Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

28.03.2015

Noros, 7 11 0C

27.03.2015

Noros, 7 14 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................20.47181 Do lar ame ri can ............. 18.62181 Leu românesc ................. 4.62891 Ru blă ru sească ............... 0.3291

Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

E în zadar să vorbești celui care nu vrea să te asculte.

Mihai Eminescu

Cursul valutar 27.03.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 27 martie 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Benedict; Sf. Mc. Alexandru preotul

(Denie – Acatistul Născătoarei de Dumnezeu)

Războiul oligarhilor ucraineni: Bani, americani, omuleţi verzi şi o revoltă ratată

Jean Parvulesco. Întoarcerea acasă

De ce a sistat România furnizarea de gaze către Republica Moldova

Alegerea başcanului la Comrat şi visul de groază al primarului Chirtoacă

44

66

55

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

EXTERNE

GEOPOLITIC

POLITIC

GPF

Fondat în 1995 Nr. 11 (984)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

O comisie, trei rapoarte şi marelui secret al

politicienilor de la putereComisia parlamentară de anchetă privind situaţia fi nanciar-bancară și-a prezentat raportul în faţa parla-mentarilor. Concluziile acesteia au fost declarate însă secret de stat, astfel că ședinţa Parlamentului a avut loc cu ușile închise. Cererea de secretizare a audierilor ar fi venit, potrivit președintelui comisi-ei, Marcel Răducanu, din partea organelor de anche-tă care investighează cazul. Deputaţii din fracţiunile PLDM, PD și PCRM au votat în favoarea secretizării. Liberalul Mihai Ghimpu și-a exprimat dezacordul, îndemnându-și colegii din Parlament să nu fugă „de cei care au votat pentru noi”, iar opoziţia socialistă a părăsit în semn de protest sala de ședinţe. „În sală au rămas cei care au furat miliardele, de aceea și stau cu ușile închise, se tem de cetăţeni”, a declarat șeful socialiștilor, Igor Dodon. Totodată, atât socialiștii, cât și liberalii au prezentat rapoarte de alternativă în care și-au expus propriile viziuni asupra situaţiei de pe piaţa fi nanciar-bancară. De altfel, și textul raportului „secretizat” a apărut în scurt timp pe mai multe site-uri de știri.

Continuare în pag. 2

Premierul Chiril Gaburici s-a întâlnit ieri cu repre-zentanţii organizaţiilor de fermieri din Republica Moldova. Părţile au dis-cutat mai multe subiec-te, între care formarea preţurilor la motorină, TVA pentru produsele fi totehnice și zootehnice, garantarea creditelor pentru agricultură.

Cererea principală a agricultorilor este însă suplinirea fondului de sub-venţionare a agriculturii până la un miliard de lei. La moment, în proiec-tul Legii bugetului pentru anul 2015 este prevăzută o sumă de 610 mili-oane de lei, dintre care peste 200 de milioane sunt datorii rămase ca restanţă din anul trecut.

Chiril Gaburici a dat asigurări că Guvernul va identifi ca, în termeni optimi, surse adiţionale pentru su-plinirea fondului de subvenţionare a agriculturii, promiţând, totodată, o mai mare grijă faţă de domeniu.

În ciuda promisiunilor premieru-lui, fermierii nu au renunţat însă la acţiunile de protest anunţate ante-rior pentru astăzi. În conformitate cu decizia comună a organizațiilor neguvernamentale din domeniul

agricol, acţiunile vor avea loc pe întreg teritoriul Republicii Moldo-va. Acestea au fost determinate de lipsa unor acțiuni efi ciente din partea autorităților statului pen-tru soluționarea problemelor difi -

cile cu care se confruntă fermierii și lipsa de reacție la propunerile înaintate de ei pentru depășirea situației create în sectorul agricol.

FLUX

Premierul nu i-a convins. Premierul nu i-a convins. Fermierii nu renunţă la protesteFermierii nu renunţă la proteste

Piloţii orbi Piloţii orbi drept călăuze drept călăuze

sau sau Arta de a călca Arta de a călca

pe aceeaşi greblăpe aceeaşi greblă (citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Şi furnizorul de gaze naturale Şi furnizorul de gaze naturale cere majorarea tarifelor. cere majorarea tarifelor.

Experţii anticipează scumpiri în lanţExperţii anticipează scumpiri în lanţ

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

27 MARTIE 201522F L U XF L U X Actual

Urmare din pag. 1Până în prezent, în presă s-a scris

sufi cient despre furtul de proporţii din sistemul bancar, despre creditele neperformante, tranzacţiile dubioa-se, schemele de scoatere a banilor din ţară, inactivitatea complice a BNM, dar și a altor instituţii ale statu-lui. Prin urmare, ne întrebăm ce tre-buia ascuns de populaţia care a fost sărăcită și umilită în ultimul hal? Nu cumva s-a dorit protejarea executan-ţilor și benefi ciarilor acestui jaf, a ce-lor care ar fi trebuit să preîntâmpine și să oprească operaţiunile ilicite?

Ce a constatat comisia de anchetă?În linii mari, membrii comisiei au

ajuns la aceleași concluzii știute deja, că situația fi nanciară precară consta-tată la BEM, Banca Socială și Unibank este un efect al acţiunilor defectuoa-se, iresponsabile și lipsite uneori de sens economic ale fostelor conduceri ale băncilor în cauză, care au mani-festat incompetenţă, dar și lipsă de integritate.

Cele trei instituții bancare s-au im-plicat masiv în tranzacții dubioase interbancare, fără a se ține cont de riscurile de credit, încălcând astfel legislația.

O bună parte din creditele acorda-te de BEM, Banca Socială și Unibank au ajuns în conturile a patru bănci din Federația Rusă. Aceste tranzacţii au cauzat prejudicii deosebit de mari, deoarece plasamentele la băncile din Federația Rusă erau efectuate fără gaj și fără dobândă, în timp ce BEM a atras resurse cu dobândă de 3%.

Totodată, potrivit raportului, aces-te tranzacţii dubioase nu ar fi respon-sabile de prăbușirea valutei naţio-nale, criza de pe piaţa valutară fi ind provocată în temei de factori externi, cum ar fi incertitudinile din regiune, scăderea remitenţelor, reducerea exporturilor, dar și de factori politici interni legaţi de tergiversarea creării unei noi coaliţii de guvernare și insta-larea Guvernului.

Pentru a prăda o bancă este sufi cient să faci parte din Coaliţia de guvernare Expertul Roman Chircă, directo-

rul Institutului Economie de Piaţă, a califi cat cele întâmplate pe piaţa fi -nanciar-bancară drept „cel mai mare jaf bancar din istoria Republicii Mol-dova”. Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, Chircă afi rmă că, în opinia lui, se încearcă deplasarea accentelor pentru a scoate din cal-cul faptul că ceea ce s-a întâmplat la Banca de Economii, de fapt, a dus la perturbările de pe piaţa valutară. Ra-portul încearcă să ne ducă pe o pistă falsă, consideră expertul economic, „să spună că deprecierea monedei naţionale, cum se scrie în raport, este datorată diminuării exporturilor cu circa 13 la sută, că oferta pe piaţa valutară a fost redusă și că listarea tuturor tranzacţiilor absolut dubioa-se efectuate de anumite fi rme, prin anumite scheme ale băncilor nomi-nalizate, nu au nimic comun cu ceea ce s-a întâmplat pe piaţa valutară”.

Potrivit lui Roman Chircă, ancheta ar putea stabili foarte repede cine sunt actorii implicaţi în jaful din sis-

temul bancar. Dacă s-ar dori acest lu-cru. El atrage atenţia asupra faptului că, în momentul în care de pe piaţă se scotea valută în afara ţării, în para-lel, apărea o altă hotărâre de Guvern secretizată, prin care se acordau ga-ranţii guvernamentale pentru aloca-rea mijloacelor de la Banca Naţională către Banca de Economii. „De ce a fost nevoie să se implice Guvernul în această garantare este o întrebare, dar indirect confi rmă faptul că per-soanele din Coaliţia guvernamentală au fost direct implicate în procesul de devalizare a Băncii de Economii”, conchide expertul. În opinia lui, im-plicarea Guvernului a fost necesară pentru a acoperi acţiunile Băncii Na-ţionale și pentru a lega această gu-vernare de toate schemele care s-au întâmplat acolo.

„Deci, secretizarea unui astfel de document este o confi rmare a faptu-lui că politicienii știau despre faptul că Banca a fost deposedată, devali-zată de mijloace, iar alocarea acestor mijloace ar veni ca să acopere aceste fraude, însă benefi ciarii de aceste mijloace imediat au scos leii obţinuţi de la Banca Naţională, i-au convertit imediat în valută și i-au scos în afara ţării”, mai arată Chircă.

Întrebat ce a afl at nou populaţia din ancheta comisiei parlamentare, expertul a dat următorul răspuns: „Populaţia a afl at că pentru a prăda o bancă nu este nevoie să îmbraci o mască și să vii cu un pistol la Bancă, e sufi cient să faci parte din Coaliţia de guvernare și atunci ai acces direct și poţi acoperi toate fraudele care au fost comise”.

Autorităţile statului ştiau ce se întâmplăAr trebui să precizăm că și în ra-

portul de alternativă prezentat de liberali se precizează că autorităţile statului au fost informate cu privire la situaţia gravă din sistemul bancar. Astfel, se arată că la 16 aprilie 2014, președintele ţării Nicolae Timofti a fost informat despre constatările ex-perţilor străini (experţii FMI) cu privi-re la problemele din sistemul fi nanci-ar-bancar din Republica Moldova și riscurile majore la care sunt expuse băncile din Moldova.

De asemenea, „pe 3 decembrie 2014, premierul Iurie Leancă este informat că BEM nu dispune de nu-merar pentru desfășurarea normală a activităţii sale, deoarece circa 6 mi-liarde de lei au fost convertiţi în valu-tă străină și au fost plasaţi în băncile din Federaţia Rusă. Pe 13 ianuarie 2015, Iurie Leancă este informat des-pre etapele schemei operaţiunilor de devalizare a celor trei bănci”, se mai arată în raport.

Nu a intervenit nici Banca Naţio-nală a Moldovei pentru a stopa pla-samentele interbancare din 25-26 noiembrie, cum nu a reacţionat nici Serviciul pentru Prevenirea și Com-baterea Spălării Banilor din cadrul CNA, care ar fi trebuit să blocheze transferurile de valută, se spune în document.

De asemenea, la 17 februarie 2015, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a fost informat despre cauze-le reale ale deprecierii „galopante” a monedei naţionale. Prin urmare, pu-terea a fost informată, doar că nu a intervenit, iar asta explică nevoia de a secretiza informaţia.

Istoria colapsului sistemului fi nanciar-bancarDe altfel, autorul raportului de al-

ternativă, deputatul liberal Iurie Chi-rinciuc, face un istoric al problemelor de la BEM, care au început încă în 1994, și a implicării unor înalţi dem-nitari de stat în diverse scheme de delapidări.

Chirinciuc vorbește despre modifi -cările ample de legislație din perioa-da 2005 – septembrie 2014, „regizate de oameni cu funcții înalte în stat și interese înguste de grup”, care au dus la colapsul de astăzi din sistemul fi -nanciar-bancar. Numeroasele modi-

fi cări legislative, orientate împotriva intereselor statului, au servit la aco-perirea faptelor de corupție și au dus la periclitarea securității ţării.

Raportorul amintește că pe mar-ginea situației de la BEM au mai fost formate deja trei comisii de anchetă. Referindu-se la cea din 2013, pre-zidată de deputatul comunist Oleg Reidman, care a investigat situația de la BEM timp de 4 luni, liberalul afi rmă că aceasta și-a încheiat lucrările cu un raport de 17 pagini, care nu are nicio semnătură a membrilor comisiei, ni-ciun număr de înregistrare și nicio anexă.

