1

SC.Tursib.SA Monopol

2

Cuprins

1. Monopolul – definiţie

2. Scurt istoric

3. Scurtă prezentare a companiei

4. Servicile oferite

4.1. Strategia de preţuri

4.2. Parcul auto Tursib

4.3. Hartă Staţii

5. Strategia de Marketing

6. Analiza SWOT

7. Presupuneri Financiare

7.1. Presupuneri generale

7.2. Presupuneri financiare

7.3. Principalii indicataori Financiari şi Operativi

8. Viitoarea structură de operare/organizare

3

1. Monopolul - Definiţie

În structura oricărei economii de piaţă, pe lângă concurenţă, apare şi

monopolul, fie ca o replică la concurenţă, fie ca o formă modificată a acesteia.

În înţelesul obişnuit- luat ca o replică la concurenţă- o întreprindere are situaţia

de monopol atunci când ea este unicul producător al unui produs omogen din

ramură, în prezenţa unui număr mare de cumpărători.Consecinţa fundamentală

este urmatoarea: preţul nu mai este stabilit, în mod exogen, prin jocul liber al

forţelor pieţei, ca în cazul concurenţei perfecte, ci este fixat, împreună cu

volumul producţiei, de însăşi firma producătoare. Prin urmare, o firma pusă în

situaţia de a fi monopolistă trebuie să fie singura care oferă produse pe piaţă fără

alţi producători concurenţi(naţionali sau străini), iar produsul să nu fie

substituibil.

Deci monopolul reprezintă situaţia de pe piaţa unui anumit bun a cărui

ofertă este asigurată de o singură persoană sau firmă, produsul respectiv neavând

substituenţi apropiaţi, iar furnizorul lui dispunând de posibilitatea îngrădirii

accesului altor firme In ramura sau sectorul său de activitate.

În economiile de piaţă monopolul şi modul de a menţine şi restaura

concurenţa au devenit probleme clasice ale ştiinţei economice. Timp îndelungat,

problemele monopolului au fost tratate unilateral şi într-un mod simplificat, ceea

ce a atras numeroase controverse şi a dat loc la interpretări şi concluzii eronate.

Astfel, în cadrul structurii economiilor de piaţă,concurenţa şi monopolul ar fi

divizate în două părţi, iar monopolul, care şi-ar spori permanent ponderea în

economie, ar fi unica alternativă la concurenţa perfectă şi singura cale de

concentrare a puterii economice şi politice în stat. Ori concurenţa pură şi

perfectă, ori monopolul pur, căi intermediare nu există. Aceasta este principala

concluzie ce se degajă din unele susţineri mai vechi ale unor critici ale

economiei de piaţă. În condiţiile unor asemenea susţineri şi neclarităţi mulţi

economişti marxişti s-au grăbit să tragă concluzii asupra destinului economiei de

piaţă, prorocindu-i o totală degenerare soldată cu dispariţia sa eminentă. În

opiniile lor, economia de piaţă ar evolua în mod implacabil spre structuri

economice dominante, până la sufocare, de monopoluri şi spre înlăturarea totală

a concurenţei, având ca urmare scăderea eficienţei, stingerea interesului pentru

inovarea tehnologică, stagnarea economică iar, în final, un colaps total al

întregului sistem economic de piaţă.

4

2. Scurt Istoric

Povestea troleibuzului sibian

Troleibuz sau, prescurtat, “troleu”. Timişorenii îi spuneau nu de mult,

“firobuz”. Mijloc de transport în comun cu motor electric, nepoluant, care a

înlocuit, la Sibiu, mai vechiul (şi mai romanticul) tramvai. Redevenit la modă

acum, când problema poluării şi a efectelor acesteia este din ce în ce mai gravă

şi după cum se şi vede, ne afectează pe toţi (indiferent cât se recunoaşte oficial

sau nu). La Sibiu, acest mijloc de transport este şi el pe cale de dispariţie, locul

fiindu-i luat de autobuze care, cică, sunt mai rentabile.

