Romanul de la Pind, An. II, No. 44, 45, 46 (Ianuarie 12 - Ianuarie 19, Ianuarie 26, 1904)

8/3/2019 Romanul de la Pind, An. II, No. 44, 45, 46 (Ianuarie 12 - Ianuarie 19, Ianuarie 26, 1904)

1/12

cur-0,.&'ofe-~del.sc-Bi-

G I ~iaceaBunte au, aco-

ilia.1 1 U l t Ja de

rare..sate fi.e.II"

odorua-.ncni

rtderesa.ilTca

'1 0 ~it


2/12

2 ROM lN eL DE LA P IN D

- Ha, ha, ha! kir Hazase sa nu-n ] - Val de mine, alimononfie frica, eii sunt Socrate .... Am venit te .stiamo omo cu capatina, teSa te vizitez. filosofo nu glum a, chind colo ....- Socrat, mare nostro fiilosofo, care ... i - Ctnd 0010 .vol grecii ati- .Care a baut cicuta, otrava ca sa I de rlsul lumel, cea ce ne doarese scape elenit de dinsul. : ne da repauz, oae! to ate prostiile- Mare crima au faeuto, u'ao avuto : se fae pe socoteala noastrj , apatriotisrnos, atunte nu era Bot ie t a te pa - I' de mult mortt.nelenismos. - - Explica mal bine la

- Dar acum, kirHazasis, greeiI fac I crate.o crima ~i mal mare, cu toata socie- I - Arama, kif Hazasis, tatea dornniel tale . i mestect en cositor, tot nrama este (- Cum se p ote , d iv in ol e SOCl'ate?' - N u Socrate, atnnel este alamaMi pare rao parapoli , crepe de necazo ! - .Cu atit mal putin poate fi- N u te supara, nn fi l nervos, ci daea 0 amestect eu mal multe metale,asculta ! . - Da, ne, asa este Socrate!- Sinto eleno, nervoso, dar me Ii- - Dar elenii, carl s'ati amesteeat ennistesco, asculto. tot felul de barbarl, cu ostrogott, alanl,- Voi grecii, stranepotif nostri, sun- turcr, slavt, bulgarl, tatarl, cu albanezit,te\-i ~i mal ral, cacl nicl In mormint cn romanit, en venetienil etc. tot elentnu ne lasaF in pace. au remas? .Iudeca drept ~i vorbeste- Val de mine divinole, expliea drept,che mi vine sa inebnnesco. I Nicl vot nu suntett elenl, ci qrecos;- rata asa : De ce nu lasall popo- , sall romnei, dupa cum se numeste cor-rul sa lie citeasca ~i sa ne iliteJeaga I citura aceasta, care are maximum 5 laI in limba lui?, I Butii din stugele elen si cn toate aces--------!+---.---- - Cum, mare iutelepto, poporo elin tea cantat! sa mal faeeti ~i alte natio-S 0 C R A T E e I 'H A Z 1 \ S I S Inu cste elin '? I nalitatl, carl n'al1 nicf in clin nicf in, .." M I - C tn d p isica (I fi tigru, atunet ~i : mtneca en elenismul, ca sa se eliniseze.grecul are sa fie eliu, draga Haznsis. I - Chestie de patriotismos, de vointa- Dupa cum se vede, Soerate, al nation ala, patriotica, 0 megas Socrate !

imbatrinito si n 11 stif te .; - Chest ie de vointa, naivule Hazasis!-- $tilt fuarte hiue, kir Hazasis, ce dar ~titi voi grecil, ce a putit broascavorbese, ci t nici 0 ( laUi n'am fost ha - i ctud a voit s a Be faeli boi i ?zoos, dar tu en societatea ta, cn gil-' - A crepato, 0 filosofe!vernul grecesc si eu patriarhia gre-j . ..- Acrepat, fiind cit a voit SfL facaUna zic) ceasca nu ~ti\l ce meet!. I ceva in contra legilor naturet. Asn 0-- )Jot lucramo, Socrate, pent ru ele- j sa vii crepe capul ~ivoua greci lor, i laeanismo . " j remineti en mintea de asta-z).

~i m nT bin !] pcn tru grrgllm-a.- ~ V-a-i de'lnine;-vai 11e-(:-'dpo Iu neamonismo.... nostru! Dar rogo pe tine, mare ill~e_

existcnta mil de BuJgari, Greet, Alba-nejl ~i Sirbl, Nn este exagerare ctndse spune ea cele mal multe aver! dinPeninsula s'au facut in/'Romania ~i .o agraiu! romanesc nu este strain celormal mult t Balcanict.Stramosil nostri, fara carte, dar eu

bun simt, dar mal ales en inima preaerestineasca, au pregatit nn drum glo-rios pentru la ra si natiunea romaueasca,A ne departs de acel drum, dnpll

CH m se exprim a m arele Cogalniceanu,ar fi 0 ourata nelegiuire nat ionall l.Fllra a fi sovinistt, Romanilor le tre-

bue un patriotism cald si luminal, Jetrebue.tn special conducator ilor lor ener-gia nOCeSarfl spre a realiza 0 mareatafaptfi, de care depinde ferieirea natiu-nei noastre ~i a uationalita tikn' trans-danubiene.

11 1realizarea a ce st ul f al n ic ideal avemfermii crcdinja.

Socruie. Kirie presedinte de la so-eietatea Puneienismos. bucurate, here IHoeasis. Cu bine colas-to palicare !ma tine esti la dumniata, care, apari lamine. ca una nmbra de lume telolanto ?Spuue ea m e 'n gro z esco !-- Cum, tu eJin ~i trica:~i alta fact ? !- N u , n u mi-e f rica, am glumito;rna spune ca tremuro de fri.". de frigo,ca sa zico aSR.DlN LUMEA PALTCAHlLOR

o s a v a n t a f i i s c u l i s e t n o [ r a f i c aN. am cunoaeut in Iren , Am1ndoi pornisem

de Iii Bitnjia. Cil sa l11prgem la S'11onlc.Era Inainte de declRmtia rasboiuJnl de cara-

g hi o ,l sa : .n n in t ir e dil l ' 1897. Atmosf e r a incarcata.Mnlle semlle pr evcst ea l1 i sbucn ir ea aprop ia tei f ur -tuni, De ac( ia pI, loghiDtatu.lAh-iev$ Piperidess e g r< 'l ht >a sa reiutre In P atrie de leama ca nuCllJl l v a Ja m o rnen tl l i der isiv sa f ie pe tirmurls!n'iine ~i a~a ! '1al ipseasca tara de luminile sale ~idebraI l l l Srlll viguros.'1 'oval ' l".qul meu de ctdatorie. A h ,l ev s P ip er i-des era de fd dintr'un sal din lmpf('jnrimileSpader, cea-ce cu grel) ai t1 putnt ghiei s[ugur,data tiind gllt '


3/12

crate,stiamajuns~inu.astre.nilorSo-

o 'a-?una.!am a ,.tale.at enlanl,ez.if ',31eni'iesteecos;(',01'-:: ) laces-rtio-\ ineze.intaate !!si~!r s ca

~aca.n 0acai'IlOtte.cIt

InJtl f",~1I1a 0nu~;on-

depo

]'0-

co-~ihi-de!Saeiei,il-

)al- ' f acitni,llUel-ldelin1' 1rerl.u-\ia~a1' 1[11 fI

3lepto de tota lume, se vorbesti mal tn-~eto che ne aude ala diavoIo D. n. Ra-tiu, si ne faje de riso Iu Iume In gazetaRumuno de la Pindo de crepa gretilede necazo.