„Mai mult decât atât, în urma nu-meroaselor demersuri pe care le-am făcut către Secretariatul Parlamentu-lui, responsabilul de regimul secret al Parlamentului, Comisia Economie Buget și Finanțe, am constatat că nici raportul și nici materialele docu-mentare ale acestei comisii nu sunt în arhiva Parlamentului, deci acest raport nu există”, menţionează de-putatul liberal. El concluzionează că acea comisie a avut cu totul alt scop, decât cel declarat. „Întâmplător sau nu, în componența Comisiei de an-chetă din 2015 se regăsesc persoane care au contestat dreptul statului de a deține pachetul majoritar la BEM, dar și persoane care au participat în Comisia din 2013”, mai menţionează Chirinciuc, opinând că majoritatea covârșitoare a membrilor comisiei

sunt direct sau indirect interesaţi în ascunderea situaţiei reale și sunt într-un vădit confl ict de interese.

Cu un raport propriu au venit și socialiștii, care demonstrează cum au fost pregătite și cum au funcţio-nat schemele prin care au fost sus-trași banii din Banca de Economii. În opinia lor, nici Guvernul, nici Banca Națională nu au la moment soluții viabile pentru salvarea situației. Ţi-nând cont de gravitatea faptelor, socialiștii consideră că este necesară destituirea din funcţii a întregii ad-ministraţii BNM cu tragerea ulterioa-ră la răspundere penală.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, consideră că pentru salvarea siste-mului bancar și prevenirea panicii trebuie lansat, în regim de urgenţă, procesul de naţionalizare a Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank”.

Ţapii ispăşitori au fost deja sacrifi caţi În ceea ce privește demisiile, aces-

tea au și început deja. După ședinţa închisă a Parlamentului, șeful PLDM, Vladimir Filat, a anunţat că s-a decis demiterea viceguvernatorului BNM, Emma Tăbârţă, și a președintelui Co-misiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman.

Președintele PD, Marian Lupu, a menţionat că după aceste demisii vor urma, cu siguranţă, și altele. Potrivit democratului, Parlamentul va moni-toriza acest proces, „ca să nu scape nimeni de pedeapsă și de responsa-bilitate, pentru asigurarea stabilității în sistemul bancar”. În 30 de zile tre-buie să se facă „o anchetă a muncii acestor demiși”, pentru a vedea cum și-au desfășurat activitatea în aceas-tă perioadă, a mai precizat Lupu.

Totodată, democratul nu pierde speranţa că banii ar putea fi recupe-raţi, iar pentru asta trebuie identifi -cată „trasabilitatea” acestor bani.

Pe de altă parte, Artur Gherman a declarat pentru deschide.md că ar fi devenit victima unei înțelegeri tacite dintre partidele afl ate la guvernare și PCRM.

”Am criticat dur devalizarea Băncii de Economii, în anul 2013, în cadrul partidului. Am fost împotriva mai multor tranzacții și am atenționat și instituțiile competente despre urmările ce vor urma vânzării BEM-ului. Am menționat în cadrul parti-dului că vânzarea BEM va lovi ca un bumerang în imaginea partidului. Cu privirea la demisia mea, trebuiau să discute în cadrul partidului. N-au procedat corect și loial și au găsit un țap ispășitor. Habar nu am care este

legătura dintre cazul BEM și Comisia Națională a Pieței Financiare”, a men-ţionat acesta.

De altfel, și fostul șef al Comisiei Bu-get din Parlament, Veaceslav Ioniţă, a confi rmat pe o reţea de socializare că Gherman a fost singurul membru al CNPF care s-a opus vehement modu-lui în care a fost deposedat statul de cota majoritară la BEM în 2013.

„Principialitatea lui a iritat enorm la acea vreme pe șmecherii din spa-tele „afacerii” BEM. Ei au dorit încă în toamna lui 2013 să-l demită, pentru că le încurca „afacerea”, însă nu le-a reușit. Acum au reușit să se răzbune”, a scris Ioniţă.

Nici Emma Tăbârță nu consideră că poartă vreo vină pentru situația de pe piața valutară și tranzacțiile dubi-oase de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. La fel ca și Artur Gherman, ea a declarat că demisia sa poartă un caracter politic.

În presă se vehiculează deja că cele două funcţii vor ajunge la PCRM, fi ind solicitate anterior pentru votul de în-credere acordat Guvernului Gaburici și susținerea coaliției minoritare.

Petrișor Gabriel Peiu, expert eco-nomic în cadrul Fundaţiei Universi-tare a Mării Negre (FUMN), a subli-niat pentru adevărul.ro că cele două demisii, a viceguvernatorului Băncii Naţionale și a președintelui Comisi-ei Naţionale a Pieţei Financiare, nu rezolvă mare lucru: „Situaţia econo-mică nu se schimbă atâta timp cât nu există o transparenţă clară. În princi-piu, toţi cei care au participat la ad-ministrare sunt vinovaţi.”

Creditele de la Banca de Economii au fost cedate unei fi rme off -shore despre care nu avem nicio informa-ţie. Putem spune că acești bani prac-tic au dispărut. Este un furt în toată regula, fără exprimări ocolitoare, a mai apreciat expertul economic Pe-trișor Peiu.

Pentru a ne face o închipuire mai limpede asupra modului în care per-cep situaţia membrii comisiei de an-chetă și în ce măsură vor fi utilizate datele prezentate de către aceasta, vom face referire doar la declaraţia deputatului comunist Oleg Reidman. Potrivit acestuia, urmează să se mai discute despre „cum se pot sau nu se pot utiliza datele secrete folosite de comisie”. Totodată, în opinia lui Rei-dman, la moment nimeni nu poate anunţa o suma a prejudiciului, odată ce aceasta nu a fost stabilită de o in-stanţă judiciară”.

Și dacă nu se cunoaște nici măcar suma prejudiciului, ce să mai vorbim de recuperarea acestuia.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

O comisie, trei rapoarte şi marele O comisie, trei rapoarte şi marele secret al politicienilor de la puteresecret al politicienilor de la putere

Roman ChircăRoman Chircă

Iurie ChirinciucIurie Chirinciuc

27 MARTIE 2015 33 F L U XF L U XPolitic

Am observat și eu că de la o vreme, umbra de om care răspunde aproape sigur la formula de adresare „dom-nule Președinte”, cel care și-a făcut o profesiune de credinţă din defi larea cam neghioabă pe covorul roșu în mo-mente de repetată instalare în funcţie a miniștrilor Apărării, se cam scapă cu vorba, așa peltic cum e, pe margi-nea acestor subiecte. Omuleanul zis și „moș Timofti” a cârâit deja de vreo câteva ori succesiv că, vedeţi dum-neavoastră, neutralitatea n-ar mai fi bună pentru noi și că mai bine-ar fi să renunţăm la ea în favoarea aderării la NATO.

Sigur că am putea tre-ce respectivele bâlbâieli pe seama senectuţii. Că insul vorbește pe gura cămășii, o știe toată lu-mea. Și totuși, nu putem ignora ticurile cu pricina. Asta pentru că fantoșa cu moacă de pehlivan nici măcar nu are meritul să fi improvizat din propria tigvă bolboroseala re-spectivă. Ipochimenul este folosit doar ca me-gafon care emite mesaje inspirate de adevăraţii păpușari ai jocului din regiune. De-aia și a fost ales anume un om de paie ca să ţină locul de șef de stat și – horribile dictu! – comandant su-prem. Ca să facă sluj la

cele două rânduri de stăpâni: 1) oligar-hia autohtonă; 2) oligarhia globală.

Așadar, de unde bate vântul, e clar. Tot de dincolo de Atlantic. Nimeni alt-cineva decât americanii și-au făcut o meserie din a-i utiliza pe capii statelor ex-sovietice contra adversarului său geopolitic etern – Rusia. Pentru cine a reușit să pătrundă dincolo de apa-renţe și să descifreze jocul acestora este cât se poate de evident, de pildă, că atât Georgia, ca urmare a scurtului confl ict militar din 2008, cât și Ucraina, în urma loviturii de stat de acum mai bine de un an, urmând cu zel directi-vele de peste ocean, au avut doar de

pierdut. Părţi ale teritoriului naţional pierdute, mii de vieţi omenești, costuri economice uriașe, catastrofă umanita-ră.

De remarcat în acest context că es-caladarea confl ictului ruso-ucrainean a plasat Republica Moldova, prin gura guvernanţilor săi, de partea Ucrainei, partizanat însoţit de retorici furibun-de împotriva Moscovei. Logica puterii de la Chișinău este cea a vasalului care turuie poezii propagandistice străine, care nu doar că nu aduc niciun bene-fi ciu ţării noastre, ci îi aduc prejudicii majore. Bravii noștri valeţi de stat sunt gata să-și taie venele de dragul unită-ţii teritoriale a Ucrainei, de parcă teri-toriile noastre ar fi ajuns sub stăpânire rusească, nu ucraineană. Bucovina de Nord, ţinutul Herţa, Sudul Basarabiei, gurile Dunării sunt la fel de ucrainești cum este și Crimeea. Iar lunga și dez-onoranta poveste cu delimitarea fron-tierei moldo-ucrainene, cu hăcuirea unor bucăţi importante ale teritoriului

nostru naţional în zona satului Palan-ca? Sunt oare toate acestea tot atâtea prilejuri de solidarizare cu Ucraina îm-potriva Rusiei? Oricât ar părea de ciu-dat, anume așa văd lucrurile toţi patri-oţii din partea locului, de la curajoșii liberali ai lui Mihai Ghimpu și până la vârfurile administraţiei de carton de la Chișinău.

Cât privește recentele afi rma-ţii ale „bravului soldat Švejk” din fruntea ministerului de război, Viorel Cibotaru, care a făcut deliciul publicului trăgân-du-se în poze pe fundalul unor avi-oane de luptă și înţolit în uniformă de camufl aj, în-tinsă cu greu peste mijlocu-i niţel dilatat, ce ar fi de spus? Dacă domnia sa ne cheamă la război, va să zică anume așa i-a fost formulată sarcina. Asta pentru că ar fi

naiv să credem că un gran-tofag de profesie, care s-a hrănit preţ de două decenii din sinecure fi nanţate ge-neros de către unele struc-turi americane și europene, poate reprezenta și altceva decât optica acestora asu-pra realităţilor. Anume asta a făcut Viorel Cibotaru pe post de analist politic, into-xicând opinia publică seară de seară cu aberaţii des-pre integrarea europeană ca singură cale de urmat, dar și despre virtuţile unor inși degradaţi și corupţi de teapa lui Filat. Iar acum, pe-semne, a venit ordinul ca omul să treacă de la vorbe la fapte. E destul cât a tot gargarisit despre „parcur-sul european” și a tot stors din piatră seacă virtuţi și

merite închipuite tuturor guvernărilor de după 2009. Acum, dacă așa e ordi-nul, zicem că ne pregătim de război. Iar dacă va veni un altul, de exemplu să fi e băgaţi într-un foc absurd tinerii noștri, n-ar trebui să ne surprindă prea mult lipsa de ezitare a acestuia.

Este însă absolut clar că în această confruntare acerbă între Rusia și Oc-cident, Moldova nu-și poate permite luxul de a se alia cu americanii îm-potriva rușilor sau cu rușii împotriva americanilor. A-ţi asuma de bună voie sau din inconștienţă rolul de mercenar care luptă pentru niște interese străi-ne în detrimentul propriului interes naţional este dovada fi e a unei mio-pii politice crase, fi e a unei obedienţe dezgustătoare.

Anume statutul de neutralitate permanentă este cel care ar trebui să fi e afi rmat pe plan extern. Asta dacă dorim ca într-adevăr să fi m cetăţenii unui stat care totuși este un SUBIECT al dreptului internaţional, cu adevărat suveran, iar nu un OBIECT al geopoliti-cii ai altora.

FLUX

Comisia Electorală Centrală din Găgă-

uzia a validat scrutinul din 22 martie

curent, confi rmând ofi cial victoria

Irinei Vlah în alegerile pentru funcţia

de bașcan al autonomiei. Președintele

CEC, Valentin Cara, a informat miercuri,

25 martie, că toate voturile au fost

numărate, iar procesele verbale și alte

documente ale organelor electorale vor

fi remise Curţii de Apel Comrat pentru

confi rmarea rezultatelor alegerilor și

validarea mandatului noului guverna-

tor al regiunii. Curtea urmează să se

pronunţe în termen de zece zile.

Potrivit datelor CEC, Irina Vlah a acumulat 51,11% din voturi, astfel că nu a mai fost nece-sară organizarea celui de al doilea tur de scrutin.