Electricitatea la Sibiu a venit graţie lui Carl Wolff, care trimite, în anul 1891,

o delegatie de specialişti la expozitia electrotehnica organizată la Frankfurt pe

Main, de Oskar von Miller, cel care a introdus electricitatea în Bavaria şi a fost

creatorul Muzeului Tehnicii din Germania. Dupa un an, doi ingineri din

München vin sa cerceteze Valea Sadului, pentru construirea unei centrale

electrice. Proiectul este gata in 1893 şi, în anul 1895, când Oscar von Miller vine

la Sibiu, se constituie, ca societate pe acţiuni, Uzina Electrică. În decembrie

1896, Oscar von Miller inaugurează uzina Sadu 1. Reţeaua electrică alimentată

de la sadu alimenta Sibiul, Cisnădia, Guşteriţa, Turnişor ( ambele pe atunci

comune “independente” de Sibiu) Sadu, Şelimbăr, Şura Mare şi Ocna Sibiului.

Miller a mai construit hidrocentrale similare la Sighişoara, Reghin şi Bistriţa. El

intenţiona unificarea tuturor acestor uzine electrice într-un sistem unic, dar

proiectul nu a putut fi finalizat din cauza începerii războiului. Ideea a fost

preluată ulterior, ducând la crearea Societăţii de electricitate SETA.

La Sibiu electricitatea a sosit, în acelaşi timp cu punerea în circulaţie, a

omnibuzului electric, în 1904. Omnibuzul a fost adus de la Budapesta, era dotat

cu motor electric dar avea roţi de lemn, era foarte înalt, iar la curbe exista riscul

răsturnării lui. A circulat pe ruta Gară – centru dar din motive de siguranţă, a

fost înlocuit de clasicul şi mai sigurul tramvai. Imagini există cu acest prim

mijloc de transport în comun sibian, graţie cărţilor poştale de epocă ce, în acea

perioadă, reflectau nu numai frumuseţile oraşului, ci erau şi un fel de “fotografii

de presă”. Trecem acum peste perioada când la Sibiu tramvaiul deţinea

monopolul transportului de călători şi facem un salt lung în timp, la începutul

anilor 80, când, pe 17 august 1983, se introduce troleibuzul. Circula pe doua

rute: T1 Gară-Cimitir şi T2 Gară-Bd. Mihai Viteazu. Au fost aduse, de la ITB

(Bucuresti) 20 de troleibuze de culoare albastră

Pe fondul marii crize de petrol din anii 70 dar, mai ales, a campaniei ilogice a

comuniştilor de economisire a combustibilului, reţeaua de troleibuze sibiană se

extinde, în anul 1985 Sibiul având 3 linii de troleibuz. La finele anilor 80, Sibiul

5

deţinea o retea de troleibuz foarte extinsă, majoritatea proiectelor fiind puse in

aplicare. Retelele au fost dezvoltate in functie de interes, astfel noile trasee T4 si

T5 legau cartierele Hipodrom şi Valea Aurie de Platforma Industrială Est

(Independenţa II, Balanţa II, ICEMENERG). În anul 1990 in Sibiu erau

aproximativ 10 trasee deservite de aproximativ 35 de troleibuze articulate de

tipul DAC 117E dintr-un parc total de aproximativ 55 de troleibuze.

După 1989 transportul urban din municipiul Sibiu cunoaşte un declin accentuat,

din cauza învechirii mijloacelor de transport, lipsa investiţiilor, anularea unor

trasee. Societatea TURSIB, urmaşa ITS-ului, a achiziţionat din Weimar

(Germania) cinci troleibuze Skoda 14Tr03, fiind puse in circulatie doar trei. A

fost adus si troleibuzul din Lausanne “Marele Alb” care, acum nu mai este

funcţional şi zace în curtea Tursib. Şi-au mai făcut apariţia troleibuzele

româneşti Rocar (articlulate şi nearticulate) Volvo FBW donae de Lausanne care

au păstrat multtimp numerele de inventar, tăbliţele cu traseşi chiar reclamele

originale.

