disfuncţionalităţi înfuncţionarea echipamentelor din dotare;

disfuncţionalităţi produse de unii prestatoride servicii;

schimbări de proceduri etc.

alcătuirea unei liste cu situa�iicriticemăsurilor alternative de ieșire din aceste situa�ii șide reluare a activită�ii

Planul de continuitate a activităţiitrebuie să fie cunoscut, accesibil şi aplicat înpractică de salariaţii care au stabilite sarcini şiresponsabilităţi în implementarea acestuia.

�

�

�

�

�

�

lipsa de coordonare, rezultat al unuimanagement defectuos;

fraude;dificul


15


Fiecărui salariat i se comunică atribuţiile,responsabilităţile şi limitele de competenţă atribuiteîn planul de asigurare a continuităţii activităţii.Prin implementarea planului de continuitate,instituţia, în ansamblu, şi fiecare angajat, în parte,trebuie să asigure continuitatea activităţii, învederea atingerii obiectivelor Curţii de Conturi.Ȋntocmirea, actualizarea şi reexaminarea periodică alistelor care conţin persoanele de contact, cuatribuţii operaţionale şi cu atribuţii de administrare asituaţiilor de criză, este obligatorie. Listele trebuiesă fie disponibile pentru realizarea unei comunicărieficiente, atunci când este cazul.Fiecare parte implicată într-un plan de asigurare acontinuităţii activităţii trebuie să comunice eficient,utilizând metode de comunicare sigure şi testate,bazate pe fluxuri informaţionale clare şi precise.

şi aplicarea măsurilor ă ăapariţ ţiilor de discontinuitate reprezintă un

Stabilirea unui nivelminim de aplicare a unor măsuri de remediere adisfunc�iilor care pot apărea la un moment dat

zează pe evaluarea riscurilorinstituţiei e acţiune sau lipsă de

reacţie la situaţiile apărute un risc denerealizare a obiectivelor și, pe cale de consecin�ă,de întrerupere totală sau par�ială a activită�ii.

tăţiiare la bază aplicarea măsurilor destinate să previnăapariţia situaţiilor care pot genera discontinuităţi înactivitate şi gestionarea crizelor, ȋn condiţiile ȋn carese produc incidente care afectează continuitateaManagementul continuităţii are ca obiectivprincipal menţinerea integrităţii materiale,funcţionale şi financiare în cadrul entităţii prinintermediul unor servicii operaţionale şi, dacă este

necesar, furnizarea unor servicii temporare până lareluarea serviciilor întrerupte.

iminării riscului unor deteriorări majoreale situaţi generate de întreruperea activităţiitrebuie implementate adecvate, astfelîncât entitatea să poată relua în mod eficientoperaţiunile, într-o perioadă de timp rezonabilă, încazul în care funcţiile de asigurare continuă aactivităţii nu mai sunt disponibile. Aceastapresupune, în principal:

Planul de continuitate a activităţii trebuie săîn funcţie de toate schimbările

ce intervin în organizaţreţinerea şi simularea periodică a

şi prin adaptarea capabilităţilor demanagement al continuităţii la noile condiţii.Toate elementele planurilor de asigurare acontinuităţii activităţii trebuie testate periodic atâtprin implicarea participanţilor din interiorulsistemului cât şi a oricărei alte părţi care ar putea fiafectate de sau care ar putea afecta continuitatea.Testarea periodică este o componentă importantă aadministrării continuităţii activităţii, întrucât prinaceasta se asigură că planurile de continuitate aactivităţii sunt eficace şi eficiente, realizabile şirevizuite permanent.

se află în

şidupă cum rezultă din figura

onenta „Politica de recrutare”, caretrebuie să ia în considerare cerin�a referitoare la

Cerin�a nr. 4:

controale

Cerin�a nr. 5:

4.3 ROSGG nr. 400/2015

rela�ie dirOSGG nr. 400/2015

Conducerea entităţii publiceacţionează în vederea asigurării continuităţiiactivităţii prin măsuri care să prevină apariţiasituaţiilor de discontinuitate, de e

angajarea de personal în locul celor pensionaţisau plecaţi din entitatea publică din alteconsiderente;

delegarea, în cazul absenţei temporare(concedii, plecări în misiune etc.);

proceduri formalizate pentru administrareasituaţiilor care pot afecta continuitateaoperaţională şi a tranzacţiilor financiarerelevante;

achiziţii pentru înlocuirea unor echipamentenecorespunzătoare din dotare;

service pentru întreţinerea echipamentelor dindotare.

Conducerea entităţii publiceasigură revizuirea şi îmbunătăţirea planului decontinuitate a activităţii, astfel încât acesta săreflecte întotdeauna toate schimbările ce intervinîn organizaţie.

Standardul 3 „Competen�ă, performan�ă”

„Structura organizatorică”

xemplu:

control corectiv

Standardul 4

�

�

�

�

�

Stabilirea care s previnia situa

semnificativ

seba la toate nivelurilefunc�ionale ale , oric

prezentând

Implementarea planului de continuitate a activi

.

În scopul elilor

.

fieactualizat permanent

ie prin revizuirea,înt acestuia,precum

,

Standardul 11

: –

6:–

prin comp

,

. elaţia dintre Standardul 11 şi altestandarde prevăzute de

ectă cu alte standarde prevăzute de

angajarea de personal în diferite situaţii(pensionări, plecări din entitatea publică).

.

-

–

–Standardul 8 – Managementul

riscului

întreţinerea şi gestionareaunor resurse alternative pentru astfel de situaţii,implementarea unor politici pentru managementul resurselor, managementul problemelor,planificarea continuităţii, protecţia împotrivaameninţărilor asupra activităţii instituţiei (pringestionarea vulnerabilităţilor)

Continuitatea activită�ii

Standardul 3 Competen�ă,performan�ă, Standardul 4 Structuraorganizatorică

�

�

16


prin care managerul stabilește în scr

,standardul propune luarea în considerare a unor

.

is limitelecompeten�elor și ale responsabilită�ilor pe care ledeleagă, astfel încât să se asigure continuitateaactivită�ii.

careprevede ca entitatea publică să analizeze sistematicriscurile legate de desfăşurarea activităţii, săelaboreze planurile corespunzătoare în direcţia

limitării consecinţelor posibile ale acestor riscuri şisă numească persoane având responsabilită�i înaplicarea planurilor respective. De asemenea

situa�ii ipotetice, dar nu imposibile, care pot apăreaîn desfășurarea normală a activită�ii, având impactnegativ asupra obiectivelor stabilite de entitate șiimpunând reconsiderarea sau reevaluarea acestora

� Standardul 8 „Managementul riscului”,

Figura 6 – tre Standardul 11 aleRelaţia din şi alte standarde Codului controlului intern managerial

Sursa: prelucrare proprie

4.4 EC

Conturi

. xemple de situaţii care pot afectacontinuitatea activităţii ȋn cadrul urţii de

Ȋn conformitate cu Cerinţaentată ȋn continuare o listă orientativă cu

exemple de situaţii care pot afecta continuitateaactivităţii ȋn cadrul CCR

Alterarea sau pierderea documentelor dinarhiva instituţiei unor situaţii critice(incendiu, cutremur, condiţii improprii dedepozitare, estomparea ȋn timp până la ştergere aconţinutului unor probe din dosare sub formă de

Modificări legislative de substan�ă care impunschimbări majore pentru Curtea de Conturi, careafectează semnificativ continuitatea operaţionalăreferitoare la atribuţii de amploare stabilitesuplimentar sau eliminarea de atribuţii care decurgdin cadrul de standarde pentru instituţiile

ntreruperea funcţionării sistemului informaticdeteriorarea conţinutului informaţional şi im-posibilitatea refacerii totale sau parţiale datorateinsuficientei protecţii ȋn caz de incident/dezastru;

rezultateloractivităţii/proiectelor privind dezvoltarea capacităţiiinstituţionale a CCR, desfăşurate pe perioadamandatului, la depunerea acestuia conform legii,pentru asigurarea continuităţii acestora;

2 a Standardului 11 esteprez

:Evenimente critice ȋn plan economico-

financiar;

din cauza

fotocopii xerox sau fax etc.), ȋn lipsa unei varianteinformatizate a arhivei;

supremede audit;

,

Lipsa unor reguli privind transferul

�

�

�

�

�

Ȋ


17


�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Lipsa unor reguli privind transferul rezultatelorsau proiectelor

tc.);

ntervalscurt, ,

;

din cauza

;

Aprobarea proiectelor de documente p

,

,

Pentru succesul etapei de implementare suntnecesare

lag din

esteconcurent, în mare parte, cu sfera

cu,

și

Managementul riscului este un instrumentimportant pentru continuitatea

O abordare efectiv

metode validatepentru continuitatea ii, contribuind laidentificarea unordacestora în acord cu cele mai bune practici îndomeniu.

[1]. Gartner,

", 2016,

[2]. BCM – Business Continuity ManagementInstitute,

,[3]. INTOSAI (CAROSAI, PASAI),

, 2013,[4]. ISO 22301:2012,

[5]. ISO 22313:2012,

[6]. The IIA,(GTAG) 10,

[7]. Ordinul Secretarului general al Guvernului nr.400/2015 pentru aprobarea

Partea I, nr. 444 din 22.06.2015[8].[9].[10].[11].

activităţii desfăşurate de personalulde conducere şi de execuţie, la încetarea activităţii înCurtea de Conturi, în cazul transferului într-o altăstructură sau pentru perioada absenţei temporare dinmotive obiective (concedii, delegaţii e , care săprevină discontinuităţi operaţionale

Deficitul de resurse umane şi competenţedatorate unor pensionări masive într-un i

delegaţiilor concediilor medicale prelungiteale salariaţilor

Incapacitatea prezentării la timp a rapoartelorsau a unor documente cu termen critic cătreParlament sau către alte instituţii,discontinuităţilor, ȋn lipsa întreţinerii şi ges-tionării unor resurse alternative pentru astfel desituaţii (persoane-cheie, echipamente, materialeconsumabile)

Alterarea informaţiilor din sistemul informatic,datorată unor breşe de securitate, ȋn lipsaimplementării unor controale adecvate.

rivindimplementarea Standardului 11 – Continuitateaactivităţii elaborate de Comisie (

) va fi urmată de implementareaşi aplicarea măsurilor incluse în

;

acţiuni pregătitoare care vizează în primulrând includerea în cultura organizaţională aaspectelor legate de continuitatea activităţiiinstituţiei, prin conştientizarea şi instruireapersonalului cu privire importanţa, rolul şisarcinile care decur ;

Testarea, revizuirea şi îmbunătăţirea continuă aplanului de continuitate reprezintă, de asemenea,etape obligatorii în ciclul de viaţă al managementu-lui continuităţii în cadrul Curţii de Conturi;

, precum şi cualte domenii conexe, cum ar fi

;

activităţii, deoareceoferă o modalitate structurată de a identifica surselede întrerupere a activităţii și oferă metode deevaluare a probabilităţii și a efectelor nocive aleacestor întreruperi;

ă pentru realizareacontinuită�ii activită�ii este utilizarea standardelorinterna�ionale, precum şi utilizarea de programe șipolitici de sprijin specifice. Aceste standardeasigură că sunt utilizate concepte şi

activităţanomalii, situaţii de risc sau

ezastre poten�iale relevante şi la gestionarea

"

5.

6. Bibliografie

CONCLUZII PRIVIND ABORDAREAMANAGEMENTULUI CONTINUITĂŢII LACURTEADE CONTURI

Inventarulsitua�iilor care pot afecta continuitatea

Norme interne de implementare aStandardului 11

Planul de continuitate

ac

, managementul risculuiguvernarea

securitatea informa�iilor conformitatea

Magic Quadrant for BusinessContinuity Management Planning Software,Worldwide

Business Continuity ManagementLifecycle

Businesscontinuity planning. A guide for Supreme AuditInstitutions

Societal security – Businesscontinuity management systems – Requirements,

Societal security – Businesscontinuity management systems – Guidance,

Global Technology Audit GuideBusiness Continuity Management,

2008

Codului controluluipublice, Monitorul

Oficial,

Planul decontinuitate a activităţii Curţii de Conturi aRomâniei

– Continuitatea activităţii lanivelul structurilor de specialitate ale Curţii deConturi a României

Planul decontinuitate a activităţii

Managementul continuită�ii tivită�iimanagementului

calită�ii

intern managerial al entităţilor

http://www.recoveryplanner.com

http://www.bcm-institute.org/

www.intosai.org

https://www.iso.org/

https://www.iso.org/

http://www.theiia.org/bookstore/downloads/.../0_1045.dl_gtag10.pdf

http://www.thebci.orghttp://www.bcm-institute.org/https://www.iso.org/https://www.drii.org/

,

18


� Aspecte introductive în domeniul pre�urilorde transfer

În contextul globcreșterii volumului rela�iilor economice

transfrontaliereunui stat

marea majoritate aadministra�iilor fiscale din întreaga lume.

,

care au

leob�inute în cadrul unor tranzac�ii transfrontaliere.

Așadar, în conte

(companii

multina�ionale),

a stabili instrumente comune de cuantificarea pre�ului corect al unei opera�iuni economicetransfrontaliere.

Firește, acest proces este extrem de anevoios, cuatât mai mult cu cât agen�ii economici vor avea înmod evident drept scop minimizarea sarciniifiscale și transferul

chiar la

economicetrasfrontaliere.

miza stabil

, iar preîntâmpinarea și/sauidentificarea opera�iunilor care au ca scopdiminuarea bazei de impunere și mutareaprofiturilor în alte jurisdic�ii

, cât șipentru celelalte institu�ii cu rol de monitorizare șicont

prezenta în continuare,problematica pre�urilor de transfer

de actualitate

alizării economiei mondialeși al

, impozitarea corectă a profiturilorob�inute pe teritoriul și evitarea mutăriibazei impozabile către alte jurisdic�ii au devenitprincipalele provocări pentru

Statisticile la nivel interna�ional arată că peste 60-65% din tranzac�ii se desfășoară între persoaneafiliate fiind deja recunoscută preocupareaintensă pentru optimizarea fiscală din parteamarilor grupuri financiare și a companiilormultina�ionale. Acest fenomen a devenit încă decâteva decenii îngrijorător pentru marile economiiale lumii, ajungându-se ca în prezent să fie unadintre priorită�i la nivelul întregii comunită�iinterna�ionale.

Creșterea volumului schimburilor economiceinterna�ionale a determinat un risc semnificativnu numai pentru autorită�ile fiscale dreptscop colectarea într-o propor�ie cât mai ridicată aimpozitelor și taxelor rezultate din opera�iunilecomerciale de pe teritoriul său, cât și pentruagen�ii economici expuși riscului de a plătiimpozite în două state diferite pentru profituri

xtul multiplicării exponen�iale avolumului rela�iilor economice între entită�iafiliate din jurisdic�ii fiscale diferite, al creșteriicomplexită�ii opera�iunilor economico-financiare

între entită�i apar�inând acelorași grupuri deinterese economice prezente peteritoriul a două sau mai multe state, companii

există un interes legitim dinpartea tuturor celor implica�i, atât operatorieconomici, cât și autorită�i fiscale, de a stabili uncadru comun de interpretare din punct de vederefiscal a tranzac�iilor, respectiv de a minimizariscurile de natură fiscală asociate unei tranzac�iiși de

,,

profiturilor către jurisdic�ii cuun nivel de impozitare mai scăzut, iar autorită�ilefiscale vor avea interesul de a atrage o bazăimpozabilă cât mai mare sub propria jurisdic�ie,ceea ce poate conduce interpretări diferiteși pozi�ii antagonice din partea autorită�ilor fiscaledin statele implicate în tranzac�iile

De altfel, deși în mod aparent oreglementare din ce în ce mai aprofundată și maicomplexă a problematicii pre�ului la care serealizează opera�iunile intra-grup ar puteaînsemna o diminuare a spa�iului de optimizarefiscală pentru companiile multina�ionale, în fapt,o reglementare din ce în ce mai riguroasă în acestdomeniu contribuie la evitarea situa�iilor de dublăimpunere în două jurisdic�ii fiscale diferite asupraprofiturilor ob�inute din aceeași tranzac�ieeconomică transfrontalieră.

În consecin�ă, irii unui pre� corectasupra tranzac�iilor economice dintre companiiafiliate de pe teritoriul a două state diferite esteextrem de mare

(de regulă, spre �ăricu un nivel de taxare mai redus, inclusivparadisuri fiscale) trebuie să reprezinte oprioritate atât pentru administra�ia fiscală

rol din statul respectiv. În ceea ce priveșteRomânia, după cum vom

este din ce înce mai importantă și maximă , motiv

PRE URILE DE TRANSFER O NOUĂ PROVOCARE PENTRU AUTORITĂ ILEFISCALE.

� – �ASPECTE DE ACTUALITATE LA NIVEL NA�IONAL ȘI

INTERNA�IONAL

Vasile Cosmin NICULA

Vicepreşedinte Curtea de Conturi

19

pentru care Agen�ia Na�ională de AdministrareFiscală, ,

aten�ia și importan�a cuvenităprintr-o riguroasă pregătire profesională și

alocarea de resurse corespunzătoare.

Problematica stabilirii unui pre� de referin�ă just i alîmpă

în cadrul unor opera�iunidesfășurate pe teritoriul mai multor jurisdic�

rimele studiiştiinţifice cu referire la opera�iuni comercialeinterna�ionale, în care sunt implicate entită�iapar�inând aceluiași grup economic, au apărut însecolul XX în jurul anilor

tă a performan�ei economice și aprofiturilor realizate de diferite divizii ale aceleiașicompanii multina�ionale, analiza realizându-se dinperspectiva preţuril bunurilor şi serviciilor ce suntvândute/transferate între entită�i din mai multejurisdic�i

legislaţia specifică la sfârşitulanilor '60. Pentru autorită�ile fiscale americane acestsubiect a devenit unul extrem de important abia

voltate ale lumii,subiectul pre�urilor de transfer a intrat în aten�iaautorită�ilor și a cunoscut o reflectare inclusiv înlegisla�iile na�ionale abia începând cu anii

puneri pe scară largă înlegisla�iile na�ionale a principiilor pre�urilor detransfer au fost realizate spre fi iardupă anul 2000 s-a cunoscut o preocupare din ce înce mai mare din partea

La nivelul comunită�ii ipentru Cooperare și

Dezvoltare Economică (OCDE), care au urmăritfacilitarea comer�ului interna�ional și s-auconcretizat inclusiv prin stabilirea unui cadrucomun de principii și modele de acordur

că problematica în cauză a fostpusă în discu�iile unui grup de lucru

pând cu anul 1973, astfel că

Ulterior, pe fondul intensificării rela�iilor comercialeinterna�ionale, s-a alocat resurse suplimentarepentru această temă, iar din anul 1993 a func�ionatun grup de lucru dedicat, care a determinat

l

tientizare a necesită�ii preluării înlegisla�ia na�ională a principiilor și instrumentelordin ghidul OCDE, cu atât mai mult cu câtdemersurile în cadrul OCDE au continuat și au

costurile contribu�iilor și modalită�ile destabilire a pre�urilor în avans

,

ă

de către un grupde specialiști din întreaga lume și posibilitatea carezultatele acestui demers comun să fie preluate șide �ări cu experien�ă și expertiză mult mai reduse îndomeniul pre�urilor de transfer.

pentru pre�urile de trasfer, trebuie subliniat căacestea sunt duale, urmărind atât

(în scopul protejării intereselor economiceale companiilor), cât și a

autoritatefiscală implicată (plata corectă a impozitelor fa�ă

stat)ncurajează ar

monizarea şi cooperareainternaţională

dintre autorităţilefiscale.

rm Ghidului OCDE, elementul central pebaza căruia se evaluează sarcina fiscală ezultată din

entită�iafiliate trebuie să

concomitent cu alte institu�ii ale statuluiprintre care și Curtea de Conturi a României, areobliga�ia de a acorda ,inclusiv

șr�irii bazei impozabile propor�ional cu

veniturile realizateii își are

primele origini în secolul XIX în Statele Unite aleAmericii. Totuși, în contextul creșterii substan�iale anivelului comer�ului interna�ional, p

'40, în mediul universitardin SUA. Ini�ial, aceste studii au avut ca obiectivreflectarea corec

or

i. Ulterior, conștientizându-se implica�iiledin punct de vedere fiscal, guvernul SUA a introdusprimele prevederi în

lamijlocul anilor '80.

În ceea ce privește alte state dez

'90.Practic, primele trans

nalul anilor '90,

tuturor statelor lumii.

nterna�ionale, demersurileini�iate sub egida Organiza�iei

i pentruevitarea dublei impuneri, au reprezentat punctul deplecare în definirea no�iunii și a principiilor deinterpretare și aplicare a problematicii pre�urilor detransfer. Subliniem

al OCDEînce primul ghid privindpre�uri de transfer a fost realizat în anul 1979.

u

publicarea în anul 1995 a unui, sub titulatura „

” Începândcu acest moment, cel pu�in în rândul statelor membreOCDE, dar și a altor state care și-au asumatrezultatele și concluziile grupului de lucru, s-aobservat o conș

aprofundat subiecte deosebit de importante precumserviciile transfrontaliere, necorporale, aranjamenteprivind

etc.

În continuare, în anul 2010 OCDE a publicat, acesta fiind un

punct de reper în stabilirea principiilor și regulilorde analiz a pre�urilor opera�iunilor transfrontaliereîntre persoane afiliate. De asemenea, cooperarea încadrul acestui organism interna�ional a determinatasimilarea într-un timp mai redus a evolu�iilorrecente ale economiei mondiale, respectivabordarea unor teme de larg interes

În ceea ce privește obiectivele Ghidului OCDE

sigurarea bazei deimpozitare cuvenite pentru fiecare

. Practic,ghidul î -

, contribuindla diminuarea poten�ialelorconflicte

Confor

opera�iuni comerciale transfrontaliere întreîl reprezinte

.

�

de fiecare

Context interna�ional – istoric la nivelinterna�ional privind pre�urile de transfer

ghid privind pre�urilede transfer Liniile directoare lapre�urile de transfer pentru întreprinderilemultina�ionale și administra�iile fiscale .

evitarea dubleiimpuneri

respectareaprincipiului

NoulGhid pentru Preţurile de Transfer

valorii de pia�ă

Principiul valorii de pia�ă statuat în GhidulOCDE prevede că „[În cazul în care]

financiare saucomerciale care

se convinsau impun condiţii între … două întreprinderi[afiliate] privind relaţiile lor

diferă de cele care s-ar conveni

20

Pre urile de transfer o nouă provocare pentru autorită ile fiscale� – �

între întreprinderis-ar fi acumulat, dacă nu existau

acele condiţii, la una dintre întreprinderi, darcare, datorită acelor condiţii, nu s-au acumulat înacest fel,

şi pot fi impozitate în consecinţă

participă direct sauindirect la gestionarea, controlul sau capitalulceleilalte

Codul de conduităprivind pre�urile de transfer

independente, atunci oriceprofituri care

pot fi incluse în profiturile aceleiîntreprinderi

principiul lungimii de bra�

”.

Principiul enun�at este cunoscut și sub denumireade

afiliate seîntâlnesc au tendin�a de a aplica un

„rapresta�iilor

,,

în condi�ii specifice unor rela�ii comerciale întreter�e persoane.

și le definește ca fiind „

”.

În ceea ce privește definirea rela�iei de afiliere,conform OCDE: „

unele

niunii a fost elaborat(UE TPD), publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C176/1 din28 iulie 2006. Deși nu are menirea de a interfera cudomeniile

acest propuneinstituirea unei documenta�ii standardizate și par�ialcentralizate a pre�urilor de transfer pentruîntreprinderile afiliatedocument membre UE, fiind

companiilemultina�ionale

ii europene(EU Transfer Pricing Documentation). Acestdocument face referire la nece itatea întocmirii uneid i standardizate

, punând accent peuniformizare și centralizare. De asemen a, trebuiesubliniat avantajul reducerii

determinatedin

statele membre, sfera de aplicare cuprinzând atât

din interiorul UE, cât și din afara UE.

, cât și pentru operatoriieconomici.