Fostul deputat comunist Irina Vlah a plecat acum aproximativ două luni din PCRM și a parti-cipat la alegerile din Găgăuzia în calitate de can-didat independent, dar fi ind susţinută de Parti-dul Socialiștilor al lui Igor Dodon. Vlah a pledat pentru vectorul eurasiatic de dezvoltare a Găgă-uziei în componenţa Moldovei și a fost sprijinită în campanie de ofi ciali și politicieni din Rusia.

După victoria candidatului susţinut de soci-aliști în Autonomia găgăuză, primarul capita-lei, liberalul Dorin Chirtoacă, și-a simţit viitorul ameninţat. Cel care speră să obţină la viitoarele alegeri locale un al treilea mandat de primar general a invocat iarăși pericolul rusesc și mâna Moscovei, încercând să mobilizeze electoratul în sprijinul său.

„Kremlinul este cel care a câștigat alegerile în Găgăuzia”, a comentat Chirtoacă alegerea Irinei Vlah în funcţia de bașcan al Găgăuziei din primul tur.

„Pentru a doua oară, în ultimele trei luni, ob-servăm că la alegeri participă nu Republica Mol-dova, dar Federaţia Rusă, Kremlinul – direct. Și Kremlinul este cel care câștigă alegerile: câștigă fracţiunea în Parlament, câștigă funcţia de baș-can al unei regiuni, Transnistria este de mult ocu-pată din 1992; evident, următoarea redută care se va dori a fi cucerită va fi Primăria Chișinău”, a declarat Chirtoacă, citat de realitatea.md.

El și-a exprimat însă încrederea că la Chișinău, rușii nu vor avea nicio șansă, „pentru că totuși Chișinăul este altfel”. În context, edilul a îndem-nat chișinăuienii să-și conjuge eforturile și să meargă cu încredere înainte „dacă nu vrem cum-va ca drapelul Federaţiei Ruse să fi e arborat și deasupra Primăriei Chișinău”.

Prin urmare, putem deduce deja că liberalii vor invoca iarăși factorul rusesc în bătălia pentru ca-pitală și vom fi îndemnaţi să-l votăm pe nepotul Dorin pentru că patria este în pericol. Mai puţin vor vorbi despre problemele nerezolvate ale mu-nicipiului, despre promisiunile neonorate, des-pre lipsa unei viziuni coerente de dezvoltare a capitalei etc.

În realitate însă, pericolul pentru actualul edil s-ar putea să vină mai puţin din direcţia Mosco-vei, acesta ajungând mai curând o victimă a pro-priei inactivităţi, ignoranţe și a modului dezas-truos în care a administrat orașul pe parcursul celor două mandate.

După opt ani de guvernare a celor doi strategi

liberali de la Coloniţa, Chișinăul a ajuns într-un hal fără de hal, aducând mai degrabă a bazar oriental de prost gust decât a capitală de ţară cu aspiraţii europene. Străzile sunt pline de gropi, ca după bombardament, chiar și cele care au fost reparate recent, din surse externe, care au ajuns însă în buzunarele clientelei politice. Trotuarele au fost acaparate de comercianţii care vând aici tot ce-ţi poate dori inima – de la lenjerie intimă până la produse alimentare desfăcute direct pe caldarâm.

În lipsa unui plan de dezvoltare, Chișinăul a ajuns un oraș de kitsch, pentru că fi ecare con-struiește ce vrea și cum vrea, în funcţie de pro-priul gust sau lipsă de gust. Numeroase clădiri istorice, importante monumente de arhitectură, au fost distruse în ultima perioadă, cu concursul ori prin lipsa de reacţie a funcţionarilor de la pri-mărie. În același mod, numeroase terenuri din capitală au ajuns pe mâna unor afaceriști dubi-oși, iar parcurile au fost înţesate de construcţii.

Lista ar putea continua și tocmai pentru că ne-regulile sunt atât de multe, liberalii vor încerca să sustragă atenţia electoratului cu povești de groază despre mâna Moscovei, revanșa comu-nistă, revoluţia socialistă și șansa liberală de sal-vare.

Discursurile patriotarde sunt tocmai la ţanc, pentru că locuitorii capitalei și-au arătat neîncre-derea în așa-zisele partide proeuropene la alege-rile parlamentare din noiembrie trecut. În mod surprinzător pentru unii, Partidul Socialiștilor a înregistrat cel mai bun scor printre formaţiunile înscrise în cursă, acumulând 22,2 la sută din su-fragii. Aici ar mai trebui să amintim și faptul că

la precedentele alegeri locale, șeful socialiștilor, Igor Dodon, a pierdut la o diferenţă minimă în faţa actualului primar general.

Prin urmare, dispoziţiile defetiste ale primaru-lui Chirtoacă sunt explicabile, însă îngrijorarea liberalului nu vine dinspre Kremlin, ci, mai degra-bă, dinspre electoralul care nu mai pare dispus să-i acorde încredere.

Ioana FLOREA, FLUX

Piloţii orbi drept călăuze sau Piloţii orbi drept călăuze sau Arta de a călca pe aceeaşi greblăArta de a călca pe aceeaşi greblă

În ultimul timp, guvernanţii noștri s-au luat la întrecere în lansarea unor declaraţii belicoase, potrivit cărora ţara noastră ar urma să renunţe la statutul de neutralitate și să adere la NATO. Iar proas-pătul ministru al Apărării, Viorel Cibotaru, chiar dă de înţeles că Republica Moldova trebuie să se pregătească de război. În legătu-ră cu aceste accente din ce în ce mai pronunţate din propaganda ofi cială, redacţia „FLUX” i-a cerut un comentariu politicianului și jurnalistului Iurie Roșca.

Alegerea başcanului la Comrat şi visul de groază al primarului Chirtoacă

27 MARTIE 201544F L U XF L U X Economic

Dacă cineva așteaptă cumva vreo ridicare a nivelului de viaţă de la creș-terea economică ce este sau ar putea fi obţinută în România, așteaptă de-geaba! Tot așa cum, în vremea comu-nismului, se aștepta degeaba ceva de la creșterea economică mai mult decât minunată cu care statistica re-gimului de atunci credita economia acelor timpuri. Impresia curentă este că, în vremea comunismului, aștepta-rea era degeaba pur și simplu pentru că statistica minţea propagandistic. Desigur, era vorba și de minciuni, dar explicaţia principală a așteptării deșarte era alta! Creșterea economică obţinută atunci era de tipul celei de la care cei cu munca nu se aleg mai cu nimic în plus, proprietarul „luând tot”. Același tip de creștere eco-nomică a fost redescoperit în România capitalismului actual. Proprietarul – care nu mai este statul precum în comunism, ci a devenit privat – ia, de asemenea, tot din ceea ce eventual se creează în plus, astfel că celor cu munca nu le prea mai rămâne, de asemenea, nimic.

Cu referire la capitalism, repudiatul Marx vorbea de „valoare” (care reproducea forţa de muncă) și de „plusvaloare” (creată tot de muncă, dar însușită de capital în virtutea proprietăţii). Cu ipocrizie, comunismul, refuzând doctrinar salariul și capi-talul, vorbea de „retribuirea muncii” și de „plusprodus”. Cu ipocrizie la pătrat, capi-talismul actual vorbește de „compensarea salariaţilor” și, respectiv, de „excedentul brut de exploatare”. De fapt, aceeași Mărie cu altă pălărie! Pe fond, la drept vorbind, nici nu poate fi altcum! Problema este doar în ce proporţie se aleg munca și, respec-tiv, capitalul din „unirea” lor. Mai precis, cât ia munca și cât capitalul!

Din motive de control politic asupra societăţii, comunismul lăsa foarte puţin muncii, în timp ce proprietarul unic (statul) „lua tot” la discreţia sa. E drept că o par-te se „întorcea” și la dispoziţia muncii prin bunurile și serviciile colective generate și administrate de stat și care nu erau puţine. În capitalismul din România actuală, capitalul ia vreo 60% din PIB, copleșitor mai mult decât lua proprietarul-stat co-munist. Muncii îi rămâne doar 40%! O asemenea proporţie – imposibil de califi cat altfel decât odioasă – este specifi că doar periferiilor coloniale celor mai de jos și nu există în altă parte în Europa! Ca atare, dacă în România se realizează creștere economică, aceasta nu face decât să reproducă și mai pronunţat structura existen-tă: din creștere nu revine o parte muncii și o parte capitalului, ci capitalul ia și mai mult, iar munca și mai puţin! Cu deosebirea faţă de comunism că, din ceea ce se ia în plus, proprietarul nu mai creează bunuri și servicii colective care să se întoarcă și la dispoziţia muncii, ci alimentează doar polarizarea socială internă și îmbogăţirea externă a altor ţări.

Ilie ŞERBĂNESCU. Sursa: jurnalul.ro

Redescoperirea creşterii Redescoperirea creşterii economice din comunismeconomice din comunism

Livrarea de gaze românești către ţara noastră a durat doar 16 zile, furnizarea fi ind întrerup-tă încă de vineri, 20 martie. În cele aproxima-tiv două săptămâni de livrări, în Republica Moldova a ajuns o cantitate de aproape 700.000 de metri cubi de gaze din România.

„Reprezentanţii Transgaz, operatorul gazoductului dintre România și Basarabia, precizează că, pur și sim-plu, Petrom nu a mai nominalizat alte livrări de gaze prin Iași–Ungheni, deci, în momentul de faţă, se poate spune că Petrom nu va mai continua să furnizeze gaze.

Practic, cantităţile contractate pentru această lună au fost livrate, iar conducta este acum goală. Gazul va curge prin conductă luna viitoare, când se vor livra can-tităţile contractate pentru luna aprilie”, se arată într-un material publicat de economica.net.

Directorul Transgaz, Petru Văduva, explică această situaţie prin faptul că în zona Ungheni, consumul este foarte mic, precizând că în a doua etapă, după ce se va conecta Chișinăul, „se vor putea transporta 175.000 de metri cubi pe oră”.

Gazoductul Iași–Ungheni a fost dat în exploatare, cu mult fast, în august trecut, iar la 3 martie curent au demarat livrările de gaze din România. Potrivit con-tractului, în 2015 ţara noastră urmează să primească peste un milion de metri cubi de gaze, la preţul de 1010 lei românești pentru mia de metri cubi, adică în jur de 255 de dolari. Preţul mai mic al gazelor livrate de ţara vecină, comparativ cu preţul gazelor rusești, nu presupune însă și o modificare a preţului pentru consumatori, deoarece este vorba de cantităţii ne-semnificative.

În opinia ofi cialilor de la noi, continuarea acestui pro-iect, realizat cu susţinerea fi nanciară a Uniunii Europe-ne, ar trebui să permită, în fi nal, diversifi carea surselor de asigurare a pieţei energetice a ţării, dar și reducerea preţului la gaze pentru consumatori.

În contextul sistării furnizării de gaze, Valeriu Rusu, consilierul viceministrului Economiei, Valeriu Triboi, a explicat pentru News-Moldova că gazul românesc va fi livrat Republicii Moldova prin conducta Iași–Ungheni trimestrial, iar odată consumat volumul stabilit pentru trimestru, livrarea va fi stopată.

„În contractul semnat între Petrom (România) și Ener-gocom (RM) este prevăzut ca trimestrial să se livreze o

anumită cantitate de gaz. Imediat ce această cantitate este consumată, robinetul se închide”, a declarat Rusu.

Funcţionarul a precizat că săptămâna trecută, com-pania română a încetat livrarea gazului către Moldova, deoarece în perioada 4-20 martie, partea moldoveneas-că a consumat aproape 700 de mii de metri cubi de gaz românesc, cantitate prevăzută pentru lunile ianuarie-fe-bruarie-martie.

„Nu este vorba despre o sistare defi nitivă. Conform grafi cului de livrare în primul trimestru, întreprinderea Vestmoldtransgaz trebuia să transporte aproximativ 700 de mii de metri cubi de gaze”, a explicat Rusu.

Consilierul viceministrului a declarat pentru agenţie că în următoarele trei trimestre, conform contractului, vor fi livrate câte 90 de mii de metri cubi de gaze.