Reteaua de troleibuze din Sibiu este dezvoltata pe o lungime de 57 km şi nu

este folosită integral. În prezent Tursib dispune de troleibuze import Elvetia

marca FBW cu un numar activ de 18 troleibuze si un parc integral de 21 de

troleibuze plus 5 în conservare. Paradoxal este că, la Sibiu, toată lumea se dă

occidentală, civilizată, mai puţin când e vorba de ecologie şi mediu, împotriva

căruia zici că se duce un război pe viaţă şi pe moarte. Iar un sistem de transport

ecologic, fără fum şi gaze de eşapament, este pe ducă, din cauză că “în cărţi” e

altceva. Păcat, in vest văd că e altfel prin oraşe. Era vorba, de mult, de

reintroducerea tramvaiului, “ca la Freiburg”. Dar moda s-a schimbat.

6

3. Scurtă prezentare a companiei

Compania de Transport Public Sibiu (TURSIB) a funcționat până în 1998 ca

și agenție a „Regiei Autonome de Gospodărire Comunală și Locativă Sibiu”.

Din 1998 este societate comercială pe acțiuni fondată în conformitate cu Legea

română privind societățiile comerciale (NR.31/1990) și se află în întrgime în

proprietatea municipalitații. Tursib beneficiază de monopol pentru serviciile de

transport, curse regulate cu tranvaiul și autobuzul în Municipiul Sibiu.

Compania deține un depou pentru parcarea pe timpul nopții a tuturor

vehiculelor, pentru întreținere, ateliere de reparații și birouri administrative.

Depoul este situat la 3 km de centru orașului pe Calea Dumbrăvii. Singura linie

de tramvai începe direct din depou. Depoul se află în proprietatea TURSIB si are

o suprafată de aprox 5 ha.

Compania furnizează serviciu de transport public în Sibiu prin intermediul a

88 de autobuze diesel, midibuze si 3 tramvaie electrice. Compania a reînnoit

parcul de autobuze prin:

a) Cumpărarea a 40 de autobuze MAZ in anii 2002,2003,2004.

b) Cumpărarea în anul 2007, prin credit BERD garantat de

municipalitate, a 28 de autobuze MAN cu diferite capacități si 7 midibuze BMC.

Compania operează pe 23 de linii de autobuz și o linie de tramvai. Există de

asemenea o mică ramură de marketing pentru călătorii în timpul liber, care

acoperă aprox 5% din totalul de km afectuați în 2009. Compania oferă și alte

servicii: inspecții tehnice pentru vehicule și diverse reparații pentru terți. Pentru a efectua în anul 2009 un total de 5,875 mil de km cu vehiculele

compania are in proprietate:

3 tramvaie

88 autobuze diesel

15 troleibuze ( care au circulat până în 15 noiembrie 2009)

În decembrie 2009, 340 de angajați lucrau pentru companie. Conform

studiului efectuat în anul 2005 de specialiștii BERD, pentru anul 2009 era

estimat un numar de 340 de salariați. Programul de reducere a personalului a

fost îndeplinit.

7

4. Servicile oferite

4.1. Strategii de preţuri

Începând cu 15.11.2009 s-a aplicat un nou system de tarifare oferind un

singur tip de abonament diversificat pe interval de timp, care oferă mobilitate

mărită clienţilor. Abonamentele pentru elevi, studenţi şi donator beneficiază de

o reducere de 50%. Pensionarii, elevii şi studenţii orfani, eroii etc. circulă gratuit

pe mijloacele de transport Tursib.