�ii cu bunuri intangibile și serviciiic�

În acest sens, în cadrul OCDE a fost ini�iat Proiectulprivind

(BEPS) ce are drept scop principalidentificarea solu�iilor pentru

Aminti

.

lterior,

”

(engl. ”arm'slength”). Explica�ia acestei expresii este dată defaptul că atunci când două persoane

tratamentpreferen�ial, de a se îmbră�ișa, iar în situa�ia unorraporturi similare între două persoane necunoscute(independente) se păstrează întotdeauna o rela�iemai distantă, o în�elegere la un bra� distan�ă”, fiindechilibrată din perspectiva cont

Cu alte cuvinte, tranzac�ia dintre cele două păr�itrebuie privită ca fiind între entită�i cu intereseindependente pre�ul contractului reflectândvaloarea de pia�ă a respectivelor bunuri și servicii

În acest sens, Ghidul OCDE detaliază no�iunea de

“ sau dacă „

”

Pe lângă demersurile realizate în cadrul OCDE,trebuie amintite și măsuri luate în interiorulUniunii Europene. Astfel, de mai bine de 10 ani,chiar de la momentul aderării României la UE, încadrul U

de competen�ă ale statelor membre și aleComunită�ii, cod de conduită

în Uniunea Europeană. Acestse adresează statelor ,

de asemenea, destinat să încurajezesă aplice o abordare comună privind

pre�urile de transfer în spa�iul comunită�

socumentaţi şi parţial centralizate

privind preţurile de transfere

dificultăţilor ad-ministrative de multitudinea cerinţelorprivind documentaţia preţurilor de transfer

tranzacţiile dintre entităţile rezidente în UE cu părţiafiliate

Așadar, domeniul pre�urilor de transfer a fost unulextrem de dinamic în ultimii ani, caracteristicaspecifică fiind dată de faptul că globalizareaeconomiei a impus stabilirea unor reguli clare șitransparente recunoscute la nivel mondial, atâtpentru autorită�ile fiscale

Având ca punct de plecare în urmă cuzeci de ani necesitatea de a sprijini schimburilecomerciale și evitarea dublei impuneri, evolu�iilerecente la nivel mondial au scos la iveală riscurilemajore privind . Cu alte cuvinte,practicile din ce în ce mai agresive ale unorcompanii multina�ionale și ac�iunile de optimizarefiscală, caracterizate printr-o creștere a volumuluide tranzac cuentită�i afiliate din jurisd ii cu un nivel redus altaxării profiturilor, au determinat un nivel din ce înce mai ridicat de îngrijorare în rândul comunită�iiinterna�ionale.

contracarareasituaţiilor în care companiile multinaţionalespeculează neconcordanţele legislative din diferitesistemele fiscale naţionale, iar profiturile obţinutesunt direcţionate către jurisdicţii cu un nivel deimpozitare redus, sau chiar inexistent (ex.:paradisuri fiscale).

m faptul că unele statistici la nivel globalarată că

(reprezentând impozite neplătite cătrediferite jurisdic�ii fiscale)

, ceea ce reprezintă

În aceste condiţii, în februarie 2013, OCDE arealizat o analiză-diagnostic privind aspectele caregenerează erodarea bazei fiscale şi împărţireaprofiturilor, iar, u în iulie 2013 a fostîntocmit un plan de 15 acţiuni pentru BEPS intitulat„ .

Până în octombrie 2015, OCDE a elaborat 13rapoarte finale privind planul BEPS (raportul

pre�uri de transferla care o întreprindere

afiliate

dubla neimpunere

transferul profiturilor și erodarea bazei deimpozitare are ca efect o pierdere de venituri fiscaleanuale

de dolari între 4% și10% din volumul total al impozitului pe profit

Action Plan on Base Erosion and Profit Shifting

preţuritransferă bunuri fizice,

active necorporale sau furnizează servicii unorîntreprinderi

Două întreprinderi sunt afiliatedacă una dintre întreprinderi

aceleaşi persoane participădirect sau indirect la gestionarea, controlul saucapitalul ambelor întreprinderi (adică în cazul încare ambele întreprinderi se află sub controlcomun) .

Erodarea bazei de impozitare şi transferulprofiturilor

estimată între 100 și 240de miliarde

/venitplătit de companii la nivel mondial

1

.

1 http://www.oecd.org/ctp/beps-reports-2015-executive-summaries.pdf


21

referitor la pre�urile de transfer cuprinde acţiunile8-10, care vizează numai preţurile de transfer), înurma cărora se vor realiza modificări la GhidulPreţurilor de Transfer. De asemenea, se v impunerealizarea unor modificări în con�inutul convenţiilorde evitare a dublei impuneri prin negociereainstrumentului multilateral,modificări legislative în sistemele fiscale naţionalereferitor la procedurile fiscale naţionale.

Măsurile ce decurg din Planul BEPS referitoare laacordurile de evitare a dublei impuneri suntimplementate prin intermediul instrumentuluimultilateral care se negociază în cadrul grupuluiAd-hoc, constituit în anul 2015 la nivelul OCDE.Trebuie subliniată participarea largă de care sebucură acest instr incluzândreprezentan�i de la 96 de state membre şi jurisdicţii.Negocierile finalizate înainte de sfârşitulanului 2016, când instrumentul va fi deschis pentrusemnare planificată

a jumătate a anului 2017

România nu este �ară membră15 martie 2016, OCDE a transmis invitaţia

de aderare a României ca asociat la Proiectul BEPS(Erodarea bazei de impozitare şi transferulprofiturilor).

miniştriide finanţe din G20 au

ţări şi jurisdicţii în calitate de asociaţi laimplementarea prevederilor BEPS.

realiza ac�iuni pe următoarele

conlucrarea cu celelate ţări şi jurisdicţii şidezvoltarea

standardelor şi la monitorizarea implementăriiîntregului pachet BEPS;

cerinţe de raportarede la ţară la ţară (country by country

de a introduce şi

articiparea unei ţări la realizarea cadrului BEPS vapermite proiectarea implementării proiectului BEPSîn propria ţară şi va da certitudinea că soluţiile BEPSse pot aplica pentru toate ţările şi jurisdicţiileimplicate.

e informa�iipe două planuri: pe de o parte, creșterea trans-paren�ei și raportării de informa�ii de către operatoriieconomici către autorită�i fiscale, iar pe de altăparte va conduce la intensificarea schimbului deinforma�ii între autorită�ile fiscale ale diverselorstate. De altfel, aceste demersuri sunt în concordan�ăcu propunerea de modificare a

Trebuie subliniat că participarea României caasociat la planul BEPS reprezintă o oportunitate depromovare a intereselor �ării, ce poate fi fructificatăalături de

i a diversificării

apărareaintereselor economice ale României să

având ca punct de plecareinstrumentele de cooperare și experien�a dejadobândită de �ări mai avansate.

În concluzie, pre�urile de transfer reprezintă oproblemă de maximă actualitate la nivel mondial,iar in�a de optimizare fiscală din parte

aactivită�ii companiilor către diferite

jurisdic�ii fiscale), reprezintă unul din motiveleprincipale autorită�il

este evidentă necesitateaîmbunătă�irii instrumentelor de control și adaptăriiinstrumentelor autorită�ilor fiscale la noile realită�ieconomice. Pe de altă parte, pentru un controleficient din perspectiva transferului profiturilor,este necesar ca libertatea de circula�ie a capitalurilorsă fie dublată de o cooperare din ce în ce mai strânsădin partea autorită�ilor fiscale din întreaga lume.

ără legătură decauzalitate directă cuabordare

rincipiul valorii depia�ă a fost înlegisla�ia fiscală dinRomânia în ă

a

necesitând și unele

ument, grupul BEPS

au fost

, ceremonia de semnare fiind ase realiza în prim .

Deși a organiza�iei, ladata de

De altfel, având în vedere scopulcomun și necesitatea de a utiliza un instrumentcomun, recunoscut pe plan interna�ional,

recomandat invitarea cât maimultor

În calitate de membru asociat la Forumul deimplementare a Proiectului BEPS,

la, România va

direc�ii:cu

membrii G20, sub egida OCDE, la

evaluarea celor patru standarde minime aleBEPS cu privire la: a) practici fiscale neloiale,b) abuzul de acorduri fiscale, c)

reporting) șid) mecanismele de rezolvare a disputelor;

asumarea angajamentuluiimplementa la nivel na�ional pachetul BEPS.

P

Implementarea Planului de ac�iuni BEPS vadetermina o intensificare a schimbului d

le,

cu scopul de aextinde schimbul automat de informa�ii pentruacordurile de pre� în avans și solu�iile fiscale.

statele membre ale OCDE. De altfel, încontextul unei explozii a comer�ului interna�ional(inclusiv în mediul online) șagresive a tipologiei de bunuri (tangibile șiintangibile) și servicii ce fac obiectul unor tranzac�iiinterna�ionale, este mult mai plauzibil ca

se poaterealiza mai eficient

tend a unorcompanii, pe fondul creșterii exponen�iale acomer�ului interna�ional (în special ca urmare anoilor tehnologii de comunica�ii și extinderii curapiditate a

de îngrijorare a or fiscale dinîntreaga lume. În condi�iile creșterii vitezei decircula�ie a capitalului

F o

a de la nivelinterna�ional asuprapre�urilor de transfer,p

statuat

c din

calitate asude Guvernul României începutul lunii martie2017

Directivei europeneprivind schimbul de informa�ii,

mată2

�

�

�

� Pre�urile de transfer în România

2 s

n

http://gov.ro/ro/media/comunicate/comunicat-de-presa- edinta-de-guvern-romania-se-va-alatura-statelor-care-lucreaza-alaturi-de-oecd-la-masurile-privind-combaterea-erodarii-bazei-de-impozitare-i -transferul-profiturilor 1488543052&page=10

22


anul 1994, aplicându-se

.

Prevederi explicite privind

începând cu anul2004, prin art. 11 din Codul iscal (Legea n

.

�

dar și

.

, fiind completate șidetaliate prin noul Cod iscal aplicabil din anul2016.

începând din anul 2010,metodele de

în ceea ceprivește tranzac�iile unei persoane române cupersoane afiliate nerezidente, cât și tranzac�iile cupersoane afiliate rezidente în România.

,

a)

b)

c)

d)

În aplicarea celor de mai sus, Codul iscal defineșteno�iunea de ca fiind

Deși principiile și metodele de stabilire a valoriipre�ului

s-a înregistrat o dezvoltare

s-a legiferat con�inutul documenta�iei pentrujustificarea pre�ului de transfer (

și

, exprimând importan�și-au propus

orde problematicii pre�urilor de transfer.

În ceea ce privește

stab ranzac�iile între persoaneafiliate

n caz contrar,organele

fiscale

pune la dispozi�iee�urile de transfer

practicate sunt corect stabilite, organul fiscal poateproceda la estimarea veniturilor, respectiv acheltuielilor.

Conform actualelor prevederi legale,

tuturor tranzac�iilor cuentită�i afiliate, implicit și celor cu o persoanăjuridică străină

posibilitatea autorită�iifiscale din România de a ajusta veniturile saucheltuielile rezultate în cadrul unei opera�iuni cupersoane afiliate au fost introduse

f r.571/2003). Astfel, legisla�ia fiscală din România astabilit foarte clar că „

De asemenea, laacelași moment a fost consacrat principiul și s-aexplicitat în normele de aplicare ale Codului fiscalfaptul că stabilirea pre�ului de pia�ă al tranzac iilorcu persoane afiliate se realizează prin metodepreluate din metodologiile emise de OCDE,respectiv prin

prin

Subliniem faptul că principiileintroduse de aceste prevederi ale Codului fiscal aurămas în vigoare până în prezent

f

Subliniem faptul că,stabilire a pre�ului tranzac�iei au

început să fie aplicabile inclusiv pentru rela�iilecomerciale între persoane afiliate române, astfel căprevederile privind respectarea principiului valoriide pia�ă a tranzac�iei și posibilitatea ajustării decătre organul fiscal au aplicabilitate atât

În ceea ce privește stabilirea rela�iei de afiliere,legisla�ia fiscală din România prevede anumitecondi�ii după cum urmează:

f

de transfer au fost stabilite încă din anul2004, redusă a acestuidomeniu, cu atât mai mult cu cât abia în anul 2008

Subliniem că aceste prevederi au rămas aplicabilepână în anul 2016, la momentul intrării în vigoare a

adeosebită pe care autorită�ile fiscale săo ac

, respectivnoul Cod fiscal, începând cu anul 2016 au fost aduseunele completări reglementărilor anterioare,

ilindu-se explicit că ttrebuie să se realizeze conform principiului

valorii de pia�ă. Î în cazul în careprincipiul valorii de pia�ă nu este respectat,

au competen�a să ajusteze suma venituluisau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal oricăreiadintre păr�ile afiliate. De asemenea, în situa�ia încare contribuabilul nu datelenecesare pentru a stabili dacă pr

stabilireavalorii de pia�ă a tranzac�iilor desfășurate între

î

metoda cost-plus

pre� de transfer

legislative operate în cursul anului2016 sunt substan�iale

n cadrul unei tranzacţii întrepersoane afiliate, autorităţile fiscale pot ajustasuma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintrepersoane, după cum este necesar, pentru a reflectapreţul de piaţă al bunurilor sau serviciilorfurnizate în cadrul tranzacţiei

metoda comparării preţurilormetoda preţului de revânzare

orice altă metodă recunoscută în liniiledirectoare privind preţurile de transfer, emise deOrganizaţia pentru Cooperare şi DezvoltareEconomică

pre�ul la carese transferă bunurile corporale sau necorporaleori se prestează servicii de către persoane afiliate

Modificările

”

lea inclusiv;

mod direct sauindirect, inclusiv de�inerile persoanelor afiliate,minimum 25% din valoarea/

.

Ordinul ANAF nr.222/2008 p detransfer).

noului Cod Fiscal a Ordinului nr. 446/2016 din 22ianuarie 2016 privind cuantumul tranzac�iilor,termenele pentru întocmire, con�inutul și condi�iilede solicitare a dosarului pre�urilor de transfer șiprocedura de ajustare/estimare a pre�urilor detransfer.

,, ,

o persoană fizică este afiliată cu altă persoanăfizică dacă acestea sunt so�/so�ie sau rude până lagradul al III-

o persoană fizică este afiliată cu o persoanăjuridică dacă persoana fizică de�ine, în mod directsau indirect, inclusiv de�inerile persoanelorafiliate, minimum 25% din valoarea/numărultitlurilor de participare sau al drepturilor de vot aleunei persoane juridice ori dacă controlează în modefectiv persoana juridică;

o persoană juridică este afiliată cu altă persoană

juridică dacă cel pu�in aceasta de�ine, în moddirect sau indirect, inclusiv de�inerile persoanelorafiliate, minimum 25% din valoarea/numărultitlurilor de participare sau al drepturilor de vot lacealaltă persoană juridică ori dacă controlează înmod efectiv acea persoană juridică;

o persoană juridică este afiliată cu altă persoanăjuridică dacă o persoană de�ine, în

numărul titlurilor departicipare sau al drepturilor de vot la cealaltăpersoană juridică ori dacă controlează în modefectiv acea persoană juridică.

rivind conţinutul dosarului preţurilor

legisla�ia primară


23

persoane afiliate se realizează prin cea mai adecvatădintre următoarele

, respectiv metodacomparării pre�urilor, metoda cost plus sau

metoda împăr�irii profitului;recunoscută în Liniile

directoare privind pre�urile de transfer emise decătre Organiza�ia pentru Cooperare și DezvoltareEconomică pentru societă�ile multina�ionale șiadministra�iile fiscale, cu amendamentele/mo-dificările și completările ulterioare.

i buie săină cont de împrejurările specifice în care se

formează pre�urile în tranzac�ii independente,datele

disponibile și activită�ile derulate efectiv decontribuabil. Deosebit de important, trebuie subliniatfaptul că e

n iarautorită�ile fiscale nu trebuie să solicite informa�iicare nu pot fi supuse verificării.

ajustarea/estimarea pre�ului de pia�ă altranzac�iilor realizează ând cea maiadecvată ă dintre următoarele:

– această metodăse bazează pe compararea pre�ului tranzac�ieianalizate cu pre�urile practicate de alte entită�iindependente de aceasta, atunci când sun

entru stabilireavalorii de pia�ă se poate recurge

această ă ă ţă ăţ , fiind

recomandată CDEui

a ui

se bazează pe majorareacosturilor principale cu o marjă de profitcorespunzătoare domeniului de activitate alcontribuabilului.

producătoruluisau ale furnizorului de servicii Această metodăse utilizează ărilor de bunurisemifabricate între pă ţ alâ ă ,

restă :

, prin care pre�ulpie�ei este determinat pe baza pre�ului de revânzareal produselor și serviciilor către entită�i in-dependente, diminuat cu cheltuielile de distribu�ie,alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă deprofit. Această metodă , de regulă, ă

ă� :ă

ţ ăî

maiales din cauza faptului că

ăâ

aferente produsului în cauză;

implică calcularea marjeinete a profitului, ob�inută de o persoană în urmauneia sau a mai multor tranzac�ii cu persoaneafiliate, și estimarea acestei marje pe baza niveluluiob�inut de către aceeași persoană în tranzac�ii cupersoane independente sau pe baza marjei ob�inuteîn tranzac�ii comparabile efectuate de persoaneindependente. Metoda marjei nete presupuneefectuarea unei compara�ii între anumi�i indicatorifinanciari ai persoanelor afiliate și aceiași indicatoriai persoanelor independente care activează în cadrulaceluiași domeniu de activitate.

estimarea profitului ob�inut de persoanele afiliate înurma uneia sau a mai multor tranzac�ii și împăr�ireaacestor profituri între persoanele afiliate,propor�ional cu profitul care ar fi fost ob�inut decătre persoane independente. Profiturile trebuieîmpăr�ite astfel încât să reflecte func�iile efectuate,riscurile asumate și activele folosite de către fiecaredintre păr�i.

Subliniem faptul că, în anumite situa�ii, metodelepot avea un nivel de relativitate

ridicat, astfel că stabilirea unui pre� de transferpresupune corelarea unui număr ridicat de factori șiunele aprecieri cu caracter subiectiv. Din acesteconsiderente,

, mai ales încontextul dificultă�ii sau imposibilită�ii

:alocarea contribuţiei fiecărei părţi în

aplicării metodei împăr�irii profitului).necesită o interpretare mai largă pentru

ale fiscalită�ii stabilite de legisla�iaromânească,

metode:

metodapre�ului de revânzare;

, respectiv metodamarjei nete și

În stabilirea metodei cele mai adecvate tre se�

circumstan�ele cazului individual, respectiv

fortul pentru întocmirea dosarului depre�uri de tra sfer trebuie sa fie rezonabil,

Așadar,se utiliz

metod

t vânduteproduse sau servicii comparabile. P

fie la

, fiela

;metod a compar rii pre urilor este de cele

mai dese ori preferat de autorit ile fiscalede Ghidul O în situa�ii precum

stabilirea pre�ul de transfer aferent comisioanelor,redeven�elor sau nivelul ratei dobânzii întrepersoane afiliate.

Calculul pre�ului de transfer are capunct de plecare nivelul costurilor

.în cazul vânz

r i afiliate, contractelor dev nzare-cump rare pe termen lung precum și încazul p rilor de servicii (ex. servicii de lohn,servicii profesionale, servicii de cercetare–dezvoltare etc.);

este eficientpentru analizarea activit ilor de distribu�ie (ex. ocompanie intermediar nu a contribuit cu o valoaresubstan ial la produsul final – de exemplu,aplicarea doar a unor atribute de marketing naintede revânzare); Totuși, metoda pre�ului de revânzareeste extrem de dificil de realizat în România,

situa�iile financiare facimposibil identificarea și diferen�ierea costuluibunurilor v ndute și a altor cheltuieli opera�ionale

presupune

prezentate anterior

de aidentifica un cadru obiectiv de raportare șicomparabilitate (ex. lipsa unor argumente concreteîn situa�ia

Ori, acestesitua�ii uneleprincipii

cum ar fi, spre exemplu, principiulcertitudinii impunerii. Deși legiuitorul a stipulat

I.

II.

a)

b) metoda cost plus

c) metoda pre�ului de revânzare

d) metoda marjei nete

metode tradi�ionale

metode tranzac�ionale

III.

metoda comparării pre�urilor

e) metoda împăr�irii profitului

orice altă metodă

comparareainternă a pre�urilor utilizate de persoana juridicăvizată în tranzac�iile cu persoane independente

rarea externă a pre�urilor ut

în mod inerent pot apărea situa�ii carenecesită ajungerea la un compromis întrecontribuabil şi autorită�ile fis

compa ilizate întranzac�ii convenite între persoane independente

cale

24


principiul ca toate normele juridice

iar asuprasarcinii lor fiscale,

.

În ceea ce privește și cadrulprocedural ce stabilește

iu,remarcându-se introducerea unor praguri desemnifica�ie în ceea ce privește obligativitateaîntocmirii documenta�iei pre�urilor de transfer.

Astfel, conform noului act normativ din anul 2016,s-au anumite diferen�ieri în ceea ceprivește obligativitatea și termenele de întocmire adosarului de pre�uri de tra sfer, atât în func�ie decategoria de contribuabili (mari, mijlocii, mici), câtși în func�ie de anumite plafoane valorice alevolumului de tranzac�ii cu companii afiliate.În cazul agen�ilor economici din

la termenul legal dedepunere a declara�iilor anuale privind impozitul pep

250.000 Euro (exclusiv TVA) în cazulserviciilor primite/prestate;

Deosebit

În ceea ce privește celelalte categorii de agen�ieconomici (

prevede obligativitatea de a întocmi un dosar depre�uri de transfer

urat

pragurile de semnifica�ie:

50.000 uro (exclusiv TVA) în cazul serviciilorprimite/prestate;

100.000 uro (exclusiv TVA) în cazultranzac�iilor privind achizi�ii/vân

,

OPANAF nr. 442/2016). De asemenea, conformarticolului 8 al aceluiași act normativ, tranzac�iileîntre persoanele afiliate sunt considerate a firealizate

De asemenea, OPANAF nr. 442/2016 introduce

să con�inăsuficiente elemente pentru ca sumele de plată să fieprecis stabilite pentru fiecare plătitor, respectivaceștia să poată urmări și în�elege sarcina fiscală cele revine, precum și să poată determina influen�adeciziilor lor de management financ

criteriile ce stau la bazaevaluării obligativită�ii întocmirii dosarului pre�urilorde transfer,a reprezentat o adevărată revolu�ie în domen

prevăzut

n

(defini�i pe baza anumitor criteriilegate de dimensiunea activită�ii, men�iona�i caatare în listele aprobate la nivelul ANAF), s-aintrodus

, până

rofit, pentru fiecare an fiscal, dacă se depășescurmătoarele plafoane:

200.000 Euro (exclusiv TVA) în cazuldobânzilor încasate/plătite pentru serviciilefinanciare;

350.000 Euro (exclusiv TVA) în cazultranzac�iilor privind achizi�ii/vânzări de bunuricorporale sau necorporale.

de important este faptul că dosarul depre�uri de transfer întocmit ca urmare a depășiriiplafoanelor de mai sus poate fi solicitat deautorită�ile fiscale și în afara unei misiuni deinspec�ie fiscală, ceea ce înseamnă că, în cazulmarilor contribuabili, analizele specifice șiverificările realizate de ANAF se pot realiza pescară largă și din ce în ce mai frecvent.

doar la solicitarea organelor deinspec�ie fiscală și numai pentru situa�iile în care audesfăș tranzac�ii cu persoane afiliate, având ovaloare totală anuală (exclusiv TVA) mai mare sauegală cu următoarele

50.000 euro (exclusiv TVA) în cazul dobânzilorîncasate/plătite pentru serviciile financiare;

e

ezări de bunuri

corporale sau necorporale.

În situa�ia neprezentării/prezentării „incomplete” adosarului pre�urilor de transfer, organele deinspec�ie fiscală vor proceda la estimareacuantumului pre�urilor de transfer. Estimarea se varealiza numai pentru tranzac�iile derulate cupersoane afiliate pentru care contribuabilul/plătitorul nu a prezentat dosarul pre�urilor detransfer sau pentru care dosarul pre�urilor detransfer a fost prezentat incomplet, nefiind astfeldocumentată respectarea principiului valorii depia�ă. Urmare a opera�iunii de estimare se ajusteazăsuma venitului sau a cheltuielii aferentărezultatului fiscal, oricăreia dintre persoaneleafiliate, pe baza nivelului tendin�ei centrale a pie�ei,adică valoarea mediană (articolul 7 (4) din

dacă

. Pentru stabilireaintervalului de comparare se vor respecta o seriede prevederi, dintre care cea mai importantădefinește intervalul de comparare ca fiind intervalulde valori al pre�ului sau marjei/rezultatului aferenttranzac�iilor comparabile derulate între societă�icomparabile independente după eliminarea dinmarja de comparare a rezultatelor extreme(respectiv segmentele de minim și de maxim).

oserie de modificări/completări și noută�i cu privirela con�inutul dosarului pre�urilor de transfer, carealiniază con�inutul acestuia cu cel al documenta�ieicare se depune pentru emiterea acordurilor de pre�în avans.

în practica stabilirii pre�urilorde transfer se constată numeroase situa�ii în careeste necesară o anumită flexibilitate în stabilireasarcinii fiscale, atât din partea contribuabilului câtși a autorită�ii fiscale

inclusivmarii contribuabili care nu depășesc plafoanelemen�ionate mai sus

conform principiului valorii de pia�ă

(marjă/rezultat/pre�) se încadrează înintervalul de comparare

,

Ordinul Președintelui ANAF nr. 442/2016

categoria marilorcontribuabili

obliga�ia de a întocmi anual dosarulpre�urilor de transfer

Contribuabilii mici și mijlocii,

), OPANAF nr. 442/2016

indicatorul financiar al tranzac�iei/valoareatranzac�iei

legisla�ia secundară

�

�

�

�

�

�


25

� Ac�iuni întreprinse de ANAF pe liniacontrolului pre�urilor de transfer;

prezent.rezultate

ob�inute până în

Așa cum am prezentat anterior, cadrul legal aplicabilîn domeniul pre�urilor de transfer a cunoscut oevolu�ie timidă în decursul ultimilor 15 ani, marcatăîn principal de introducerea no�iunilor și principiilorde bază încă din anul 2004, urmată 4 ani mai târziu, înanul 2008 de introducerea primelor reglementăriprivind con�inutul dosarului pre�urilor de transfer șiobligativitatea prezentării acestuia în cazul solicităriide cătr ă. Modificărilerecente ale legisla�iei și înăsprirea condi�iilor

denotă opreocupare din ce în ce mai ridicată din parteaautorită�ilor fiscale din România pentru problemelelegate de

către alte jurisdic�ii.

