* SOMN Mamei

Pluteam pe-un râu, parcă legat de mâini, Ţinut deasupra de o forţă tandră, Cătând pe cer rotundul unei pâiniŞi logodit pe mal c-o salamandră.

Spălăm sub pleoapă firul de nisipŞi scoica-ntreagă prefăcută-ntr-însul. Alunecam ca lacrima pe-un chip, Încurajând şi curgerea şi plânsul.

Plângând cu faţa-n sus pe-un râu eşti tot Un fel de râu, cu albia-n mişcare...,- Dezleagă-mi mâinile, să pot să-not În plânsu-acesta ce se varsă-n mare. (2 septembrie 1984)