Vânzarea biletelor şi a abonamentelor se face prin:

• 1 agenţie

• 9 chioşcuri de bilete cu program zilnic între 6 şi 22

• 80 de colaboratori

• 8 automate stradale de vânzare a biletelor, amplasate în staţii cu număr mare

de călători

1. Bilet o calatorie 1,5 RON

2. Cupon de identificare 1 RON

3. Invelitoare 1 RON

Valabile pe toate liniile in interiorul municipiului Sibiu

2. Abonamente lunare 50 ROM

3. Abonament 1/2 luna 30 RON

4. Abonament saptamânal 18 RON

5. Legitimatie zilnica 5 RON

Abonamente cu reducere pentru elevi si studenti

Valabile pe toate liniile in interiorul municipiului Sibiu

1. Abonamente lunare 25 lei

2. Abonament 1/2 luna 15 lei

Valabile pe traseul Sibiu - Rasinari si pe toate liniile in interiorul municipiului Sibiu

1. Abonamente lunare elevi 55 lei

2. Abonament 1/2 luna elevi 35 lei

3. Abonamente lunare studenti 40 lei

4. Abonament 1/2 luna studenti 25lei

Valabile pe traseul Sibiu - Poplaca si pe toate liniile in interiorul municipiului Sibiu

1. Abonamente lunare 75 lei

2. Abonament 1/2 luna 45 lei

3. Abonamente lunare studenti 50 lei

4. Abonament 1/2 luna studenti 30 lei

8

Acte necesare eliberarii abonamentelor pentru elevii de scoli generale, licee, şcoli profesionale şi de ucenici, cursuri de zi: - carnet de elev vizat pe anul şcolar în curs sau adeverinţă ; - legitimatie nominală Tursib valabila pe anul scolar in curs, cu fotografie; Acte necesare pentru eliberarea abonamentelor gratuite pentru elevii orfani : - copie dupa cartea de identitate sau certificat nastere - carnet de elev vizat pe anul şcolar în curs sau adeverinţă; - legitimatie nominală Tursib pe anul scolar in curs, cu fotografie; - copie dupa certificatul de deces al parintelui(lor); - cerere de solicitare a abonamentului gratuit. Dosarul se depune la sediul societatii din Calea Dumbravii, nr.135, serviciul Marketing. Abonamentele se eliberează pentru o lună întreagă sau pentru o jumătate de lună astfel: 1 – 15 şi16 – 30(31) a lunii. Beneficieaza de gratuitate studentii care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - sunt orfani de unul sau ambii parintii; - nu au implinit varsta de 26 de ani; - frecventeaza cursuri de zi. Acte necesare eliberarii abonamentelor pentru studenti: - adeverinţă sau carnet de student vizat pe anul universitar în curs ; - legitimatie nominală Tursib, cu fotografie; Acte necesare pentru eliberarea abonamentelor gratuite pentru studentii orfani : - adeverinţă sau carnet de student vizat pe anul universitar în curs; - legitimatie nominală Tursib, cu fotografie; - copie dupa certificatul de deces al parintelui(lor); - cerere de solicitare a abonamentului gratuit. Dosarul se depune la sediul societatii din Calea Dumbravii, nr.135, serviciul Marketing. Abonamentele se eliberează pentru o lună întreagă sau pentru o jumătate de lună astfel: 1 – 15 şi16 – 30(31) a lunii.

Facilitati : - 50% reducere din tariful abonamentelor - pentru elevii de scoli generale, elevii de liceu, scoli profesionale si ucenici, invatamant de zi , studenti. - gratuitate la transportul urban pentru urmatoarele categorii: toti pensionarii cu domiciliul in Municipiul Sibiu, persoanele care beneficiaza de gratuitate in baza unor legi speciale (veterani, eroi, persoane deportate, stramutati, persoane cu handicap, etc.), elevi si studenti orfani.