„Această cantitate este prevăzută pentru fi ecare tri-mestru. Atunci când stocul de 90 de mii de metri cubi va fi consumat, livrarea va fi stopată și va fi reluată tri-mestrul viitor pentru volumul stabilit”, a specifi cat Rusu.

Contractul semnat la fi nele anului trecut între Petrom și Energocom prevede livrarea în 2015 prin conducta Iași–Ungheni a unui volum de un milion de metri cubi de gaze, ceea ce potrivit consilierului viceministrului Economiei constituie doar 1% din necesarul de consum anual al Republicii Moldova, care ajunge la circa 1,2 mi-liarde de metri cubi.

Rusu a mai precizat că în timpul apropiat urmează să înceapă negocierile pentru un nou contract de livrare a gazului prin conducta Iași–Ungheni pentru anul 2016.

Construcţia conductei de gaz Iași–Ungheni a costat 26 de milioane de euro, dintre care 7 milioane au fost asigurate de Uniunea Europeană. Gazoductul are lungi-mea de 43,2 kilometri și capacitatea de 1,5 miliarde de metri cubi.

FLUX

ANRE urmează să examineze de-mersul, iar o decizie în acest sens ar putea fi luată în câteva săptămâni. „Noi avem doi factori obiectivi de care ţinem cont: protecţia consumatorului – ca acesta să plătească un tarif corect pentru aceste servicii, și de a le oferi posibilitate operatorilor să se dezvol-te, să facă investiţii”, a declarat direc-torul ANRE, Sergiu Ciobanu.

Actualul tarif a fost aprobat de ANRE în 2011, atunci când leul avea o altă cotaţie, au precizat reprezentanţii Moldova-Gaz. În opinia acestora, tari-fele ar trebui ajustate anual, pentru că furnizorul face permanent investiţii în infrastructură, leul se depreciază, vo-lumul gazului consumat se reduce etc.

Reprezentanţii Moldova-Gaz mai afi rmă că din 2011 până în prezent, pierderile întreprinderii au depășit suma de trei miliarde de lei. Au cres-cut, de asemenea, și datoriile consu-matorilor, cele mai mari fi ind înregis-trate de întreprinderile din complexul energetic al ţării. Acestea datorează în total peste 3 miliarde de lei.

Furnizorul de gaze a menţionat în

cadrul ședinţei desfășurate la ANRE că a primit deja mai multe notifi cări de la concernul rus Gazprom, care amenin-ţă cu întreruperea completă a livrărilor de gaze naturale către Republica Mol-dova din cauza datoriilor acumulate. În prezent, datoria Moldova-Gaz faţă de Gazprom se ridică la 5,2 miliarde de dolari, 89 la sută reprezentând, de fapt, datoria regiunii separatiste trans-nistrene.

Expertul în economie Viorel Gârbu prognozează un nou val de scumpiri care va urma după majorarea tarifelor la resursele energetice, generată de deprecierea monedei naţionale.

„În primul rând cresc preţurile pentru resursele energetice: curent electric, gaze naturale și combustibil. Majorarea tarifelor la resursele ener-getice va duce la creșterea preţurilor de consum”, a explicat Gârbu, citat de News-Moldova.

În preajma alegerilor parlamentare din noiembrie trecut, fostul pe atunci viceprim-ministru și ministru al Econo-miei, Andrian Candu, declara victorios, după o întrevedere cu vicepreședintele

companiei Gazprom, Aleksandr Med-vedev, că s-a ajuns la o înţelegere în privinţa unei reduceri de preţ pentru gazul rusesc, de circa 45 de dolari ame-ricani la mia de metri cubi.

Astfel, în conformitate cu clauzele stabilite în acordul bilateral privind formarea preţului la gazul importat, pentru trimestrul I al anului 2015 preţul de procurare a gazului natural livrat către Republica Moldova s-a re-dus cu circa 20 la sută, cifrându-se la aproximativ 311 dolari SUA pentru o mie de metri cubi, faţă de 376 de do-lari cât s-a achitat anul trecut.

Potrivit prognozelor optimiste ale ministrului Candu, reducerea de preţ ar fi urmat să se regăsească și în tariful pentru consumatori. „Asta înseamnă că stabilitatea energetică este reali-zată. Cu siguranţă vom fi foarte cate-gorici cu ANRE ca această reducere de preţ să se regăsească și în buzunarele oamenilor”, declara la vremea respec-tivă înaltul funcţionar.

Din fotoliul de spicher pe care-l ocu-pă în prezent, ex-ministrul Andrian Candu nu mai este atât de „categoric”. Mai ales că după respectivele declara-ţii au urmat jaful din sistemul bancar și prăbușirea fără precedent a valutei naţionale.

De altfel, specialiștii au avertizat că preţul de import mai mic nu va deter-mina și o recalculare a preţurilor pen-tru consumatori, în sensul reducerii, pentru că nu există niciun temei pen-tru asta.

„Nu se poate să nu se ţină cont și de deprecierea considerabilă a valutei naţionale în raport cu dolarul SUA – ul-tima oară tarifele au fost reexaminate în 2011, când cursul a fost de 11,9 lei pentru un dolar SUA, astăzi acesta a depășit valoarea de 18 lei și, judecând după aparenţe, încă nu s-a ajuns la li-mită”, declara cu ceva timp în urmă șe-ful Serviciului de presă al ANRE, Ana-tol Barbei.

În medie, consumatorii casnici plă-tesc în prezent aproximativ șase lei pentru un metru cub de gaze.

Tariful mediu achitat de către consumatorii casnici pentru gazele naturale a crescut în anii 2001-2013 de aproape șapte ori. Asta reiese dintr-un raport al Agenţiei Naţionale

pentru Reglementare în Energetică, arată PublikaTV.

Potrivit cercetării, în 2001, consu-matorii fi nali achitau un tarif mediu, care includea și taxa pe valoare adău-gată, de 906 lei pentru o mie de metri cubi de gaze.

Peste patru ani, preţul a fost revizuit și a ajuns la 1.180 de lei. În 2010, tariful mediu pentru o mie de metri cubi de gaz natural a crescut până la aproxi-mativ patru mii de lei.

Un an mai târziu, preţul s-a majorat cu peste o mie de lei. În 2012, consu-matorii fi nali au plătit aproximativ șase mii de lei pentru o mie de metri cubi de gaz, iar în 2013 a fost stabilit un tarif mediu de 6.121 de lei.

FLUX

Şi furnizorul de gaze naturale cere majorarea Şi furnizorul de gaze naturale cere majorarea tarifelor. Experţii anticipează scumpiri în lanţtarifelor. Experţii anticipează scumpiri în lanţ

După ce distribuitorul de energie electrică Gas Natural Fenosa a solicitat majorarea tarifelor pentru consumatori cu 50 la sută, săptămâna aceasta și Moldova-Gaz s-a adresat Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică cu o cerere similară. Astfel, po-trivit furnizorului, tariful pentru gazele naturale ar trebui majorat cu 48%, respectiv, până la 8386 de lei pentru mia de metri cubi. Ca și în cazul energiei electrice, este invocată deprecierea masivă a valutei naţionale în raport cu dolarul, care a dus la acumularea unor datorii semnifi cative.

De ce a sistat România furnizarea de gaze către Republica Moldova

27 MARTIE 2015 55 F L U XF L U XGeopolitic

Am dorit să încep prin a evoca o călătorie făcută de Jean Parvulesco la Roma, în vara și toamna anului 1968, în timpul căreia a avut prilejul să dis-cute în repetate rânduri cu Baronul Julius Evola, celebrul discipol atipic al lui René Guénon. Am făcut această alegere pentru a încerca să stabilesc infl uenţa pe care respectiva întâlnire ar fi putut să o aibă asupra carierei li-terare ulterioare a scriitorului de ori-gine română.

Citind puţinele articole pe care Jean Parvulesco le-a consacrat aces-tor întâlniri, constatăm, mai întâi, că cei doi au vorbit despre România, în special despre călătoria pe care Julius Evola a făcut-o la București în anul 1938. Se știe că, la recomanda-rea lui René Guénon, Evola a făcut cu-noștinţă cu Vasile Lovinescu, fi gură emblematică a Tradiţiei din România. Știm, de asemenea, că scopul prin-cipal al vizitei sale a fost acela de a-l întâlni pe Corneliu Zelea Codreanu, Căpitanul Gărzii de Fier. Schimbul lor de opinii a avut ca subiect îndeosebi aspectele spirituale ale ascezei legio-nare și legăturile profunde cu spiritu-alitatea ortodoxă, dar și credinţele, și datinile populare din România pre-creștină. Puternic marcat de această întâlnire, Evola a mărturisit că văzu-se în Codreanu însăși reîncarnarea Arhanghelului Mihail. Este demn de remarcat faptul că Julius Evola era foarte critic, în general, în privinţa mișcărilor naţionaliste, Căpitanul fi -ind singura personalitate politică a acelor vremuri care s-a bucurat de o asemenea admiraţie din partea lui.

Încă din 1928, Julius Evola între-ţinuse o corespondenţă cu tânărul Mircea Eliade, schimbând păreri mai ales despre yoga tantrică, pe baza articolelor din revista KRUR. Zece ani mai târziu, Eliade a fost cel care l-a pus pe Evola în contact cu căpitanul Codreanu.

Din relatările lui Parvulesco despre întâlnirile sale cu Evola reiese impre-sia puternică pe care cel din urmă a exercitat-o asupra interlocutorului său, care va rămâne marcat de „ex-traordinara charismă aristrocratică” a acestuia, „de depersonalizarea iniţia-tică perfect realizată și de stăpânirea propriei fi inţe”, adăugând că „Julius Evola își depășise întrucâtva condi-ţia omenească, făcând să se nască în el supra-omul timpurilor viitoare. Departe de a fi un om al trecutului, Julius Evola era un om al viitorului celui mai îndepărtat. Era omul supra-omenirii solare, a acelui Regnus No-vissimum profeţit de poetul Virgiliu”.

Între cei doi pare a fi avut loc un fel de transmitere tăcută a unei infl u-enţe spirituale, dar și a unei misiuni, prin care Julius Evola, paralizat ca urmare a rănii provocate de explozia unei bombe în 1945, i-ar fi încredin-ţat lui Jean Parvulesco sarcina de a-i continua lupta. În legătură cu acest fapt, Parvulesco va spune:

„Cred așadar că o lumină superioa-ră emana din acesta, fi ind, totodată, ascunsă înlăuntrul său. Simplul fapt de a mă fi întâlnit cu Julius Evola, de a mă fi afl at, chiar și indirect, sub infl u-

enţa sa, a implicat un important pas înainte la nivel spiritual, ba chiar și o transfi gurare secretă”.

Să vedem acum felul în care opera lui Jean Parvulesco a fost „infl uenţată în mod activ” de Julius Evola.

Spre deosebire de René Guénon, pentru care Vedanta reprezenta to-talitatea spiritualităţii hinduse, Julius Evola se simţea atras în mod fi resc de calea eroică din tantra yoga. Deși nu s-a convertit la Hinduism sau la Islam, Evola pare a fi adoptat foarte repede principiile „căii mâinii stângi” a tan-trismului, în contextul occidental al unei alchimii interne, al unei știinţe hermetice parţial inspirată din me-todele Frăţiei terapeutice și magice a lui Myriam, condusă de Guiliano Kremmerz, dar rectifi cate într-un ca-

dru doctrinal neoplatonician și îmbo-găţite prin metodele și tehnicile lui Gustave Meyrink, Eliphas Levi, Geor-ges Gurdjieff , Maria de Naglowska și chiar, într-o oarecare măsură, ale lui Aleister Crowley.

Din această perspectivă atipică în mediile guénoniene, iniţierea căuta-tă de Julius Evola este, în primul rând, verticală, directă și imediată (fără in-termedierea unei organizaţii de tip iniţiatic). În plus, obiectivul nu este pura cunoaștere metafi zică și retra-gerea din lume. Accentul este pus pe practica operativă, care constă în „că-lărirea tigrului”, supunând pasiunile și forţele obscure ale inconștientului voinţei impersonale a adeptului.