Problematica pre�urilor de transfer reprezintă oprovocare deosebită inclusiv pentru

experien�ămai vastă pe această zonă, fiind de notorietate

faptul că încercările de optimizare fiscală și practicilecomerciale ale companiilor multina�ionale audevansat ac�iunile de contracarare ale autorită�ilorfiscale. Analizând din această perspectivă situa�ia dinRomânia, dincolo de criticile inerente ce pot avea caobiect punerea anevoioasă în practică a cadrului legalaprobat încă din anul 2004, ac�iunileANAF din ultimiiani, inclusiv ini�iativele de îmbunătă�ire a cadruluinormativ în domeniul pre�urilor de transfer, trebu

Practic, alinierea încă din anul 2004 la principiileghidurilor OCDE, implicarea României în proiecteprecum

(în scopul cooperării, dobândirii de cunoștin�eși alinierii la cele mai bune practici interna�ionale)pun bazele unei construc�ii sănătoase a mecanismuluide control al pre�urilor de transfer în România.Firește, toate aceste demersuri trebuie înso�ite de oalocare corespunzătoare a resurselor și o bunăorganizare la n

La nivel statistic, cifrele prezentate public de cătreANAF indică o intensificare a controlului asuprapre�urilor de transfer. În acest sens, facem referire laraportările pentru anul 2015 arată faptul căANAF a finalizat inspecţii fiscale a fostverificat şi dosarul preţurilor de transfer, rezultatulacestor verificări concretizându-se în stabilir

a

în curs de derulare un număr de 168de inspecţii fiscale, în cadrul cărora s-a solicitatdosarul preţurilor de transfer.

În ceea ce priveşte activitatea

fiind totodată tăă declarată de contribuabili cu suma

de 333,12 milioane lei (aprox. 74,1 milioane euro).

Dacă ne raportăm la omânești șivolumul de impozit pe profit colectat la bugetul destat (13,8 miliarde lei încasări din impozitul pe profitîn anul 2015 și 15,4 miliarde lei în anul 2016),respectiv la schimburile comerciale cu alte �ări și laune statistici de la nivel interna�ional care arată unnivel al nedeclarării impozitelor, ca urmare atrasferării profiturilor către alte jurisdic�ii fiscale,între 100 și 240 miliarde de dolari, reprezentând între4 și 10% din volumul total peprofit/venit plătit de companii la nivel mondial,putem afirma că România a înregistrat până acumrezultate modeste pe linia controlului pre�urilor detransfer.

Pe de altă parte, pe lângămărun�i realiza�i în ultimii ani în ac

că România a beneficiat de una dincele mai mici cote de impozitare a profiturilorcompaniilor, astfel că ara noastră ar fi trebuit săatragă profituri, creându-se premisele pentruasigurarea unui nivel ridicat al conformării voluntaredin partea companiilor multina�ionale. Totuși,această ipoteză trebuie privită cu scepticism, mai alesîn contextul în care în ultimii ani au fost deconspiratemultiple scheme și mecanisme financiare ce aveaudrept scop eludarea de la plata imp

Reiterăm faptul că noile modificări legislativeoperate în cursul anului 2016 au creat premiseleamplificării controlului asupra pre�urilor de transfer,observându-se totodată o concentrare a aten�iei cătrecategoria de contribuabili cu volume se ativede opera�iuni transfrontaliere între păr�i afiliate.

e echipa de inspec�ie fiscal, cel

pu�in la nivelul marilor contribuabili,

eroziunea bazei impozabile și transfer deprofituri

state cu aparateadministrative mult mai performante și cu omult

ieîncurajate și privite cu optimism.

ivelul administra�iei centrale șiteritoriale responsabile de monitorizarea și controlulopera�iunilor din sfera pre�urilor de transfer.

, care183 de în care

ea unorvenituri bugetare suplimentare în valoare de 192milioane lei și diminuarea pierderii fiscale cu

valoare de 334 milioane lei. Conform declara�iilorpublice ale reprezentan�ilor ANAF, la data de31.12.2015 erau

din primul semestru alanului 2016, în urma inspec�iilor fiscale asupradosarelor de pre�uri de transfer au fost stabilitevenituri suplimentare la bugetul de stat (impozit peprofit + accesorii) în valoare de 35,83 milioane lei(aprox. 7,97 milioane euro), diminuapierderea fiscal

volumul economiei r

le

al impozitului

criticile legate de pașiiest domeniu,

trebuie subliniat

�

ozitelor.

mnific

Forumul de implementare a ProiectuluiBEPS

26


� R aRomâniei cu privire la pre�urile de transfer

esponsabilită�i ale Cur�ii de Conturi

Competen�ele ANAF și ale Cur�ii de Conturi suntdelimitate stric

responsabil de activitateade colectare a veniturilor bugetare și de combatereaevaziunii fiscale

), competen�ele Cur�ii de Conturi a României

trol asupra modului de formare a resurselorfinanciare ale statu .

sorizare a pre�urilor

de transfer.

acestuidomeniu șasupra modului în care ANAF își îndeplineștecompeten�ele de control asupra opera�iunilorinterna�ionale cu persoane afiliate, inclusiv asupradosarelor pre�urilor de transfer.

late de Curtea de Contu

.

Multe dintre evolu�iile recente recunoscute publicca fiind extrem de necesare pentru verificarea

r�

ș

În continuarea demersurilor ini�iate în anii anteriori,având în vedere impactul deosebit asupraveniturilor bugetare

t de cadrul normativ în vigoare. Dacăîn ceea ce privește ANAF putem afirma că aceastăinstitu�ie este principalul

(în spe�ă, e-

se suprapunîntr-o bună măsură competen�elor ANAF în sensulcă, în conformitate cu legea de organizare șifunc�ionare, Curtea de Conturi exercită funcţia decon

lui şi ale sectorului publicPractic, Curtea de Conturi exercită controlul deconformitate asupra modului în care ANAFcolectează veniturile bugetului general consolidat,în acea tă categorie de verificări fiind incluse șiopera�iunile de control și monit

Așadar, în virtutea responsabilită�ii privind modulde formare a veniturilor bugetare, Curtea de Conturia României a conștientizat importan�a

i necesitatea amplificării verificărilor

În această ordine de idei, subliniem faptul căverificările efectuate la ANAF și recomandărileformu ri a României încă dinanul 2010 au stat la baza îmbunătă�irii cadruluiorganizatoric și normativ în domeniul pre�urilor detransfer

tranzac�iilor comerciale interna�ionale cu pă iafiliate au avut la bază recomandări ale auditorilorpublici externi din cadrul Cur�ii de Conturi, uneledintre acestea fiind deja integral implementate, iaraltele în curs de implementare, dintre careexemplificăm:

Trebuie subliniat că verificările efectuate de Curteade Conturi reprezintă un control de conformitateprin raportare la cadrul legal existent. În acestcontext, un cadru normativ mai permisiv și lipsaunor reguli și criterii clare a îngreunat inclusivdemersurile Cur�ii de Conturi pe linia corectăriiunor neajunsuri în modul de gestionare aproblematicii pre�urilor de transfer.

Modificările recente aduse legisla�iei și introducereaunor condi�ii mai restrictive pentru contribuabilii cederulează tranzac�ii importante cu parteneri afilia�inereziden�i vor facilita nu numai verificărileefectuate de ANAF asupra contribuabililor, însă vorînlesni i modul de derulare a verificărilor realizatede Curtea de Conturi.

, problematica pre�urilor detransfer a devenit unul dintre obiectivele centraleale ac�iunii de control desfășurate de Curtea deConturi la ANAF. În acest sens, conștientizândnevoia de pregătire profesională în acest domeniu,la începutul anului 2017 au fost sus�inute mai multeîntâlniri de lucru cu auditorii publici externiimplica�i în ac�iunile de control de la nivelulstructurilor teritoriale ale ANAF, realizându-seprezentări asupra principalelor aspecte de interesprivind pre�urile de transfer.Dacă până în prezent s-a pus accent îndeosebi pepopularizarea domeniului pre�urilor de transfer șipe creșterea din punct de vedere cantitativ a

rodarea bazei deimpozitare prin transferul profiturilor

�

�

�

�

�

�

realizarea unei proceduri obligatorii, clare şidetaliate privind modalitatea de verificare aacurateţei preţurilor de transfer de cătreinspectorii cu atribuţii de inspecţie fiscală

fectuarea permanentă de analize pe domeniide activitate pentru stabilirea riscului aferentprivind preţurile de transfer;

ncluderea cu prioritate ca obiectiv înplanurile de control a verificărilor privindpreţurile de transfer – în special la contribuabiliimari şi mijlocii

pecializarea unei anumite părţi ape cu atribuţii de inspecţie fiscală înproblematica preţurilor de transfer la nivelulfiecărei structuri de inspecţie fiscală

unerea la dispoziţia inspectorilor a tuturorinstrumentelor necesare verificării preţurilor detransfer (aplicaţii informatice şi baze de date)

realizarea unor metodologii sau ghiduri decontrol privind investigarea preţurilor de transferanalizarea oportunităţii stabilirii unor pragurivalorice minime sau a unor criterii obiective de lacare prezentarea dosarului preţu

;e

i

;s

rsonalului

;p

;

;

rilor de transferdevine obligatorie.


27

verificări

Firește, există încă zone de risc ce trebuie mai bineaprofundate atât de ANAF, cât și de Curtea deConturi, printre acestea numărându-se analizade risc și necesitatea îmbunătă�irii selec�iei pentrucontrol în cazul pre�urilor de transfer,

r, respectiv modalită�ile concreteîn care inspectorii ANAF verifică ipotezele,metodologia utilizată și modul de calcul al pre�uluide transfer.Pre�urile de transfer reprezintă un domeniu de nișă cenecesită un nivel ridicat de specializare la nivelulangaja�ilor ANAF, ceea ce în mod implicit vadetermina și o nevoie de specializare și pregătire pro-fesională suplimentară la nivelul departamentelor despecialitate din Curtea de Conturi.

După cum lesne se în�elegedin modificările legislativeoperate în cursul anului2016, principala prioritatea autorită�ii fiscale dinRomânia, din perspectivacontrolului pre�urilor detransfer, o reprezintă îm-bunătă�irea și aprofundareaverificărilorcontribuabili. În prezent cei aproximativ 3000 decontribuabili mari sunt administra�i din punct devedere fiscal de către o structură distinctă, care artrebui să beneficieze de instrumente și personalspecializat, adaptate problemati

Subliniem că această diferen�iere pe categorii decontribuabili a avut ca scop creșterea performan�eiANAF și îmbunătă�ir capacită�ii institu�ionale dea gestiona problemele de la nivelul agen�iloreconomici cu cifră de afaceri ridicată, care potprezenta și un risc fiscal semnificativ.

Din perspectiva pre�urilor de transfer este evidentfaptul că această specializare în func�ie de volumulactivită�ii contribuabililor este în măsură să creascăperforman�a ANAF. În același timp, subliniemfaptul că activitatea de control al pre�urilor detransfer este extrem de complexă, iar gruparea înacelași loc a celor mai importan�i 3000 decontribuabili, cei mai mul�i dintre ei derulândtranzac�ii cu păr�i afiliate, induce riscuri deosebite la

nivelul serviciilor de specialitate din cadrulDirec�iei Generale de Administrare a MarilorContribuabili, însă reprezintă și o oportunitate deschimbare și de concetrare a resursei umane deînaltă calificare.

De altfel, inclusiv în ultimul raport al FMI cu privirela DGAMC emis în mai 2016, se subliniază riscurileși importan�a factorului uman, precizându-se că

Firește, adevărata miză aschimbării personalului, cel pu�in din perspectivacontrolului pre�urilor de transfer, o reprezintăposibilitatea de a atrage personal cu competen�ereale în controlul pre�urilor de transfer, adicăpersonal cu un nivel ridicat de adaptabilitate la noileinstrumente de control și realită�i economiceinterna�ionale.

verificarea dosarelor de pre�uri detransfer se realizează în cadrul unor inspec�ii fiscaleobișnuite, de către personal care nu beneficiază de ospecializare în acest sens. De asemenea, în planprocedural, verificarea dosarului preţurilor detransfer trebuie să respecte rigorile impuse uneiinspec�ii fiscale, inclusiv în ceea ce privește duratamaximă pentr

/

ioase de control șinecesitatea de a apela uneori inclusiv la cooperareainterna�ională, acest termen nu este realist. Practic,este evident că se impune o separare a

de pre�uri de transfer deinspec�ia fiscală generală

de activită�i. Cu titlu de exemplu,precizăm că

lor realizate deANAF, evolu�iile recente lanivel na�ional și interna�ional vor determina oconcentrare din ce în ce mai mare asupra factoruluicalitativ în controlul pre�urilor de transfer.

atât

cât șiaspectele de fond privind controlul dosaruluipre�ului de transfe

cilor specificecategoriei marilor contribuabili.

ea

.

În prezent,

u efectuarea inspec�iei fiscale (6 luniîn cazul marilor contribuabili 3 luni în cazulcontribuabililor mici și mijlocii). Ori, având învedere mecanismele anevo

inspec�ieifiscale privind dosarul

, atât din perspectivacadrului procedural aplicabil, cât și a personaluluiimplicat în astfel

�

asupra marilor

Recomandări și posibile solu�ii deîmbunătă�ire a sistemului de administrare aveniturilor fiscale provenite din tranzac�iiinterna�ionale cu păr�i afiliate

schimbările de personal ca urmare a restructurăriireprezintă o oportunitate de reînnoire și dezvoltarea capabilită�ilor personalului DGAMC de a sus�inemai bine metodele moderne de administrare pebază de riscuri chimbarea personaluluireprezintă, de asemenea, o oportunitate reală de areînnoi, reclădi și reorganiza capacitatea DGAMCde a trata mai bine riscuri în materie deconformare, precum aspectele de Eroziune a BazeiImpozabile și Transfer de Profituri (EBITP), și dea recruta personal ce dispune de o bună cunoașterea sectorului econo

. S

mic respectiv și a riscurilorfiscale aferente lui3

în �ările membre OCDE, termenul derealizare a unei analize preliminare de pre�uri detransfer este de 6 luni, iar în cazul în care estenecesară efectuarea unei ajustări, termenul pentrufinalizarea acesteia este de 1,5-2 ani.

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Relatii_R/Risc_conformare_DGAMC_01092016.pdf

�(raport pentru asistenţa tehnică oferită de echipa

Fondului Monetar Internaţional (FMI) autorită ilor României)

3

28


Nu în ultimul rând, după cum se precizeazărapoartele și recomandările exper�i -

analiză și dialog între autorită�ile fiscale șicontribuabili, mai ales pentru caz

ţi

proceduraaprobării acordului de pre apreciem că enevoie de o flexibilizare a cadrului normativ șiidentificarea solu�iilor facile și transparente princare ANAF să poată încheia în�elegeri

, evitându-selitigiile în instan�ă. Fire te, această alternativă artrebui în primul rând legiferată, iar după modelulaltor state mîn�elegeri” între autorită�ile fiscale și contribuabili

ar trebui aprobate în cadrul unei comisii specialeformate din exper�i inter persoane cu ointegritate recunoscută, cum ar fi judecători

În concluzie, creșterea continuă a volumului detranzac�ii interna�ionale cu păr�i afiliate va necesitaun volum din ce în ce mai mare de resurse alocate decătre administra ia fiscală. Creșterea complexită�iiopera�iunilor și adoptarea de către companii a unorinstrumente financiare din ce în ce mai sofisticate vaconduce la nevoia unei specializări din ce în ce maimari a personalului de specialitate al ANAF

să se pună accent inclusiv pe abilită�ile IT.Așadar, dincolo de măsurile legislative șiangajamenteleANAF de intensificare a controalelorîn sfera pre�urilor de transfer, succesul unui astfel dedemers va depinde într-o bună măsură de nivelul deresurse umane și materiale alocate acestei activită�i.

Demersurile din ultimii ani au arătat, celpu�in din perspectiva indicatorilor cantitativi, ointensificare a controlului ANAF asupra pre�urilorde transfer.

creșterea complexită�iitranzac�iilor comerciale că priorită�ileurmătoare ale ANAF trebuie să se îndrepte sprecreșterea nivelului calitativ al verificărilor de fondasupra con�inutului dosarelor de pre�uri de transfer.Din acest punct de vedere, responsabilitatea ce cadeîn următorii ani pe umerii ANAF va fi și oresponsabilitate suplimentară pentru institu�ia cuatribu�ii de audit extern asupra activită�iiadministra�iei fiscale, respectiv Curtea de Conturi aRomâniei.

unzătoare a problematiciipre�urilor de transfer o reprezintă specializareapersonalului și pregătirea profesională continuă.

Alinierea la standardele interna�ionale în materie,cooptarea României în grupuri de lucru și înmecanisme de cooperare interna�ională reprezintă,de asemenea,

După cum am arătat anterior,a deosebită a

acestui domeniu și a ini�iat deja ac�iuni specificecare să conducă la recomandări prin care săse corecteze disfunc�ionalită�ile de la niveluladministra�iei fiscale. Totuși, acest demers este delungă durată, pre�urile de transfer reprezintă nunumai pentru România ci și pentru multe �ărieuropene o zonă de risc insuficient acoperită, astfelcă eforturile de îmbunătă�ire vor trebui să fie din ceîn ce mai consistente și vizibile în următorii ani, înprincipal din partea ANAF, însă și din p

fOUG nr. 92/2003 privind Codul de procedură

fiscalăf

cedurăfiscală

Ordinul ANAF nr. 442/2016 privind cuantumultranzacţiilor, termenele pentru întocmire, conţinutulşi condiţiile de solicitare a dosarului preţurilor detransfer şi procedura de ajustare/estimare apreţurilor de transfer

Expunere de motive Proiect de lege privindaprobarea aderării României ca membru asociat laProiectul BEPS (Erodarea bazei de impozitare şitransferul profiturilor), iniţiat de Organiza�ia pentruCooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

Raport de asisten�ă tehnicăRomânia: Îmbunătă�irea Administrării Riscului deConformare pe care îl prezintă Ma

în lor interna�ionali , este nevoie de o flexibilizare a cadruluide

urile în care nu potfi identifica indicatori comparabili și nu pot fideterminate valori certe ale pre�ului de transfer și aleobliga�iei fiscale datorate statului român. În acestesitua�ii, având ca punct de plecare

� în avans,

amiabile cucontribuabilii, acolo unde este cazul

ș

ai dezvoltate, încheierea unor„

ni și externi,etc.

�

, fiindnecesar

Totuși, având în vedere evolu�iile lanivel interna�ional și

, apreciem

Cheia pentru minimizarea riscurilor șigestionarea coresp

bune premise pentru dezvoltarea unorinstrumente de control eficiente privind pre�urile detransfer.

Curtea de Conturia României a luat act de importan�

,,

artea altorinstitu�ii implicate, precum Curtea de Conturi aRomâniei.

Legea nr. 571/2003 privind Codul iscal

Legea nr. 227/2016 privind Codul iscalLegea nr. 207/2016 privind Codul de pro

Ordinul ANAF nr. 222/2008 privind con�inutuldosarului pre�urilor de transfer

–

(http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/EMProiectdelegedeaderarelaBEPS01112016.pdf)

FMI – –

rii Contribuabili(https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Relatii_R/Risc_conformare_DGAMC_01092016.pdf)

Ghid OCDE – Liniile directoare la pre�urile detransfer pentru întreprinderile multina�ionale șiadministra�iile fiscale (1995)

Ghid OCDE – Liniile directoare OECDprivind pre�urile de transfer pentru companiilemultina�ionale și administra�iile fiscale (2010)http://www.oecd.org/ctp/transfer-pricing/

4

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Bibliografie

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Relatii_R/Risc_conformare_DGAMC_01092016.pdf (raport pentru asisten�

�a tehnică oferită de echipa

Fondului Monetar Internaţional (FMI) autorită ilor României).

4


29

Pre realizeze oviziune de ansamblu asupra statutuluiconstitu�ional și legal actual al Cur�ii de

Conturi a României. Potrei prevederi sunt dezvoltate de L

nr. 94/controlul asupra modului de formare, deadministrare și de întrebuin�are a resurselorfinanciare ale statului și ale sectorului public,reprezentând organul suprem de audit al banuluipublic în România. P

io un rolesen�ial în consolidarea statului de drept,garantând legalitatea în cheltuirea fondurilorpublice, ca dimensiune

rii acestuia.

Curtea de Conturiîn anul 1864

tre luminatul domnitor Aa

a reprezenta „ ”legislative și institu�ionale

pe care le-a luat, rii statului modern peteritoriul românesc.Ea

n perioada regimului totalitar

mai întâi prin Constitu�ie și apoiprin legea sa cadru de organizare și func�ionare.Dac la înfiin�area sa,

iile de control șin anul 2003, prin Legea de

revizuire a Constitu�iei, nr. 429 , au fostdesfiin�ate prerogativele

ndu

Trimiterea la „ ”impunea mai întâi acestora, ceea ce nuputea reprezenta un proces simplu, nu se putearealiza „ ”. Legiuitorul con

tor și a „ ” legislativgolul creat prin dispari�ia structurilor jurisdic�iona-le ale Cur�ii de Conturi, prin norma de trimitere

reia,

.are

i di, ceea , în viziunea

zentul studiu își propune să

rivit legii fundamentale,ale că egeaorganică 1992, Curtea de Conturi exercită

rin acest statut, princompeten�a sa legală, prin modul de organizare șifunc� nare, Curtea de Conturi exercită

a stării generale delegalitate, trăsătură și condi�ie esen�iale afunc�ionă

reprezintă o institu�ie cu vechitradi�ii în România, fiind înfiin�atăde că lexandru IoanCuza, cel care a înfăptuit nu numai cee ce istoriaconsemnează , ci a pusbazele, prin măsurile

creă

a avut o existen�ă continuă, regăsindu-se

chiar și î , iar după1990 a fost reînfiin�ată sub forma și denumireatradi�ionale,

ă Curtea a dispus de ocompeten�ă amplă, care includea, pe lângăatribu� pe cele de naturajurisdic�ională, î

jurisdic�ionale alesale, prevăzâ -se că

stituant afost de aceea prevăză

dela articolul 155, potrivit că

Această normă constitu�ională, după cum rezultă ș n locul în care

ea este plasată ce presupune că

I. Statutul constitu�ional și legal al Cur�ii deConturi

crearea

caractertranzitoriu

1

2

3

4

5

mica unire

.

torești specializate

peste noapteacoperit

e specializate, litigiil

ti de dreptcomun (ordinare)

litigiil

ti specializate

e rezultate dinactivitatea Cur�ii de Conturi sunt solu�ionate deinstan�ele judecătoreș

instan�ele judecă

până la creareaacelor instan� e rezultate dinactivitatea Cur�ii de Conturi urmează a sesolu�iona de instan�ele judecătoreș

ROLUL CUR�II DE CONTURI ÎN CONSOLIDAREA STATULUI DE DREPTÎN ROMÂNIA

Virginia VEDINAŞDepartamentul JuridicConsilier de conturi

1 Curtea de Conturi s-a înfiin�at prin Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992,p n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 224 din 9 septembrie 1992ublicată î ,ultima republicare fiind făcută în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 3aprilie 2014.

2

3

4

5

Sub forma Cur�ii Superioare de Control Financiar.Constitu�ia României a fost pub

I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991. Avem în vedere art. 139 dinConstitu�ie inut:

Legea nr. 429/2003, publ n Monitorul Oficial, Partea I,

n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie2003.

articolul 155 alin. (6) este situat înultimul titlu al Constitu�iei, titlul VII, denumirea de„ ”.

licată în Monitorul Oficial, Partea

, în forma sa ini�ială, care avea următorul con� „

”icată î nr.