5. Abonament nenominalizat 100 RON

6. Bilete contraventionale 20 RON

2. Tarife la bilete pe trasee exterioare

AUTOBUZ

1 SIBIU - POPLACA 4,40 RON

2 SIBIU - PALTINIS 9,00 RON

TRAMVAI

1 SIBIU - RASINARI 2,30 RON

3. Tarife la abonamente pe trasee exterioare

AUTOBUZ

valabile pe traseul Sibiu - Poplaca si pe toate liniile in interiorul municipiului Sibiu

9

1 SIBIU - POPLACA 1 luna 100,00 RON

2. SIBIU - POPLACA 1/2 luna 60,00 RON

4 SIBIU-PALTINIS 180,00 RON

5 RASINARI-PALTINIS 126,00 RON

TRAMVAI Valabile pe traseul Sibiu - Rasinari si pe toate liniile in interiorul municipiului Sibiu

1 SIBIU - RASINARI 1 luna 80,00 RON

2 SIBIU - RASINARI 1/2 luna 50,00 RON

3 SIBIU - RASINARI saptamana 30,00 RON

4.2. Parcul auto Tursib

În prezent Tursib dispune de:

• 40 Bus MAZ

• 7 Bus BMC

• 3 Bus MAN

• 2 Autocare MAN regio

• 23 Bus MAN clasic

• 1 Unicarus 256

• 2 Icaru 260

• 2 RDM 111

• 1 Volvo Bus

10

4.3. Hartă staţii

11

5. Strategia de Marketing

Din anul 2007 Tursib aplică strategii de marketing anuale, adaptate la

cerinţele de transport ale locuitorilor municipiului. Cadrul strategiei este alcătuit

din următoarele obiecte ale companiei:

• Creşterea numărului de călători

• Creşterea numărului de clienţi satisfăcuţi

• Atragerea de noi clienţi

• Fidelizarea clienţilor actuali

• Executarea unor cercetări continue ale pieţei

• Îmbunătăţirea permanentă a modului de adresare către clienţi (informaţii

complexe pentru călători în staţii, call center, transmisii periodice la centrele

locale radio-TV, informări prin mass media, broşuri ).

Pentru a atinge aceste obiective, Tursib va purta o comunicare cu piaţa mai

convingătoare şi mai plină de încredere în forţele proprii, acţiune care va

continua şi se va dezvolta.

Strategia de Marketing va urmări următorii paşi:

• Stabilirea unor obiective pentru o strategie

• Cercetare de marketing

• Bugete necesare şi surse de finanţare

• Stabilirea segmentului de piaţă şi perioada de timp pentru obiective

• Stabilirea în scris a planurilor de marketing

• Stabilirea în scris a bugetelor pentru fiecare plan de marketing

• Stabilirea în scris a periodei de timp pentru fiecare plan de marketing

12

6. Analiza SWOT

Analiza SWOT ( puncte tari, puncte slabe, oportunități și pericole) a

companiei este un instrument complex și flexibil folosit în activitățiile TURSIB

de evaluare și identificarea acțiunilor potrivite pentru viitor.

Puncte tari:

Principalul punct tare al TURSIB este acela ca nu are concurenți pe

piață (de transport public), fapt din care rezultă o situație de monopol pentru

traficul în interiorul orașului.

TURSIB acoperă toate zonele Sibiului. Compania administrează o rețea de

rute densă, un sistem funcțional bazat pe programarea autobuzelor conform unui

orar. În prezent sistemul TURSIB include: o rută de tramvai, 20 de rute de

autobuze diesel. Exista un know-how puternic în prestarea serviciilor de

transport public în Sibiu.

Cei 50 de ani de experiență în transportul public reprezintă un avantaj pentru

companie. Încă din 1998 compania operează ca o companie autonomă având ca

unic acționar Consiliul Local al Municipiului Sibiu.

TURSIB beneficiază de sprijinul municipalității prin intermediul unor

subvenții regulate. Începând cu 2010 sistemul de subvenționare stabilește costul

pe km și modul de acoperire de către Municipalitate diferenței de cost. Modul

de subvenționare a fost agreat de Tursib, BERD si Municipalitate. Nu s-a pus în

discuție problema liberalizării care ar aduce pericolul unor noi companii

concurente, pentru evitarea serviciilor ineficiente.