În această logică eroică, Julius Evola nu se mulţumește să vorbeas-că despre Kali Yuga sau să viseze la o Epocă de Aur. Pe plan colectiv, obiectivul său depășește constitu-irea unei „elite intelectuale”. Este o luptă existenţială, o revoltă absolu-tă contra lumii moderne. Iar această luptă duce la constituirea unui ordin de călugări-războinici, a unui cerc de adepţi ale căror acţiuni metapolitice și teurgice trebuie să fi e în stare să modifi ce cursul istoriei, în vederea

reinstaurării Imperiului. În acest context, înţelegem fascinaţia pe care a simţit-o faţă de mișcarea legionară din România.

Cât despre ideea de Imperiu, aceasta nu trebuie înţeleasă sub for-ma unui imperialism colonial, ci sub aceea a unei federaţii organice de state unite de un principiu transcen-dental, după modelul Sfântului-Im-periu Roman de neam German.

Să vedem acum în ce fel se regă-sesc aceste teme (tantrismul – impe-riul – ordinul) în opera lui Jean Parvu-lesco.

TantrismulTrebuie să reamintim de la bun

început faptul că, spre deosebire de Julius Evola, Jean Parvulesco era un

catolic fervent, manifestând o devo-ţiune totală pentru Fecioara Maria și nutrind o mare admiraţie faţă de Sfântul Maximilian Koble sau Padre Pio, dar și faţă de papii Pius al XII-lea și Ioan-Paul al II-lea. Pe de altă parte, catolicismul său nu este unul conven-ţional, fi ind marcat de infl uenţa tan-trică a lui Julius Evola.

Astfel, în 1978, la zece ani după în-tâlnirea sa cu tradiţionalistul italian, Jean Parvulesco va publica prima sa lucrare, intitulată „Milostiva coroană a Tantrei”.

Mai târziu, el va spune cu referire la această scriere: "„Milostiva Coroa-nă a Tantrei”, prima mea carte, avea deja în ea, ca o bună-vestire cifrată, mugurii încolţiţi a ceea ce avea să fi e, mai apoi, întreaga mea operă” (…) „Milostiva Coroană a Tantrei” nu era un roman, ci o culegere de poeme cu operativitate iniţiatică. Tantrismul – ceea ce ar trebui numit Aedifi cium Tantricum – este un ansamblu doctri-nal ce conţine o serie de nivele interi-oare, din ce în ce mai ascunse, tot mai interzise, care au ca scop eliberarea fi inţei omenești – sau descătușarea ei ultimă, prin mijloacele conferite de experienţa personală intimă a „tainei

iubirii”, a misterului unui Incendium Amoris”. Într-adevăr, sub pana sa, Focul Iubirii, acel Incendium Amoris al misticilor catolici, se va contopi cu focul mistuitor al „kundalini shakti” din tantrism.

În romanele sale iniţiatice, pogo-rârea Sfântului Duh poate îmbrăca formele interzise ale unui erotism sacru, pe cât de transgresiv, pe atât de teurgic. Pe de altă parte, în apa-riţiile Fecioarei recunoscute ca atare de Biserica catolică, Jean Parvulesco vedea semnele premergătoare ale unei transformări radicale a creștinis-mului într-o nouă religie imperială, o „biserică tantrică”.

În viziunea sa, pe care am putea-o considera drept milenaristă, după iudaismul din Era Tatălui, urmează creștinismul Epocii Fiului. La rândul său, creștinismul va trebui să dea naștere unei noi religii, inaugurând Era Împărăţiei Sfântului Duh, întru-pat în Maria: Theotokos cosmic, Re-gină a Cerurilor, dăruitoare a tuturor harurilor, prefi gurată de Marea zeiţă a hinduismului.

ImperiulDacă renașterea Sfântului Impe-

riu dorită de Julius Evola se înscria în contextul politic trăit de acesta, al luptei disperate a vechii Europe tradiţionale sufocată între mercanti-lismul liberal anglo-saxon din Vest și colectivismul bolșevic din Est, Jean Parvulesco va apuca să vadă prăbuși-rea URSS și sfârșitul ideologiilor.

Într-o lume unită sub steagul unei Pax Americana, categoriile politice din timpul războiului rece devenise-ră total anacronice. Prin urmare, Jean Parvulesco va aborda geopolitica, identifi când două forţe care se în-fruntă de secole: Imperiul oceanic al talasocraţiei anglo-saxone și Blocul Imperial Continental eurasiatic. În vi-ziunea sa escatologică, ne apropiem de sfârșitul timpului, de Endkampf, adică de confruntarea fi nală a aces-tor două forţe geopolitice.

Astfel, Imperiul lui Julius Evola va lua, la Jean Parvulesco, forma trans-fi gurată a unui Imperiu Continental eurasiatic, adică a unui Imperiu spi-

ritual, a unui Imperiu pus sub egida Fecioarei Maria, ultima ipostază a Ie-rusalimului Ceresc. Jean Parvulesco vedea în apariţia supranaturală a Fe-cioarei de la Fatima, din Portugalia, în 1917, în zorii sângeroasei Revoluţii bolșevice, semnul unei predestinări a Europei de a-și trăi Adormirea în ca-drul unui vast Imperiu eurasiatic al Sfârșitului, care, dincolo de graniţele strict europene, se va întinde din Por-tugalia în Rusia, până în Siberia, de la Fatima la Vladivostok, incluzând Ja-ponia, Tibetul și, în cele din urmă, In-dia eternă, origine și destinaţie fi nală a Tradiţiei primordiale.

OrdinulÎn fi ne, tot conform modelului sta-

bilit de Julius Evola, Jean Parvulesco era convins de necesitatea unei parti-cipări active la destinul escatologic al Imperiului eurasiatic al Sfârșitului, fă-când apel la un mic număr de adepţi, o cavalerie spirituală operativă, o avangardă templieră, care, aidoma modelului Sinarhiei lui Saint-Yves d’Alveydre, ar fi trebuit să acţioneze în culisele istoriei văzute și nevăzu-te, pentru a face să triumfe forţele Fiinţei asupra puterilor Ne-Fiinţei, globalismul Noii Ordini Mondiale atlantiste fi ind doar vârful vizibil al aisbergului acestora din urmă. Acti-vitatea acestor reţele operative este ilustrată în mod genial în romanele lui Jean Parvulesco.

ConcluzieDe-a lungul acestui mic studiu

comparativ am văzut în mod clar cum opera lui Jean Parvulesco se în-scrie în continuarea directă a ideilor exprimate de Julius Evola. Temele abordate ne permit, de asemenea, să observăm legăturile acestora cu subiectele expuse în operele lui Aleksandr Dughin. În următoarea mea intervenţie voi pleca de la exem-plul istoriei Martinismului în Rusia, pentru a ilustra într-o manieră mai concretă modalitatea în care operea-ză societăţile iniţiatice amintite de Jean Parvulesco în romanele sale.

Alex WYETH

(Traducere de Vlad Sauciuc)

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ

Alex WyethAlex WyethNăscut la Lausanne, Elveţia, la 3

februarie 1971, Alex Wyeth a urmat un masterat în drept la Universitatea din Geneva, după care s-a înscris la Facultatea de litere pentru a studia metafi zica medievală și fi lozofi a po-litică. După efectuarea unui stagiu de doi ani într-un cabinet de avocatură, se dedică picturii, dar, în același timp, își înfi inţează propria fi rmă de con-sultanţă în domeniul proprietăţii in-telectuale. Este membru activ al mai multor asociaţii profesionale, conducând o uniune a avocaţilor și juriștilor de afaceri din Elveţia.

Pasionat din adolescenţă de fi lozofi e și ezoterism, Alex Wyeth va fi iniţiat mai întâi în diferite școli și tradiţii orientale, îndeosebi în budismul zen și te-ravada, advaita vedanta și tantrismul kaula. După ce și-a completat parcur-sul iniţiatic și a primit califi cările necesare pentru a putea forma, la rândul său, noi adepţi, a simţit nevoia de a redescoperi tradiţia spirituală  europea-nă, implicându-se activ în diferite curente, mai ales în cel cavaleresc, în mis-tica renană și carmelitană, iluminismul francez și magia ceremonială. Deși în aparenţă foarte eclectică, această abordare urmărește a fi , mai întâi de toate, tehnică și operativă, în continuarea liniei spirituale care a stat la baza lucrărilor Grupului UR, din care a făcut parte în anii 1920 și Julius Evola. Tot din dorinţa de a aprofunda calea urmată de Julius Evola, atât pe latura ei iniţiatică, cât și pe cea metapolitică, Alex Wyeth a studiat operele lui Jean Parvulesco și  Aleksandr Dughin, urmașii contemporani ai acestuia.

„FLUX” continuă să publice principalele luări de cuvânt ale participanţilor la coloc-viul dedicat personalităţii și operei mare-lui fi lozof mistic român Jean Parvulesco, eveniment care a avut loc la 28 februarie și

1 martie a.c. la București. Astăzi inserăm textul intervenţiei lui Alex Wyeth, prefaţat de o scurtă prezentare a autorului, pregă-tită de principalul organizator și modera-torul acestei reuniuni, Vlad Sauciuc.

O întâlnire cu Julius Evola în 1968: legătura cu România şi O întâlnire cu Julius Evola în 1968: legătura cu România şi posibila infl uenţă a acesteia asupra operei lui Jean Parvulescoposibila infl uenţă a acesteia asupra operei lui Jean Parvulesco

27 MARTIE 201566F L U XF L U X Externe

Reţeaua teroristă Stat Islamic a recrutat cel puţin 400 de copii în Si-ria, în ultimele trei luni, așa-numiţii „pui ai cali-fatului” fi ind antrenaţi în poligoane militare și supuși unei campanii dure de îndoctrinare, anunţă Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), citat de Mediafax.

Toţi cei aproximativ 400 de copii și adoles-cenţi sub 18 ani au fost recrutaţi în apropierea școlilor, moscheilor și în alte zone publice din regiuni siriene afl ate sub controlul teroriștilor sunniţi.

Unul dintre copiii recrutaţi a apărut într-o înregistrare video, la începutul lunii martie, împușcând în cap un palestinian acuzat de spionaj în favoarea Israelului. Poliţia franceză a anunţat că tânărul ar putea fi fratele vitreg al lui Mohamed Merah, un islamist care a omorât trei militari, un rabin și trei copii evrei, în orașul francez Toulouse, în anul 2012.

„Teroriștii folosesc copiii pentru că este ușor să îi supună tehnicilor de spălare a creierelor. Le pot construi personalităţile așa cum vor, îi opresc să meargă la școală, îi pot educa în șco-lile reţelei sunnite Stat Islamic”, a explicat Rami Abdulrahman, directorul organizaţiei Observa-torul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO).

Reţeaua teroristă Stat Islamic ocupă terito-rii din Siria, Irak și Libia, unde a proclamat un „califat islamic”. Liderii organizaţiei teroriste au încurajat familiile siriene și irakiene să își tri-mită copiii în școli care promovează o doctrină sunnită radicală. În taberele de antrenament militar, copiii sunt învăţaţi să utilizeze arme de foc.

Metodele practicate de teroriștii suniţi sunt preluate de militanţii grupării Boko Haram din Nigeria, care au jurat recent credinţă grupării jihadiste Stat Islamic. Astfel, aproximativ 500 de copii nigerieni cu vârste de până la 11 ani au dispărut dintr-un oraș din nordul ţării, după ce gruparea a pierdut controlul asupra acestuia.

Un comerciant din orașul situat în nord-es-tul ţării a declarat pentru Reuters că luptătorii Boko Haram au luat copiii cu ei atunci când au fugit, informează BBC News Online.

Omul de afaceri Malam Ali din Damasak, al cărui frate fi gurează printre cei dispăruţi, a de-clarat pentru BBC că băieţii au fost duși într-o madrassa (școli islamice) de către Boko Haram, atunci când militanţii au cucerit orașul. După ce aceștia au pierdut controlul asupra lui, băieţii nu au mai fost găsiţi.

Trupe din Niger și Ciad au cucerit orașul Da-masak luni, 23 martie, după luni întregi în care acesta s-a afl at sub controlul militanţilor isla-miști. Aceste trupe fac parte din forţa regională formată recent pentru a ajuta Nigeria să com-bată insurgenţii.