75 din 29 octombrie 2003. În baza acestei legi, Constitu�ia a fostrepublicată î

Avem în vedere faptul căcare poartă

(1)Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, deadministrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statuluişi ale sectorului public. În condiţiile legii, Curtea exercita şiatribuţii jurisdicţionale. (2) Curtea de Conturi prezintă anualParlamentului un raport asupra conturilor de gestiune alebugetului public naţional din exerciţiul bugetar expira ndşi neregulile constatate. (3) La cererea Camerei Deputaţilor sau aSenatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare aresurselor publice şi raportează despre cele constatate. (4) MembriiCurţii de Conturi, numiţi de Parlament, su t independenţi şiin nt supuşi incompatibilităţilorprevăzute de lege pentru judecători .

t, cuprinzâ

namovibili, potrivit legii. Ei su

dispozi�ii finale și tranzitorii

30

legiuitorului constituant se impunea ca într-untermen, sa-i spunem „ ”

area acelor „ ”ioneze litigiile rezultate din activitatea Cur�ii

cut prin adoptareaLegii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ ,care, în articolul 10 prevede înfiin�area de

. Acestea suntla care trimite articolul

140 alin. (1) și articolul 155 alin. (6) din Constitu�ie.Un argument în plus îl i prevedereaarticolului 1 alin. (4) din Legea nr. 94/1992,

, iar pct. 228 din Regulamentul privindorganizarea și desf

(RODAS),

.n prezent, Curtea de Conturi

activitatea de control asupra resurselor financiareale statului și ale sectorului public, iar litigiilegenerate de actele de control (audit) întocmite de

ile decontencios administrativ și fiscal ale tribunalelor,cur�ilor de apel și Înaltei Cur�i de Casa�ie și Justi�ie.S tuire,

:- a

ezece , aflate subcoordonarea fie a președintelui, fie a celor doivicepreședin�i „

” a institu�iei;- ale Cur�ii de Conturi,reprezentate deexistente în fiecare jude� și în municipiul București;- , organism independent

, reprezentând „

“

Prin toate structurilerolul pe care îl are, atât la , deautoritate de rang constitu�ional, cu caracterautonom, cât și la de

.În îndeplinirea rolului care îi revine, Curtea deConturi dispune de

care, ,:

a) prin

, care se ii deConturi,

, Partea I ;

b) prin

. Singura autoritate reialegea îi recunoaște dreptul de a cere Cur�ii deConturi efectuarea unor ac�iuni de control esteParlament Camere ale sale,

ri, care au un asemenea obiect, suntobligatorii pentru aceasta i maimult auto

;c) prin

, pe care îl transmite Guvernului în vedereaincluderii în proiectul bugetului de stat, care sesupune apro rii Parlamentului.

Din interpretarea textului

, nve i de a-și decideprogramul de activitate și, de aici,

și, implicit, misiuniisale constitu�ionale. Într-o asemenea ,G t s

,n care a fost

transmis de Curtea de Conturi Guvernului.

rezonabiltribunale specializate

instan�ele de contencios administrativ auc

triva încheieriipronun�ate de comisiile de solu�ionare acontesta�iilor, în condi�iile Legii contenciosuluiadministrativ nr. 554/2004,

singuraautoritate na�ion efectueze auditpublic extern, în conformitate cu legisla�ia

zute la art. 12 .

ionale ale acestorinstitu�ii

, să se procedeze laînfiin� , care săsolu�de Conturi. Primul pas a fost fă

reprezintă șpotrivit

căreia

ășurarea activită�ilor specificeCur�ii de Conturi, precum și valorificarea actelorrezultate din aceste activită�i dispune că

cu modificările șicompletările ulterioareAșa se face că, î exercită

aceasta se solu�ionează de instan�ele de contenciosadministrativ competente, respectiv sec�i

ub aspectul modului de alcă aceasta seprezintă după cum urmează

Cur�ii de Conturi, constituitădin douăspr

, care formează

,fără personalitate juridică

sale, Curtea de Conturi exercită

în opinia noastră

aprobă de către Plenul Cur�organul colegial de conducere și se publică

în Monitorul Oficial

că

ul, prin cele două alecărui hotărâ

. Ca să întărească șaceastă nomie, legiuitorul accentuează că

bă

rezultă că

solu�ie firească dacă avem îdere autonomia acestei autorită�

perspectivăuvernul nu ar avea altceva de făcut decâ ă-l

primească, să-l integreze în proiectul bugetului destat și să-l transmită Parlamentului care, în modsimilar, urmează să-l aprobe în forma î

6

7

8

9

10

11

12

13

tribunaleadministrativ-fiscale

ti specializate

structura centraldepartamente

structurile teritorialecamerele teritoriale de conturi

Autoritatea de Audit

nivel na�ional

nivel extern

autonomie și independe

toarele aspecteadoptarea regulamentului

ipentru valorificarea actelo

i

de lege de adecide în mod autonom asupra programuluipropriu de activitate

nici autoritate nu o poate obligaatribu�ia de a-și întocmi și aproba bugetul

propriu

legiuitorulîi recunoaște Cur�ii de Conturi

ca

instan�elejudecătoreș

ă

n�ăfunc�ională se concretizează,în principal, prin urmă

de organizareși desfășurare a activită�ilor specifice precum ș

r rezultate din acesteactivită�

competen�a recunoscută

o altă

competen�aexclusivă de a decide asupra nivelului șistructurii bugetului

tegoriile deresurse financiare, umane și logistice, necesarerealizării programului său

litigiile rezultate din activitatea Curţii deConturi se soluţionează de instanţele judecătoreştispecializate

ompeten�a de solu�ionare a sesizării formulatede conducătorul entită�ii împo

conducereaexecutivă

ală competentă să

comunitară și na�ională asupra fondurilor

prevă

institu�ie supremăde audit în organiza�iile interna�

6

7

8

9

Publicată î

. (1) teza a doua din Constitu�ie are următorulcon�

, republicată, republicată,

n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie2004.

Articolul 140 alininut: „

“.Potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 .Potrivit articolului 12 din Legea nr. 94/1992 este vorba

despre fondurile nerambursabile de preaderare acordate României de

(…) În condi�iile legii organice, litigiile rezultate dinactivitat ele specializateea Cur�ii de Conturi se solu�ionează de instan�

UE prin programele PHARE, ISPA și SAPARD, pentru fondurilestructurale si d

uropean pentru Agricult, pentru Fondul European pentru Pescuit și pentru fondurile ce

vor fi acordate în perioada de postaderare.Actualul Regulament (RODAS) a fost publicat în Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 547 din 24 iulie 2014.Avem în vedere articolul 3 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 .Prin ar . :

”Este vorba despre articolul 6 al Legii nr. 94/1992 .

e coeziune, pentru Fondul European de Garantare înAgricultură, pentru Fondul E ură și DezvoltareRurală

, republicatăticolul 3 alin (3) care are următorul con�inut „

, republicată

10

11

12

13

HotărârileCamerei Deputa�

î ţ. Nicio altă autoritate publică

ilor sau ale Senatului, prin care se cere Cur�ii deConturi efectuarea unor controale, n limitele competen elor sale suntobligatorii nu o mai poate obliga .

Rolul Cur�ii de Conturi în consolidarea statului de drept în România

31

Practica nu concordă însă, îl reglementă

secin�e negative asupra normaleifunc�ionări a

re o consacră legea î

acesteiautorită� ce. Astfel, Constitu�ia însă

prevede că

, acesta poartă denumirea, legea prevă că aceștia

incompatibilită�ilormagistra�ilor i desfă oară activitatea în bazaunor principii, între care se regăsește

ediul căruia Curteade Conturi î ă ate publicăautonomă vizează

noștri, preciză ă

urma ac�iunilor pe care le desfă oară, prinstructurile de sp

altfel, la una dinurmătoarele concluzii

că

că

Constitu�ia și legea organică

.

În această a doua ipoteză

pot fi contestate de către entită�ilesupuse activită�ii Cur�ii de Conturi, ca naturăjuridică ele fiind

garanteazăcontrolul de legalitate exercitat asupra acteloradministrative ale autorită�ilor publice de cătreinstan�

materia contenciosului administrativ. Într-oprima etapă se formulează o

ază printr-o

ntotdeauna, cu litera șispiritu rilor pe care le-am invocatanterior, cu con

Cur�ii de Conturi .d) prin pe ca nceea ce privește statutul personalului de specialitateal Cur�ii de Conturi, inclusiv al

i publi și, înarticolul 140 alin. (4), teza a doua,„

”.În ceea ce privește personalul de specialitate alCur�ii de Conturi de

zând

similare, și îș ș

și.

e) un ultim argument prin intermși relev statutul de autorit

, cum arfi INTOSAI, EUROSAI,

.Pentru informarea cititorilor m c lanivelul Cur�ii de Conturi a României au fostelaborate toate manualele de standarde de auditnecesare func�ionarii institu�iei nu numai înconformitate cu dispozi�iile legale na�ionale, ci și cuactele normative interna�ionale în materie.

În șecialitate ale Cur�ii de Conturi, se

poate ajunge, în mod logic de:

a) aflate în competen�a eide control

, situa�ie care este,evident, idealul, dar, ca orice ideal, este dificil sauimposibil de atins;b)

în ceea ce privește, cum spun

, caresau

, Curtea de Conturiemite , în care

șiși, atunci când este cazul, de

.Aceste

.Constitu�ia, prin articolul 126 alin. (6) , și Legea554/2004 a contenciosului administrativ

ele de contencios administrativ, cu excep�iaactelor de comandament cu caracter militar și aactelor care privesc raporturile cu Parlamentul.

, în conformitate cu prevederile legii-cadru în

, care sesolu�ione , parcurgându-seastfel faza

.

14

15

16

17

independen�a

membrilor

independen�a ra�ionamentului lor profesional

calitatea de membru înorganismele interna�ionale de audit

șurându-șiactivitatea potrivit standardelor elaborate înconformitate cu standardele interna�ionale

II. a mijloacelor proceduraleprin Curtea deConturi în �iifondurilor publice

�ile publicelegisla�ia referitoare la

cheltuirea banului public

� vârșit anumite

abateri de la legalitateșurat-o

au fost

decizii neregulileconstatate dispune

recuperarea prejudiciilor

decizii

acte administrative cu caracterindividual

Încalitatea lor de acte administrative, și deciziileCur�ii de Conturi sunt supuse acestui control delegalitate

contesta�ieîncheiere

procedurii administrative prealabilesub forma recursului gra�ios

Membrii Cur�ii de Conturi sunt independen�i înexercitarea mandatului lor și inamovibili pe toatdurata acestuia. �

tori

auditori publici externi�ilor Codul

etic al profesiei,

, modul de formare, deadministrare și de întrebuin�are a resurselorfinanciare ale statului și ale sectorului public

ăEi sunt supuși incompatibilită ilor

prevăzute de lege pentru judecă

sunt supuși incompatibilită prevăzute de

-

desfă

Prezentare succintă ,intermediul cărora ac�ionează

efectuarea controlului legalită

entitărespectă

entită ile publice au să

în activitatea pe care audesfă

nu producătoare de prejudicii

consemneazămăsuri de intrare în

legalitate

nr.

14

15

Avem în vedere situa�ia întâlnităguvernamentală

e diminuare a bugetelor autorităal ui ii de Conturi, ceea ce afectează

republicată

la adoptarea bugetului de stat peanul 2017, când ra�iuni care �in de politica au impussolu�ii d �ilor publice centrale, inclusiv

cel al Cur� , neîndoielnic capacitateaacesteia de a-și realiza atribu�iile.

În articolul 51 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, .

16

17

Articolul 126 alin. (6) teza întâi are următorul con�inut: „

buie coroborat cuarticolul 52 al legii fundamentale, potrivit căruia se recunoaște dreptulpersoanei vătămate printr-un act administrativ al unei autorită�ipublice, de a solicita anularea actului, recunoașterea dreptului pretins șirepararea pagubei.

” evocă aceinstan�ei judecătorești și care se exercită în fa�a organului de

la care emană actul administrativ vătămător. Pentru dezvoltări

Controluljudecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pecalea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celorcare privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor decomandament cu caracter militar.(…)”. El tre

Sintagma „ a calitate de atac, care precedesesizarea

, a sevedea

recurs gra�ios

A. Iorgovan, L. Vişan, A.S. Ciobanu, D.I. Pasăre,

. , Ed. Universul Juridic,Bucureşti, 2008, pp. 167-180; D.A. Tofan, ,volumul II, ediţia 3, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2015, pp. 162-167; G.Bogasiu, ,Ed. Universul Juridic, Bucureşti, pp. 244-253.

Legeacontenciosului administrativ (Legea nr. 554/2004) – cu modificările şi

etările la zi Comentariu şi jurisprudenţă

Legea contenciosului administrativ – comentată şi adnotată

complDrept administrativ

32


Împotriva încheierii, cel

.Ca orice act administrativ, și deciziile emise deCurtea de Conturi

, ceea �

actelor care eman de la Curtea de Conturi, cât,mai ale

.

Cur�ii de Conturi. Într-o

atare situa�ie, în conformitate cu prevederilearticolului 33 din lege și ale Regul

ș �ilor specificeCur�ii de Conturi, precum și val

rire ș

, în baza documentului întocmit dedepartamentul coordonator al ac�iunii de control/

Cur�ii deConturi prerogative

misiunea de a controla și a contribui astfel

atului și alesectorului public, sau, mai succint, în cheltuireabanului public.

România prin Constitu�ie

n este acum .una din categoriile juridice care au

generat dezbateri ample nu doar din parteajuriștilor, ci și a filozofilor, politologilor,sociologilor și enumerarea ar putea continua.

, statul de drept este. Sau, cum spunea Hegel,

este. Dar n

legea este și .

de teama represiunii, nudin convingere, sunt regimuri de drept, ceea ce este,evident, un nonsens. Pentru a ne afla în prezen�aunui asemenea tip de stat, este necesa

”,e

.Am

, cuprinde principiile care înaplicarea lor

, chintesen�a acestuia, fiind vorba, în

nemul�umit se poateadresa instan�ei de contencios administrativcompetentă

ce înseamnă că entită ile publiceau sarcina să pună în executare măsurile dispuse prinele. Pentru a da mai multă soliditate și eficien�ă atât

ăs, măsurilor dispuse de aceasta, prin lege se

incriminează ca și

, fapt care sepedepsește cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cuamendăEste posibil ca în cadrul ac�iunii derulate să seconsidere că unele dintre neregulile constatate deechipa de specialiști ai prezintă

amentului deorganizare și desfă urare a activită

orificarea actelorrezultate din aceste activită�i (RODAS) sesesizează organele de urmă i cercetare penală.Aprobarea sesizării se face de către Plenul Cur�iide Conturi

audit în cadrul căruia s-a constatat existen�a unorasemenea indicii și după emiterea unui punct devedere de către Departamentul Juridic.Constatăm că legisla�ia în vigoare conferă

eficiente prin care să-șiexercitela asigurarea respectării legii în modul în care suntcheltuite resursele financiare ale st

este declarată. Constatăm că prima

trăsătură prevăzută de legea fundamentală pentru

statul româ Acestareprezintă

Încea mai simplă defini�ie

u orice stat în carese respectă Dacă lucrurile arsta astfel, ar însemna că regimurile totalitare în carelegile specifice se respectă

r ca legea carerespectă, care „ să fi fost adoptată prinproceduri democratic , să răspundă nevoilorgenerale și să slujească binele public.

Dacă ar fi să concentrăm într-o defini�iesemnifica�ia statului de drept, am putea afirma că elreprezintă

concentrat în această defini�ie, ceea ce înopinia noastră

armonioasă creează

18

19

au caracter obligatoriu șiexecutoriu

infrac�iune nerecuperareaprejudiciilor ca urmare a nedispuner

vârșire a unor fapte penale

III. Statul de drept și rolul Cur�ii de Conturi înconsolidarea acestuia

stat dedrept, democratic și social

de stat de drept

statulîn care domnește legea

de drept

acel tip de stat în care legea,rezentativ suprem constituit prin

alegeri directe

în baza principiilor separa�iei șiechilibrului puterilor în stat, al independen�eijusti�iei, plur

�ilor fundamentale aleomului

pilonii statuluide drept

ii măsurilorde către conducerea entită�ii

indicii de să

statul în care domnia oamenilor esteînlocuită cu domnia legii

elaboratăde organul rep

, periodice și corecte, esterespectată de toate subiectele de drept public șide drept privat, statul este constituit șifunc�ionează

alismului politic și al respectăriidrepturilor și libertă

domnește

18

19

Actul care se emană de la structurile teritoriale ale Cur�ii deCo ile de apel,iar cele care emană de la structurile centrale se atacă în fond la cur�

republicată,care are următorul con�inut:

nturi se poate ataca în fond la tribunal, iar în recurs la cur�ile

de apel și în recurs la Înalta Curte de Casa�ie și Justi�ie.Avem în vedere articolul 64 din Legea nr. 94/1992,

”.

„(1) Nerecuperarea prejudiciilor, caurmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii amăsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi sepedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. (2) Dacăfapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită din culpă, pedeapsa esteamenda.


33

esen� , despre ,, ,

, și

.

este

.

, respect�i, institu�ii, persoane juridice de drept

ș, respectiv

persoane fizice sau persoane juridice de dreptprivat, institu�ii, proceduri, mecanisme, prin

�ii, respectiv

În ceea ce priv șurareaautor

. Exemplu, respectarea legisla�ieiprivind statutul func�

ș activitatea în baza acestuia,

de specialitate în acestdomeniu .

.

Modul în car

toate resursele financiare care se

circumscriu no�iunii de , astfel cumsunt acestea definite de lege . Din analizadefini�iei legale rezcategoriile de sume, respectiv:- cele alocate bugetului d

, al fondurilor speciale, bugetele locale, celal rezoreriei tatului, al institu�iilor publicefinan�ate integral sau par�ial din bugetul de statsau din venituri proprii, al fondurilor externenerambursabile;- credite externe

- bugetele institu�iilor publice finan�ate integralsau par�ial din bugetele locale.

este unul cu

.Pentru studiul nostru prezint es

,succint, prin no�iunea de .

reflecte în toate formele dei ilor și institu�iilor

publice.Avem în vedere respectarea legii îna acestora, în

, în respectareastatutului acestuia etc. În con�inutul acestui tipde includem și

.în activitatea de formare, de

întrebuin�are, de administrare revine Cur�ii deConturi , rol care poate fi asemuit cu cel pe care

.

ă

Desprindem dintr-o asemenea viziune concluziacă

, în�eleasă ca reprezentând

Respectarea legii trebuie să fie reflectată înactivitatea, respectiv în existen�a fiecărui subiectde drept, atât ivautorităprivat autorizate să desfă oare activită�i de interespublic, cât și

intermediul cărora are loc supravegherea șiverificarea legalită sanc�ionareaîncălcării legii.

ește activitatea statului, desfăacestuia de către ită�ile și institu�iile publice,prin in-termediul cărora acesta își exercită rolul șifunc�iile, aceasta este supusă mai multor forme decontrol, corespunzătoare categoriei de atribu�iicare este vizată

ionarilor publici care îșidesfă oară controlul șimonitorizarea prevederilor legale se realizează decătre Agen�ia Na�ională a Func�ionarilor Publici,care este autoritatea centrală de specialitate careare o competen�ă materială

e se respectă legea în acest domeniuintră în competen�a Cur�ii de Conturi a României,care controlează

ultă că ea acoperă toate

e stat, al asigurărilorsociale

T S

contractate sau garantate deautorită�ile administra�iei publice locale;

. Apreciem că putem identifica, în func�ie de domeniul la

care ne raportăm, respectiv

ă inter, pe care ne îngăduim s-o evocăm

Aceasta trebuie să seconcretizare a activită�i autorită�

Garantarea modului încare se respectă legea

îlexercită Curtea Constitu�ională, de garant alrespectării caracterului suprem al Constitu�iei

legitimitatea legii respectarealegii separa�ia și echilibrul puterilor în statindependen�a justi�iei pluralismul politicresp �ilorfundamentale ale omului

unul din elementele statului de dreptlegalitatea a

cele de drept public

cele de drept privat

-

Conceptul de legalitate caracterintegrator

legalitatea în mediul(domeniul) vie�ii publice și legalitatea în mediul(domeniul) privat

legalitatea însectorul public

modulde constituire modul de încadraresau angajare a personalului

legalitateacheltuirii banului public

ectarea drepturilor și a libertă

ceatrăsătură care caracterizează via�a publică șiprivată dintr-un stat, în care actele normativecu for�ă juridică obligatorie sunt respectate înlitera și spiritul lor de către cei care cad subinciden�a acestora

O componentă esen�ială a activită�ii autorită�ilor publice este modul în care sunt constituite,administrate și întrebuin�ate resursele financiareale statului și ale sectorului public, care trebuiesă se desfășoare în strictă conformitate cu legea

douămari tipuri de legalitate

legalitate publică

legalitate publică

20

21

22

23

24

fonduri publice

20

21

Pentru alte defini�ii, a se vedea, Ed. C.H. Beck,

București, 2008, pp. 7-9.Reglementarea Agen�iei Na�ionale a Fu

, ParteaI, nr. 365 din 29 mai 2007 1000 din 2august 2006, re în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 620 din 2septembrie 2010.

I. Muraru, E.S. Tănăsescu (coord.),

nc�ionarilor Publici oregăsim în capitolul IV, sec�iunea 1 din Legea nr. 188/1999 privindstatutul func�ionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial

şi Hotărârea Guvernului nr.publicată

Constitu�ia României – comentariu pe articole

22 Avem în vedere articolul 2 litera e) din Legea nr. 94/1

”.Potrivit articolului 140 alin. (1) din Constitu�ie: „

”.Conform articolului 142 alin. (1) din Constitu�ie: „

”.

992,republicată, care are următorul con�inut: „fonduri publice – sume

suprema�iei Constitu�iei

lealocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilorsociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul TrezorerieiStatului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilorpublice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, dupăcaz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituriproprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractatesau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi altecosturi se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externenerambursabile, credite externe contractate sau garantate deautorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi internecontractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şidin bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial dinbugetele locale

Curtea deConturi exercită controlul asupra modului de formare, deadministrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şiale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate dinactivitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţelejudecătoreşti specializate

CurteaConstitu�ională este garantul

23

24

34


Prin statutul

,despre

Cum am prezentat deja în prima se

de intrare în legalitate prindecizii, acte administrative

Prerogativele recunoscute de actele normativeaplicabile Cur�ii d

, ci și,

realizându-se și un

, la, ci și la statului de drept.

În peisajul institu�ional actual în România, Curteade Contur

e înstatele civilizate ale lumii.Legalitatea modului în care sunt cheltuite resurselefinanciare ale statului și ale sectorului publicconstituie o condi�ie a legali �ii vie�iipublice,

membru al Uniunii Europene.

său, Curtea de Conturi este o autoritatede rang constitu�ional care, ca și CurteaConstitu�ională, Avocatul Poporului, au misiuneade a asigura acel

care vorbește articolul 1 alin. (4) dinConstitu�ie. Cerin�a de a respecta legea incumbătuturor autorită�ilor publice și generează nevoiaexisten�ei unor mecanisme de control, între care seregăsește și Curtea de Conturi.

c�iune a studiuluide fa�ă, neregulile constatate de Curtea de Conturipot fi generatoare sau nu de prejudicii. Indiferent denatura lor, prin actele întocmite, Curtea de Conturidispune de măsuri

obligatorii pentruentitatea publică supusă activită�ii specifice a Cur�iide Conturi.

e Conturi determină nu doar

înactivitatea entită�ilor publice supuse ac�iuniispecifice a Cur�ii de Conturi. În acest mod, Curteade Conturi contribuie nu doar la

i reprezintă o institu�ie care înnobileazătradi�iile democratice ale statului român șicontribuie la transpunerea în practică a valorilordemocratice și ale statului de drept recunoscut

tăîn ansamblul său. Prin acest rol, Curtea de

Conturi este o autoritate care, prin misiunea sa,contribuie la transpunerea în practică a exigen�elorstatului de drept și la realizarea obiectivelor care îirevin, de stat

echilibru al puterilor în stat

turarea abaterilor de la legalitate și aefectelor produse de acestea eliminareariscul în viitor

rol preventiv și educativ

amen�inerea consolidarea

IV. Concluzii:

înlă

ui ca acestea să se mai repete

părarea

sine qua non


35

MODUL ÎN CARE PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT (PPP) POATE FIFOLOSIT PENTRU FINAN�AREA INVESTI�IILOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA ȘIROLUL CUR�II DE CONTURI ÎNAUDITAREA ACESTOR PARTENERIATE

Cristina BREDEN

Cristian MARINESCU

Direc

Direc

ţia de control al achiziţiilor publice,elaborare a metodologiei în acest domeniuşi pregătire profesională a personalului de specialitate

ţia de control al achiziţiilor publice,elaborare a metodologiei în acest domeniuşi pregătire profesională a personalului de specialitate

Director

Auditor Public Extern

I. Introducere

finan�area, construc�ia,renovarea, gestionarea sau între�inerea unorbunuri

alitate

II. Scurt istoric al Parteneriatului public-privat și în România

2.1.

„Parteneriatul public-privat” (PPP) este untermen generic pentru toate tipurile de rela�iicreate între sectorul public și cel privat,

erviciu public de calitate și la costuriminime.

Un PPP

contract de asociere în participa�iune,contract de concesiuni,

Având în vedere diversitatea formelor decooperare între sectorul public și cel

ni�ie standard a termenului de,

i ,

, scopul final esteacelași, și anume

.

Pornind de la competen�a Cur�ii de Conturi,

-

,

pentrufinan�area investi�iilor publice în România,precum și rolul Cur�ii de Conturi în auditareaacestor parteneriate.

PPP

”în materie de PPP. Acestea au fost detaliate în

cu scopulde a atrage într-un proiect resursele sectoruluiprivat și expertiza acestuia în vederea realizăriiunui bun sau a unor bunuri destinate prestăriiunui serviciu public și/sau în vederea operăriiunui s

reprezintă, în principiu, orice formă decooperare între sectorul public și cel privat, însă,în func�ie de legisla�ia specifică fiecărei �ări,modul de formare al acestor parteneriate diferă dela un sistem juridic la altul și poate îmbrăca maimulte forme cum ar fi:

contract de lucrări sau servicii.

privat, nuexistă o defi

însă există percep�iidiferite cu privire la acest tip de parteneriat, înfunc�ie de modul de organizare a administra�ieipublice propri fiecărei �ări, de legisla�ia specificăprecum și de politica macroeconomică aguvernelor.