- Aici sunt! se aude un glas dinafara, Era diavolul, care aseulta dupause , era D. U. Raiiu,

Dam de asta data nn mic rezumatdin viata acestut apostol llayional.S'a nascut In comuna Ttrnova, deIInga Bitolia, din parintl eu buna re-putatei ~i stare materiala, origlnar) dinGramoste.Ramas orfan ctnd era nevlrstnic,mosia parinteasca a fost rapita oare-cum de rudenif, ast-fel ca a trebuit s atmbratiseze meaeria croitoriel. De la

Bitolia s'a dus la Coustantinopol ~ideIlustratia de asUi-zl repreziuta pe aci la Odesa, umbliud cu meseria saprimnl invatator saii Iuminator al Ro- sa-~[ creeze 0 stare mal buua, Intlm-manismnlu! din Dacia-Aureliana in virsta plarea a faeut ea pe cind era in eel !ctnd din sul era ttnar ~iplin de vigoare, din urma port sa-l eaza in mtna unatuncI cind :1, avut sa lupte in contra apel al Comitetului maeedo-romau, apel .v rasmasnlu t graiulul si a su fle tu ln t ro rn a- in l imba gTeaca ~i ro man ji. p rin care Inesc ~i sa indure din partea aceluf ne- Romanil din dreapta Dnuarei emu che- Ileginit persecntif si uecazurl cu resig- mall sli. fie vredniol de numele lor, sa !narea rIe adevarat martir. se instruiesea ill limba lor, fiica limba iAsta-z), biltl'in de 69 anf, se bucura Iatiuestl, sa se faca cunoscuvi lumelnu de neinsernuata pensie, ce i1 s'a a - priu fapte romanestf, iarun prin fapte .cord at, ei de isbiuda asnpra dusniauu- antiuatiouale etc. Dupa citirea acelor ilUI secular, de victoria dreptatel, Lu- riurlurl, 0 putere irezistihila l'a atras


4/12

Lazar ~i Iliade-Radulescu a trebuit sa me, m gradul de ofiter, iar Hilmi-Pasa, I matate ora. La redeschidereatipareasca manuale didactice, ea Gra- guvernatorul general, cn Sfeaua Romd- iapare consulul grec din localitate,matic romineasca dupa cea a lui Ma- nie, in gradnl de comandor. 'Ii someaza in numele libertatel ~i.xim, Bucurest t 1865; Isioria Romtnilor * Se vorbeste ea Patriarhul ar fi dis- geluI sail sa faca patrioticul act,(1867) ; Scurtare de istorie saCt'a (1867) pus sa consimta ea mitropo!itul Ohri- se cere, Consilierii se infurie deUaiihise (1883) Terra 6e"ipliune (Geogra- del ~i al Prespel sa se intituleze demi- lenta sa. D. Giumetico II ill vita s afie) etc., toate pentru Rominlj i din dreap- tropolit romdn. Dupa cum rna informez, raseaeca aala ~i nesupuntndu-se ilta Danubiului. a fost 0 tntelegere in ace as til privinta puea de brat si-l da afara,A tost onorat din partea comitetulut tntre guvernul din Atena ~i cel din Bu- In oras s'a svonit ca consulul a fostmacedo-roman cu un ceas de aur, iar curestl, dar promisiunea greaca nu va- tut. Consulul chiar a'a dus la Ex.din partes guvernulnI roman ell Bene- loreaza niel cit 0 ceapa degerata, Perse- Haki pasa, guvernatoru! san

merenti. Era sa lie deeorat eu Steaua cutiile de astazi ale grecismulnl vor- spre a se pltnge eli a fostRomaniet, dar ptu'acum nu stim de ee besc in de-ajuns, Giumiticu. Pe cind acestaa'a intirziat. Atanasescu chiar daca II * Guvernul aust.riae a obtinut fa- gat la palat din partea o-nver-nntm-rrf ntn'ar fl indurat si n'ar fi scris nimic, voarea snltaneasca de a coustrui mal iata ea soscste d. Gojamani, mrec to rutotusf numai pentru faptul ea este pri- multe linil ferate in Albania ~i Mace- scoalet noastre, in cupeul lUI Azrs-pasa'mnl iuvatator al Aromanismulut are un donia. Principala va fi liuia :;>codra- marele filo-roman ~i valorosindiscntabil merit, care nu se poate Monastir. al M. S. Sultanulut, rugtnd intreee cu vederea. * Mudurul din Gapesl este val aha aeestuia pe Ex. S. Haki pa~aEI ocul'a un loe de frunte in istoria diu Epir, adica : de religie ' mohame- predea pe d. Giumitieu. Dupa eeredesteptarel Aromau l smu lu r ~i numele I tan, dupa yorba grec, iar dupa ori- fost interogatl ~i eel I'alt! eonsilierisaii pnrnrea en drag ~i evlavie va fi I ginli roman. s'a dovedit ca eonsulul grecpomenit. I' Cucoanei sale prea ilplace untul din in contra statnlul otoman, s'a

C. I. C. Gopest. I mul valorosulnl Giumitico, ~HHUU~ . - . " '.- " " - . ' ~ - . = . =.~,=;=... = . " , . . .==_=~.~.=-~=~.=;~.' , ,= * Am sa va trimit portretul parill-' tot de odata Hald pa~a in__~O!~,!~tIGll l~a~.'!_~oE~llUl lU_dB.l~. l_d ._) ' teluI Teodor imediat cum pun mina pe zentantuluI EladeI pentru

Mona st; ,. D I'm'"", ,1904 dtusul. Mnlt~ bucurie a ~ti~ni~ ~u rein- de credi.l~ta~i dev~ta~entI tregarea bun i l o r profeson . c . Cosmescu In m ijl ocu l o va tiu nil or dnif/~rg ..s I ~i N. Bataria In posturile lor de la li- tico si Gojamani s'au (Ius la Ex.Nonl mitropolit, cu care ne a daruit ceu, care pltngea dupa dtnsit sis-pasa, unde au dejunat, iar eo

sfiutul, P. D. S. Autirn, si-a iuaugurat _._ ..__.__ ' Syna grec, abatut ~i ploat s'a dus acasaactivitatea sa patriotica in eparhia Pe- Bcrrd 10 Lecembrie, 1903 strade laturalnice.lail'.Ollie] en un act scaudalos. Seara acest reprezentanl tmp r euna'. i...,1ivi!,,~e j"fe ..., , ,Sl\ . I f ' fiIn zina de Criicillll, P. D. S. a anun- ep iscopu ananot au telegra 'at lat a t . din poarta principal; a nlrarulut e a Se svonise ea in urma unut oridin de triarchie, certud exclnderea dinparintele 'I'eo.Ior. care n pal'asit bise- sus se va porni 0 goana stJ'R~nica In siliu.r ica loca l si in ccu u s a se I lea de Ro - contra Rornaui lo r , care lu pta p en tru u ea- A do u a zi, 6 c., doni ! 1.man, sa fadi treburile altura. este, de. mnl lor, Acestia iufiiutara 0 eforie ~i all E. Giumitieo ~i Gogiamani, eforlclarat de arqos, atlica II se ia dreptul cernt pc cale legala recunoasterea el. au raportat doluf Lazar Duma,de a oficin In or-co hiserie ~i in ca- Ce rae lnsll agentii grecismulu: en tor, cele petreeute ~i I'ati lnvitatsclo crestinilor. Iur (laca cutezatorul VIMiea. in fruntc? III ziua de ,5, c. se vie de llrgell\'\ la Bernt, avtn d depreot n'are s''i-~r ceara iertare, atuncl convoaca la episcopie intiunireu consi- sat ehestiunr importante pentrn Itoare sa fie caterisit chiar de catre sftntul liul biitrinilol' (di.mogherondia). Cum s'a nism,Patrinrh. R. 8" prcotul Teo-lor a fest mirosit in oras despre ce era sa fie yorba, Natia trebue sa mearga inainte!\n~tiilltat, somal in trcl rindurl chiar imediat in fa\a episcopiet s'au strrns -----"""~ BeIlatCltllllpe ca lc ofieinL\ sp re a Ina 'let d e, c el e Romani ~i Alhauez ) , de eari e lo cu itmal rie sus spuse ~i a-~\ cere iertare, orasul, Consiliul e COUlpUS din 6 mem-cae; va fi vai ~i amar /le dtusul .. Popa bri : trel Romiul ~i trei Albauezt. D,rtr le de se priipaciqte. Eracli G iu rn itico , fru utasu l Roman ~iPe de alt.a parte 30 de tiner! gl'e- efor al ~eoalein()astre, face paite dinc om ,m i alr f ,wut 0 eonjura\ie ea sal acel consiliu. Sergen\ il posta\ll a poartaprindi\ pc popa al nostru in stra- Opl'eall illtrarea publiculul.< ia spl'e ai tunde barb" ~i a-I sUlci ~~,.~d.hie,'.,,,~ . ' . u " ~ '"in batiii, dar slntia sa ride ~i de ace~tl gedin\a se deschicle pc la orole Beopir, en ~i ,1evlaaica eu millte de copi!. jum, Ca u n p In s, dupa co formalila\ile