Scăderea veniturilor populației, transportul local fiind mai atractiv din punct

de vedere financiar. Gratuitatea transportului public al pensionarilor. Din anul

2008 conceptul de marketing s-a dezvoltat continu pe baza unui program anual

ce prevede punctele de dezvoltare și modul de finanțare. Îmbunătățirea

sistemului de ticketing prin achiziționarea de 8 automate stradale de vânzare a

biletelor.

Sumarul punctelor tari ale companiei este următorul:

Nu există concurenți în oraș, având ca rezultat un număr mare de pasageri

Linii peste tot în oraș

13

50 de ani de experiență în zonă

Nouă conducere (din 2010)

Sprijinul municipalității

Scăderea veniturilor populației

Gratuitatea transportului public pensionarilor

Planuri anuale de marketing

Automate stradale de vânzare a biletelor.

Puncte slabe:

Salariile mici duc la o lipsă de motivare pentru angajați, fapt care poate duce

la decizia de a pleca de la TURSIB. Situația conduce la un alt punct slab,

numărul insuficient de tehnicieni cu o înaltă calificare. Calitatea și

încrederea în servicii , din punctul de vedere al orarului și respectarea acestuia,

sunt influențate de o serie de factori cum ar fi traficul aglomerat la orele de

vârf sau starea proastă a drumurilor. Acest punct slab are tendința de a se atenua

pe măsură ce starea drumurilor se îmbunătățește (Primăria a contractat credite

pentru modernizarea drumurilor).

Capacitatea de transport este insuficientă la orele de vârf, datorită numărului

insuficient de mijloace de transport. Dotarea insuficientă a mijloacelor de

transport cu sisteme tehnice de urmărire si control (GPS) și informarea

călătorilor în timp util(afișaje electronice în stații). Necesitatea realocării bazei

de întreținere ( garaje și spații).

Rata folosirii ilegale a sistemului de către pasagerii care nu cumpără bilet,

numit în mod obișnuit călători la negru este relativ mare. În trecut nu existau

măsuri adecvate și sisteme de control. Estimările făcute de TURSIB cu privire la

procentul de călători la negru a scăzut de la 10 – 30% la 5-8 %. Începând din

2005 sistemul de controlare a biletelor a fost îmbunătățit, dar încă există o cotă

ridicată de călători la negru.

Unul dintre punctele slabe care trebuie luat în considerare este inexistenta

unei baze de date în prezent.Pentru a progresa, TURSIB va avea nevoie sa

dezvolte și să mențină o bază de date monitorizată și actualizată care va furniza

conducerii informații rapide și ușor accesibile pentru a îmbunătății performanța.

14

Sumarul punctelor slabe ale companiei este urmatorul:

Lipsa motivației datorită salariilor mici

Numărul insuficient de tehnicieni cu o înaltă calificare

Calitate slaba a traficului, în ceea ce priveste orarul, datorat traficului

aglomerat.

Inexistența unui sistem adecvat de controlarea biletelor

Lipsa unei baze de date

Dotare insuficientă a mijloacelor de transport cu sisteme tehnice moderne

Necesitatea realocării depoului

15

7. Presupuneri Financiare

Conform noului Contract de Servicii Publice, stabilit ca o consecinţă a

împrumutului BERD pentru modernizarea parcului de autobuze, venitul din

bilete aparţine în exclusivitate Municipiului Sibiu.

Prin HCL 476/2008 s-a reglementat Caietul de sarcini şi Regulamentul de

transport public în Municipiul Sibiu.

7.1. Presupuneri generale

Pentru a crea o estimare operativă şi financiară relevantă si

realistă,următoarele presupuneri şi decizii generale au fost acceptate în acest

Plan de Afaceri care acoperă anii 2009-2019.

La ora actuală SC.Tursib şi Primăria Municipiului Sibiu sunt afectate de criza

economică cu efecte complexe.