Deși interesele ini�iale ale membrilor unui PPPsunt diferite, societatea privată fiind orientatăcătre profit, iar institu�ia publică fiind interesatăîn primul rând de respectarea principiilor de

respectiv aceea de a se asigura că modul deadministrare a patrimoniului public și privat alstatului și al unită�ilor administrativ-teritoriale,precum și execu�ia bugetului de venituri șicheltuieli al entită�ii verificate sunt în concordan�ă cu scopul, obiectivele și atribu�iileprevăzute în actele normative prin care a fostînfiin�ată entitatea și respectă principiilelegalită�ii, regularită�ii, economicită�ii, eficien�eiși eficacită�ii considerăm utilă o dezbatere petema parteneriatului public privat, ce are caobiect realizarea sau, după caz, reabilitarea și/sauextinderea unui bun sau a unor bunuri destinateprestării unui serviciu public și/sau operării unuiserviciu public.În această lucrare ne propunem să prezentămmodul în care PPP ar putea fi folosit

La nivelul Uniunii Europene nu există o directivăcare să reglementeze expres și nici nu a fostconvenită încă o defini�ie clară a acestui concept,însă au fost formulate o serie de „

�

�

�

economicitate, eficien�ă și eficacitate înutilizarea fondurilor publice

prin intermediul cărora se doreșteoferirea unor servicii publice de c

în Uniunea Europeană

PPP în Uniunea Europeană

bune practici

„ ”parteneriat public-privat

36

„Cartea Verde”

PPP contractualPPP institu�ional

dimensiunea politică

dimensiunea opera�ională

privind PPP și dreptul comunitarprivind pie�ele publice și concesiunile, publicată deComisia Europeană în anul 2004

izat de durata relativlungă de derulare a raporturilor contractuale,cooperarea între sectorul public și cel privat prinpunerea în comun a resurselor financiare șidistribu�ia riscurilor de proiect între parteneri înfunc�ie de capacitatea fiecărei păr�i

obligativitatea aplicăriiatribuirii contractelor de achizi�ie publică înprocedurile de atribuire a contractelor de PPP;

u este necesară o companie deproiect) și (se implementeazăobligatoriu printr-o companie de proiect, în carepartenerul public este ac�ionar).

urmatăde diferite comunicări și rapoarte ale ComisieiEuropene privind aspecte esen�iale ale PPP, cum arfi: Raportul asupra consultării privind „

O preocupare constantă s-a observat la nivelulCentrului de Expertiză European pentru PPP,dar și la nivelul Uniunii Europene,posibilitatea implicării fondurilor europene înproiectele de PPP, întrucât s-a considerat că un PPPîn care se atrag și fonduri europene poate fi solu�iaoptimă, așa cum reiese din lucrarea „Utilizareafondurilor europene în PPP” publicată dede Expertiză European pentru PPP

or a fost înlesnită de cătreconstrângerile bugetare puternice impuse statelormembre ale Uniunii Europene prin Tratatul de laMaastricht (1992). Astfel, obligarea statelormembre de a-și reduce bugetele publice, adeterminat o diminuare considerabilă a ch

Pe cale de consecin�ă, guvernele statelor membreau încercat să caute solu�ii viabile pentrucontinuarea proiectelor de investi�ii și pentru bunulmers al serviciilor publice, iar una dintre solu�ii afost PPP. În acest mod se mobilizau și resurselesectorului privat pentru realizarea unor lucrări șiservicii publice, cu beneficii reciproce atât pentrusectorul public, cât și pentru cel privat. Statelemembre ale UE acordă o aten�ie deosebită PPP, caposibilitate de dezvoltare economică, aplicându-lînsă în mod diferen�iat și în domenii de activitatediverse cum ar fi: infrastructură, sănătate, educa�ie,transporturi, telecomunica�ii.La nivel european s-a recunoscut că utilizarea PPPpoate contribui la realizarea de re�ele europene detransport, ceea ce a fost mult întârziat, par�ial dincauza investi�iilor insuficiente. În cadrul ini�iativeipentru creștere economică, Consiliul Europei aaprobat o serie de măsuri pentru a crește

inând cont de diversitatea formelor de colaborareîntre autorită�ile publice și sectorul privat în �ărileeuropene, se constată că nu există și nici nu se poateimpune un sistem standard de parteneriat, chiar dacăacesta se modelează în func�ie de două obiectivemajore, și anume: ocuparea for�ei de muncă șidezvoltarea locală, în scopul asigurării coeziuniie

Orice PPP este privit din perspectiva a douădimensiuni

– în care PPP este unproces care produce consecin�e asupra �elurilorcomunită�ii. Cu cât parteneriatul este mai complex,cu atât acesta presupune un capit

– perspectivă dincare PPPpoate îmbrăca trei forme:

ini�iativă privată în beneficiul public;ini�iativa administra�iei pentru facilitarea

sau încurajarea activită�i

între institu�ii publice șisocietă�i private, firme sau ONG-uri.

,

1

2

3

4

5

6

7

, concretizate în:

, caracter

de a evalua,controla și gestiona un anumit risc;

și anume:(n

„Cartea Verde” privind PPP și dreptul comunitarprivind pie�ele publice și concesiunile a fost

Carteaverde” (2005) , Reguli aplicabile PPP institu�ional(2008) , Mobilizarea investi�iilor private și publicepentru dezvoltarea de PPPpe termen lung (2009) .

cu privire la

Centrulîn anul 2011.

Apari�ia PPP-uril

eltuieli-lor publice și în special a celor care erau alocateinvesti�iilor.

investi�iileîn infrastructura re�elei transeuropene, dar și înmaterie de inova�ie, cercetare și dezvoltare,inclusiv stabilirea de acorduri PPP .�

conomice și sociale.

și anume:

al de investi�ie maiimportant și aranjamente institu�ionale noi.

i private în interespublic;

În ceea ce privește adoptarea PPP, statele membreale Uniunii Europene se divid în trei mari grupe șianume:

definirea mecanismului PPP în sens demecanism economic

principiilor specifice

stabilirea a două tipuri de PPP,

�

�

� „joint venture”

,

1

2

3

4

Green Paper on public-private partnerships and Community lawon public contracts and concessions / COM/ 2004/ 0327 final

Commission of the European Communities, Report on the publicconsultation on the Green Paper on public private partnership andcommunity law on public contracts and concessions, Brussels, 2005

Rules applicable to Institutionalised Public-Private Partnerships(IPPP), Official Journal C 91 of 12.4.2008

European Commission, (2009), Mobilising private and publicinvestment for recovery and long term structural change: developingPublic Private Partnerships, COM (2009) 615 final

.

.

.

.

5

6

7

Senatul României, Expunere de motive privind egeaparteneriatului public privat, 2010

� �ș

, octombrie 2009, p 3Este un c �

��

L.

Senatul României, Direc ia Generală Legislativă, Direc ia deStudii i Informare Legislativă, Parteneriatul public-privat în unelestate ale Uniunii Europene . .

ontract prin care două sau mai multe păr i se angajeazăîntr-o activitate economică, care este supusă controlului comun, înscopul valorificării în activitatea de produc ie sau de comercializare aavantajelor de inute de păr ile asociate.

37

Modul în care parteneriatul public-privat (PPP) poate fi folosit pentru finan�area investi�iilor publice în România

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

state care au implementat PPP la un „” – Marea Britanie, Fran�a, Germania,

Italia;state care au implementat PPP la un „

” – Spania și Portugalia și�

.

Statele

e penitenciare.

În

pentru realizarea de

.

ini�iativa de finan�a

În

În România, primele structuri de PPP s-au formatad-hoc la nivel na�ion

.Introducerea în România a conceptului de PPP aavut la

Primele acte nor

și

ctic, a constituit punctulde pornire pentru dezvoltarea PPP a fost

.

Conform

”, elaborat de IPPîn anul 2004, în perioada2002-2004

: „”. A fost primul PPP realiz

în acest proiect aufost:

nivelavansat

nivelmediu

ări care sunt la început de drum în ceea ceprivește stadiul implementării PPP, categorie dincare face parte și �ara noastră

care se află într-un stadiu avansat din punctde vedere al implementării PPP au deja o experien�ăvastă în PPP în multe sectoare de activitate, cum arfi: infrastructură, sănătate, învă�ământ sau chiar înceea ce privește construc�ia d

, spre exemplu, a existat PPP în unelesectoare de activitate, cum ar fi: construc�ia despitale, școli sau închisori și doar par�ial în ceea ceprivește construc�ia de autostrăzi. Atragereacapitalului privat autostrăzi aînceput în anul 1994 prin adoptarea unei legiprivind finan�area privată a construc�iei deautostrăzi. Progresul a fost unul lent întrucâtlegisla�ia permitea aplicarea acestui parteneriatdoar la realizarea de poduri, tunele, drumurimontane

este considerată pionieruladoptării PPP. Proiectele de PPP au fost introduse înanul 1992, prin înfiin�area unei institu�ii însubordinea Ministerului de Finan�e, denumităIni�iativa de Finan�are Privată. În Marea Britanie,pregătirea unui contract de PPP important dureazăpână la un an de zile, iar PPP-urile acoperă o largăcategorie de parteneriate, cum ar fi:

implicarea totală sau par�ială a proprietă�iiprivate în activită�i derulate de către stat;

privată re în cazul în caresectorul public contactează servicii pe o perioadăîndelungată.

există o lungă tradi�ie în privin�a PPP,în special în domeniul concesiunilor pentrudezvoltarea infrastructurii. Deși sistemul PPP dinFran�a este unul din cele mai vechi din Europa,modelul PPP francez nu a evoluat la nivelul la careau ajuns alte state europene cu implementarea PPP.În anul 1955 a fost adoptată o lege care a permiscrearea societă�ilor cu capital mixt, care aucontribuit la dezvoltarea re�elei rutiere în Fran�a.În afară de proiectele din infrastructură, au apărutcâteva forme de PPP în domeniul preveniriicriminalită�ii și în asigurarea coeziunii sociale.

al, încă de la jumătatea anilor'90, datorită elaborării unor strategii sectoriale sauna�ionale, dar și a unor structuri institu�ionalizate,precum Comisia Tripartită și Consiliul Economic șiSocial

bază mai multe considerente dintre care leputem enumera pe următoarele:

provocările apărute în �ara noastră odată cudezvoltarea și consolidarea economiei de pia�ă;

procesul de integrare în Uniunea Europeană;privatizarea unor servicii de utilitate publică;dezvoltarea mediului de afaceri ce a determinat

o creștere a disponibilită�ilor sectorului privat de aprelua o serie de responsabilită�i și riscuri;

nevoia administra�iei publice locale dinRomânia de a găsi unele solu�ii de finan�are.

mative referitoare la dezvoltarea deproiecte publice cu participare privată în �aranoastră au fost

, însă primul act normativ care alegiferat PPP și care, pra

, care a fost în vigoare până laabrogarea ei de către

lucrării „

au fost încheiate în �ara noastră o seriede PPP în baza OG nr. 16/2002 privind contractelede PPP, dintre care le putem exemplifica peurmătoarele:

at în bazaOG nr. 16/2002 și a avut ca obiect realizarea unuidepozit ecologic constând din depozit, sta�ii detransfer, incinerator, instala�ii de tratare a apelor șinămolurilor, utilaje, dotări, utilită�i și infrastructuraaferentă. Partenerii implica�i

8

9

10

Germania

Marea Britanie

Fran�a

2.2. PPPîn România

–

Ghidul Practic pentru consiliilejude�ene

Legea nr. 219/1998 privind regimulconcesiunilor OUG nr. 60/2001 privindachizi�iile publice

OGnr. 16/2002 privind contractele de parteneriatpublic-privat

OUG nr. 34/2006 privindatribuirea contractelor de achizi�ie public ,

Depozit ecologic zonal înjude�ul Mureș

ă acontractelor de concesiune de lucrări publice şi acontractelor de concesiune de servicii

PPP solu�ie pentru un maibun management al comunită�ilor locale dinRomânia –

Jud. Mureș

8

9

Senatul României, Direc ia Generală Legislativă, Direc ia deStudii i Informare Legislativă, Parteneriatul public-privat în unelestate ale Uniunii Europene, octombrie 2009, p. 3.

.

� �ș

Mc Quaid, Ronald, Scherrer Walter, Public Private Partnership inthe European Union: Experiences in the UK, Germany and Austria,Uprava, letnik VI, 2/2008, p13-16

10 Levai Codrina Mihaela, Aspecte teoretico-practice privindparteneriatul public-privat în Uniunea Europeană, 1/2012 al RevisteiActa Universitatis Geroge Bacovia, p. 5.

38


�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Consiliul Jude�ean Mureș;Firma „VASTE” Italia, r

Agenda 21” SA;

„

”.

Guvernul României prin Secretariatul de Statpentru Persoanele cu Handicap;

Consiliul Jude�ean Constan�a;Organiza�ii neguvernamentale: Funda�ia pentru

O precum și trei organiza�iineguvernamentale irlandeze de profil (Focus onRomânia, TradeAid,Aurelia Trust);

Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei.

„

„

u-zis,moment în care partenerul privat (Luders, Rudeck &Partners

,

”.Proi

,

,

Consiliul Jude�ean Timiș – 32,88%;Consiliul Local al Municipiului Timișoara –

32,88%;–

ș –

,

armonizarea cadrului legislativ na�ional dereglementare a domeniului achizi�iilor publice și aconcesiunilor.

șis-a renun�at la

legisla�ia în vigoare privind PPP (s-a abrogat„

”i și anume „ ” și

„ ”, iar prin aceasta s-arenun�at, practic, la ideea de PPP.

eprezentată în Româniaprin SC „

Un număr de șapte consilii locale de pe razajude�ului Mureș, implicate în proiect, în principalca urmare a amplasării geografice în preajmaobiectivului investi�iei. Acestea sunt: CL Iernut, CLLuduș, CL Sânpaul, CL Sângeorgiu de Pădure, CLSovata, CLTârnăveni și CLUngheni.

Fiind vorba de un proiect deservicii sociale de mare amploare, cu o multitudinede activită�i conexe, în acest proiect au fost implica�imai mul�i parteneri, respectiv:

VIA�Ă MAI BUNĂ,

”. În acestproiect au fost implica�i următorii parteneri:Consiliul Jude�ean Prahova și firma SC AsesoftInternational SA, firmă specializată în domeniulinformatic.

Acest proiect dePPP, ini�iat de CJ Vâlcea, reprezintă un exemplunegativ, întrucât el a parcurs majoritatea etapelorprevăzute de legisla�ia de la acea vreme până înmomentul încheierii parteneriatului propri

din Germania) s-a retras, motivând absen�aunor garan�ii substan�iale în realizarea proiectului,fapt care implică riscuri pe care firma a decis, în celedin urmă să nu și le asume. Motiva�iile eșecului �inîn principal de natura investi�iei, o investi�iesemnificativă, care se recuperează pe o perioadălungă de timp și în legătură cu care exista riscul să nupoată fi recuperată. Investi�ia presupunea creareaunei infrastructuri pentru alimentarea cu apă înzonele rurale ale jude�ului. Partenerii implica�i înacest proiect au fost: CJ Vâlcea și firma germanăLuders, Rudeck & Partners.

ectul presupunea constituirea unui incubatorcare să asigure spa�ii de lucru dotate cu infrastructuratehnică necesară precum și a unui pachet minimalde servicii și dotări comune pentru firmele mici

ini�iate de către studen�i sau tineri absolven�i îndomeniul software. La baza ini�ierii acestei investi�iiau stat următoarele considerente: reducereamigra�iei tinerilor absolven�i din domeniul IT,stimularea demarării afacerilor în vederea reduceriișomajului precum și asigurarea continuită�iicalită�ii pregătirii profesionale. Partenerii implica�iîn acest proiect au fost:

Universitatea Politehnică Timișoara 23,79%;Programul Guvernului German de Promovare

Economică i Ocuparea For�ei de Muncă 10,45%.

De men�ionat este faptul că acest PPP a fost realizat,din punct de vedere juridic, sub forma unei asocieriîn participa�iune, prin constituirea unei societă�i deadministrare a proiectului (SC UBIT SRL), în carepartenerii de�in păr�i sociale conform contribu�ieifiecăruia, beneficiile și riscurile fiind distribuitepropor�ional. Acest proiect și-a propus rezolvareaunei probleme sociale (migra�ia for�ei de muncăînalt calificate din domeniul informaticii), dar șidezvoltarea economică locală (prin facilitareadezvoltării afacerilor de către tinerii absolven�i dindomeniu).

Integrarea României în Uniunea Europeană a fostcondi�ionată de respectarea unui număr deangajamente asumate în cadrul negocierilor printrecare

În acest sens a fost emisă , precumși legisla�ia conexă, corelată cu pachetul legislativeuropean alcătuit din

. La datapromovării

) și, totodată, la no�iunea decare a fost înlocuită cu alte două

no�iun

Acest demers legislativ nu a condus însă la rezultateleașteptate în ceea ce privește dezvoltarea unor proiectemajore în PPP, care să ajute la dezvoltarea economicăîn special a comunită�ilor locale, dar și a economiei înansamblul său. Din acest motiv, dar și din faptul călegisla�ia în domeniul concesiunilor era la acelmoment incompletă și neclară, nepermi�ândimplementarea de proiecte PPP, a fost necesarăadoptarea unui nou act normativ care să stabileascăun cadru real, concret și transparent de promovare și

:

:

:

:

Centru Pilot de ServiciiComunitare pentru Persoane cu Handicap și deInstruire Techirghiol

Dezvoltare

Incubator de Afaceri și Centrude Transfer Tehnologic în Domeniul Software

Sistem Informatic Integratpentru Administra�ia Publică Locală

a Sistemului deDistribu�ie Regională a Apei”.

„

OUG nr. 34/2006

Directivele 17/2004/EC,18/2004/EC, 89/665/EEC 92/13/EEC

OUG nr. 34/2006OG nr.

16/2002 parteneriatpublic privat

concesiune de serviciiconcesiune de lucrări

Jud. Constan�a

Jud. Prahova

Jud. Vâlcea

Jud. Timiș

39


derulare a proiectelor în PPP

ce avea ca obiectiv proiectarea, finan�area,construc�ia, reabilitarea, modernizarea, operarea,între�inerea, dezvoltarea și transferul unui bun sauserviciu public, după caz. Însă, reglementările multprea rigide din precum și lipsainterfe�ei din SEAP, necesară pentru publicareaanun�urilor de selec�ie, nu au permis dezvoltareaunor proiecte în PPP și atragerea de finan�are privată,așa cum s-a preconizat.

SEAP a adăugat această func�ionalitate, făcândastfel posibilă publicarea anun�urilor de selec�ie și aanun�urilor de atribuire a contractelor de tip PPP.

s-a dovedit impracticabilă dinurmătoarele motive:

căse aplica atunci când nu se aplica legisla�iaconcesiu

bu�ia partenerului public la aportîn natură exclusiv sub forma unui bun proprietateprivată;

nu oferea posibilitatea derulării proiectului decătre o companie de proiect constituită exclusiv decăt

Deși a fost modificată de două ori, ca urmare aobserva�iilor formulate de Comisia Europeanăpentru nerespectarea unor principii ce guverneazăcontra nu a devenito reglementare adaptată realită�ilor economice șijuridice.Prin urmare, date fiind aceste limitări legislative, afost necesară adoptarea unui nou act normativ îndomeniul PPP, care să asigure în mod efectivcooperarea dintre sectorul public și cel privat pentruimplementarea de proiecte având ca obiect lucrărisau servicii publice, luându-se în considerare șibunele practici recunoscute la nivel european înm

care

reglementează PPP și la care încă se așteaptănormele de aplicare.

în sensul că acesta va include doar aceleproiecte care au la bază un studiu de fundamentareprin care , din punct de vedere economic,implementarea proiectului (analiza suportabilită�iiproiectului, alocarea riscurilor în func ie decapacitatea fiecărei păr�i de a asuma, controla șigestiona un anumit risc, definirea modalită�ii deraportare la datoria publică, finan�abilitateaproiectului și eficien�a economică în sens de „

faptul căveniturile care urmează să fie ob�inute de societateade proiect din utilizarea bunului/bunurilor sauoperarea serviciului public ce formează obiectulproiectului sunt generate, în totalitate sau înmajoritate, prin plă i efectuate de către partenerulpublic sau de către alte entită�i publice în beneficiulpartenerului public.

Noua reglementare în domeniul PPP consacră înmod expres principiul echilibrului potrivit căruiadurata contractului de PPP se va stabili în principalîn func ie de perioada de amortizare a investi iilor ceurmează a fi realizate de către societatea de proiecti/sau în func ie de modalitatea de finan are a

acestor investi ii, astfel încât să se asigure un profitrezonabil pentru societatea privată, dar i un nivelrezonabil al pre urilor pentru serviciile prestatepublicului.

. Astfel, în anul 2010 aintrat în vigoare un nou act normativ care areglementat modul de realizare a unui proiect de PPP

De abia în luna ianuarie2013,

a instituit un paralelism legislativ, în sensul

nilor și a achizi�iilor publice;a reglementat doar PPP institu�ional, derulat

prin intermediul unei companii de proiect, având caac�ionari partenerul public și partenerul privat;

a limitat contri

„compania de proiect” putea fi doar societate peac�iuni;

re partenerul privat;nu a clarificat drepturile finan�atorilor în caz de

reziliere a contractului de PPP.

ctele publice,

ateria PPP-ului, men�ionate în „ ”privind PPP și dreptul comunitar privind pie�elepublice și concesiunile. Astfel, la finele anului2016 a intrat în vigoare un nou act normativ

Noua legisla�ie a clarificat și,

�

”) și care

�

� �

ș � ��

ș�

11

12

13

Legea nr. 178/2010,

Legea nr. 178/2010

Legea nr. 178/2010

Cartea Verde

valuefor Money

�

�

�

�

�

�

se justifică

demonstrează

III. În ce măsură PPPar putea reprezenta pentruRomânia o solu ie de completare a fondurilorpublice cu surse atrase din sectorul privat?

.

�

3.1 Caracteristicile noii legi a PPP

domeniul de aplicareal PPP

11

12

13

Senatul României, Expunere de motive privind egeaparteneriatului public privat, 2010

Legea nr. 233 din 24 noiembrie 2016 privind parteneri

L.

Legea nr. 178/2010 a parteneriatului public-privat, publicată în MOnr. 676/5 octombrie 2010 și HG nr. 1239/2010 privind normele deaplicare a Legii nr. 178/2010.

atul publicprivat, publicată în MO nr. 954/25 noiembrie 2016.

40


Analizâ

ș

ș(ce

exista și în vechea legisla�ie) – este acel parteneria

, care va ac�iona casocietate de proiect și care, ulterior înr

CarteaVerde”) – este acel PPP realizat în temeiul unuicontract încheiat între partenerul public și partenerulprivat (nu este

Partenerul public va putea contribui la realizareaproiectului de PPP prin una sau mai multe dintre

� �a legii privind

PPP):constituirea anumitor drepturi

�

acordarea de garan�ii, în condi�iile legii, înfavoarea finan�atorilor proiectului de parteneriatpublic-privat care sunt institu�ii de credit sauinstitu�ii financiare.

��

de stat ș

ș

�

ș

�

Prin contractul de PPP, partenerul public va puteatransmite sau constitui, î �

ș pentruderularea proiectului,

ș�

�

lor contractului de PPP.

ș ș �ș sau din prevederile

legale aplicabile.

�

c

La încetarea contractului de PPP ca urmarepentru care a fost încheiat,

bunurile realizate sau dobândite de

La încetarea contractului de PPP din orice motiv,

nd con�inutul noii legi a PPP (cu precizareacă normele de aplicare a legii nu au fost încăpublicate) putem răspunde la următoarele întrebărilegate de parteneriatul public-privat:

În ceea ce prive te formele pe care le poate îmbrăcaPPP, noul act normativ în domeniul PPPreglementează două forme de parteneriat, i anume:

tpublic-privat realizat în temeiul unui contractîncheiat între partenerul public și partenerul privat,prin care se constituie de către partenerul public șipartenerul privat o

egistrării înregistrul societă�ilor, dobândește calitatea de parte lacontractul de parteneriat public-privat respectiv.