"':;ff~(,(,,,,.,,;;blo:l,se de bine'NlYlutare aepiscopuluI ?i desarutarI (1e minI din partea consilieri-lor, I). S. S. a invocat p e sfintul spiritsa-i lumineze pe clll silieri , cilemati t iindde asta data s a ocroteasea deptll rile e-lenismnlul, carl sunt am,,minlate dinpaltea RomllllismuluI.Se Ii a dupa aeea citanie serisoareiPat.r iarhiel, prin care se cere lneheerea.unu! proces verlml, d()veditol' ca popu-lat ia cre~tina a Beratulul este gl' eceasea~i sa antorize pe P. R. S. Episcopul dea interveni pc Iinga geful suprem albiserieel eeumenice de a Ina masul'ilece va cl'erle de cuviiuta spre a nu se r e-cllnoa~te etoria ~i comunitatea roma-neasca din acel ora~.D. El'ae!e Giumitico protesteaza euindigenarein contra aceiei ci tani I, zicludca biserica n' are a se amesleca In actede ordine politica. To~i cel-l'alti mem-bri se declara.Holidarl eu d, Ginmitico,Mitropolitnl divine violeut ~i bruscheazacu yorbe aspre pe consilierl peutru ne-lor, cea ce provoaca un tul-

I N F O A A T I U N I

4 ROMAI,liL DE LA PIND

* La 1Martie implin:indu-se Uitdn let aparilia, zictrului nosir 'u d-nitnatl din ca.r' au rilmasrat Ctf abonamentuluz, suntcu insistentii de a nil trimitedat potal sau in rnard po~ta.IB15 .Feb,-uarie, (wind a incheiasocotdilor anuaie.::,,~*D. Ca\aiti a fos!. destit.uit dintul Sill:-lde functional' al politictaleI, doyedindn-se en prisosil1\a cadevarate toate cele spuse in ziarultru la adresa S:l. Culugal 'u l Iani P 'an>Hu'he,ol '! l'hmflI,despre 'care am vorhil la

gea banI prin tara ~i pal sal principii jJolitice iar IlUoase, a fost arestnt in Craiova ~iin Capitala. De 0 saptamlna sese~te In bedurile politicl noastre.fi trimes la Ia~l, fiind eerut din pmitropoli tu luI de aeolo .In numarulyom reven] cu delaliisenzational'" Riciotti Garibaldi n'a primit

punerea lui Sarafoff de a Juptacedonia, avind incredere inacordulni austro-rlls.

La )vfagal'ova, pc zi(iurile scalel ~ibi~ericel gl'ece~ti ~i a mni multor cases 'a ll afi~at placarcle, pr in cRrl popula-tia e indemnati \ sa nn mal vorbeasdromlne~te.Efectul a fost caraghios, cacl cara-ghi0'il au fost, eei earl aii dat aeeastapToclama(ie de intronare a diaboliculuilimbagiii In vetrele romanilor in loculdulcelul graiil s tramo~esc,Md~U"

A ii sosit la Bitolia dl'agomanul ~ialtT snha lte l ' l lT ai lU I Miiller, care 1m-preunit en Dcmel'ic,. agentul Rusiel, seaftil In Salonie ~i dintr 'o zi intr'aIta sunta~teptat] a ie l.In Jll'imnl loc se VOl' ocupa ell or-ganizarea jandarmel'iel rllrale. In Cre-~tjnj sunt mnlte speran1;e. In vilaetu!\lostrn s' au ales 725 pin dad turel, iarlOG 1 ere~tillr.* D-rul :J[a~ll, representantu! Aro-mallismulul in comisiunea reformelor af08t deeorat

DoriF sa luatl 0 cafea cu Japtejunall b iDe .i .ftin. vizital!t an l it lO ~ 'o l ~J o d in u l ic io ar a p al at ullea Victoriel) unde se gasesc zilniciaurt. brtnza, unt , tapte bfLtut, OUli etc,


5/12

l~e'1arere-e lilSO-pa-a-ba-

: : 3 .lui,d.~ro-IUl,.rul\~a,lierielei'IauI~iazal ru-:lu-]ire-tele'on.me-.A-rlulr r in

im i ,: a 1 ' 1 ,Jee-a sanm -ma-

IHI

pos-api-l a-nos-idis,t r lu-tlaligi-ldusga-Va,rteaiitorp-ro-Ma-atea

ANUL II N o , 4 5 NUMERUL 10 BANIGraeca fides, DuIJa Itdes ~A B O N A M ~ N T E L E

Lunl 19 lanuar ie 1904Timeo Danaos et dona teeenteas

Rindul pfl 0 coloana 20 h.A N U N C I U R I L E

~,

In Hom ania p e 1 an 5 [f '_ l ) R I I .l fl1 3 In streiuatate 1 an 7 let.

6 Ju n I 4 , R O M A N U L D E L A P I N D Manusor -i ael e ne pub se a rdBcrieor-ite nefranc. lH~n:fuz:1 ORGAN NATIONAL-SEPTEMANAL

Cine prtmeste 3 numereconsecutive este consider-a.ca ahona t

evoeace ~i v.... putea ~D~ S

AI)MINISTR


6/12

2 RGM I ~LJL : :lELA .PIND

L E X I C O N E j M E S T E C A T OC I T G H E O G R A F I AR I T M U N O ~ G R E T E S C Odod recunoaste autoritatea spirituala In lunga lupta dintre Bulgarl ~i pa -a Patriarhulul din Constantinopolo. Cu triarchie, multi diutre eel dinttl, lntretot caracterul saii de ecumenic acest carl chiar Tzaneoff, ~ii so cotit eli siu-patriarh, in contra malter sale mislunt, gura scapare consta in a se uni cu hi-este principalul aparator al grecismulut serica papal a, romana. Acelas fapt s'ain Balcanl. EI vrea sa fie protagonistul petrecut in urrna printre Romani! dinpoporulul grec in loc de a se feee ex- Macedonia. Ei snut gata a cere retu-presiunea tutulor crestinilor, fil ai bi- giii la alta biserica de cit slt rennnte Grecos.~Un dobitoco cu dol pitore,serieei ortodoxe, ~i de a avea aceeast h limb a lor. care se naste pe linga lamonia si por-buna-vointa, sau, eel putin, de a fi de Biserica ~lin Farrar ar trebui sa tie tocaliasi se hraneste eu tires, rahatoaceasl impartiala indiferenta fata de cont de guvernul BUC1UC$teall, care se si masline. Ala mal primo mestesngoaspiratiuniunile lor civile. De aci pro- sileste , sa impe+ice acele defectiunl, dimnia-lul este: laso, tradatorn, SpiOIlO,'vin antagouisme si ag itatiunf, car! pen- Nil e mult limp, de ctnd Patriarhia spargatoro decase, falsificatoro de po-tru autoritatea patriarhiel nuruaf folo- a recunoscllt comunitataa greco-orto- lites si maherovg .ltis alun!!,chind estesitoarc nu pot fi... doxa din Uskiub ca 0 comuuitate ill- prinso cu mila la saco.On-ce ar fi aeest eehivoc, pe care depedcuta, adruinistrludust singnra a- Neamo ,qretesco.-Allrl11atura de grete,se sprijinesc prctcntiunf bazate pc un facerile sale, bisericele ~i scoalele Sale. cornpuso : din albanezi, armeni, per-numar exorbitant, este amcniujat de Or, arhiepiseopu: din Uskiub este siani, italiani si hondrochefali vulgares

moarte de ctnd propaganda romaneasca. sirbesc ~i greeir formeazu aci 0 mica che ta Iipa, Un cnrtitura complecte ba-en totul loiala ~i fara a urmari ceva pe miuoritare. De ce oare aceasta tole- bilonico, arnestecato CIt mis-maso orien- ,cale subversiv a, tnccpu sa redestepte ranti\ s'nr opri nnmai pentrn grecl ? 0 talo, asa a constatato d. ambasadoro'constiinta nalionala a Macedo-Romani- at a re parrialitatc IIU sar acomoda lOU italiano de la Athena.lor, cOIl~tiill\il, care pe zi ce merge, se prcceptele dragostel evanglielice fata de Grechia.-Dn bucatica purnunto mareafinna cu mal multa putere toti evlaviosit crestinr. chit UI\ platinta, care este ocupato de

I~,te de prevazut eli aueste succese -ScrisuHrea .lar ,e. ter mina ell' un caprin. Ala mai mare si mal tiliviz ato .merg cresctud, mal ales acurn, dna prin


7/12

: c oIre,.or-ato19Ono ,po -ste~te,.er-resba-el l-oroaredeatodeAlaleo-ico,'ico.eleiOS,Do -.tropa-'110,A-

\nf.

lesc.mimi.lelende1 . 8 3 "liea11m.,~te,reamait ~iaiieetc.Il\alas-voraretot)la-da-I see~it) la;hi-lIielilor, s a .