7.2. Presupuneri financiare

Finanţarea de 5milioane de EURO pentru parcul de autobuze pentru

cumpararea a 35 de autobuze a fost acordată companiei publice de transport

Tursib.

Condiţiile de finaţare din partea BERD sunt estimate ca amortizare pe an de

8,5% şi o rată reală a dobânzii de 3%.

Etapa II a investiţiei implica 10 autobuze noi şi va avea loc în 2009-2010.

Condiţiile de finanţarea din partea BERD sunt estimate ca amortizare pe an de

12% si o rată reală a dobânzii de 5,5%.

O posibilă etapă II a investiţiei ar putea implica 20 autobuze noi şi se

presupune că va avea loc în 2014.

7.3. Principalii indicatori Financiari şi Operativi

Creditori externi cum este BERD-ul au cereri ferme cu privire la următorii

indicatori:

Companiei i se va cere sa işi pastreze Rata de Acoperire a Serviciului Datoriei

(fluidităţi din operaţii + dobânda plătită + taxe ale împrumutului )/(rambursări +

dobânda plătită + taxe ale împrumutului) la un nivel minim de 1,25.

16

Companiei i se va cere sa îşi păstreze Rata Lichidităţii Curente (Sume de

Încasat Curente/Obligaţii pe termen scurt ) la un nivel de minim 1,1.

Împrumutatul va menţine în orice moment un raport între Datoria Financiară

Netă şi EBIDTA cel mult egal cu 4.

Indicatori operaţionali care vor fi folosiţi pentru analiză vor fi:

• Rata medie a disponibilităţii autobuzelor

• Numărul de Kilometri pentru fiecare autobuz disponibil

• Numărul de Kilometri pentru fiecare autobuz din parcul auto

• Numărul de Kilometri pe zi şi pe fiecare şofer

• Numărul de şoferi pentru fiecare autobuz disponibil

• Personal în ateliere pentru fiecare autobuz

• Combustibil pe Kilometru

• Costul pentru întreţinere şi reparaţii pentru fiecare autobuz

17

8. Viitoarea structură de operare/organizare

La 1 iulie 2008 s-a externalizat Serviciul pază, disponibilizându-se 15

salariați. În perioada noiembrie- decembrie 2009 a fost efectuată o reorganizare

a companiei care a condus pe de o parte la transferarea a 7 conducaători de

autobuz, cu permis de conducere cat. D, iar pe de altă parte la o reducere a

următoarelor categorii de personal:

12 conducători troleibuze care nu au obținut permis de conducere cat.D

7 salariați de la întreținere – fir contact

2 salariați din stațiile de redresare

În anul 2010 s-a efectuat o reorganizare a departamentelor, generată de:

a) renunțarea la transportul prin troleibuze și la activitățile conexe acestuia

b)implementarea unui noi program IT, cu o noua concepție, care va avea

influentă asupra relațiilor dintre departamente.

Relația dintre TURSIB și municipalitatea sibiană

TURSIB este în întregime în proprietatea Municipiului și se bucură de un

semimonopol pentru serviciile urbane și există un consens de politică că această

situație nu se va schimba. Aceasta înseamnă că nu vor exista concurenți în

domeniul serviciilor urbane și toate licențele pentru liniile de autobuz vor rămân

în mâinile TURSIB-ului. În fapt, municipalitatea

a plătit până la sfârșitul anului 2009, subvenții pentru cheltuieli sociale si

materiale astfel:

50% din toate anumite cheltuieli materiale

O compensare pentru gratuitățile oferite eroilor, pensionarilor etc.

O compensare pentru biletele la preț redus pentru elevi, donatori etc.

Începând cu anul 2010 s-a aplicat un nou sistem de subvenționare (în funcție

de preț/km), care se poate exemplifica astfel:

O compensare pentru gratuitățile oferite eroilor, pensionarilor etc.

O compensare pentru biletele la preț redus pentru elevi, donatori etc

Subvenții pentru acoperirea cheltuielilor de transport.