Senatorul care reprezintă nordul statului Bor-no, Maina Maaji Lawan, a declarat pentru cores-pondentul BBC în Nigeria că acest caz din Da-masak este unul tipic și multe sute de copii au dispărut. „Cei mai mici sunt daţi la madrassa... iar băieţii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani sunt înrolaţi și îndoctrinaţi pentru a fi pregătiţi să execute misiunile lor oribile”, a declarat el.

Boko Haram a urmat exemplul grupării SI în august, proclamând un califat islamic în Nige-ria, care a ajuns să acopere o regiune de dimen-siunea Belgiei.

Gruparea a generat un val de revolte la nivel internaţional în aprilie 2014, după ce a răpit peste 200 de fete de la o școală din Chibok, un oraș din statul Borno, în nord-estul Nigeriei.

FLUX

Președintele ucrainean Petro Poroșenko l-a înlăturat mier-curi, 25 martie, din funcţia de guvernator al regiunii Dnepropetrovsk, un puternic centru industrial, pe oligarhul Igor Kolomoisky, un personaj infl uent în industria bancară și în cea a presei și o fi gură de prim rang a luptelor cu separatiștii proruși din estul ţării, după ce acesta a lansat o campanie de recuperare a coloșilor energetici care i-au aparţinut, dar care acum sunt controlaţi de stat.

Poroșenko, el însuși un puternic om de afaceri, dar fără legături vizibile cu industria energiei, a considerat probabil că Kolomoisky a întrecut măsura când săptămâna trecută, acesta, ajutat de bodyguarzii săi, a pătruns în forţă în sediul companiei de transport al pe-trolului Ukrtransnafta pentru a împiedica în-lăturarea șefului acesteia de către autorităţile de la Kiev, scrie The Wall Street Journal.

Cel înlăturat este Oleksandr Lazorko, o „ma-rionetă“ loială lui Kolomoisky pusă în post în timpul fostului regim. Duminică, oameni în costume militare de camufl aj au preluat controlul producătorului naţional de petrol Ukrnafta. Kolomoisky a asigurat că este vor-ba doar de o forţă suplimentară de siguranţă. Ofi cialii responsabili cu siguranţa internă au declarat că au primit ordine de la Poroșenko să-i dezarmeze pe ocupanţi.

Kolomoisky susţine și el că protejează si-guranţa naţională de forţe subversive care acţionează în interesul Rusiei și i-a acuzat pe oligarhii rivali că încearcă să preia controlul companiilor strategice.

Încercarea Kievului de a limita infl uenţa ba-ronilor locali a primit un sprijin neobișnuit de evident din partea ambasadorului american Geoff ery Pyatt, care a spus într-un interviu radiodifuzat că niciun oligarh nu se poate în-toarce la vechile tradiţii.

Erou al luptei pentru unitateKolomoisky a devenit un „alintat“ al presei

externe când s-a implicat în primăvara trecu-tă în lupta armatei ucrainene cu rebelii. Numit guvernator al Dnepropetrovsk, omul de afa-ceri a cheltuit milioane de dolari pe pregăti-rea unui batalion creditat de mulţi cu bloca-rea marșului armatelor proruse către vest în vremuri în care armata ucraineană ducea lip-să de oameni, optimism și conducere.

Ani de zile Kolomoisky a controlat Ukr-transnafta și Ukrnafta, ceea ce i-a permis să înlăture concurenţa și să aibă petrol la discre-ţie pentru rafi năriile pe care le deţine, spun mai mulţi ofi ciali.

Luni, șeful serviciului de securitate al Ucrai-nei a declarat că există legături între adminis-traţia condusă din Dnepropetrovsk condusă de Kolomoisky și grupări criminale implicate în contrabandă și răpiri.

Din spusele lui Poroșenko, Kolomoisky a demisionat, iar el i-a acceptat demisia. Marţi, președintele a semnat amendamente la o lege privind companiile care vor coborî pragul de vot în deciziile majore ale unei companii de la 60% plus o acţiune la 50% plus o acţiune. Această schimbare înseamnă că Kolomoisky, care controlează puţin mai mult de 40% din Ukrnafta, își va pierde dreptul de veto într-o companie la care guvernul controlează parti-cipaţia majoritară.

Sursa: Ziarul Financiar

Agenţia de notaţie fi -nanciară Moody’s a retrogradat marţi, 24 martie, ratingul Ucrainei, considerând aproape inevitabilă intrarea în incapacitate de plată la sfârșitul negocierilor asupra datoriei angajate de Kiev cu creditorii săi, informează AFP, citată de capital.ro.

„Probabilitatea... intrării în defa-ult asupra datoriei publice este de aproape 100%”, scrie agenţia în co-municatul ei, retrogradând ratingul de ţară la „Ca”, la o treaptă de intra-rea în incapacitate de plată.

Din 12 martie, Kievul a început negocieri cu creditorii săi privaţi și publici, cu scopul de a reduce obli-gaţiile fi nanciare cu 15 miliarde de dolari în timp ce un plan de ajutor internaţional urmează să ajungă la 40 de miliarde de dolari.

Agenţia Moody’s păstrează, de asemenea, perspectiva „negativă” pentru Ucraina, asigurând că refor-mele angajate în ţară sub presiunea FMI nu vor împiedica datoria Ucrai-nei să rămână la „niveluri foarte ridi-cate”.

Ucraina încearcă să-și salveze economia cu politici de austeritate și noi credite. Tot mai mulți oameni sărăcesc însă din cauza infl ației galopante și a majorării masive a prețurilor la curent electric și gaz, scrie Deutsche Welle.

Credite majorate în schimbul unor reforme dureroaseLa începutul lunii, FMI a decis

majorarea creditelor de susținere a Ucrainei. Bucuria la Kiev a fost mare. Până în 2018, Ucraina va primi 17,5 miliarde de dolari. 10 miliarde vor veni chiar anul acesta.

O mare parte din noile fonduri va fi folosită la plata datoriilor mai vechi. Doar Rusia așteaptă până la sfârșitul anului trei miliarde de dolari. Kievul vrea să negocieze acum cu Moscova amânarea unor termene de plată, dar nu se poate baza prea tare pe un succes la aceste negocieri.

În schimbul ajutoarelor acordate, FMI solicită însă reforme radicale. Printre acestea, dureroase majorări de preț la energia electrică pen-tru consumatorii privați. În iarnă, autoritățile nu au avut curajul să majoreze tarifele la curent, de tea-ma atmosferei foarte proaste în rân-dul populației.

De la 1 martie curentul s-a scum-pit însă cu 40%. Costurile la încălzire vor crește în curând cu 60%. Prețul gazului va fi , de asemenea, majorat masiv, cu 280%, după cum a anunțat șefa băncii centrale, Valeria Honta-reva.

Populația urmărește cu îngrijora-re știrile despre avalanșa scumpiri-lor. Guvernul preconizase inițial o infl ație anuală de 13 procente. Între timp, a anunțat corectarea acestor date și se așteaptă la o infl ație du-blă, de 26%. Parlamentul a adaptat deja legea bugetului de stat la noile estimări.

Moneda naţională se prăbușeșteDeja de la sfârșitul lui 2013,

Ucraina se afl ă în prag de faliment. Atunci, guvernul prorus condus de Victor Ianukovici recunoscuse că vistieria statului este goală. Situația s-a înrăutățit dramatic după schim-barea de putere și începerea confl ic-tului armat din estul Ucrainei.

Consilierul economic german al guvernului ucrainean Robert Kirch-ner a explicat pentru DW că investi-torii fug de Ucraina din cauza războ-iului. Iar moneda națională își pierde mereu din valoare.

În plus, pe lângă majorările de

prețuri, guvernul mai vrea să taie

din ajutoarele sociale. Pensia mini-

mă va fi majorată abia la sfârșitul lui

2015.

„După votul din Parlament privind

noul buget, ucrainenii vor fi nevoiți

să strângă și mai mult cureaua”, spu-

ne expertul ucrainean Andrij Novak.

„O mare parte a populației va trăi la

limita sărăciei.”

Nu doar pensionarii și cei cu veni-

turi mici se tem de sărăcie. Afectați

sunt și micii întreprinzători, care se

gândesc cum să reducă la minimum

consumul de gaz.

La Kiev se pune întrebarea cât va

mai rezista populația. O treime din

ucraineni spune că ar mai fi în stare să suporte greul încă un an, dacă se întrevăd schimbări spre bine. Asta a rezultat dintr-un sondaj efectuat de un thinktank din Kiev. 29% din populație nu vrea însă să mai accep-te nicio înrăutățire, situația este deja insuportabilă.

Războiul a devenit un risc incal-culabil. „În cazul în care confl ictul se prelungește, guvernul va trebui să-și recalculeze cheltuielile militare și plățile spre creditori”, spune Andrij Novak. Și Robert Kirchner crede că banii vor ajunge doar dacă se înche-ie războiul.

FLUX

RĂZBOIUL OLIGARHILOR UCRAINENI:

Bani, americani, omuleţi verzi şi o revoltă ratată

Ucraina, în prag de falimentUcraina, în prag de faliment

Gruparea jihadistă Stat Islamic recrutează copii pe care-i pregăteşte

pentru executarea unor misiuni teroriste

27 MARTIE 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 298TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, 30 MARTIE LUNI, 30 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viață(r)

07:00 Dezvăluiri din lumea tele-

novelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30

Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger săl-

batic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4979 17:05 Serial: Las

Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului

20:15 Serial: Îngeri păzitori (sfârșitul serialului) 22:15 Serial:

Dragoste de viață 23:00 Serial: Terra nostra 00:15 O seară

perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă

(r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 31 MARTIE MARŢI, 31 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Trandafi rul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r)

13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial:

Înger sălbatic 16:125 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4980 17:05

Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea

destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.1 si 2 22:15 Serial: Dragoste

de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r)

01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă

în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 1 APRILIE MIERCURI, 1 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Trandafi rul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Te-

leshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic

16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4981 17:05 Serial: Las Bravo

18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15

Serial: Fugara, ep.3, 4 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15

Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie

(r) 05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 2 APRILIE JOI, 2 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Trandafi rul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Te-

leshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic

16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4982 17:05 Serial: Las Bravo

18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15

Serial: Fugara, ep.5, 6 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15

Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie

(r) 05:15 Doamne de poveste (r)

VINERI, 3 APRILIE VINERI, 3 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață(r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial:

Trandafi rul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea

destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45

Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4983 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O

seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial:

Fugara, ep.7, 8 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial:

Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă

03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15

Doamne de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 4 APRILIE SÂMBĂTĂ, 4 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă

09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafi rul negru (r) 10:15

Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial:

Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor

ep.6, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor

20:15 Serial: Fugara, ep.9, 10 22:15 Serial: Dragoste de viață

23:15 Serial: Teen Mom, ep.205, sezon 2 00:15 O seară perfectă

(r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15

Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 5 APRILIE DUMINICĂ, 5 APRILIE 05:45 Serial: Dragoste de viață 06:45 Dezvăluiri din lumea

telenovelelor (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de

Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r)

10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30

Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă

14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea teleno-

velelor ep.7, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina

inimilor 20:15 Serial: Fugara, ep.11, 12 22:15 Serial: Dragoste

de viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep.206, sezon 2 00:15 O seară

perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă

(r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

LUNI, 30 MARTIE LUNI, 30 MARTIE 6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Drumeții”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Știință și inovare. 10.50 „Bună seara!” Talk show (reluare). 11.55 Documentar. „Prison Vally, industria penitenciară”. 13.15, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Moment poetic. Versuri de Liviu Damian. 14.20 Serial. „SÂNGELE ȘI TRAN-DAFIRUL”. 15.15 Documentar. „Povești despre animale”. 16.00 Art-club (рус). 16.35 Carta drepturilor. 17.15 Desene animate. „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”. 17.45, 3.50 Pur și simplu. 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 ARTelier. 22.40 Săptămâna sportivă. 23.25 Film. „ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 1. 1.00 Selecțiuni din concertul susținut de violonista Liana Isakadze și Orchestra Națională de Cameră. 3.10 Evantai folcloric. 5.30 Natura în obiectiv.