RO;"A;;;jj, DE LA FIND

zicem asa, proprietate personala. Ele se Ifac eu 0 aetivitate febri la. Pat riot il bul- Ifalsifica de cincl ~i de zece orr tntr'un gad eu nicl un chip nu se impaeli enan, fiind-ca restnl cetatenilor habar n'ati ceea ee acordul austro-rus are de gindde cele ce se fac. sa faea il l Macedonia. Ei eel' ceva malAcum toate aceste marl abnznrl e mult : cer antonomia Macedoniel, eer eaverba sa fie tndepartate, e vorba sa se vilaetele Uskiub, Monastir, Salonic ~iintroduoa 0 administrutie curopeana, Adrianopol sa se bucure de 0 constitn-ceea-ce tnveseleste toata lumea, chiar tiune ~i sa tie ocupate de armata interpe satenit tnrcl. nationala pilla la deplina lor pacifieare,Se VOl alege amploiatl constiinciosl. pina la deplina aplicare a reformelorD1\rile VOl fi tiparite ~i fie-care ceta- in aces! larg sens. Cu.nn CIIvint : d in~iitean va avea de mai nainte lista darilor. cer sa se faei\. cu acele vilaete ceeacece are de plstit in cursu! anulul. Ele s'a facut en Creta.vor trebui nchitate trimestrial, fiiod Guvernul princiar se gaseste introtoate puse la olalta. Functionaril aces- situatie delicata. Popornl bulgar ~i ar-tor hand aU sa fie cit se poate mal pu- mata bulgara sunt pentru razboiii. cutinT la numar si controlul are sa fie eel toate ea puterile asigura, cum ea acestmal series posibil. Reforms administra- razboill dintre vasal a ~i suverana u'aretiva este un mare pas pentru amelio- sa aduca nicl 0 schimbare de teritorii i.rarea so artei supusilor otoman!. ,Convinctia este fermata ca acest raz-

Alte ,Clrl I boiil are sa aduca foloase ~i glorie na-I t iuuei bulgare . Aic) se crede ca niclIn orasele vilaetelor sunt cite 0 mica I Ex. S. Pr iucipele C.lI guvernul sail n'ar

banca a statulnl, und~ s~ .strl~lg impo- I putea 'sa resiste la dorinta unanima azitele pentru drumurl. I rintr 0 nadeal natiunel,imperiala se ordona ca din sumele strruse Iin acele brl11cl 8a se tmprumute pe ia - irauil, carl au ramas fara vite ~i unelte I Comisarnl turcese din localitate nuspre a-~l putea p~ocUl'a ?ele n:cesa:e I e~te. strain d.e ~regatirile rev?lutiona:e.pentru lucrarea pamtutulul pe timp ue I Zlhl1.C.expediuza In. pachete 1 1 1 . ' Turoia,trei ani flira de nicl 0 dobiuda. prin oamenii s3i, denun rlnd gllvel'lll1luiAceste biinc! nu dispun de sume asa I otoman, cele ce se petree in Bulgaria.de impozante ca sa poata ajutora pe Tn urrna unur ordin superior el uu malmarele numar al nenoroci tilor. dUT tot , libercazf i pasapoarte Bulgarilor macedo-adnc un fo108. Ce se face Insa cu repa-Inenl, carl vreaii sa se retntcarca pe lararea drumurilor, carl au fost date p a- vetrele lor eu toate protestarile guver-rasirel '? Se vede ca chiar in secolul nulut princiar pe I'.nga guvernul asa zisnostru Tnrci! nu vreaii sa fie In contra ',.suzeran, ca si pe Ilnga guvernele rna-coroualut, care se exprima in contra rilor puterf.drumurilor artificiale, ca nefiind opera AnuL treeut se opre" pleearea Bulga-lui Dumnezeii. I r ilor din ' lurcia ~i se dadea drnmn celor Miss Brais Ford, despre care am din Bulgaria; annl acesta in8a Tnrcilvorbit Intr'o corespondenta treeuta, s'a Illlcreaza Cll totul invers. Se vede cr,stahilit ];1 Ohrida, lIIH1c se ocnpa cu i min tea gl1vel'l1elol' ca ~i cea a oame-dirigerea distrilJUil'el mijloaeelor de exis- nilor este sehimbiitOHl'e ca tot ee estetenia in Ohrida, Strug ~i imprejuriml. I u~or.Fic-care om diutr'o familie ramasa pe A.llaota bolgaro-sirblidrl1m11l'1prime~te zill1ic cate 300 dra- . ,mnd de faina. Impl'ejurul Ohridel am "St~lde.ntlmea ~!r~easca CJ( _0 !nna ueSpUB la timp ca s'au preflicut in cenu~e zlIe 1I1alnte a tnm18 0 adresa eatre stu-peste 30 sate. I de~Jii~e~ blll?,a1'a, pri ll ca~ 'e 0 invita I~ Anul acesta gnvernul imperial da I 0 1I1fl'a\1I'e, ~l c~ ambele m .comnn sa

voe or-caruia, ma.l ales bulgarilor, de InCl:e~e .in ~ara .'~r pentru .ahan~a Bnl-a pleea in sirainatate fa1'a a Ii se cere I gan.eJ. ~l a t:)erbJel ~Il chestll1nc~ Mace-cea mai mica cau\iune pentl'u plata hi- ~oll1el. III aC,ea 8cnsoar~'adres~, eare arulu!. Adica se petrece ceva eu totul fost reprodus.a de. toate z~a1'ele dm Sofi~,contrariu de cum se facea annl trecut. se spunea ca e hmpnl sa se pue capatRezollul e u~or de prieeput: teama reis- pretell\i~nilor ~oviniste dil: amb.ele part!bucil irei revolu\1unel la prima-vara. Iin che~tlt ll lea maced~lleana, e t .1mp~1sa* Pentru desvoltarea industrie! brill-I se faca 0 intelegere Illt re cele doua n,,-zetnrilor, eu care se oeupii 0 insemnata t ionalitatislave, ~acl alt-fel slav~' ~i.fru:parte a romanisl11ului din Pind, se iau I moasa M?Cedolll.e cste. amem.nl~ta s~masnrl dintre cele mal lalHlabile. Astfel I seape d~ Jugul t ll'anuIUl.tUl'C ~l sa cazapc llnga d. Aristide Zeg'a, despre care. sub ~lH JU~ eu mult mal greu: ~el als 'a vorbit, 0 8a mearga in Romania spre I a~st :~acul lll, suh c~re .gem asta-z~ pro-a se specializa In aceasta ~tiinta indus- vlllcllie slav~: Bosma ~l Herteg?vma.triaHi ~i d. G. Zuca profesor de liceu. Cevn mal mult: In acea SCrIsoare se

, Sylla. spune ca frumoasa peninsula balcanica---- estc slavli, ast-fel ca vcrba vine, suo-tem in contra ~ovinismulul ~i ~ovilli~tlsuntem. .Aceast.li intelegere studen\ii sirbT 0

Dupa cele ce se petrec se 111trevede I cer sa se faea inainte de venirea pri-1 la eu soairea primaverel vasala Bul"arie mlivereT, inainte de isbucnirea revolu-eu suverana Tnrcie au sa se paruiascii. liel, ast-fel ca sa poata intervclIi stu-Animozitatea, 11ra, ee una are contra dentimea pe linga oamenil politicl, carleelel-I 'a lte, nnmal dupa 0 zdravana pi'l- lmparta~esc parerile lor, ~i pe IInga gu-ruiala s'ar putea potoli. vernele respective ~i a se face 0 inte-Dupa relntoarcerea din strain1itate a legere Intre el spre a colabora impreunageneralulni Zonceff ~i a lUI Sarafoff, pentru Iiberarea fl'aiilor din TQ.rcia.pl'egatirile pentru reluarea firului mi~-! Serisoarea era iscalita de pre~edin-careT revolu\ionare din anul trecut se tele societatel 8tU(lente~ti slrbe d. L.

Mlisurl' luree!lH

Sofia 14 lanuariet 1904.Semoe de plirulalli

M~ici ~i de d. St. 8imi"" secretar.In raspunsul sau, studen\imeabul-garli a cerut sa se trimeata la Sefia 0delegatie din stnul studentime) din Bel-grad, spre a se discuta In privinta punc-tel or de' inlelegere, adica a pretentiu-uilor sirbestl in Macedonia ~iasupramodalitatel cooperaret sirbiler la mis-care a liberatoaro. Discntiunile ail tostmal mult secrete. Studentimea buigara afost pentru autouomia Macedoniet ~i s' acrezut ea este de absoluta necesitateI pentru 0 confederatiune a statelor bai-I canice ati t pentru liberal 'ea-cre~tinilorde sub jugul otoman, cit ~i .pentru ase pune piedica perieuloaset 'politice apnterilor interesate sa pue min a peaeea lara. "a vedem care va fi resulta-tul, Se vede iuaa ca tineril nn lucreazade mint.ea lor. c.