(reglementare nouă, preluată din bunele practicieuropene în domeniul PPP, men�ionată în „

necesară o companie de proiect).

următoarele modalită i (în condi iile ce vor fispecificate în normele de aplicare

în favoareasocietă�ii de proiect sau a partenerului privat, încondi�iile legii;

aporturi în numerar la capitalul social alsocietă�ii de proiect;

asumarea unor obliga�ii de plată fa ă departenerul privat sau societatea de proiect;

,

Contribu ia partenerului public la proiectul de PPPse va face în condi iile reglementărilor privindajutorul utilizarea fondurilor publice i,respectiv, încadrarea în limitele prevăzute de lege cuprivire la deficitul bugetelor publice i datoriapublică. În cazul în care, prin contractul de PPP sestabilesc în sarcina partenerului public obliga ii deplată ce vor implica utilizarea fondurilor publice,creditele de angajament i creditele bugetarenecesare vor fi incluse în bugetele publicecorespunzătoare, în condi iile legii.

n favoarea societă ii deproiect, dreptul de a colecta i utiliza,

tarife de la utilizatoriibunului/bunurilor sau serviciului public ce formeazăobiectul proiectului de PPP. Tipurile de tarife inivelul acestora se reglementează în condi iilelegii. Veniturile proiectului rezultate din colectareatarifelor de către societatea de proiect se completeazăcu obliga iile de plată ale partenerului public cătresocietatea de proiect sau partenerul privat, după caz,conform prevederi

, pe toată perioada derulăriicontractului de PPP, modul în care partenerul privati/sau societatea de proiect î i execută obliga iile

născute din contractul de PPP i/

al utilizării bunului/bunurilorsau serviciului public ce formează obiectul PPPpoate fi, în condi iile stabilite prin contractul de PPP,fie

.La încetarea, din orice motiv, a contractului de PPP,drepturile constituite de partenerul public înfavoarea partenerului privat sau a societăţii deproiect vor înceta, iar bunurile realizate saudobândite de societatea de proiect şi reprezentândobiectul proiectului, precum şi cele necesarederulării serviciului public ce urmează a fitransferate partenerului public

onform standardelor aplicabileserviciului public şi/sau bunurilor similare, încondiţii stabilite prin contractul de parteneriatpublic-privat.

şi reprezentând obiectul proiectului, precumşi cele necesare derulării serviciului public setransferă partenerului public, cu titlu gratuit.

pentru care a fostîncheiat, bunurile realizate sau dobândite desocietatea de proiect şi reprezentând obiectulproiectului, precum şi cele necesare derulăriiserviciului public fi transferate parteneruluipublic, în condiţiile prevăzute în contractul de PPP,cu plata unei compensaţii stabilite prin raportare lavaloarea neamortizată a acestor bunuri. Dacăîncetarea contractului s-a datorat culpei parteneruluiprivat, din valoarea compensaţiei menţionate trebuiededuse orice sume datorate de partenerul privat drept

�

�

�

�

�

�

parteneriatul public-privat

parteneriatul public-privat

societate nouă

Partenerul public are dreptul să monitorizezei să controleze

public ori o altă entitate publică,fie publicul în general

aexpirării duratei

cuexcepţia expirării du

ș

Beneficiarul direct

partenerul

societatea deproiect

ratei

pot

trebuie să fie liberede sarcini, în bună stare de funcţionare şiexploatabile

�

cele private?

iilor contractuale?

Cine

Care sunt formele de PPPce pot fi încheiateîntre entită�ile publice și

Ce drepturi îi revin sectorului public pentrumonitorizarea derulării PPP și îndeplinireaobliga�

înregistrează bunul rezultat din PPP?

institu�ional

contractual

�

�

,

41


despăgubiri, conform contractului de parteneriatpublic-privat.

Mecanismul PPP este caracterizat, alături de alteelemente, de

nc ie de capacitateafiecărei păr i contractante de a evalua, gestiona icontrola un anumit risc. Astfel, PPP nu implicăneapărat faptul că partenerul privat î i asumă toateriscurile sau cea mai mare parte a riscurilor asociate.Alocarea precisă a riscurilor se face de la caz la caz,în func ie de capacitatea păr ilor implicate de a leevalua, monitoriza i gestiona. Conform art. 32

blic-privat trebuie precizată în cadrulcontractului de PPP.De asemenea, noua lege a PPP precizează faptul că,în vederea încheierii unui contract de estenecesară parcurgerea mai multor etape printre carese numără i ,care justifică, din punct de vedere economic,implementarea proiectului. Studiul de fundamentareva cuprinde o identificare a categoriilor de riscuriaferente implementării proiectului, cuantificareaacestora i o prezentare a unor alternative de alocarea riscurilor între păr ile contractante, în func ie decapacitatea fiecărei păr i de a gestiona riscul asumat.

acontractelor de PPP, noua lege precizează faptul căa

, indiferent de valoarea contractului.Documenta ia de atribuire va fi publicată în SEAP,iar în ca

Autorită ile publice ale statelor membre utilizeazăadesea PPP pentru realizarea de proiecte deinfrastructură, în special în sectorul transporturilor,sănătate publică, educa ie i siguran ă publică.De i la nivel european cooperarea dintre sectorulpublic i cel privat a demonstrat că poate oferibeneficii economice, permi ând

, care se confruntă cu constrângeri bugetare,

motiv pentru care

inând cont de cele precizate mai sus, am identificatcâteva domenii de activitate unde PPP ar puteareprezenta o solu ie eficientă în vederea dezvoltăriiunor proiecte de investi ii majore având ca scopoferirea unor servicii publice de calitate în condi iide eficien ă, eficacitate i economicitate. În acestsens facem trimitere la

prin care GuvernulRomâniei a stabilit priorităţile de finanţare pentruutilizarea

(FESI), având ca obiectiv global reducereadisparităţilor de dezvoltare economică şi socialăîntre România şi statele membre ale U

, ce constituie platforma-cadrupentru definirea reformelor şi a priorităţilor dedezvoltare economică a României, în concordanţăcu Strategia Europa 2020.În conformitate cu cele două documente men ionatemai sus ( ProgramulNa ional de Reformă), domeniile de activitate încare s-ar justifica dezvoltarea unor proiecte în PPP,ar putea fi următoarele:

În condi iile în care ara noastră nu are un sistem deautostrăzi i drumuri de mare viteză dezvoltat,motiv pentru care viteza de deplasare pe drumurilena ionale este extrem de redusă în compara ie cualte state din U uropeană, iar numărulaccidentelor rutiere este cu mult peste media U

, considerăm că dezvoltarea re elei rutiereîn sistem de PPP este justificată i poate reprezenta osolu ie optimă, alături de fondurile europene.Există deja proiecte pentru construirea de autostrăzi,căi ferate i drumuri na ionale de mare viteză pentrucare bănci interna ionale cum ar anca Europeanăde Investi ii uropeană pentru

i Banca Mondială i-au exprimatinteresul de a finan a proiecte în PPP. Există proiectepentru un număr de patru autostrăzi, ce vor ficonstruite în regim de PPP i care v

vat pe o perioadă de 30 de anisă fie

cedate statului român. Este vorba de o autostradăcare să străbată mun ii între Transilvania i Moldova( a 2-a autostradă ce va treceprin Sudul României, care să unească Transilvania

distribuirea riscurilor

procedura de atribuire

� � ș

3.2 Care ar fi domeniile în care s-ar justificaatragerea de surse private de finan�are?

între partenerulpublic și partenerul privat, în fu �

� ș

ș

� �ș

, modalitatea dealocare a riscurilor în cadrul proiectului departeneriat pu

PPP

ș

ș� �

�

În ceea ce privește

tribuirea contractului se va face exclusiv prinproceduri transparente și competitive, respectiv

�zul proiectelor cu o valoare mai mare de 5

milioane euro publicarea se va face și în JOUE.

�

� ș �ș

ș� realizarea unor

proiecte de interes public la cel mai bun raportcalitate-pre�,

�

��

�� ș

,

niuniiEuropene, precum și la

�Acordul de Parteneriat și

�

� �ș

� �niunea E

niuniiEuropene �

ș�

ș �� fi B

� , Banca E Reconstruc�ieși Dezvoltare ș ș

�

ș or fi administratede partenerul pri pentrurecuperarea investi�iei, urmând ca apoi acestea

� ș), o

dinLegea 233/2016 privind PPP

tare

Târgu Mureș-Iași

pregătirea studiului de fundamen

fondurilor europene structurale şi deinvestiţii

licita ie deschisă, licita ie restrânsă i dialogcompetitiv

.

recurgerea la PPP în ara noastră nutrebuie privită ca un panaceu pentru sectorulpublic

ar trebui săse evalueze în mod riguros dacă PPP poate fisolu ia optimă în compara ie cu alte op iuni, inândcont i de costurile pe care cetă enii din aranoastră ar trebui să le suporte pentru recuperareainvesti iei de către partenerul privat i totodatăde posibilită ile de a suporta aceastăinvesti ie,

Na ional deReformă (PNR) 2014

�

pentru fiecare proiect

� � � �ș � �

� ș� popula�iei

� în condi�iile de salarizare din România.

Acordul de Parteneriatpentru perioada 2014-2020

Programul �

�

�

�

Ce riscuri își asumă fiecare partener într-unPPP?

Cum poate fi atribuit un contract de PPP?

Infrastructură

42


cu Oltenia i ara Românească (, a treia, care să străbată mun ii de pe

Valea Prahovei ( i o a patra caresă unească Moldova cu ara Românească (

Preocupările guvernului pentru atragerea de surseprivate pentru finan area unor proiecte de investi iisunt tot mai pregnante în ultima vreme, în acest sensfiind emise tot mai multe acte normative care prevădposibilitatea ca proiectele de infrastructură să fiefinan ate i din surse private prin PPP. Men ionăm înacest caz

, emis de Ministerul FondurilorEuropene, care prevede posibilitatea finan ării unorproiecte de infrastructura de apă i canalizare i prinsurse private, în baza unor PPP încheiate întreunită ile administrativ-teritoriale (UAT) i operatoriipriva i.

” este unprogram de sus inere în PPP a colilor profesionalei de meserii, program prin care guvernul î i propune

să sus ină formarea tinerilor în meserii necesareeconomiei (strungar, sudor, electricieni, mecanicietc.), dat fiind faptul că la acest moment una dintreproblemele cele mai stringente ale economiei oreprezintă lipsa for ei de muncă pregătite pentruacest gen de m

i în domeniul social, PPP prezintă unele avantaje,unul din acestea fiind acela că PPP încheiat întreautorită ile publice i O

poate oferi o mai bună acoperire a nevoilor deservicii sociale ale comunităţii, dat fiind faptul că

, ca şi furnizori deservicii sociale, sunt caracterizate prin flexibilitate şicreativitate i sunt mai legate de beneficiarii direcţi aiacestor servicii. Ei identifică o nevoie socială i vincu răspunsul imediat prin înfiinţarea unui nouserviciu, în timp ce serviciile publice sunt mai rigidedin acest punct de vedere, schimbările în acest sensproducându-se mult mai greu.Împărţirea riscurilor încurajează încheierea acestorparteneriate. Prin încheierea unui parteneriat,sectorul public şi cel privat îşi pun împreună

resursele şi expertiza, împărţind şi riscul implicat deînfiinţarea şi administrarea unui serviciu. Folosireavoluntarilor este mai frecventă în rândul furnizorilor privaţi, respect

decât în rândul furnizorilorpublici. În condiţiile în care resursele umane suntatât de preţioase într-o organizaţie, voluntarii sunt oresursă inestimabilă pentru orice serviciu social, iar

au o experienţămult mai bună decât autorită ile publice înatragerea, instruirea, coordonarea şi evaluareavoluntarilor, iar, în cadrul unui parteneriat, potaduce acest avantaj major. De asemenea, atragereade resurse din sfera privată este mult mai bună înrândul , acesteaavând posibilitatea de a ob ine finan ări (prinatragerea a 2% din impozitul anual pe venit datoratstatului de contribuabili persoane fizice sau prinobţinerea de sponsorizări).

Studiile macroeconomice recente arată o polarizarea societă ii în ceea ce prive te veniturile, astfel că laacest moment, în România, „

în sensul că 15% din popula ie câ tigă85% din venitu câ tigă

Programul Na ional de Reformă, pentru realizarea unui sistem de asistenţă

socială echitabil şi de calitate, în perioada 2014-2020, România are în vedere realizarea uneiabordări bazate pe parteneriat. Accentul va fi pus peîntărirea capacităţii furnizorilor publici şi privaţipentru a oferi servicii de calitate, asigurându-setranziţia de la modelul instituţional către serviciilesociale oferite la nivelul comunităţii, inclusivdezvoltarea infrastructurii centrelor de îngrijire.O atenţie deosebită se acordă îmbunătăţiriicompetenţelor specialiştilor din domeniul asistenţeisociale, precum şi dezvoltării sistemului demonitorizare, evaluare şi colectare a datelor şi aregistrului electronic al furnizorilor de serviciisociale (publici şi privaţi), aceste măsuri regăsindu-se printre principalele angajamente asumate atât înProgramul Na ional de Reformă , cât şi în

ș ��

) ș�

) .

� �

� ș �

�ș ș

� ș�

Programul „� ș

ș ș�

�eserii .

Ș

� ș rganiza�iile Neguvernamenta-le

Organiza�iile Neguvernamentale

șș

-iv în cadrul Organiza�iilor

Neguvernamentale

Organiza�iile Neguvernamentale�

Organiza�iilor Neguvernamentale� �

� ș”

este de 15/85, � șri, iar 85% din popula�ie ș doar

15% din venituri .În conformitate cu �2014

� 2014Acordul de Parteneriat.În scopul reducerii incidenţei şi a concentrăriispaţiale a sărăciei, în perioada 2014-2020 urmează

Timișoara-București)

Comarnic-BrașovIași-

București

Ordinul 285/2016 pentru aprobareaMetodologiei privind transferul investi�iilorrealizate din sursele de finan�are publice, n cadrulproiectelor de investi�ii aprobate prin contractele definan�are aferente Programului Opera�ionalSectorial Mediu

Principiul lui Pareto

14

15

16

17

nr.

î

România Profesională

�

�

�

Învă�ământ

Servicii sociale

Incluziunea socială/reducerea sărăciei

14

15

Guvernul României, Programul Na ional de Reformă (PNR),Bucure ti, 2014.

.

�ș

Programul de Guvernare 2017-2020, București, 2017

16

17

Vilfredo Pareto (1848-1923), economist și sociolog italian,

Programul de Guvernare 2017-2020, București 2017, p 5

a emisun principiu (care îi poartă numele) conform căruia 20% din popula�iaunei �ări de�ine 80% din avu�ie. Această regulă a plecat de la constatareasa referitoare la faptul că 80% din terenul din Italia era de�inut deaproximativ 20% din popula�ie. Regula lui Pareto poate fi generalizatăîn toate domeniile de activitate.

. .

43


a fi alocate fonduri pentru integrarea socio-economică a persoanelor din comunităţilemarginalizate, inclusiv a persoanelor de etnie romă,sau din zonele sărace/defavorizate de la nivelurban. Se vor finanţa construirea/îmbunătăţireainfrastructurii de locuire pentru persoanele dincomunităţile urbane defavorizate, a infrastructuriisociale (educaţie, sănătate, servicii sociale), ainfrastructurilor de economie socială, precum şiconstruirea/reabilitarea centrelor integrate deintervenţie medico-socială. O atenţie deosebită va fiacordată proiectelor integrate care vor avea învedere intervenţii din domeniile ocupării forţei demuncă, educaţiei, incluziunii sociale şi sănătăţii.

Prin urmare, conform Programului �2014,

ș�

ș lorprivate în domeniul „

” ,

cercetare-dezvoltare-inovare ale întreprinderilor din care s-au finalizat141 de proiecte, rezultând 112 cereri de brevetedepuse, 57 de rezultate de cercetare-dezvoltare-inovare

În plus, prin

cercetare-dezvoltare-inovare

În conformitate cu Programul Na�2014cercetare-dezvoltare-inovare

Europa 2020”

cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea infrastructuriide cercetare-dezvoltare-inovare

cercetare-dezvoltare-inovare vor fi promovate ac


ondul European de Dezvoltare R

cercetare-dezvoltare-inovare, î

cercetare-dezvoltare-inovare,

FondulEuropean de Dezvoltare R se vor

PPP cu institute de cercetareuri -uri

existente/

Fondul European de DezvoltareR



Fondul European de Dezvoltare R , sedorește și atragerea de surse private, prindezvoltarea unor proiecte în PPP.

Na ional deReformă România are în vedere dezvoltareaeconomiei sociale, pentru crearea de noi locuri demuncă şi incluziunea socială a persoaneloraparţinând grupurilor vulnerabile, precum şi pentruîmbunătăţirea serviciilor oferite la nivel local, iarpentru ducerea la îndeplinire a acestui deziderat,alături de fondurile europene, pot fi atrase i sursede finan are private prin încheierea unor PPP.

În ceea ce prive te stimularea creşterii investiţii

în ultimii ani au fost susţinute financiarcca. 1.200 de proiecte destinate dezvoltăriiactivităţilor proprii de

transferate şi implementate în întreprinderişi 730 de locuri de muncă nou create .

, deducerea suplimentară pentru activităţilede a fost majorată, dela 20% la 50% din cheltuielile eligibile.

ional de Reformă, precum şi cu Strategia naţională pentru

2014-2020, careconstituie şi cadrul prin care se îndeplinesccondiţionalităţile ex-ante pentru utilizarea fon-durilor europene, în vederea încadrării pe traiectoriade atingere a ţintei naţionale „ ,consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şia inovării reprezintă o prioritate a României pentruperioada 2014-2020. În acest scop, România are în

vedere stimularea investiţiilor private în

şi deblocareapotenţialului de excelenţă în cercetare şi inovare.Pentru stimularea investiţiilor private în

tivităţilede din sectoareleeconomice cu potenţial de creştere. În acest scop,F egională (FEDR)sprijină colaborarea dintre întreprinderi şiorganizaţii de ncura-jând transferul de cunoştinţe, tehnologie şi personalcu competenţe avansate în

în vederea inovării de procese şi produse îndomeniile de specializare inteligentă. Prin

egională finanţaproiectele derulate de întreprinderi, individual sauîn /universităţi, de

şi inovative, proiecteledestinate dezvoltării entităţilor de transfertehnologic, precum şi cele pentru dezvoltarearesurselor umane pentru cercetare şi inovare(inclusiv instruirea cercetătorilor în problematicadrepturilor industriale şi a proprietăţii intelectuale şiasigurarea, în cadrul universităţilor, de personalspecializat în transfer tehnologic şi în comercializa-rea rezultatelor cercetării).

În ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii decercetare, atât ca parte a unoremergente sau centre de excelenţă, cât şi îndomeniile cu avantaje competitive şi potenţial decreştere, din

egională vor fi finanţate proiectele pentru creareaşi modernizarea marilor infrastructuri de

, precum şi a unor reţele decentre de , coordonatela nivel naţional şi racordate la reţele europene şiinternaţionale de profil. În acest scop, alături de

egională

cercetare, dezvoltare,inovare

18

19 20

21

OG nr. 8/2013

fiscale

pentru modificarea şicompletarea Legii nr. 571/2003 privind Codulfiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-

start-up- spin-off

clustere

� Cercetare, dezvoltare, inovare

19

20

21

Un start-up este o companie, un parteneriat sau �

ș �Un spin-off � tru un

transfer oficial de proprietate �.

Un luster ș

� ș � ș ș ��

ș � � ��

� �ș � ș �

� nt și de transfer tehnologic al rezultatelor știin�ifice și� � .

o organiza ietemporară, proiectată pentru a căuta modele de afaceri repetabile şiscalabile. Aceste companii, în general, nou create, sunt într-o fază dedezvoltare i cercetare pentru pie e.

este o companie înfiin ată în baza unui acord penintelectuală/tehnologie de la o institu ie la

o firmă nou creatăc reprezintă o grupare de persoane juridice i persoane

fizice, constituită în baza unui contract de asociere, încheiat întreorganiza iile din sfera tiin ei i inovării acreditate i/sau institu iile deînvă ământ superior acreditate, alte organiza ii necomerciale, pe de oparte, i agen i economici, autorită i ale administra iei publice locale,asocia ii patronale sau asocia ii profesionale, persoane fizice, institu iifinanciare, organiza ii interna ionale, investitori autohtoni sau străini,pe de altă parte, în scopul desfă urării activită ii de cercetare tiin ifică,de învă ămâinova iilor, valorificării lor prin activită i economice

19 Guvernul României, Programul Na�ional de Reformă (PNR),București, 2014.

44


�

�

Energie

partenerul public

partenerul privat

partenerulpublic

altecategorii de persoane

PPPcontractual

Sănătateentită�ile publice

În conformitate cu Programul Na�ional de Refor2014

„Europa 2020” în domeniul

surselor regenerabile de energie

at. Prin accesarea Fondul European deDezvoltare R ondul de Coeziune

rogramului Opera�ional

regenerabile de energie.„Europa

2020” în domeniul , conformProgramului 2014

ade surse private pentru finan�area unor obiective deinvesti�ii în domeniul surselor regenerabile deene

Conform PAcordului de Parteneriat pentru perioada 2014-

2020,

. Nevoile dede asigurare a unor servicii de calitate,

precu dea cel

dezvoltarea îngrijirii primare,

Conform, orice PPP presupune un contract

încheiat între un partener public și un partenerprivat. Conform din ,

este definit ca fiind „

iar conformeste

definit ca fiind „

.

Prin urmare, conform

,, care face parte dintr-un contract de

În ceea ce privește, acestea sunt

(definite conform art. 23 din

re –) dar și

(definite conform art. 24 din), cum ar fi cele care:

ritoriale;

-

Coroborând toate prevederile legale mai susmen�ionate

în cazul – Curtea de Conturipoate verifica:

– conform art. 23 din;

mă, principala prioritate pentru atingerea

obiectivului naţionalvizează valorifica-

rea mai puţinutilizate în comparaţie cu potenţialul de dezvoltareidentific ui

egională şi a F ui ,vor fi finanţate în cadrul PInfrastructura Mare măsuri referitoare, în principal,la producerea şi distribuţia energiei electrice şitermice din sursePentru atingerea obiectivului naţional

Na�ional de Reformă , eforturilese vor îndrepta în direcţia implementării reţelelorinteligente de distribuţie a energiei, promovăriicogenerării de înaltă eficienţă, promovării unuitransport eficient al energiei electrice şi a gazului,precum şi îmbunătăţirii eficienţei energetice aclădirilor publice şi rezidenţiale.Alături de fonduri europene se dorește și atragere

rgie și al eficien�ei energetice, iar în acest sensse încurajează proiectele dezvoltate în PPP.

rogramului Na�ional de Reformă 2014şi

un sector important pentru dezvoltareaRomâniei în perioada 2014-2020 îl reprezintăsănătatea îmbunătăţire a infrastructuriide sănătate,

m şi creştere a accesului la aceste serviciipentru întreaga populaţie, în special or maivulnerabile segmente ar putea fi îndeplinite și prinatragerea de finan�ări din fonduri europene sau dinsurse private pentrua serviciilor acordate în ambulatoriu şi a serviciilorde urgenţă, precum şi a spitalelor de urgenţăregionale şi judeţene, iar în acest sens ar putea fiîncurajate și proiectele realizate în cadrul unui PPP.

”,

”

coroborată cu

PPP,este considerat oricare din entită�ile care aucalitatea de autorită�i contractante, respectiv:

, precum şi structurile din componenţaacestora care au delegată calitatea de ordonator decredite şi care au stabilite competenţe în domeniulachiziţiilor publice;

(orice alteentită�i fa�ă de cele definite mai sus);

care cuprind cel puţin o autoritatecontractantă dintre cele prevăzute mai sus.

, republicată cumodificările și completările ulterioa denumităîn continuare

beneficiază de garanţii guvernamentale pentrucredite, de subvenţii sau alte forme de sprijinfinanciar din partea statului, a unităţilor administra-tiv-teritoriale, a altor instituţii publice;

administrează, în temeiul unui contract deconcesiune sau de închiriere, bunuri aparţinânddomeniului public sau privat al statului ori alunităţilor administrativ-te

administrează şi/sau utilizează fonduri publice,în sensul prezentei legi, verificările urmând a seefectua numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri.

rezultă că, în legătură cu entită�ileimplicate într-un PPP, Curtea de Conturi arecompeten�ă după cum urmează:

surselor regenerabile de energie

partenerul public

eficienţei energetice

IV. Ce ar putea să controleze Curtea deContur

autorităţile şi instituţiile publice centralesau locale

entită�ile care intră în sfera decompeten�ă a Cur�ii de Conturi

i în cadrul proiectelor dezvoltate înparteneriat public-privat

art. 7

art. 6 lit. (f)din

organismele de drept public

asocierile

Legea nr. 94/1992

Legii nr. 233/2016 privind parteneriatulpublic-privat

Legea nr. 233/2016oricare

Legea nr. 233/2016,investitorul privat sau asocierea

de investitori pr

Legii nr. 233/2016Legea nr. 98/2016, Legea nr.

99/2016 și cu Legea nr. 100/2016

ur�ii de Conturi

Legea nr. 94/1992

Legea nr. 94/1992dintre entităţile care sunt autorităţi contractante

sau entităţi contractante în sensul art. 4 din Legeanr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cucompletările ulterioare, al art. 4 din Legea nr.99/2016, precum şi al art. 9 şi 10 din Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări şiconcesiunile de servicii

ivaţi care a semnat cu partenerulpublic contractul de parteneriat public-privat

Legea nr. 94/1992 privind organizarea şifuncţionarea C

�

�

�

�

�

�

�

45


�

�

�

�

�

�

�

partenerul privat

partenerul public

partenerul privat

societatea de proiect

– în

–

în cazul Curtea de Conturipoate verifica:

conform art. 23 dinLegea nr. 94/1992;

–

–;

, ce are ca ac�ionari atâtpartenerul public, cât și partenerul privat –conform art. 24 din .