MARŢI, 31 MARTIE MARŢI, 31 MARTIE 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accente economice. 11.30 Medalion muzical. Gheorghe Zamfi r. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.00 Evantai folcloric. 14.45, 0.50 Săptămâna sportivă. 15.30 Documentar. „360 grade GEO: România, poveștile unui cimitir”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 22.40 În premieră. Prezentarea fi lmului „Sunt țigani mai fericiți”. 23.40 Handbal. Turneu Internațional. Finală. 1.35 Film. „ULTIMA FRONTIERĂ”. Episodul 2. 5.30 Vectorul European.

MIERCURI, 1 APRILIE MIERCURI, 1 APRILIE 6.05 Gagauz ogea. 6.40 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie. 15.10 Documentar. „Arts 21”. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 22.40 Medalion muzical. 23.00 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 5.30 Accente economice.

JOI, 2 APRILIE JOI, 2 APRILIE 6.05 Свiтанок. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 „Buna dimineața, soare!” 15.50 Părinți și copii. 16.30 Documentar. „Global 3000”. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.40 Gala Premiilor UNITEM. 0.20 Serial. „LEONE” (Italia). 5.30 Art-club (рус).

VINERI, 3 APRILIE VINERI, 3 APRILIE 6.05 Documentar. „Euromaxx”. 6.40 Moment poetic. Versuri de Liviu Damian. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Dor. 10.45 Legendele muzicii. 10.55, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.00 Documentar. „La drum!”. 14.35 Erudit-cafe. 15.20 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. „Acasă, în Marienfi ld”. 21.25 Povestea generațiilor. 22.40 Fii tânăr! 23.25 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.05 Noi suntem de la Strășeni. Spectacol muzical. 5.35 Reporter de gardă.

SÂMBĂTĂ, 4 APRILIE SÂMBĂTĂ, 4 APRILIE 6.05 Documentar. „Centralele nucleare, dezafectare imposi-bilă”. 7.15 Documentar. „Povești despre animale”. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Povestea generațiilor. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Recital. Orcehstra „Tharmis” cu V.Uzun și M.Bulicanu. 12.30 Documentar. „Euromaxx”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.35 Chișinăul de ieri și de azi. 13.50 Ministerul Flămânzilor de Cultură. Spectacol jubiliar Nicolae Hodină. 16.30 Documentar. „Drumeții”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecție. 22.20 Documentar. „Te iubesc, Ion și Doina”. 0.00 Fii tânăr! 0.45 Noi suntem de La Strășeni. Spectacol muzical. 2.15 Serial. „LEONE”. 4.30 Documentar. „Acasă, în Marienfi ld”. 5.30 Destine de colecție.

DUMINICĂ, 5 APRILIEDUMINICĂ, 5 APRILIE 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „Bijuterii arhitecturale”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la „Intrarea Domnului în Ierusalim”. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 „Suntem împreună pentru că muzica ne unește”. Recital T. Cerga, N. Barbu, Dara, formația „Acord”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Festivalul concurs televizat al tinerilor interpreți de muzică populară „Prezintă Orchestra „Folclor”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP CADRU. 19.45, 22.20 Basarabia folk. Spectacol muzical. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 23.25 Sambo. Campionatul RM. 23.45 Erudit-cafe. 0.30 Documentar. „Centralele nucleare, dezafectare imposibilă”. 1.45 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.20 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

LUNI, 30 MARTIE LUNI, 30 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă,

doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La

Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (best

of) (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00- La Maruță,

partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La

Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.1 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma

vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial:

CSI: New York ep.9, an 9 00:00-Serial: Supernatural: Aventuri

în lumea întunericului, ep.12, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 31 MARTIE MARŢI, 31 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafi rul negru

(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vede-

telor (best of) (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00- La

Maruță, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35

La Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.2 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma

vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.7 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.10, an 9 00:00

Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.13,

sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară

perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 1 APRILIEMIERCURI, 1 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafi rul negru

(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma

vedetelor (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00- La

Maruță, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35

La Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.3 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma

vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.8 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.11, an 9 00:00

Serial: Tanti Florica, ep.5, sezon 1 01:00 Serial: Supernatural:

Aventuri în lumea întunericului, ep.14, sezon 7 02:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 2 APRILIE JOI, 2 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafi rul negru (r)

13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor

(r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 La Maruță, partea I

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță, partea

a II a 18:00 Lecții de viață, ep.4 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:30

Fotbal Cupa României: Steaua - Petrolul 23:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 00:00 Serial: CSI: New York ep.12, an 9 01:00

Serial: Tanti Florica, ep.6, sezon 1 02:00 Serial: Supernatural:

Aventuri în lumea întunericului, ep.15, sezon 7 03:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 03:30 O Seară perfectă (r) 04:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 3 APRILIE VINERI, 3 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafi rul negru (r)

13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor

(r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 La Maruță, partea I

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță, partea

a II a 18:00 Lecții de viață, ep.5 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena

Bogza 22:00 Film: 23:30 Film: Lebăda neagră 01:30 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O Seară perfectă (r) 03:00

În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:15 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 4 APRILIE SÂMBĂTĂ, 4 APRILIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45

Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Familia Simpson - fi lmul

13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 15:15 Film: Jurnalul unui puști 17:15 Film:

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45

Ferma vedetelor 22:45 Film: Misiune de recuperare 2 01:00

Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:30 O Seară perfectă (r)

02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară

perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 5 APRILIE DUMINICĂ, 5 APRILIE 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-

shopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Jurnalul unui puști

(r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20- Apropo

Tv 14:15 Film: Lecții pentru mama 16:00- Film: Graba strică

treaba 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Curierul 2 22:15

Film: Paranoia 00:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:00

O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu

Speranța State (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 30 МАРТА 30 МАРТА

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Жди меня” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:45 „Познер” 01:40 Ночные новости 01:55 „Наедине со всеми” 02:40 „Prima Oră” (R)

ВТОРНИК, 31 МАРТА ВТОРНИК, 31 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Pri-mele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 „Структура момента” 01:55 „Наедине со всеми” 02:40 „Prima Oră” (R)

СРЕДА, 1 АПРЕЛЯ СРЕДА, 1 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор”” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Pri-mele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 „Политика” 02:05 „Наедине со всеми” 02:50 „Prima Oră” (R)

ЧЕТВЕРГ, 2 АПРЕЛЯЧЕТВЕРГ, 2 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Pri-mele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 „На ночь глядя” 01:55 „Наедине со всеми” 02:40 „Prima Oră” (R)

ПЯТНИЦА, 3 АПРЕЛЯ ПЯТНИЦА, 3 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Pri-mele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние Республики” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:20 Коллекция Первого канала. „Матадор” 02:15 Ирина Метлицкая, Андрей Руденский в фильме „Роман „alla russa” 03:35 Фильм „Флика 3” 05:00 „Пока все дома”

СУББОТА, 4 АПРЕЛЯ СУББОТА, 4 АПРЕЛЯ 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Любовь Орлова в музыкальной комедии „Весна” 08:25 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „ВДНХ” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Идеальный ремонт” 13:15 Премьера. „Горько!” 14:10 Премьера. „Барахолка” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Красавица”. Многосерийный фильм 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 19:15 Коллекция Первого канала 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 „Что? Где? Когда?” 00:25 Галина Польских, Фрунзе Мкртчян в комедии „Суета сует” 01:45 Фильм Роберта Олтмена „Здоровый образ жизни” 03:20 Василий Меркурьев в комедии „У тихой пристани” 04:25 Вера Алентова, Анатолий Папанов в фильме „Время желаний”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 5 АПРЕЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 5 АПРЕЛЯ 06:00 Новости 06:10 Фильм „Нахаленок” 07:05 Людмила Гурченко, Михаил Жаров, Фаина Раневская в комедии „Девушка с гитарой” 08:35 „Армейский магазин” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Теория заговора” 13:25 Анатолий Кузнецов, Павел Луспекаев в фильме „Белое солнце пустыни” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Коллекция Первого канала 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:35 Коллекция Первого канала. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „Точь-в-точь” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 „Точь-в-точь”. Продолжение 01:10 Премьера. „Евровидению” - 60 лет”. Юбилейное шоу 02:40 Андрей Миронов, Александра Яковлева, Олег Табаков, Николай Караченцов в фильме „Человек с бульвара Капуцинов”

ПОНЕДЕЛЬНИК, 30 МАРТА ПОНЕДЕЛЬНИК, 30 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия.

США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00

Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 12:15 Операция «Арго». Драма. США 2012 14:00

Новости. 14:35 Операция «Арго». Драма. США 2012 15:25

Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00

Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня.

Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Любовь к собакам обязательна. Комедия. США 2005

22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив.

США 2005 00:25 Любовь к собакам обязательна. Комедия.

США 2005 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile

dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 31 МАРТАВТОРНИК, 31 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия.

США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00

Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело

Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15

Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив.

США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив.

США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30

Бросок кобры.Фантастика. Боевик. США 2009 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25

Бросок кобры.Фантастика. Боевик. США 2009 02:15 Știri.

02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45

Дело Астахова.

СРЕДА, 1 АПРЕЛЯ СРЕДА, 1 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия.

США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00

Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело

Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15

Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив.

США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив.

США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 G.I.

Joe: Бросок кобры 2. Фантастический боевик. США 2013

22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив.

США 2005 00:25 G.I. Joe: Бросок кобры 2. Фантастический

боевик. США 2013 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30

Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 2 АПРЕЛЯ ЧЕТВЕРГ, 2 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия.

США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00

Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело

Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15

Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив.

США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив.

США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30

Чёрный лебедь. Триллер. США 2010 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Чёрный

лебедь. Триллер. США 2010 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова

03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 3 АПРЕЛЯ ПЯТНИЦА, 3 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия.

США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00

Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело

Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15

Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив.

США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив.

США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30

Росомаха: Бессмертный. Фантастика. США 2013 22:50 Uni-

tatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005

00:15 Дело Астахова 01:55 Știri. 02:25 Дело Астахова 03:20

Știrile dimineții. 05:05 Știri. 05:35 Дело Астахова.

СУББОТА, 4 АПРЕЛЯ СУББОТА, 4 АПРЕЛЯ 6:30 Новости. 7:00 мульт Губка Боб квадратные штаны.

США 1999 8:00 мульт Пингвины Мадагаскара. США 2014

9:00 мульт Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США

2011 10:00 «Autostrada». 10:50 Росомаха: Бессмертный.

Фантастика. США 2013 13:10 Друзья. Комедия. США 1996

14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00

Обмани меня. Детектив. США 2009 17:00 Știri. 17:10 Обмани

меня. Детектив. США 2009 20:00 Новости. 20:40 Мадагаскар.

Мульт. США 2005 22:20 Неприкасаемые. Триллер. США 1987

23:00 Știri. 23:30 Неприкасаемые. Триллер. США 1987 1:05

Știri. 1:35 «Autostrada». 2:25 Новости. 3:10 Неприкасаемые.

Триллер. США 1987 5:00 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 5 АПРЕЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 5 АПРЕЛЯ 6:30 Știri. 7:00 мульт Губка Боб квадратные штаны. США 1999

8:00 мульт Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 мульт

Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Ma-

gazin UEFA Champions League. 10:30 Мадагаскар. Мульт. США

2005 12:25 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30

Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Кости. Детектив. США 2005

17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение)

20:00 Новости. 20:30 Аватар. Фантастика. США 2009 23:00

Știri. 23:30 Аватар. Фантастика. США 2009 (продолжение)

00:00 Подозрительные лица. Криминальная драма. США

1995 1:40 Știri. 2:10 Дело Астахова. 2:55 Подозрительные

лица. Криминальная драма. США 1995 4:35 Știri. 5:05 Дело

Астахова.

27 MARTIE 201588F L U XF L U X Cultur=

BERBECSăptămâna aceasta reușești să atragi în jurul tău numeroase persoane inte-resante. Un plan de mult pus la cale se desfășoară zilele acestea, iar dacă speri și la puţin romantism, ziua de vineri este una încărcată pozitiv în acest sens.

TAURBucură-te de timpul petrecut acasă și evită să îţi faci prea multe planuri zilele acestea. Te simţi mai încrezător(oare) în forţele proprii și chiar te gândești la o schimbare – poate de look, poate de garderobă – care să te facă să te simţi și mai bine în propria piele.