Cruova B [ ,,I lEt ,de, 1901A.juto3l'e peotro loeeodlajfSe stie; ea in urma dezastrulur dinvara trecuta , 0 marc parte dintre lo cu-toril acestnl orasel rarnasera flira nict-un adapost ~i muritori de foame. V'amscris la ti.np de - sjutoarile trim esc din

diferile parl' pentru ajutorarea celor ne-norociti ..Cu cite-va zile tnainte de sarbatorilecraciunulut sosil'a in orasul nostru rlOldelegati , al societate] d" bine facereengleze din Bitolia, care au distribnitcelor iucendiajl fMna pentru doua lunfde zile.De asemen ea autorits.dle locale cuocaziunea sarbatorilvr au distribuit cite

15 piastri de persoana. din familiilecarl an suferit din cauza dezastrulul.* l'entru paza ol'a~l1lnillostm eel in'(lrept au liisat ni l regiment de solelatieal'e din cauza lipsei 101' de disciplinaaduc mul te neajullSU111 locnitorilor. Peling-a difcritele fnrtu,l ~i scanllalnr! cefac zilnic ei sau apueat ~i an Utiat a-proape 0 jumatate (lin padurea care inconjoara ora~n1.Toate plingerile ~i Pl'otestalile pcIinga cel in drept au rllmas zadarniee .

In cUrlnd va voi serie lucrnri i'llpor-taote. MosR

I N F O R M A T I U N ILa 1Martie tmplinindu-se un an de

la aparitia ziarului nostru d nil abonattdin provincie, cari au 1 ' (!rnas iadariit cuplata a .bonamentului , sunt rugali (:1< insis-ten/a de a ni-l trimete pril l, man(z"t PO$-tal sau in marci po#aZe pinr1 In 15 Fe-bruar ie , av1nd a tn ch eia h ila n/a l 80VO-telilor anuale.* D-ni! C. 1. Cosmescu ~i N. Ba',a-ria, vechI profesol'i ai licenlul nost.rudin Bitolia, suut reintegra\i in postn-rile lor, eu Illceperea de la 1 Ianuarie e.Aceasta probeaza ca d. Haret a in-cepl1t. sa faca 0 selectinne a corpulnldidactic. De la 1 Aprilie au sa fie flU-mit! mal mul~! institutor! de valoa.re.* Ziarul Italian 'fribun!l> diu Romaeu data de 1 Ianuar.ie 190'4, publicao interesallta 8eri80are, adl'eBattl de ca-tre d. C. Burileanu, ea raspullS la lininterview in cheitia macedoneanli, ee mi-nistrn] slrb de acolo Milovanovicl a, avut en un redactor al sl1szisului ziar


8/12

ANUROMANU~ ns LAI-'fND* Membrit cercului studentilor ma- I * La administratia ziarulul nostru secedo-romtnt, stnt rugati cu insistenta a I amI de \-inzaredragutul volum "De'lua parte la sedinta cercului de Dumi- I la nof" de M. Beza, Prejul 1 len.

nica 19 c., fiind la ordinea zilel ale-I * D. V. Constantinescu, profesor ~igerea noului cemitet, secrctar al liceulul romin din Bitolia, Ziarul grec din Larisa (Tesalia) a- cu ocasiunea sarbatorilor Craciunulul,nunta ca tlmplarul roman Steriu De- a impartit la elevii saraci af scoaleilinust a daruit printulul mostenitor prirnare romtne din localitate 40 deConstantin In trecerea sa prin acest de perechi de ghete.

oras un pat pentru calatorie, de careA. S. R. s'a mirat, fiind efectuat e n -ropeneste. D. Delinusi a raspuns la Intrebarea A. S. R. ea este "Rurnunos" (Ro-man), ~i a fost tnstiintat ca in curtndva capata titlul onorific de "furnizoral Curtel regale".* Circula de cite-va zile niste zvo-nuri pujin magulitoare la adresa unutdirector a doua ziare conservatoare,cum ca ar fi avtnd la pasivul- san ~ ------~----------fapte reprobabile, cea ce ne tntristenza I PO$T A REDACTIEIprea muIt. I* D ou a g re el! b io qra fic e. In ziarulnostru s'ali strecurat doua marl grcselt.de tipar in privinta a dona date cro-nologice.Ast-tel d. Casacovici a murit la 1868iar nu la 1866; iar mitropolitul baron~aguna s'a nascut la 1809 iar nu la1990 .

~i in care interview d. MiIovanovicl nupomenea de loc despre Romanit dinMacedonia.Rq-,d~'u ci l din c au za I ip se f de spa-till nu 0 putem: reproduce. Institutorul romin din Ameru a fostbatnt de catre niste agentt ai arhire-u lu t din Grebena, cari snnt dati In ju -decata. Panelenistil au luat hotartreaea prin batae si asasinare sa se scape

de invatatori! romant, dar judecata lorca In tot d'auna elite ne la locul s a u . Niste ofiter! bulgarl ail facut tnbudit i portretul pr in tu lu t George alCretel iutr'o cafenea din Varna ~i aubutut pe niste grecl, carl sustineaii c aacel George este viitorul guvernatoral Macedoniel.Grecia de aci tnainte mal des aresa fie in conflict cu Bulgaria.* Generalul Zonccff, care s'a rein- '

tors la Sofia, declarti ca revolts se vacontinua la prima-vara, daca cu Mace-donia nu se face la fel cum s'a facntel l Creta.* Cu parere de rail vedem e a tri-colorul rornsnesc este rau terfelit ctndse pune :,]aturea de eel grecese ~i infata unut IocalIupannr din oalea RIl-hovel. N e in fo rm am e a bunul Roman Teo-dor K lirte, in sarcina caruia s' a arun-cat ornorul ce s'a petrecut in bisericadin Molivistf la 1890 ~i de In care datastll departe de patria S8, va fi gratiattn urma interventie t guvernulu! RomanSe v a face un act patriotic." La Malarastica a avnt Inc 0 cioc-nire serioasa Intre 0 patrula turceasca~i alta strheasca. Un sirh ~i un turcsunt morn , jar citf-va ranitJ * t;1tirea de a se tuf iinta in Turciamuzee comersiale rornin e a prodns fru-mORSa tmpresie.

i


9/12

nostru seurn "De1 leu..ofesor ~iBilolia,iciunulul,li seoalet40 de

ostru sear\l de d.macedo-

brosnra :unel ma-

jInatina list8 ver surr,Romant:-')gur~Lras-der se bi tapoetul alce, haziileri l orn su nt'mpatnollcnrnpara

ta , cad nuV . C . din~ulat reate.uza de nuensur a s'aumar ostllu ta t ac er ev , Am pri,care mul-nostru nu.ste en r;eUII singur, mal adusd-ta nu teer 3j neil")st caz de-ezia anec-I se poatesovru-su ~iuna tiica.ill ne uita'ustate de-ede Mu!

Satl sa de -i a ( (Cons-~ifon, (C.nie i apte,etc.

f.lOI'umbef:tvetI con-cit ~i de. icf se g a -n i a. it ', p r e-) I' umbel . ..dll:rian.vel 5

ANUL [[No. 46 NUMERUL 10 BANIKGraeca fides, nulla fides"A B O N A M E N T E L E

Lu n] 26 lanuarie 1904~ N U N C I l J R I L Ertmeo neeaoa et dona Ier-entes

Rtndul pe 0 coloana 20 bI.!l Romania pe 1 an5 i-r II 61unl3 In steeinatate 1 an 7 leI.