În ceea ce pri

–

- re administratoruldesemnat prin contractul de PPP respectivpartenerul public, partenerul privat sau societatea deproiect;

partenerului public sunt complete, r

prin care poate

ș, în ce privește admia obiectivelor de investi�ii

realizate în cadrul unui PPP.

Implementarea proiectelor de PPP a demonstrat dinpractica altor state o serie de avantaje, respectiv:

prin valorificarea eficien�ei și apoten�ialului inovativ al sectorului privat,

,

,

.

situa�ia în carecontractul de PPPprevede că acesta este cel careadministrează fondurile publice, verificărileurmând a se efectua numai în legătură culegalitatea administrării acestor fonduriconform art. 24 din Legea nr. 94/1992;

în situa�ia în carecontractul de PPP prevede că acesta este cel careadministrează fondurile publice, verificărileurmând a se efectua numai în legătură culegalitatea administrării acestor fonduriconform art. 24 din

vește activitatea pe care o poatedesfășura Curtea de Conturi la entită�ile ce fac partedintr-un PPP, conform

, Curtea de Conturi poatedesfășura:

prin careurmăreşte modul de administrare a patrimoniuluipublic şi privat al statului şi al unităţiloradministrativ teritoriale de căt

,

respectiv activitatea princare se urmăreşte dacă situaţiile financiare ale

eale şiconforme cu legile şi reglementările în vigoare şidacă modul de administrare a patrimoniului publicşi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale şi execuţia bugetului de venituri şicheltuieli al entităţii verificate sunt în concordanţăcu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute înactele normative prin care a fost înfiinţată entitateaşi dacă respectă principiile legalităţii, regularităţii,economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;

efectua o evaluare independentă asupra economicită-�ii, eficien�ei și/sau eficacită�ii activită�ii desfășuratede și/sau a respectării acelorașiobiective de către i/sau de către

nistrarea decătre acesta/aceasta

Analiștii economici, dar în special cei europeni,care pun un mare accent pe PPP, consideră că

, care provin în primul rând din faptul căpersoanele care gestionează banii publici nu-șiasumă niciun risc personal, nefiind banii lor și maimult decât atât pot intra adesea într-un conflict deinterese sau pot fi supuse unor influen�e sau presiuniexterne, care pot afecta respectarea principiilor deeconomicitate, eficien�ă și eficacitate în utilizareafondurilor publice.

, avânddrept rezultat reducerea costurilor generale aleproiectului, stimularea cercetării-dezvoltării, ainovării și a eforturilor în materie de dezvoltaredurabilă;

Chiar dacă PPP a fost un succes în unele state dinUE, legisla�ia din �ara noastră nu a reușit să facăacest tip de parteneriat atractiv pentru mediulprivat, acesta fiind și principalul motiv pentru carepână în prezent nu a fost încheiat niciun PPPîncepând cu anul 2010 când a apărut

, singurele proiecte în PPP realizate în�ara noastră fiind încheiate în baza

Legea nr. 94/1992

Legea nr. 94/1992

Legea nr. 178privind PPP

OG nr. 16/2002privind contractele de PPP

–

HG nr. 155/2014 pentruaprobarea Regulamentului privind organizarea şidesfăşurarea activităţilor specifice Curţii deConturi, precum şi valorificarea actelor rezultatedin aceste activităţi

–

partenerul publicpartenerul public

compania de proiect

V. Concluzii

transferul de management și know-how dinsectorul priva

eșalonarea costurilor de finan�are atât pe duratade construire cât și pe cea de operare având caefect o reducere a presiunilor imediate asuprabugetelor sectorului public

t către sectorul public poatediminua deficien�ele manageriale ale sectoruluipublic

omai bună implementare a proiectelor publice dinpunctul de vedere al respectării termenelor deexecu�ie și încadrarea în bugetele asumate,reducerea costurilor de construc�ie și îmbunătă�i-rea calită�ii

,

o corectă alocare ariscurilor între sectorul public și cel privat

PPPinstitu�ional

audit de conformitate (controlul)

audit financiar

audit al performanţei

–

–

46


Sperăm ca odată cu apari�iaoi

clarificări în domeniul PPP care este consideratămai motivantă decât precedenta atât pentruautorită�ile publice,

se pentru participare publică,„Parteneriat pentru comunitate. Finanţareaserviciilor sociale de la bugetul local alMunicipiului Timişoara”, 2010, Timișoara.

Comunicat de presă IN .Comunicatul Comisiei Europene cu privire la

finanţarea proiectelor reţelei transeuropene detransport prin parteneriate între sectorul public şicel privat, Doc. COM (1997), p.13.

.Constantinescu Dan, „Rolul PPP în creşterea

calităţii serviciilor de asigurare a sănătăţii”,ECTAP, Volumul XIX (2012)

.

.

Guvernul României, Programul Na�ional deReformă (PNR), București, 2014.

Institutul pentru Politici Publice, „PPP solu�iepentru un mai bun management al comunită�ilorlocale .

Uniunea Europeană,R or

.

. .

.

.

.

L .

L

.

.Legea nr. 178 din 1 octombrie 2010 a

parteneriatului public-privat, publicată în MO nr..

Legea nr. 94/1992, privind organizarea şifuncţionarea Curţii de Conturi, republicată, cumodificările și completările ulterioare.

Legea nr. 233 din 24 noiembrie 2016 privindparteneriatul public privat, publicată în MO nr.954/ .

Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de

lucrări şi concesiunile de servici .

.

ţ .

ţ ăă ş

.HG nr. 208 din 17 martie 2005 privind

organizarea şi funcţionarea Ministerului FinanţelorPublice şi a Agenţiei Naţionale de AdministrareFiscală.

HG nr. 155/2014 pentru aprobareaRegulamentului privind organizarea şi desfăşura-rea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precumşi valorificarea actelor rezultate din acesteactivităţi.

, care aduce nși

cât și pentru mediul privat,

.

Centrul de resur

S nr. 100/2016

Commission of the European Communities,Report on the public consultation on the GreenPaper on public private partnership and communitylaw on public contracts and concessions, Brussels,2005

, No. 10 (575), pp.30-52

European Commission, (2009), Mobilisingprivate and public investment for recovery andlong term structural change: developing PublicPrivate Partnerships, COM (2009) 615 final

European PPP Expertise Centre (EPEC),(2011), Using EU Funds in PPPs – explaining thehow and starting the discussion on the future;

din România”, București, 2004

Levai Codrina Mihaela, Aspecte teoretico-practice privind PPP în nr.1/2012 al evistei Acta Universitatis Ge geBacovia

McQuaid, Ronald, Scherrer Walter, PublicPrivate Partnership in the European Union:Experiences in the UK, Germany and Austria,Uprava, letnik VI, 2/2008, p 13-16

Nilufa Akhter Khanom, Conceptual Issues inDefining Public Private Partnerships, Paper ForAsian Business Research Conference 2009

Programul de Guvernare 2017-2020,București, 2017

Rules applicable to Institutionalised Public-Private Partnerships (IPPP), Official Journal C 91of 12.4.2008

Senatul României, Expunere de motiveprivind egea parteneriatului public privat, 2010

Senatul României, Expunere de motiveprivind egea parteneriatului public privat, 2016;

Directivele 17/2004/EC, 18/2004/EC,89/665/ EEC și 92/13/EEC

Legea nr. 219 din 25 noiembrie 1998 privindregimul concesiunilor

676 din 5 octombrie 2010

25 noiembrie 2016

iOG nr. 16 din 24 ianuarie 2002 privind

contractele de parteneriat public-privatOUG nr. 60 din 25 aprilie 2001 privind

achizi iile publiceOUG nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind

atribuirea contractelor de achizi ie public , acontractelor de concesiune de lucr ri publice i acontractelor de concesiune de servicii

Legii nr. 233/2016privind parteneriatul public privat

săapară proiecte noi de investi�ii în parteneriatpublic privat în domeniile: infrastructură,sănătate, învă�ământ, cercetare-dezvoltare,energie, servicii sociale, incluziune socială

Bibliografie

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

47


ORGANIZAREA I DESFĂ URAREA PROGRAMULUI DE PREGĂTIREPROFESIONALĂ ÎN DOMENIUL VERIFICĂRII ACHIZI IILOR PUBLICE AAUDITORILOR PUBLICI EXTERNI DIN CADRUL

Ș Ș�

CUR�II DE CONTURI AROMÂNIEI

Cristina BREDEN

Rodica CIOCOIU

Direc

Direc

ţia de control al achiziţiilor publice, elaborare a metodologiei în acest domeniuşi pregătire profesională a personalului de specialitate

ţia de control al achiziţiilor publice, elaborare a metodologiei în acest domeniuşi pregătire profesională a personalului de specialitate

Director

Auditor Public Extern

Între

, care revinCur�ii de Conturi din cadrul

;

;

.

controlului ex-ante sistematic efectuat de

cca 10-15% din procedurile

cu finan�are de labugetul statului,

a condusroceduri de

atribuire care nu au fost supuseANAP.

De asemenea, conform prevederilorși ale

„

”

incluse în programul anual deactivitate, pepublice.

, începând cu datade 1.02.2016,

,din care 18 posturi au fost ocupate

treptat, în perioada februarie decembrie 2016.

În perioada mai-iunie 2016, auditorii publiciexterni din cadrul acestei au fost instrui�icu privire la modul de efectuare a unei ac�iuni deverificare (audit financiar, audit de conformitateși audit al performan�ei), inclusiv în domeniulachizi�iilor publice, domeniu pe care s-a pus unaccent ridicat. Pr

măsurile pentru întărirea controluluiîn domeniul achizi�iilor publice

pas efectuat de Curtea de Conturiîn vederea implementării măsurilor mai susmen�ionate a fost

p

I. Primul

înfiin�areaîn subordinea reședintelui

Cur�ii de Conturi, a

Strategieina�ionale în domeniul achizi�iilor publice,

HG nr. 901/2015,

Strategieina�ionale în domeniul achizi�iilor publice

Legii nr.98/2016 privind achizi�iile publice Legii nr.99/2016 privind achizi�iile sectoriale,

,

direc�ii

aprobată prin se numără:

Necesitatea întăririi controlului în domeniulachizi�iilor publice se impune și datorită altorconsiderente care rezultă din con�inutul

și dinactele normative subsecvente acesteia. Astfel,după intrarea în vigoare a noului pachet legislativîn domeniul achizi�iilor publice, în luna mai 2016a avut loc trecerea la eliminarea treptată a

Agen�iaNa�ională pentru Achizi�ii Publice (ANAP), înparalel cu introducerea unor verificări prin sondaja de atribuire acontractelor de achizi�ie publică derulate de

autorită�ile contractante,în vederea creșterii în continuare

a responsabilită�ii lor, fapt ce la creștereaconcomitentă a numărului de p

verificării ex-antede către

de la dataintrării în vigoare a acestor acte normative,

ceea ce presupune un volum de muncăsuplimentar pentru auditorii publici externi aiCur�ii de Conturi, în cadrul ac�iunilor deverificare

care le desfășoară la entită�ile

cu un număr de 22de posturi, tre

-

ogramul de instruire a inclus șiun curs de contabilitate și analiză a datelor dinsitua�iile financiare, un curs de tehnologiainforma�iei (programele informatice utilizate îndesfășurarea activită�ilor specifice) și un cursprivind conduita etică.

elaborarea de ghiduri privind modul derealizare a controlului achizi�iilor publice,achizi�iilor sectoriale și concesiunilor

armonizarea procedurilor și metodelorutilizate de Curtea de Conturi a României înefectuarea auditului achizi�iilor publice cu celeutilizate deAutoritatea deAudit

Conturi cu privire lamodul de realizare a controlului achizi�iilorpublice

de Curtea deConturi

Direc�iei de control alachizi�iilor publice, elaborare a metodolo

pregătirea profesională a personaluluide specialitate din cadrul structurilor despecialitate ale Cur�ii de

constatarea contravenţiilor şi aplicareasancţiunilor se realizează de către persoaneîmputernicite în acest scop

giei înacest domeniu și pregătire profesională apersonalului de specialitate

48

În continuare, în cadrul

, pebaza noului pachet legislativ cu privire la achizi�iilepublice și a achizi�iilor sectoriale, a actelornormative elaborate în aplicarea acestora, astandardelor interna�ionale de audit generalacceptate relevante și a

Cur�ii de Conturinr. 155/2014. Ghidul, prin care s-a realizat șiarmonizarea procedurilor și metodelor utilizate deCurtea de Conturi a României în efectuareaauditului achizi�iilor publice cu cele utilizate deAutoritatea de Audit,

.

,

:

are s-aseptembrie-noiembrie 2016,

De asemenea, pe baza

respectiv înperioada 5 decembrie 2016 3 martie 2017,

, care au participatla un curs de 5 zile, sus�inut de 14 formatori instrui�iîn domeniul achizi�iilor publice, din cadrul

Obiectul cursului a avut

ș

Programul de predin care

(13 cursuri pentru 12 departamentecentrale, din care un departament

,

N auditori publici externiprograma�i

, din care

Direc�iei de control alachizi�iilor publice, elaborare a metodologiei înacest domeniu și pregătire profesională apersonalului de specialitate

lui privindmodul de organizare și desfășurare a activită�ilorspecifice Cur�ii de Conturi, precum și devalorificare a actelor rezultate din aceste activită�i

odologiei în acest domeniu și pregătireprofesională

Direc�ieide control al achizi�iilor publice, elaborare ametodologiei în acest domeniu și pregătireprofesională a personalului de specialitate

Direc�ia de control al achizi�iilorpublice, elaborare a metodologiei în acestdomeniu și pregătire profesională a personaluluide specialitate

de pregătire profesională

„

a fost elaboratproiectul

II. Al doilea pas efectuat de

a fost organizarea

precum

.

Programul 2 etape

, c

a elaborat suportul de curs

2. În cadrul celei de-a doua etape,

dincadrul celor 12 departamente centrale și 42

camere de conturi teritoriale

56 decursuri,

1.033 persoane 176 persoanecu func�ii de conducere și 857 persoane cufunc�i de execu�ie.

Ghidului privind modul de verificare aachizi�iilor publice și achizi�iilor sectoriale

Strategiei na�ionale în domeniul achizi�iilorpublice

Programulcu privire la modul de verificare a achizi�iilorpublice, pe baza noului pachet legislativ, a tuturorauditorilor publici externi ai Cur�ii de Conturi,

Verificareaachizi�iilor publice în conformitate cu prevederilenoului pachet legislativ”

Regulamentu

Direc�ia decontrol al achizi�iilor publice, elaborare amet

a personalului de specialitate

Ghidului privind modul deverificare al achizi�iilor publice și achizi�iilorsectoriale,

.

,aprobat prin Hotărârea Plenului

a fost aprobat prin HotărâreaPlenului nr. 426/8.12.2016

de către DepartamentulI al Cur�ii de Conturi, împreună cu

desfășurat în perioada

-

ca temă

i a constat în prezentareanoută�ilor și a modului de realizare a controlului/auditului în domeniul achizi�iilor publice pe bazapachetului legislativ aprobat în anul 2016.

gătire profesională a cuprins

tre împăr�it în 2grupe; 2 cursuri pentru Camera de Conturi aMunicipiului București împăr�ită în 2 grupe și uncurs pentru Camera de Conturi a jude�ului Ilfov), iar

.

umărul total desă participe la cele 56 de cursuri a fost

de tre

Curtea de Conturiîn vederea implementării măsurilor din cadrul

și desfășurarea unui Program depregătire profesională în domeniul verificăriiachizi�iilor publice a tuturor auditorilor publiciexterni ai Cur�ii de Conturi

s-a desfășurat în

1. În prima etapăto�i auditorii publici

externi au trebuit să studieze individual noileacte normative în domeniul achizi�iilor publice.

nece-sar pentru sus�inerea cursurilor de pregătireprofesională.

s-adesfășurat

de

16 cursuri s-au desfășurat înBucurești

41 de cursuri s-au desfășurat la sediile camerelorde conturi jude�ene

de dede

i

49

P �rogramul de pregătire profesională în domeniul verificării achizi iilor publice a auditorilor publici externi

S-a constatatdin care

un ,respectiv de

și de.

Nu func�ii de conducere și

47 auditori publici externi,

concediilor medicale, concediilor pentrucreșterea copilului, concediului prenatal,

dar și alte motive.

La finalul a fost transmis participan�i-lor spre completare

, document prin care fiecare dintre aceștia

tematica cursului și toate conceptele/aspecteleprezentate în cadrul cursului au fost apreciate caavând un grad ridicat de utilitate

uditorii publici externi;

conceptele și aspectele specifice prezentate aufost în�elese la un nivel ridicat de participan�i, care

acestea

blice;

testele de detaliu incluse în

galitate care pot fi identificate și a consecin�eloracestora, au fost considerate de înactivitatea de control/audit;

o

unctele de maxim interes.

Referitor la evaluarea lectorilor, cursan�ii auapreciat nivelul ridicat de cunoaștere a problematiciispecifice subiectelor,

, capacitatearticipan�ilor, aptitudinea

de a încuraja participarea la dezbateri,precum și nivelul

a, exemplele, aplica�iile,discu�iile, atmosfera, rela�ionarea inter ș.a.).

În final,:

organizarea semestrial/anual) deseminarii privind modul de verificare a achizi�iilpublice;

prezen�a la curs a958 auditori publici externi, 148persoane cu func�ii de conducere și 810auditori publici externi/consilieri juridici

procent de participare de 93% din total84% în cazul personalului cu func�ie

de conducere 95% în cazul persoanelor cufunc�ie de execu�ie

Din analiza completate departicipan�ii la curs au rezultatconcluzii:

participan�ii au

unui număr dede de

de

următoarele

formulat și unelerecomandări

tre

. Rezultă

u au participat la curs un număr de 75 de persoane,dintre care 28 de persoane c

de motivele neparticipăriifiind, de regulă, incapacitatea temporară de muncădatorată

concediilorde odihnă,

fiecărui curs

a avut posibilitatea să evalueze atât cursul cât șilectorii.

în activitatea pecare o desfășoară efectiv a

au considerat că le vor fi de un real folos îndesfășurarea activită�ilor de control/audit îndomeniul achizi�iilor pu

, care prezintă documentelecare se supun verificării, prevederile legaleincidente, o scurtă descriere a posibilelor abateri dela le

utilitate maximă

în fondul de timp redus alocat cursului a fostacoperită o paletă foarte largă de aspecte de interespentru auditori;

biectivele cursului, stabilite de lectoriîmpreună cu participan�ii la curs au fost realizate laun nivel ridicat;

metodele de lucru din cadrul cursului au avutun echilibru bun, corespunzător așteptărilorformulate încă din prima zi și au parcurs toatep

calitatea generală ridicată aprezentării cursului ridicată de arăspunde la întrebările paridicată

general ridicat al organizăriicursului (prezentare

umană

, dintre care amintim pe următoarele

periodică (or

„Chestionarul de evaluare acursului”

chestionarelor

�

�

�

�

�

�

Ghidul privindmodul de verificare a achizi�iilor publice șiachizi�iilor sectoriale

50


-12 luni de la aplicareaîn activitatea de audit/control a cunoștin�elordobândite la cursul cu tema „

”, nou curs, în c seprezinte :

studii de caz complexe, elaborate pe tipuride proceduri de

, șimodul de solu�ionare al acestora de

;

aspecte referitoare la achizi�iile publice,rezultate din controlu

Na�ionalpentru Solu�ionarea Contesta�iilor, din

și din deciziile Cur�ii Constitu�ionale;

organizeze în același mod, respectiv cu deplasareaformatorilor la sediile camerelor de conturi dinteritoriu.

În vederea îndeplinirii

t în perioadaseptembrie 2016-3 martie 2017, auditorii

audemarat elaborarea de studii de caz pentru toatetipurile de contracte de achizi�ie

și servicii sociale), atribuite printoate tipurile de proceduri

,

identificate deauditorii publici externi din cadrul structurilor despecialitate ale Cur�ii de Conturi și modul desolu�ionare al acestora de ele

, precum și aspecte referitoare la achizi�iilepublice, rezultate din controlul ex-ante efectuat

.

(958 participan�i/1.033 persoane programate).

după aproximativ 6

să se organizeze un are săurmătoarele

atribuire a contractelor deachizi�ie publică, eventual pe baza constatăriloridentificate de auditorii Cur�ii de Conturi

către instan�ade judecată

l ex-ante efectuat deAgen�ia Na�ională pentru Achizi�ii Publice, dinactivitatea desfășurată de Consiliul

practicajudiciară

în viitor, cursurile de pregătire profesională săse

solicitărilor formulate deauditorii publici externi la finalul programului depregătire profesională derula

publică (bunuri,lucrări, servicii

(procedura simplificată,licita�ia deschisă, licita�ia restrânsă, dialogulcompetitiv, negocierea competitivă, negocierea fărăpublicare, concursul de solu�ii, parteneriatul pentruinovare) și prin încredin�are directă. La elaborareaacestor studii de caz pe lângă prevederile legaleaplicabile domeniului achizi�iilor publice, suntavute în vedere atât constatările

către instan� dejudecată

deAgen�ia Na�ională pentru Achizi�ii Publice și dinactivitatea desfășurată de Consiliul Na�ional pentruSolu�ionarea Contesta�iilor

dede

Verificarea achizi�iilorpublice în conformitate cu prevederile noului pachetlegislativ

�

�

Direc�iei

de control al achizi�iilor publice, elaborare ametodologiei în acest domeniu și pregătireprofesională a personalului de specialitate

, pe baza nouluipachet legislativ, a tuturor auditorilor publiciexterni ai Cur�ii de Conturi,

În concluzie,

-

Auditorii publici externi au asimilat un volumfoarte mare de informa�ii noi referitoare ladomeniul achizi�iilor publice, care

r publiceîntr-un domeniu vulnerabil și suprareglemen-tat, precum și pentru participarea, în viitor, lacursuri/seminarii având teme similare;

considerăm că

desfășurat înperioada septembrie 2016 3 martie 2017 și-aatins scopul, gradul de participare a auditorilorpublici externi fiind de 93%

,considerăm

că:

le-a trezit și mai mult interesul pentruverificarea legalită�ii utilizării fondurilo

vor conduce la o interpretare unitară decătre aceștia a prevederilor legale în domeniulachizi�iilor publice și la creșterea calită�ii actelorde control încheiate, printr-o fundamentareriguroasă, de fapt și de drept, pe bază de probe deaudit suficiente și adecvate, a abaterilor de lalegalitate ce se vor constata în domeniulachizi�iilor publice.

Programul depregătire profesională cu privire la modul deverificare a achizi�iilor publice

�

�

51


Edi�ia JurnaluluiINTOSAI

I. EditorialII. tiri pe scurtIII. Istorii specifice - cu subtitlurile:

Auditul performan�ei de mediu

IV. Din interiorul INTOSAIV. Ultimele știri despre IDIVI. Cooperarea INTOSAI – DonatoriVII. Pe scurt despre Capacitatea de

ConsolidareVIII. Calendarul INTOSAI

I.

Punerea în aplicare a procesului deelaborare și aprobare a standardelor prinintermediul subcomisiilor PSC, al diferitelorgrupuri de lucru și al FIPP – pentru a asiguracalitatea și coeren�a

-

Spring 2017

Editorialul acestei edi�ii a JurnaluluiINTOSAI este publicat de d l RaimundoCarreiro, președintele Cur�ii de Conturi dinBrazilia

agul a opt

sec�iuni structurate în subsec�iuni sauarticole care au menirea de a informa membriiINTOSAI, și nu numai, cu privire la cele mai noiproceduri și aspectele tehnice din domeniulauditului public extern. Acestea includ studii decaz, idei privind noile metodologii de audit saudetalii privind programele de formare în domeniulauditului.

a revistei:

Titlul acestui editorial „”,

precum și declara�ia dlui. Raimundo Carreiro:„– ”,

linirea

misiunii pe care o are în calitatea sa de președinteal Comitetului INTOSAI pentru StandardeProfesionale (

�ionale a Institu�iilor Supreme de Audit(ISSAI), adoptând documentul numit „Procesulcare trebuie urmat pentru Cadrul Organiza�ieiInterna�ionale a Institu�iilor Supreme de Audit(INTOSAI) .

n diversele domenii de activitate dinsectorul public. De asemenea, se fac progrese înceea ce privește imensa provocare

Ini�iativa deDezvoltare (IDI) în cadrul INTOSAI.În opinia președintelui SAI Brazilia, prin

întâmpinate în prezent, cu privire laalinierea standardelor interna�ionale de audit,sunt:

.

standarde

Inten�ionez s n practic moto-ul INTOSAIExperien�a Comuna Beneficii pentru To�i

„continu m s consolid

cooperarea cu lidership-ul Comitetului pentruConsolidarea Capacita�ii (CBC) ș

-a întâmplat în ultimii ani”

se desfășoară de-a lun

-i pe

Următoarele titluri reprezintă structura principală

subliniază preocuparea pentru îndep

PSI). Congresul XXII INCOSAI ainaugurat o nouă etapă prin aprobarea Planuluistrategic 2017-2022, care autorizează revizuireaCadrului Interna�ional al StandardelorInterna le

“Comunitatea SAI-urilor se bucură deja de uncadru solid al standardelor profesionale și deîndrumări disponibile pentru a ghida și a sporiactivitatea de supraveghere de către institu�iile deaudit î

a diseminăriiși implementării ISSAIs, datorită unei combina�iide ini�iative din cadrul INTOSAI, care includeeforturi remarcabile realizate de

cipaleleprovocări

Ș

–

�

�

�

�

Institu�iile supreme de audit șiadaptarea la schimbările climatice

INTOSAI lansează un nou Cod deetică

Pregătirea SAI-urilor pentruObiectivele de Dezvoltare Durabilă

Îmbunătă�irea planificării proiectelorcare se referă la stabilirea standardelor;

;Universalizarea cunoștin�elor despre

ISSAI și ini�iativele de consolidare acapacită�ii de implementare a acestora;

Asigurarea faptului că ISSAI suntsolu�ia preferată a standardelor de securitate;

Asigurarea faptului că INTOSAI esteconsiderat principalul organism de standardizare a guvernelor interna�ionale.