GEMENIPoate fi o săptămână plină, dar și de care te poţi bucura în același timp. Poţi atrage atât dragostea, dar și câștiguri fi nanciare de partea ta. Când vine vor-ba de carieră, noi proiecte pot răsări de niciunde și par destul de interesante. Nu te grăbi să le accepţi, ci gândește-te bine la deciziile pe care le iei.

RACViaţa socială pare să se îmbogăţeas-că de la o zi la alta, așa că săptămâna aceasta fă bine și cunoaște cât mai mulţi oameni, în special cei care te pot ajuta să avansezi în carieră. Este un moment bun să fi i proactiv(ă) în legă-tură cu planurile tale de carieră.

LEUVei fi ocupat(ă) cu treburi de serviciu, însă pe urmă ai destul timp să te gân-dești la persoana de care simţi că te-ai îndrăgostit de curând – dacă spargi gheaţa, s-ar putea să ai mai mult no-roc decât îţi închipui! Dacă motivaţia ta pare să dispară deodată, caută per-spective noi.

FECIOARĂGândește-te la mici schimbări domes-tice – poate să îţi redecorezi o încăpere din locuinţă sau să înlocuiești un corp de mobilă pe care visezi să-l schimbi de ceva vreme. Fii atent(ă) la ce îţi spu-ne intuiţia vineri, ai putea avea parte de o surpriză plăcută dacă știi să as-culţi.

BALANŢĂPrezenţa planetei Venus în Taur suge-rează că te vei simţi de minune în ca-drul evenimentelor culturale. Dacă simţi că există unele probleme de co-municare săptămâna aceasta, înseam-nă în continuare că ar putea fi vorba doar de o simplă neînţelegere.

SCORPIONEvită să tragi concluzii pripite și nu îţi lăsa imaginaţia să zburde liber, pen-tru că poţi declanșa mici confl icte – cel mai bine este să ai toate informaţiile înainte să acuzi pe nedrept. Până la fi -nalul săptămânii îţi va reveni cheful de distracţie, așa că profi tă din plin!

SĂGETĂTORViaţa ta socială pare plină de surprize în acest moment, iar în unele cazuri îţi este chiar greu să reziști tentaţiei. Dacă te atrag competiţiile sportive zilele acestea, implică-te cât mai mult și te vei distra pe cinste!

CAPRICORNSăptămâna aceasta te vei simţi bine în compania amicilor și a celor dragi, mai ales pentru că ești o persoană tare plă-cută și agreabilă. Evită să transmiţi me-saje mixte, ca să nu te trezești în situaţii jenante mai târziu!

VĂRSĂTORCuvintele sunt de partea ta zilele aces-tea și simţi că poţi convinge pe oricine să facă… orice pentru tine. Profi tă de această infl uenţă și planifi că-ţi o va-canţă pentru vară sau ia legătura cu oameni pe care nu i-ai mai văzut de multă vreme.

PEŞTINu are niciun sens să fi i foarte ambiţios(oasă) săptămâna aceasta, mai ales că astrele te îndeamnă să te relaxezi un pic și chiar să faci un pas în spate și să privești imaginea de ansam-blu. Folosește această oportunitate să te relaxezi și chiar să te răsfeţi un pic.

27 martie – 3 aprilie27 martie – 3 aprilie

7.VIII.19957.VIII.1995Nu, personajul din proza vieţii, pe care

l-am numit Ţarafi m, e cam mult (spre bine) și inexact/ inadecvat caracteristicilor celui pe care îl am în vedere. Merge mult mai adecvat parafraza-anagramică Parafum, acest para dând un plurisemantism care se pretează aici: para – ban, para – ca element de com-punere ce înseamnă: foarte, tare, puternic – întocmai ce crede despre sine personajul în cauză (că e foarte mare și puternic în deștep-tăciune fl ecară…).

Apoi cealaltă para, ce participă la formarea unor noţiuni cu sensul de: contra. Parafum e cel mai contra coleg, fi ind de acord doar cu propria fandoseală.

E drept, merge și sensul de „a para” (vreun atac). Cu toate ale lui, uneori Parafum e un bun parator.

Dar Ţarafum? Aici, elementul de bază ţară mă scoate din polemică și printr-o subtilă asociaţie, care nu-mi e clară până în nuanţe, îmi dezgroapă din ţărâna memoriei o zicere a lui Kazantzakis despre ţăranii get-beget, aplecaţi peste ţărână, lipiţi cu mâinile de ţărână, cu picioarele în ţărână, robacii de ei, până și cu mintea plină de ţărână… Cam așa e și cu prutonistrenii noștri, pe care ni i-am dori ceva mai curăţaţi de ţărână, mai cu băi în sate, în curţi, în case; mai luminaţi, după spă-larea ţărânii, și la chip, și la minte. (Da, accept să li se spele creierul/ mintea de tâmpenia comunistă, colectivistă; de înfricoșare până la cretinism și indiferenţă criminală – și faţă de propriul lor destin, și faţă de destinele al-tora, și faţă – indiferentă! – de istorie, limbă, patrie și faţă de ziua noastră de mâine și din-totdeauna.

E mult dramatism neputincios (deocamda-tă?) în această totală înţărânare a săteanului

nostru; înţărânat – e una, dar și îndrojdiat de… fecale alcoolice, de putoarea borhotului. Sa-tele noastre râgâitoare de damf în amestec cu transpiraţia grea a trupurilor cu porii bă-tuţi cu ţărâna umilinţei până la îndobitoci-re…

Unica speranţă a salvării acestui pământ românesc e șansa de a se întâmpla ca în pilda biblică ce spune despre altoirea măslinului sălbatic pe cel rodnic, adică – întru înnobila-rea sălbăticiunii.

Și noi admitem, cei purtători de conștiinţă și de înaltă știinţă naţională, că, la origini, am fost altoiţi pe vigoarea acestor măslini sălba-tici, ţăranii care ne-au dat viaţă, apoi – pâine și bănuţi pentru a învăţa; am profi tat de seva dulce extrasă prin rafi narea sudorii lor. Așa e. Și le suntem recunoscători, chiar dacă mulţi dintre noi, inclusiv eu, – slavă Domnului, am tot scurmat prin ţărâna ogoarelor. Oricum, dar pentru a se salva, ţăranul nostru înţărâ-nat, cu porii blocaţi de praf și transpiraţie, acest măslin sălbatic trebuie să fi e altoit, la rându-i, pe măslinul de rod de elită al neamu-lui… Altoit pe conștiinţa și știinţa intelectu-alului adevărat. Intelectualului recunoscător pentru rădăcinile de unde și-a sorbit sevele, dar nu într-atât de laș și de lipsit de respon-sabilitate, pentru ca să nu dezvăluie și să nu deteste răul ce ne macină ţăranii, satele, po-pulaţia aceasta care nu se vrea ceea ce este, sau trebuie să fi e, prin dat divin și istoric: ro-mânime.

Și fi -vor măslinii sălbatici altoiţi pe cei rod-nici, spune Evanghelia…

P.S. Sper să nu fi căzut în blasfemie cu în-ţărânarea noastră. Cred că e o realitate, pe care n-aș dori-o fatală, perpetuă, permanen-tă până la degenerarea în animalitate. Deci, sper să nu se găsească blasfemie în cele spu-se mai sus nici atunci când păcătoasele mele cuvinte omenești se vor înfăţișa, supuse în-tru judecată, Cuvântului care a fost la început și care, tot el, va fi și la Sfârșit.

Une vie ne vaut presque rien, mais rien ne vaut

une vie! – Cine știe dacă Malroaux a avut sau nu dreptate…

La adunarea generală PEN sunt vizaţi și mai că blamaţi deschis „patrioţii” ţării și ai literaturii basarabene care s-au dus totuși și au întins mâna către Moţpan (o atare mână devine îndată labă!), care le-a pus în pălărie sau în poală (posibil și sub) câte 50 de lei. S.S. a tăcut… Mai cu zile în urmă, mie îmi spusese că dânsul… n-a știut, dar s-a dus fi ica sa și – de ce nu? – a luat acel ajutor pentru revigo-rarea patriotismului scriitoricesc. Vasilache: „Da, am fost. Dar știţi de ce am fost? Pentru ca să-i dau fostei mele soţii 45 de lei, că ea are o pensie (spune suma mizeră) și vreo 5 ne-poţi. Iar 5 lei i-am dat mătușii Tatiana, o veci-nă cerșetoare de lângă mine, care, săraca…”.

Asta e… Ceilalţi? Mândâcanu?... I-a pome-nit cretinul de Hro. într-un context rușinos, în bătaie de joc, că, chipurile, să vezi, marii opozanţi de la US n-au refuzat mila PDAM, ci chiar erau bucuroși să o primească…

Mda, caractere, rezistenţă… și ghilimele…Ca formulă comportamentală, E. e de ca-

racterizat ca unul dintre cei care urmează principiul de viaţă „profesională” a clovnului, a măscăriciului: colegul „Fosi.”, cu foarte pu-ţină știinţă de carte, își dă tâmpeniile debi-tate, bădărănia și mojicia, lipsa de bun-simţ și pălăvrăgeala abominabilă, fără noimă și mereu împuţită de damf – deci, tot acest jeg comportamental și-l prezintă conform prin-cipiului paiaţei, înregistrându-și-le, adică, drept izbânzi ale profesiei sale, nevinovate, intenţionate și suportabile, chiar… necesare, crezând naivul că astfel le-ar putea lua și cei din jur… Lamentabilă rătăcire.

Jurnalul intim nu ajunge niciodată a fi chintesenţa (captată-exprimată) al unui des-tin, al destinului celui care scrie. De regulă, Jurnalul e un fel de reportaj despre sine în sine, despre sine printre ceilalţi, despre sine în lume, și rar de tot și foarte pe alocuri e o fi -losofi e despre viaţă, om și cosmos. Autori de jurnale! Fiţi modești, și continuaţi!

Leo BUTNARU

ŞI FI-VOR MĂSLINII SĂLBATICI ALTOIŢI PE CEI RODNICI(Pagini de jurnal)

Monument de

arhitectură de

însemnătate

locală, introdus în

Registrul mo-

numentelor de

istorie și cultură

a municipiului

Chișinău, alcătuit

de Academia de

Știinţe, amplasat

pe strada Mitro-

polit Dosoftei, 99.

Datează din anii

’30 ai secolului al XX-lea.

Arhitectura edifi ciului

este în stil neoromânesc.

Este o clădire în două etaje, ridicată pe un demisol, ampla-sată la colţul cartierului, cu faţa-dele aliniate liniei roșii a străzi-lor Columna și Mitropolit Petru Movilă. Colţul clădirii orientat spre intersecţia străzilor este teșit, prin el fi ind organizată, pe trepte monumentale, intra-rea principală în clădire. Planul este simetric faţă de axa diago-nală, unde se afl ă holul și scara de acces la etaj, dar prin alipirea unui corp de clădire la aripa de pe strada Columna, planul edi-

fi ciului a obţinut o compoziţie asimetrică.

Compoziţia faţadelor este identică, – la parter ferestrele sunt în arc în plin cintru cu arhi-volte simple în formă de plintă cu evidenţierea cheii de boltă, cărora la etaj le corespund feres-tre alungite îngemănate de for-mă rectangulară. O excepţie face soluţia arhitecturală a corpului de casă adăugat de-a lungul străzii Columna, la care parterul are ferestrele mai mari de formă rectangulară, care, din cauza pli-nurilor înguste dintre ferestre, formează un registru din vitralii. Aspectul monumental al clădirii este determinat și de elemen-tele orizontale robuste, cum ar

fi cordonul care desparte demi-solul de parter, linia continuă a pervazului ferestrelor de la par-ter și plinta care desenează friza superioară a pereţilor. Impresia de stabilitate a clădirii este atri-buită de soclul masiv, cu golurile mici de aerisire ale subsolului, contrastul subliniind și mai mult monumentalitatea edifi ciului. Clădirea este acoperită cu o în-velitoare înaltă din ţiglă roșie, cu penetraţie de pante.

Infl uenţa stilului modern este resimţită în policromia detaliilor, prezenţa unor forme geometrice situate între niveluri și jocul de forme istorice stilizate.

Sursa: monument.sit.md

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Clădirea fostei şcoli internat pentru copiii feroviarilor (denumire din Registru)