.. 6 lunt 4 .. R O M A N U L D B L A P I N D ManuBcr i8 el e nepuh . s e a r dScr isor ile nefranc . Berefuza ORGAN NATIONALSEPTEMANAL

Cine p r- imes te 3 numer econsecutive este conetderaca abonat

AOMINISTRA.TIA. REDA.eTIA.No.2,Str.TeatruluINo. SUB CONDUCEREA UNUI COMITET No.2.St r. Tea tr ul ulNo . 2PI'in not, pen tr-u nol" Voesoe ,lvel pufee e_ ~ _ _ ~ ~ _ _ i ~ ~ ~ ~ _ _

P R IM I IN T E R P A R E SV

In parte a a doua a r apo r tu lu r sail,marele Cogalniceanll expune vederilesale asupra mcdulur tntre buinjarer ve-niturilor mon astirilor inchinate .lata prineipale le part! din ac el r a-

port in ace asta privinttl :"Consil:erlnd e a dupa adeverirea isto-riel incepntul civiliziirel ~i al marireltutulor statelor crestine de astazl da-teazii de la reforma ~i tmbunatutirea

bisericei ~i a clerulut lor, fie catolicl.fie protestann, fie ortodocsi ; apof ~iRomani! ar trebui a ~e couvinge si aface ca bisericn sa fie piatra unghinlaraa zidirel lor sociale, cac! ce folos poateaduce eea mal mare tnflorire a artelor,a comerciulul ~i a proprietatilor mate-riale ale 10 cui-torilor, 1 fara aavea el proprie-tate morale.Iusa pentruen ortodoxa lorbiserica sa fieintr adevar b j.,Seric a , adicasco ula m oralu -lUI public, iarnn scoala co-ruptier publice,el tJ ebue ca dinveniturile Lo-curilor Sfintedin Principa-tele Unite, eu20 mii galbenisa fuudeze douaAcademi! de te-ologie '), una inIas! ~i alta in Bucurestl, previizute ellcite UI1 internat de 300 clericr In fie-care, si in care 83 se poata educa tinerfnn numat Roman) ci ~i din toate natiilecrestine din Orient; ~i asa sudorile Ro-manilor sa fie tutrebuintate nu spre co-ruperea Orientului, ci spre civilizatialui, lucru pe care I'ar apland .. ~i insa~IEuropa. Prin aceasta Romania ar avea~i 0 biserica nationala ~i un cler national~i agenti morali Ia Locurile Sfinte, carlar pregati viitoarea infratil'e a cl'e~ti-nil or spre a pnlea face adevarata uniretare, traiuica ~i mare, caei unde-; unulnu! putere, la nevo~ $i la durere.Din totalul tntnror venitnrilor Locn-rilor Sfinte, fara deosebire sa se deao sum a de 30 mil galbenl pentru linerea unel Academii de Teologie in Iernsalim, In care sa se predea ~i toate lim-bele naliilor ortodoxe din Orient ~i sa1) Ail 0 Universitate in Foc- ,?anr eu toate facul~tlitile.

fie lntretinutl 300 elericl diu toate na-tionalitatile ortodoxe in deopotriva nu-mar de fie-care ...Considertnd, ca lntre clerul Roma-niet si eel din Orient, pentru a se In-tari niste legaturf rna! Inti use, spre reci-proc folos, este de cea mal netnlaturatanecesitate de a se tine doua sueursaleromane, una In P~lest.ina ~i alta inSftntul Munte cu ospicii pentru pele-grinii din Ramania ~i din Macedonia,prin care, Iegatnrile infrl\ iirei s'ar face~i mal tad ~i mal fructuase pentrnviitor.Pentru ajungerea fara greutate laasemenea unire mare ~i religioasa, f a r ade care unirea nationala si politica vafi indelung l im p c tn ia t , fara v re-un reoznlt.at trainic si neclintit de vicisitudi-n i l e viitorulul, chip ul eel mar n ime r i tar f ea aiel la no! sri, se deslegc aceastjichestie ffira a se liisa motiv de a se

QR.~!;!UL PERLEPJ< (Vezf explicatia)

trage la critica puterilor garante, caddupa zicatoarea veche . Cel ce importe, poriea-s; fa ce ...Acestea sunt singurile fnndamente, pe

carl Romanir si-ar putea zidi viitorullor pe niste temelil traiuice ~i neclin-tite ... ; acestea sunt tot odata ~i singn-rile mijloace, prin care biserica Rasari-tuluf, pe de 0 parte ea 0 maica, ar ci-viliza natiile crestine din Orient.e Priu urmare folosul ar fi reeiproc ,lata ce gindia dar un frunta~ de

la 1848 pe la 1860, atund clnd unireainca nu era pe deplin fecuta, clndprincipatele romane se gasiail incadezorientate, fiindca totul era defacu!. Cu to a te ace~tea oamenil marlde p'atuncl erail preocupatr nu numa!de chestiunl privito re la organizatiainterna, la mintuire" pl'incipatelor deinfluenta ~i jaful usurpatorilor strain!,dupa cum s'a petrecut in timp de

sec ole cu instrainarea uner patnmfdin teritoriul celor doua tarr romane,dar inca ~i d e v iito ru l lor.De p'atunct dtnsil s'au glndit a

fixa un program pentru politica ex-terna, un program, care sa fie dura-bil, neclintit. .Dupa pre a matura ~i prealabila

gin dire a marelu! Cogalniceanu s'avazut in ce consta ace Iprogram: ina se baza pe tr a ditiile trecutulul, celerna! puternice fundarnente ; in "ali.a nta eelor asemenea uouav ; in rno-r a'izare a Orientulul, adica in nazu-inta ca Romania sa fie purtatoareafacli. I civilizatiunet in partea rasari-teana a Europe!.Ace ste principii sunt fundamentale

pe n tr u politica externa a Rornaniet,de la carl nune putem de-parta rara vatamare ,Natiunea roomane sea, catasa fie purta-toarea steagu-lu! ei vilizatiu-ne l in Orientuleuropean, nunumat din obli-galia moralaca este 0 ra-mura a civili-zatoarel gintelatine, dar rna!ales ca de a-cest inalt rol

ci vilizator depinde propriul sali vii-tor.Chesliunea rnonastirilor inchinates'a transatTn alt sens, fara ca sco-pul final al raportulut, despre carene este yorba, s ~ fie tnlaturar. Inloc sa se cheltuiasca banul Roma-nulul pentru "ingr)j~area cefet caluga~rulu! grec, s'a gasit mal nimerit a setntrebuinta pentru luminarea ~i re-de~teptarea fratilor de Ia Pind, dln-'du-t ~coala ~i biserica in limba str1!t.mo~easc1L Aceasta solemna hotarires'a luat decorpul legislativ din 1863,fiind lnsu-~l Cogalniceanu prim mi-nistru.Cu timpul dar s'a neglijat rolul

biserice!, crezindu-se ca ~coala e prjmul ~i a tot puternicul factor pentruci vilizarea ~i intarirea une! na!iunl inlupta sa pentru existen!a. S'a uitat


10/12

ROMIN U L : :lE L A rIND

insa ca par tea principala din impor- ,tanta scoalet sta In educajia et rno- irala , de cit in cea intelectuaia , ~'a! C H E S T IU N E A M AC ED O N EA N Auitat ell. scoala trebue sa mearga ala- 'I MI' =:. Le Tturea eu biserica, secundtndu-se re- dare ed ziar IPanzlan ebmlP~. . , I cu ata e 20 anua r re 1904 pu IC"ciproc pentru aceleasr tmte, .c~Iar s a un prim articol reJativ Ia pohticarenuntat intru ctt-va la poh.tlca tra- externa a Romaniei din care extra-diti~~ala privit~are ~a infratm'a Bal- gem urmaroar ele : 'canicilor cretm! I la conducerealor morals pentru fericirea cornuna.Unul dintre oameriil nostri politicl,care a socotit ca se face 0 mare

gre~ealll renunttndu-se la acest inaltideal este de sigur d. Take Ionzscu,Parerea, ee a emis de a se infiintala Constantinopol chiar 0 univer si-tate, a institujie superioara tuturorcelor-I'alte institutiuni culturale dindin capital a imperiulut roman dinRasarit, este 0 parere i 0 dorintadin cele mal laudabile.o natiune ca i un om nu meritacea rna! mica consideratiune , n'armerita dreptul la viata i nu poateave a viitor daca considera parteamateriala drept seop, daca nu seconduce de un ideal mar-e], care sa-!serveasca de stea conducatoare."I'impul nu este pierdut. Natiunea

romaneasca are multe calitap , ca ne-desrnintita fica a gintef latine , ea estecapabila sa paseasca cu mtndrie pur-tind facIa civilizatiet, dar principalafoqi:l pentrn meritarea ~i pastr are aace stu! rol consta In partea mo-rals, dupa cum am aratat intr 'u-nul din numerile trecute.Romanir dar sa caute a se intari

in aceasta parte sufieteasca printr'oeducatie sanatoasa, de oare-c e Insuflet rezida cel mal puternicl mo-tort pentru inaltarea sail peirea unetnajiunt. Toate ce le-I'a lte calita]! suntde ordine secundara.