�

�

-

Pregăti�i pentru a cuceriprovocările cerin�elor pentru

ă pun î ă

Pentru a întâmpina aceste provocări cu succes,noi trebuie să ă ă ăm

i cu cel alComitetului pentru Împărtășirea Cunoștin�elor(KSC), așa cum s

�

�

�

�

�

SINTEZA DUPĂ JURNALUL INTOSAI Ţ– EDI IA SPRING 2017

Liliana MUSTA�Direc�ia Rela�ii Externe și Protocol

Ă

Consilier

52

II.

Curtea de Conturi a României

SAI Republica Ceh

SAI Mongolia ,

SAI Noua Zeelanda,

tiri din Republica Slovacia –

SAI Japonia

SAIAfganistan

SAI Egipt

În Capitolul Știri pe Scurt, pe știrile deultim or primite de la SAI-uri din întreaga lume,la pagina 13 este publicat articolul Știri dinRomânia

lângăă ă

�

�

�

�

�

�

�

�

a adoptat noinorme metodologice în domeniul achizi�iilor publiceși a publicat recent pe site-ul institu�iei orientăriprivind achizi�iile publice și examinarea sectorială aachizi�iilor publice. Liniile directoare func�ioneazăca un instrument de lucru

n activitatea de control. Acestea au fostelaborate în conformitate cu (1) mandatul legal șifunc�iile de bază ale Cur�ii de Conturi, (2) standardeleinterna�ionale ale institu�iilor supreme de audit(ISSAI), (3) prevederile regulilor organizatorice șiale activită�ilor specifice Cur�ii de Conturi, precum șicu (4) urmărirea documentelor care rezultă din acesteactivită�i.

ăParlamentului, include observa�iile Cur�ii deConturi privind execu�ia bugetară a conturiloranuale auditate.Concluziile controalelor efectuate asupra entită�ilorautoadministrate, societă�ilor cu capital integral saupar�ial de�inute de stat, precum și a altor entită�ijuridice supuse controlului Cur�ii. Raportul deactivitate pentru 2016 se referă la date și informa�iiinstitu�ionale, la activită�i specifice și rezultateleob�inute, la activită�i interna�ionale și resurse umaneși financiare disponibile la

- MiloslavKala, a semnat un acord cu Federa�ia Interna�ionalăa Contabililor (IFAC) în decembr

“a g -l

ag -

, ăgricolă au desfășurat un audit în

cooperare privind func�ionarea municipalită�ii. Înanul 2015, Republica Slovacă avea 2,890 demunicipalită�i, iar Biroul Suprem de Audit alRepublicii Slovace (OMS SR) are responsabilitateade a le audita pe toate. Cu c t este mai mare numărulde municipalită�i auditate de SAI Slovacia, având8 oficii regionale, cu atât mai mult are nevoie deasisten�ă ă. Până în prezent, SAO SR aîncheiat 14 contracte de cooperare cu diferite organeși institu�ii de stat și independente, cum ar fi:Academia de Știin�e a Slovaciei,

.

SAO organizează un seminarde 5 zile cu of

SAO înva�ă despre mecanismul de angajare acetă�enilor în Nepal;

a g

;

g .d

a g

ra�ia și chestiunile bugetare din Lusaka,Zambia. Au fost emise mai multe recomandări-cheie, inclusiv programul Cur�ii de Justi�ieCOMESA 2017 pentru adoptarea politicilor;mobilizarea de resurse suplimentare pentrusus�inerea activită�ilor de formare; serviciile poștalelimitate și noile recrutări până la emiterearapoartelor de audit organiza�ional i îndrumări cuprivire la declara�iile generale ale secretariatului deproiect.

pentru personalul care arecompeten�e î

În conformitate cu Legea nr. 94/1992

, institu�ia are obliga�ia de a întocmi anualun raport de activitate și un raport public. Raportulpublic 2015 și raportul de activitate din 2016 au fostpublicate în ianuarie 2017. Raportul public pentru2015, pe care Curtea de Conturi îl prezint

Curtea deConturi în 2016.

: Președintele OficiuluiSuprem de Audit al Republicii Cehe, d l

ie pentru a traduce

și publica în 2016 manualul „Declara�ii decontabilitate (IPSAS) .

are un nou uditor eneral dKhurelbaatar Dorjsurenkholoo numit de Parlamentla 12 ianuarie 2017.

are un nou uditoreneral pentru un mandat de 7 ani d l Martin

Matthews de la 1 februarie 2017.Oficiul Suprem

de Audit din Republica Slovacia împreun cuUniversitatea A

â

extern

Camera de Audit aSlovaciei și Biroul pentru Achizi�ii Publice. Pentrumai multe informa�ii poate fi contactat SAO SR [email protected]

– Teruhiko Kawato, Președinte alSAI Japonia, a prezentat raportul de audit pentruanul fiscal 2015 primului-ministru ShinzoAbe.

–icialii guvernamentali de rang înalt;

-

- uditorii enerali ai SAI Afganistan și SAISuedia s-au întâlnit în luna decembrie 2016. Scopulîntâlnirii a fost acela de a stabili condi�iile decolaborare în viitor- SAI Afganistan crește cunoștin�ele personaluluiprin traducerea de manuale și hiduriAcest fapt este subliniat de domnul r. MohammadSharif Sharifi, uditor eneral în articolul publicatla pagina 11, intitulat:

– SAI Egipt (ASA) a participat la maimulte evenimente ale pie�ei comune pentru Africade Est și Africa de Sud (COMESA), inclusiv la ceade-a 36-a reuniune a Comisiei COMESA privindadminist

ș

privindorganizarea și func�ionarea Cur�ii de Conturi aRomâniei

„Oficiul Suprem de Audit dinAfganistan

.

românești

ă

Ș

îmbunătă�ește cunoașterea personaluluiprin traducere”

53

Sinteza după Jurnalul Intosai e– ditia Spring 2017

�

�

�

�

�

�

�

�

�

SAI Maldive

SAI Turcia

SAI Bulgaria

SAI Lituania

SAI Coreea

III

Institu�iile Supreme de Audit ș–

,

Auditul de Performan� al Mediu –

INTOSAI noul od de etic ;Institu�iilor Supreme de Audit

pentru Obiectivele Durabile.

Institu�iile Supreme de Audit ș–

– a publicat Planul Strategic 20 7-2019. Tema Planului Strategic e

–

re; și a 7-a Adunarea ECOSAI.

–

, astfel cumstabilește Uniune

n cursul acestui an. Informa�ii suplimentarepot fi primite de la Ventsislava Tomova, uditor ef

– NAOL impune transparen�prin m suri de date deschi

or. Datele deschise suntdisponibile pe site-ul web al Oficiului Na�ional deAudit al Lituaniei la adresa www.vkontrole.lt.Pentru mai multe informa�ii, poate fi contactatd na Kr is t ina Jakš tonytê la :

.–

uit un seminar trienal pe tema„

.

de Michelle R. Wong(SAI U.S.A.) și Willemien Roenhorst (SAIOlanda).

deAwadhesh Prasad, Universitatea Na�ional dinAustralia;

de Michelle R. Wong(SAI USA) i Willemien Roenhorst ( SAI Olanda)

depinde.

SAI-urile dinOlanda și S

1ste „Furnizarea de

valoare și beneficii pentru na�iune și cetă�eni prinactivitatea de audit în sectorul public“.

Curtea de Conturi a Turciei (TCA)a găzduit mai multe întâlniri la Ankara, Turcia, înoctombrie 2016, inclusiv Reuniunea Consiliului deAdministra�ie al Cooperării Economice aInstitu�iilor Supreme de Audit (ECOSAI); a 16-aŞedin�ă a Comitetului de instrui

În 2016, Oficiul Na�ional deAudit al Bulgariei (NAO) a început să implementezeauditul pentru evaluarea eficacită�ii dezvoltării E-sănătă�ii în �ară. Platforma

a Europeană, este un factor-cheiepentru pia�a europeană a serviciilor de sănătate șipentru gestionarea în mod progresiv a creșteriicheltuielilor sistemului de sănătate.vizează îmbunătă�irea stării de sănătate a cetă�enilorși a calită�ii vie�ii, oferind acces egal la servicii desănătate moderne, eficiente și de înaltă calitate,utilizând noi tehnologii și oportunită�i. Misiunea deaudit progresează și rezultatele sunt așteptate să fielansate î

a şși liderul echipei de audit, prin e-mail:[email protected] și pe site-ul webal Băncii Na�ionale de Audit: www.bulnao.government.bg.

ăă se. În noiembrie 2016,

NAOL a publicat date privind punerea în aplicare arecomandărilor transmise organismelor auditate încursul auditurilor de performan�ă finalizate în 2014sau ulterior. Aceste date din sistemul intern deinforma�ii au fost făcute publice, permi�ând tuturorpăr�ilor interesate să verifice statutul privindpunerea în aplicare a fiecărei recomandări. Datelesunt publicate online în mai multe formate, pentrua se asigura că fiecare cititor are accesibilitate pebaza nevoilor și preferin�el

ă-

Consiliul de Audit și Inspec�iedin Coreea a găzd

“ Seminarul, care a avut loc laSeul, Coreea, la jumătatea lunii octombrie a anuluitrecut, a găzduit 50 de participan�i din 31 de SAI-uridin regiunea asiatică.

ă

şSchimbările climatice sunt considerate de mul�i cafiind o problemă complexă, transversală, careprezintă riscuri pentru mai multe sisteme de mediuși economice. Potrivit Consiliului Na�ional deCercetare al Statelor Unite, deși detaliile exacte nupot fi prezise cu certitudine, există o în�elegereștiin�ifică clară că schimbările climatice auconsecin�e grave asupra societă�ii umane și asupramultor sisteme fizice și ecologice de careÎn ciuda rolului adaptabil în gestionarea riscurilorlegate de schimbările climatice, un audit din 2012al Grupului de lucru privind auditul de mediu(WGEA) al Organiza�iei Europene a Grupurilor de

Audit Interna�ionale (EUROSAI) a constatat căadaptarea nu este o prioritate între cele opt guverneeuropene incluse în audit. Adaptarea devine unsubiect din ce în ce mai important pentru institu�iilesupreme de audit (ISA), deoarece impactulschimbărilor climatice prezintă riscuri financiarepentru guverne. De exemplu, în ultimul deceniu,guvernul SUA a cheltuit peste 300 de miliarde dedolari din cauza condi�iilor meteorologice extremeși a incendiilor (așa cum se men�ionează în cerereade buget a președintelui din 2016).

tatele Unite au efectuat audituri privindadaptarea pentru un anumit număr de ani.

E-sănătate

E-sănătatea

ăCum se asigur un audit eficient și eficacitatearezultatelor auditului

�

. Sec�iunea Istorii, de la pagina 21 lapagina 33 public patru articole:ă

i Adaptareala Schimbările Climatice Audit pentru aaborda un risc complex

ă lui

lansează C ăPregătirea

Dezvoltării

i Adaptareala Schimbările Climatice Audit pentru aaborda un risc complex,

�

kr i s t ina [email protected]

54


Acest articol oferă o imagine de ansamblu asupracadrelor n care s-au realizat aceste audituri, arezultatelor și impacturilor acestei activită�i șiasupra provocărilor cu

. Aceste exemple arată că adaptarea poate fiauditată de către SAI-uri în diferite moduri și căastfel de audituri pot avea un impact pozitiv.

pot fi contactate d-d-

mediu înAustralia, Canadași India a fost studiat ca parte a unei cercetăridoctorale tricomponente. Alte componente auinclus o analiză globală a tendin�elor și oinvestiga�ie a practicilor actuale în auditulperforman�ei de mediu. După o scurtă examinare amandatului și aranjamentelor institu�ionale aleinstitu�iilor supreme de audit (ISA) din Australia,Canada și India și a metodologiei de studiu, acestarticol oferă o imagine de ansamblu a rezultatelor șia problemelor emergente. tu�iisupreme de audit a inclus: statutul lor, standardelede audit al performan�ei, manualele și orientările,precum și rapoartele de audit privind performan�ade mediu (Australia: 22, Canada: 30 și India: 20;total 72) pe o perioadă de cinci ani, 2010 -2Standardele de audit al performan�ei australiene șicanadiene (și manualele) sunt obligatorii, în timp cestandardele indiene (și manualele) sunt discre�ionare.De asemenea, standardele de raportare a auditului deperforman�ă australian și canadian sunt foarteprescriptive în compara�ie cu standardele deraportare indiene care abia indică orice cerin�ăprivind con�inutul. Rela�ii despre metodologie,desfășurarea auditurilor şi concluzii se pot afla laadresa:Awadhesh.Prasad@anu. edu.au.

Un nou Cod de etică a fost adoptat la a XXII-aINCOSAI din Abu Dhabi. Noul Cod răspundenevoilor mediului actual de audit public. O echipăcompusă din reprezentan�i ai SAI din Albania,Chile, Ungaria, Indonezia, Kuweit, Mexic,Namibia, Olanda, Noua Zeelandă, Polonia (lider deechipă), Portugalia, Africa de Sud, Regatul Unit,Statele Unite și Standardele Interna�ionale de Eticăale Consiliului de contabili (IESBA) s-a unit pentruelaborarea acestui nou Cod.

să ac�ioneze sincer, în mod fiabil,cu bună-credin�ă și în interesul public;

ăde circumstan�e sau de influen�e care compromit(sau pot fi văzute ca compromis) judecataprofesională și libertatea de a ac�iona într-o manierăimpar�ială;

să dobândească și să men�inăcunoștin�ele și abilită�ile corespunzătoare rolului șisă ac�ioneze în conformitate cu standardeleaplicabile și cu cuvenită;

să respectelegile, reglementările și conven�iile aplicabile și săevite orice comportament care ar putea sădiscrediteze SAI

pentru aproteja în mod corespunzător informa�iile,echilibrând acest lucru cu nevoia de transparen�ă șiresponsabilitateSAI-urile sunt acum încurajate să elaboreze sau săadopte un

care să pună în aplicare. Cu toate acestea, după cum se

precizează în preambul, niciun cod nu poate abordatoate circumstan�ele etice care vor apărea înpractică. În consecin�ă, Codul este scris la nivel deprincipiu. SAI-urile și personalul acestora ar trebuisă aplice judecata profesională a acestora însitua�iile întâlnite și să respecte cerin

u de cooperare paralele, coordonate șicomune pot fi utilizate pentru a evalua pregătireaguvernului și implementarea SDG.Pentru mai multe informa�ii despre acest articol și olistă completă de referin�e, vă rugăm să contacta�i

î

care se pot confrunta SAI-urile

Pentru mai multe informa�ii despre auditurilemen�ionate în acest articol, : naMichelleWong ( ); na WillemienRoenhorst (w.roenhorst @rekenkamer.nl).

Auditul performan�ei de

Studiul celor trei insti

014.

:

– libertatea fa�

–

aten�ia–

;–

.

și unvalorile

etice fundamentale

�ele relevantestabilite în prezentul cod.

Auditurile de cooperare între membrii INTOSAIsunt esen�iale pentru schimbul de cunoștin�e întreSAI-uri, extinzând astfel impactul auditului.Audit rile

–

.

�

��

Auditul performan� Mediului – deAwadhesh Prasad, Universitatea Na�ional dinAustralia

INTOSAI lanseaz

Valorile etice fundamentale ale SAI-urilor nnoul od sunt

de ă aă

ă noul Cod de etică

îC

Pregătirea Institu�iilor Supreme de Auditpentru Obiectivele Dezvoltării Durabile

[email protected]

[email protected]

1. Integritate

4. Comportamentul profesional

5. Confiden�ialitatea și transparen�a

sistem adecvat decontrol al eticii

2. Independen�ă și obiectivitate

3. Competen�ă

cod de etică

–

55


�

IV.

Președin�ia Comitetului pentru StandardeInterna�ionale

Seminarul Comun privind Obiectivele pentru oDezvoltare Durabil

–

intosaicommunity.org

A S O S A I ș i A F R O S A I u nMemorandum de Cooperare

INSIDE INTOSAI – Este o rubric

materiale care includ informa�ii despreactivitatea INTOSAI.

ă aJurnalului INTOSAI în care sunt publicatearticole și

Viitorul președinte și vicepreședinte al Comitetuluipentru Standarde Profesionale (CSP), CurteaFederală a Conturilor din Brazilia (TCU-SAIBrazilia) și Curtea Europeană de Conturi (ECA-SAI Uniunea Europeană) au preluat conducerea dela SAI Danemarca, în timpul CongresuluiINTOSAI din decembrie și au planuri pentru unprogram ambi�ios pentru următorii trei aniPlatforma se axează pe două elemente-cheie:obiectivele „ ctiv 1“ convenite în PlanulStrategic INTOSAI 2017-2022 și consolidareastabilirii și implementării standard a INTOSAI.

Obiectivele șisupravegherea dezvoltării durabile“ a avut loc laSantiago, Chile, la pu�in timp după INCOSAI XXII.

acela de aservi drept platformă pentru diseminarea Agendei2030 și acela de a încuraja discu�iile asupra roluluipe care trebuie să îl joace controlul extern înrealizarea obiectivelor. În plus, seminarul a oferitocazia de re a LACEFSprivind pregătirea guvernelor pentru implementareaobiectivelor de dezvoltare durabilă (SDG) înAmerica LatinăEvenimentul a fost organizat în comun de cătreComisia Tehnică Specială pentru Mediu OLACEFS(OLACEFS - COMTEMA) și Institu�ia Supremă

Seminarul, legat de comemorarea Zilei Interna�ionaleAnticorup�ie, a abordat, de asemenea, modul în carecorup�ia împiedică eforturile de realizare a SDG-urilor; subminează democra�ia și statul de drept;încalcă drepturile omului; denaturează pie�ele şiamenin�ă securitatea umană.

Ca atare, a fost făcut un apel puternic pentruguverne, societatea civilă, mass-media și publicullarg să participe și să abordeze provocările depromovare a practicilor anticorup�ie.

zentările, videoclipurile șigaleriile de imagini pentru eveniment se poateconsulta .

Odată cu trecerea timpului și convergen�atehnologiilor mobile și de internet a fost evidentăcerin�a unui forum actualizat care să permită ocolaborare și mai mare. În acest scop, Comitetulpentru Schimbul de Cunoștin�e (KSC) și Ini�iativade Dezvoltare INTOSAI (IDI) au colaborat pentru acrea Portalul Comunită�ii INTOS

, estedeschis tuturor membrilor comunită�ii INTOSAI.IDI furnizează infrastructura tehnică și sprijinpentru Portalul Comunită�ii, în timp ce sprijinulzilnic

(MoU) care lansează oschi�ă pentru ini�ierea, dezvoltarea și urmărireacooperării standardizate printr-un mecanism decooperare sistematizat.

Institu�iile supreme de audit (SAI) urmăresc treiobiective atunci când evaluează politicile publice:(1) să clarifice dezbaterea publică, (2) să ofererecomandări pentru îmbunătă�irea sau întrerupereaunei politici publice și (3) să analizeze continuareaacestor evaluări.Grupul de lucru pentru evaluare (EWG), alcătuitdin 22 de membri ai SAI și prezidat de SAI France, afost însărcinat cu stabilirea unor orientări generalacceptate privind evaluarea politicilor

“,,

.

Obie

Seminarul interna�ional privind „

Scopul seminarului a fost unul dublu –

lansa auditul coordonat O

.

deAudit (SAI) din Chile.

Pentru a accesa pre

AI (Portal) ca unmecanism de înlocuire a ICT.Portalul, disponibil la

de func�ionare este asigurat de la SAI dinIndia.

La Congresul XXII din Abu Dhabi, EmirateleArabe Unite, ASOSAI și AFROSAI au semnat un

publice.Documentul rezultat, „INTOSAI GOV 9400:

afost adoptat la XXII INCOSAI în decembrie 2016.Pentru informa�ii suplimentare:

.

ă

P o r t a l u l C o m u n i t ă � i i I N T O S A Iintosaicommunity.org

s e m n e a z ă

Grupul de lucru pentru evaluare: realizări șiperspective

Memorandum de În�elegere

Orientări privind evaluarea politicilor publice

www.olacefs.com

[email protected]

Prin acest Memorandum de În�elegere, ambeleorganiza�ii vor facilita îmbunătă�irea capacită�ilorprofesionale în audit prin promovarea dezvoltării șitransferului de cunoștin�e.

56


�

�

�

V.

IDI sprijină prin evaluări și vizite pe internet

ăt , e

activită�i .

VII.

A

e

IDI UPDATE este sec�iunea care informeazăîn permanen�ă despre evolu�ia activită�ii și aprogramelor ini�iativei de dezvoltare INTOSAI(IDI). Pentru a afla mai multe

le Sec�iunea Prim-plan pe consolidareacapacită�ilor ă

ţ

ţ

despre IDI și pentrua fi la curent cu edi�iile Jurnalului, vizita�i site-ulIDI: http://www.idi.no. Pentru informa�iireferitoare la Ini�iativa de implementare aStandardelor Interna�ionale a Institu�iilorSupreme de Audit (ISSAI) (Programul 3i), vizita�i

.

Cooperarea INTOSAI – Donor

public un articol cu privire laProgramul Interna ional pentru solidaritateaauditorilor

Programul Interna ional pentru SolidaritateaAuditorilor

La pagina 40 este prezentat Noul website al IDI:

Cooperarea cu donatorii INTOSAI a relansat apelulglobal pentru propuneri (GCP). GCP se potriveștecu propunerile de de

cu finan�are donatoare și/sau suport

INTOSAI.

.

într-o ceremonie dedeschidere.

Obiectivele principale ale IAFPau inclus:

dardelor profesionaleuditul performan�ei ontroalele interne precum și

conducerea și diversitatea naliza și fiabilitateadatelor, p

gram Interna ional pentruSolidaritateaAuditorilor IAFP 2018 este

.

.Aceasta sec�iune mai cuprinde următoarelearticole:

zvoltare a capacită�ilor aleSAI-urilor

Pentru a afla mai multe despre nivelul 1GCP, inclusiv descărcarea șablonului de aplica�ie șia îndrumărilor, vizita�i site-ul IDI. Exemplelede concepte sunt disponibile în limbile engleză,franceză, spaniolă și arabă. Pentru întrebări se poatecontacta Secretariatul INTOSAI donator prine-mail la intosai.donor.

din acest an (IAFP) a început miercuri,22 martie, la sediul SAI USA (GAO) dinWashington, DC d-l Gene Dodaro, controlorgeneral al SUA, și Patricia Dalton, ofi�er operativşef al GAO, au salutat primirea celor 15 auditoricare au reprezentat 12 �ări

Îmbunătă�irea abilită�ilor participan�ilor pentruconsolidarea capacită�ii institu�ionale ale SAI-urilor;

Sus�inerea competen�elor și abilită�ilorprofesionale prin învă�area continuă și schimbul decunoștin�e;

Consolidarea re�elelor profesionale pentrupromovarea rela�iilor institu�ionale între SAI-uri,donatori și al�i parteneri ai comunită�ii responsabile.Programul comprehensiv și riguros include:formarea profesională a stan ,a , c ,

, arecum și bazele de eviden�ă și

documentare.Termenul limită pentru depunerea cererii pentruînscriere la următorul Pro ţ

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Audituri Financiare ISSAI – Based initiateFacilitarea ISSAI și Certificarea MentoruluiIDI-PASAI 3i Reuniunea de Consolidare a

auditului de CooperareActualizarea Proiectelor de orientare

Donatorii – INTOSAI conduce Reuniuneapentru Leadership a Comitetului

Participarea p r�ilor interesateContact IDI: elefon: +47 90711020 -mail:

[email protected]. Verificarea calendarului de:

VI.

21 ugust2017

La pagina 47 este prezentat Calendarulvenimentelor pentru perioada mai 2017-

octombrie 2017.

–

http://www. idicommunity.org/3i

www.idi.no

[email protected]

http://www.idi.no/en/calendar

57


Documents

REVISTA - CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI 14 Ro.pdf · în plan practic la Curtea de Conturi a României, precum și în colaborarea saulanivelINTOSAI. din zona Pacific și ale unor