DIN Vll'l'A. ROI1NILOR lllA.CEDONENI

B tes temu t tu i D -z ei}Se i nt ors es e a c. as a>. mlhn it , ab atn l, po somortt .t se refuzase cumunie-:itma. Papa se uita

eruut Ja (~l~i fl imbrtnci in momentai, ctnd seapropiase de sflntlll potir, ca sa se tmparta~easca~i el ca top bunH cre~tinL tar Mitopol i t l l l II a-m eo in tase eu anatema.: ; ; i cu ce greise ahta bietul omj pentru < ;aa~" pa,os te sa J vie pe cap? $i tn ce pacatmare ca2use, pentru ca sa fie a~a de urgisit,pentfu ca sa-i ie fefuze acele harur i cre~t ine~tr .de t:are nu e lipsit nid cr im in alu l de r in d?

Ei binel pacatul lui era mare, era mortal. Co~misese cr ima, lare nu se iarta, care nu se uiti~i nu se spaHi, 0 crima, de care s'au facut ~ise face mereu incu\pabill ofimeni 10 toata. fie-rea, Adica el Mitru al TaneTt om eu dare d6!mtna. priceput la minte ~l frunta~ In sat, in -trase in rlndurile ace!ora. carl voiau sa rupa elltrecutul, care se sileau sl d is tr uga l egend. el e f al -e, sa darime clA-clirea de minciunl. ce diiinu-ia u de vel ilcl lr f int regf t ~i in locul IQr sa proc1ame Iriumful adevarulul ~i al drepl'lii.~i pentru ca s a u m m al desln~itfl spus.esemcao Mitru aJ Tanei se daduse de partea roma

ATITUDINEA ROMANIEIIN

Romania, element de ordine ~i sta-bil itate, este intr 'adevar conlucratoareacea mal sigura a Europel in dorintael de a tntretine pacea in Orient.Politica el rezulta dintr'o couceptiefoarte clara, foarte sincera, care sta-ptneste toata istoria eontiporana a aces-tel tarl. Ea consist a , In a nu cauta sapescuiaeca In apa turbure, ci din con-


11/12

ationale,dam po-Ue~te delovi tnn i lor saila tntre-bune ~i.xprimatfaeerilorrepedemerg ~i. pentrumaresteIn fata

Ie .

~a,

Beza,

: 0i, caregre\iihit unsre to tse fietrans-.i.gre-','no siIllperade du~

ce mij . .ra niciutiuol,at rnager iia fastumede1aceaiumfulpopa'Ire !iolelil,sale.treagana[ a-are se.v i i torIca ,llS peJartea

rule 1,lung,5, era11 dar

ROMA;;GL DE LA PIND 3fasulachi ea se faca rezbelo cu varva-rO B 'I'urehia si se Ie bombardese apopiso eu planete,

Alian(a greteseo = Insemneza chindDomno Rezele al nostro Gheorghios damun-a cu \iue-va si Ie promite che arese poruntesca la diavolos Patriarhos ca8e dai voe la Rumunia se infiinjezeEpiseopato la Machedonia. Ma domnoPatriarhos zite : numal atunti putem selimo tratico cu Rumunia, enamu eke e-nasu, chind guverno di domnu Struta, 0 se dai monastirile la noi Gretii, pen-" tru che acolo este iarba multa si potese pasca tote capritele ea se Ie ingra-siamo, se fatimo pastramo buna si seIe trimitemo la Grechia si atunti tararumunesca este pricopsita, che ta lipa.

(Va urma)

OBASUL PEBLEPEi Ilust ratia de asta-zf reprezinta 0 pri-r vire asupra orasulul Perlepe sati Pri-[Iep (pe bulgareste), Avlnd in fata saiimitirul turcesc, lar in fund la dreapta! muntele Pletvar, el cste asezat pe ctm-\ pia dintre muntele Pletvar ~i muntelef Marcovaros.! Are 0 populariune de 15.000 locui-;, tori, dintre carl 2100 Romant, restulIunt : 'I'urcl ~i BulgarI.f Perlepe este singurul oras din vilaef"tnl Monastir, In care slavit sunt In mal~mare numar de cit romlnii.t. In Perlepe sunt 2 scolt romnuestl,'t doua bulgarestt, dintre carl ~i un gim-! naziU eu trel elase, mal multe scoll In-t cepatoare turcestl ~i0 ~coala sirbeasoa.l' ""=================l j ~ p ~ p a r t i C u i a r ; ; - ~ _ l ' R o m a n n J u i d e } _ a } i n d ~ _~, Sofia 21 I unnn ri e: 19 04.

o sel'atil mustee-ItteraraLa 10 e. In sala .St. Stefano", pro-prietatea bogatasulu! roman G. Trifon,avnt.loc obiclnuita seratll anuala mu-sieo-literara, data de colonia noastra,

pentru maril 'ea fondulul bisericesc.Sala a fost ticsita de lume, ~i nu-mallume aromaneasca.D-l N. Mi~u, ministru al tarel, lie-aollorat cu presell\a d-salc plna la sftr-

robusta, Sia, de~i trecUla de treT-ud de :lOI, 1~1p as tr 1: ls e i nc a toata frumusetea el~ eu acel ochinegl'i ~i rapitori, eu acea frunte, care dovedia 0in te ligen ta su p'r io ara ' ru hu zele eI p urp uril ellobra jif rum en ! de cop il. Dar in pr iv irHe ei, inmi~ciirile, in mersul ef apasat ~i hotari t, vedeafun C.t: b Ar ba tes c, d in intreaga el fiinta transpi rao ent'rgie vir i la . , neimblinzita.Aceasta era Sia luI Mitru. Filri dinsa Mi tra

de mul te Of I ar fi ~ovait ~i ar fi cedat in fatadu~man ilor , car f nUM! m al dadeau. ragaZ. Faraspri ju iuul ei Ji n ace! Mltru bl ind, pa~ni c, moderet ,D'ar fi e~it e roul ~i apostolul, care infrunta ellsenini.tate i, hotarire atitea prigonirl Ealbatice.Uui li ll du~i s p.xu l, s lr iHni i d p. toat e sl tl .bi ciun il elui, 0 vedeai pretutindenf vorbind, prediclnd innumele ideieT nationaJe, luindu-se la ceartii culoti cit! t stateaa in potriva, inl ii rind convinge-ri le in eer slabi de iuger, interestndu~se ~i tn-'gr i j ind de ~coala fomtna mal m.ult de cit de copi rer. Par 'ca ii acum 0 vild Inaintea oehBor, cumro!ie !i aprinsa la fata, ochi! infliicara\l. ner-voasa i agit ata fn toat e mj~carjle sal e, sustintnd;~iarguwentiod cu 0 intuitie adtnirabila, d. a fifbun Romin insemncaza a fi bun cre~tin ~i ca. IDaint~!l l U I D um n ez ei 1 piicatue~te mult acela,care i~I reneaga limba ~i nationalitatea.~i tot ea retnviazl\ acum in Mitru energia,. l~binda ! t il gODe!t e gindurile I ri ste

situl seratef (orele 12 jum.). Apol a tn-ceput dansul, care a tinut ptna la or.6 dimineata, Programul pe cit a fostde variat, pe attt a fost ~i de frumos.Aceste Berate, care se repeta de 0 aeriede alii, au 1111 caractcr pur nat ional ~icivilizator.Pe ltnga frumoasele doine ctntate decorul mixt, pe ]jnga piesele de efect ces'aii jucat in dialect, de remarcat estesuccesul stralucit ce au avut d-soarele:Maria C. Levu in solo vocal *i Ma-ria A. Trifon la piano.Elevul Cu~ea st-a jucat rolul de mi-nune in piesa Doctorul fara voe. D-IStroescu, actualul director al scoalelnoastre d'aci, prin tradueerea pieselorin dialect a dat dovada de cunostinteleexacte ce poseda asupra dialectulul.N' ar fi rau tnsa, daca ar cauta satraiasca ~i mal aproape II U numai dedialect, ci ~i de popor; ar Ii bine zie,daca d-lul ar cauta sa fie mal alaturea

de spirltul poporului, mal alaturea desimplii aromanl, In casul acesta ar pu-tea. fi ~i mal folositor.Ca e asa ~i nu alt-fel, aceasta 0 a-rata cu prisosinta poeziile ttnarulut poetNicolae C. Velo, declamate d'un aroman al caru! nume ne scapa din ve-

dere. Aromanul acesta ne-a redat ver-surile tinarulnf nostru poet cu multasimtire,Fara sa exagerez, pot zice ea poe-

ziile in dialect au eueerit publicul nos-tru aromanescu ~l-au cules laurii seratel.Femeile mal ales au fost miscate deginga~ia si duiosia versnrilor in dul-Qele a noslrt graiu".Impresia no-a fost atit de puternica,ca ~i acuma inca par'ca-ml suna lanrechl acele versuri, ~i acuma 1m! sunaultimele cu vinte priu care ne-a fost cu-noscut ttnarul nostru poet:

Carie lUI esie una arir;eta 9i liealingitroa cu mina)).Ce bine ar fi ~i ce fericiti ne-amsimti, daca am avea trel-patru serate de

acestea pe all ~i sa ni se fadi cunos-cut! iara~i cite t reI-patl 'u noui scriitorl .Amnistierea revolu~iollal'ilo ..

De~i t.elegraful adusese Inca dill sap-tamina trecuta ~tirea, ea revolutiollariIbulgari VOl' fi In curlnd arnnistiaF, to-

- ~i care ya sa zica ai ramas oeimparta~it,biirbate, ~i teaU spniat eft 0 sa te afnriseasca.Ef, ~i. faca ce 0 voi I Tu e~ti drept inaintea luiDumnezeu ~i pacatu' eade asupra ace' ora, carlcomit 0 fapta a~a de urrta, zise ea, depuntndlin sarut bine-faciHor, datiilm de v i a t a , de fortenou l , pe {"nutes. ingindurata a lu i Mitru .

- Nu te speria adauga dins a, ca blestemullUi 0 ze\l Ii va ajuhge in curind.Au fos t, oa re, 0 profetie aceste cuvinte ~ OriDumnezeul dreptatif ascultata oare, de glas\l1inspirat al acesteI femer cu inima de erau ?

Nu tiiJ., Atita numa! pot spune, c a pestevi"'e.o trei lu n t de la aCJasta in ttmplare Mitro-politul grec fll izgonit pentr u tot -d1auna din ora~,~i se duse sa . .~T sfir~easca zilel e 1011'0 minastireretrasa din Muntele Athas. Ial' putin mai peurma popa imbolnavindu se grea, dupa ce zilcuneme indelunga tal se sc?-Ia pal'alizat de un pi-cior ~ide 0 llllua. ..- E blestem ul lui D um n ez eu , l 'e pe ta intr'unaSia, cind it vedea pe popa si abanog, tremuri nd,abia tl ri[ldu~l corpu-J ist ovit , spri jin : t pP. ctrje.Ei t ra e~ te toc a ~i cine ~tje cit va mal traL Ea~a sl ab ~i neputineios cum este, continua a slujila biserieA, de ett din ce in. ce m ar pulin sedue la biserica iut ~i ascultii de yorba lu!.Ce!-l'altf? CeH',IF in fruate eu Mitro s'ailpus eu tot dinadinsul sa cHideascii 0 biserica.

tusl tnsa ptna asta-z! n' a aparut incairadeaua imperiala relativ la aceastaamnistie. Cauza e e a Sultanul, care apromulgat aceasta iradea tnca de 10zile, a pus ca conditie sine qua non,ca guvernul bulgar sa dea garantilPorter, ca va impedica trecerea ban-delur bulgare In tinuturile vecine. D.Naciovict agentul bulgar din C-tinopol,promise ca sa aduea in aceasta pri-vinta Porter 0 nota diu partes guver-nulul bulgar.Cu toata promisiunea d-Iui Nacioviclsua-sisa nota n'a fost tnminata inca

Porter, Aiel se crede, ea guveruul prin-ciar evita de a acorda aceasta garan-tie, pentru a nu da prilej opezitiel dea provoca turburarl in interior.Pentru numarul vii tor am sa va tri-met 0 corespondenta foarteinteresantaasupra pregatirelor comitetelor revolu-tionare, pre cum ~i a relatiunilor dintre ele, c.

. . . . .-,~---

I N F O R M A T I U N IA apitrut zl deruine luse, s'a tnaitat a bi~eri~a mare frurnoi\sa,la care merge lumea eu dragDis clod in eind il auzi pe Mltru spunind:- Al avat dreptate. SiD, Llest.mul lUIDum-nezt?i1 i~a ajun , p e 001 eari ne ail dorit raul.Ovidiu) N. BA.'1'ARIADorit1 sa luall 0 eafea ell lapte sau sa de-junati bloe ~i eftiD, vizi ta ti l ap tar ia Con s

lantinopote din ulicioara paJatl l luI Nifon, (Calea Vietoriei) nnde se gas esc zilnic Japle,iaurt, brinza., unt, lapte batut, oua , e tc.


12/12

pule re sa nurrreasca pe linga gene- ,pend ta len ta tu lu t nostru co lobora ior N . mis miuisterulut instrurctiunet' publiralul ~ef al jandarrneriet din Mace-! Baiaria. probe din fabricatele regie! pentru mdonia Degeorges, cite 20 de oliter! Sobranis bulgara a votatinca zeul ceo se va infiin~a pe Unga licesuba Iteroi, ('.ar! sit servease a II> jan- 200,000 fro pentru ajutarea bnlgarilor romtn din Bitolia (Mncedouia).darmerie. din Turoia. ~ In Londra 'a aparut, 0 carte a lbaPoarta evita de a accepta nceasta * Cabinetul strbesc ~i a dat dimisia tra, care euprinde corespondenta diedecizie a putevilor, en toate aceste din cauza ca scupcina a refuzat sa vo- plomatica referitoare 1a chestiunea mnu incape indoiala.cs, nu va tntlrzia teze proectele sale financiare. cedoneana pe iutervalul de la 7 Sepde a Ie pune jn aplicare. Guvernul ~ M. S. Sultanul a decis, ca colone- tembrie-28 Decembrie 1903, ~i diGerman nu s'a prnnuntat Inei1 daca lul Isa-bey, medic secundar al spitalu- care se poate vedea sfortarile pe carvoesce sa participe la aceasta rna- lnl Haidar pssn, sa fie trimis a ins' Anglia le-a fiicut in scop de a hotarsura a puterilor. I pecta spitalurile corpulut ll-lea ~i al pe Tnrcia sa adopte proeetul dereformel$ Allam, cii la soeietatea D. Bo- Ill-lea de armata cu resedinta in 110 Mitropolitul primat din sf. Petesiliotineanu- a eievilor liceulul Ro - nastir ~i Adrianopole, pentru a se in- burg, dirigintele sf. Sinod rus, I. p imin din Bito lia s'a linut acum in credinta de Ingrijirea ce se da bolna- S. Antonie a trimes patriarchulul loa1urma () ~edinla publica. A fost mult vilor. chim al Ill-lea, 0 copie dupa scrisoaerrtusiasm siasemenea stirf ne umplu ~ 0 tlnara fata grecoaica, voind a se rea episcopulul anglican din Tudelacinirna de bucurie. devota celor sacre, s'a presentat I. P. Grafiton, contintnd relatiunile biseri]Felicitarn din iima pe toti aeeia S. S. patriarhulul Ioachim al In-lea, eel anglicane en biserica din Orient!.car! lucreaza pentru tnaintarea ace- care a primit cu bucurie propunerea Scrisoarea aoeasta a fost trimstel institutiun] culturale. tinerei fete ~i a decis tnfiintarea 10 in- in copie ~i patriarculul Ioachim.llli'Lun t 19 C. orele 2 p. m . d . C . I. sula Proti a unel monastire sau mal facindu-i se tot de 0 data cunoscC osm escu , pro fesor la liceu l rom an din bine al unut orfelinat de fete tinere. ca sf. Sinod rus a Insarcinat 0 comi]B itol ia (M acedon ia ) a fost pr im it in a u- E de Jemal'cat ca ptna acum In acele siune speciala, pentru a studia ra~d ie n/d d e c itr e ]1;1. S. R egele; ia r ]I;[ier- partI uu exista nicl 0 ast-fel de mo - porturile ce existaii intre biserica or4curi 21 c. d-sa a pdra sit Capiiala, fiind nastire. Prin aceasta decizie I. P. S. Sa todoxa, vechit catolicl ~i biserica an.!condue plna Ia 9a ra de un ma re num a r se Intoarce cu c te-va sntimf de an] glieana. id e r om in i m a ce do ne nl . tndartt. Sf. Sinod a patriarhulur din fanarjl* Cea mal mare parte din ofiteril * S1

Documents

Romanul de la Pind, An. II, No. 44, 45, 46 (Ianuarie 12 - Ianuarie 19, Ianuarie 26, 1904)