ANATOMIA PATOLOGICA A SISTEMULUI HEMATO- SI LIMFOPOIETICSTRUCTURI COMPONENTEMaduva hematoformatoareOrgane imunocompetente primare timus, bursa FabriciusOrgane imunocompetente secundare splina, limfonoduriANATOMIA PATOLOGICA A MADUVEI HEMATOFORMATOAREPentru relevarea leziunilor maduvei osoase se recurge la sectionarea longitudinala cu ajutorul fierastraului a oaselor lungi, respectiv a humerusului, femurului, radiusului si tibiei.LEZIUNI NEINFLAMATORIIAtrofia seroasa, asociata cu starile cahectice, cu senilitatea, cu boala de iradiere, cu unele intoxicatii. Maduva capata aspect gelatinos.Steatoza(incarcarea grasa a maduvei) asociata cu intoxicatia cu citrinina la pasari.Ischemiamedulara, asociata cu hemoragii masive, interne sau externe, si cu unele micotoxicoze. Se manifesta print-o coloratie cenusie-albicioasa a maduvei.Hemoragiimedulare pot fi observate in carenta in vit. K si in intoxicatiile cu produsi cumarinici (raticide).Hiperplazie regenerativaapare ca urmare a unei suprasolicitari functionale, datorita unor distrugeri masive de elemente sanguine in circulatia periferica (anemii hemolitice). Morfologic aparinsulele de fetalizare, focare de maduva rosie pe fondul general galbui al maduvei animalelor adulte.Hiperplaziile tumorale, prezente la toate speciile in leucemii si limfoame. Se manifesta prin focare cenusii sau cenusii-rosiatice, slaninoase, de dimensiuni variabile.LEZIUNI INFLAMATORII OSTEOMIELITEForme morfologiceNecrotica necrobaciloza. In maduva sunt observate focare cenusii-galbui, uscate, friabile, de diferite dimensiuni.Purulenta infectii cu germeni piogeni. Se pot observa abcese sau leziunea poate avea caracter difuz, supurativ.Granulomatoasa tuberculoza aviara, rar la alte specii. In masa maduvei sunt decelate focare galbui, cazeoase pe sectiune.Sunt adesea in stransa relatie cu leziunile tesuturilor invecinate (os, articulatii) sau cu fracturile deschise.ANATOMIA PATOLOGICA A SPLINEIAnomaliile splinei sunt frecvente si variate: splina dubla, splina bifida, spline accesorii fara semnificatie patologica.TULBURARI CIRCULATORIIStaza splenica splenomegalie, culoare rosie-negricioasa, turgescenta, la sectionare se scurge o mare cantitate de sange rosu inchis, negricios si are aspect ramolit.Hemoragiile splenicese pot manifesta ca echimoze, petesii, sufuziuni sau ca hematoame.Infarctele splenicepot fi rosii (hemoragice) sau albe (ischemice). Sunt localizate cel mai adesea pe marginile splinei (infarcte marginale). Infarctele rosii au forma triunghiulara, culoare rosie-negricioasa si deformeaza suprafata splinei in sens convex. Infarctele albe au forma triunghiulara, culoare cenusie si sunt usor declive.PROCESE DISTROFICE - lienozeAmiloidoza splenicaForma localizata splina SAGO focare mici, albicioase, translucide, asemanatoare orezului sau amidonului fiert.Forma difuza splina LARDACEE splenomegalie, cenusie-albicioasa, translucida pe sectiune.Calcificarea distroficaa nodulilor din tuberculoza sau a chisturilor parazitare vechi.Guta aviara tradusa prin prezenta unor depozite albe-cretacee sau sidefii pe suprafata splinei (aspect varuit) si sub forma de incrustatii miliare, albicioase-sidefii in parenchimul splenic.PROCESE INFLAMATORII splenite, perisplenite(inflamatiile capsulei splenice)Forme morfologice:Necrotica pasari, boli infectioase. Morfologic, focare cenusii-galbui, uscate pe sectiune, adesea la limita vizibilitatii, diseminate in masa splinei.Hemoragica rujet acut la suine. Morfologic: marire de volum, consistenta elastica, culoare rosie-visinie.Hemoragico-necrotica ANTRAX. Forma difuza taurine, forma localizata cabaline. In forma difuza splenomegalie, culoare rosie-negricioasa, consistenta foarte scazuta, aspect ramolit pe sectiune, pulpa scurgandu-se ca o magma negricioasa, asemanatoare pacurii. In forma localizata proeminente de culoare rosie-negricioasa, cu aspect infarctiform(carbunculi).Purulenta abcese in numar si dimensiuni variabile. Apar secundar altor infectii: ombilicale, mamare, uterine etc.Hiperplazica salmoneloza tuturor speciilor, etc. Morfologic, marire de volum, margini rotunjite, capsula bine intinsa, consistenta usor crescuta, elastica, pe sectiune aspect granular, dat de desenul evident al limfonodulilor din pulpa alba.Granulomatoasa tuberculoza, bruceloza, parazitoze (hidatidoza, cisticercoza). In tuberculoza apar focare cu aspect cazeos pe sectiune. Granuloamele parazitare sunt formatiuni chistice, bine delimitate, de diferite dimensiuni, pline cu lichid limpede.PROCESELE TUMORALEPot avea caracter difuz sau caracter nodular si apar in leucozele tuturor speciilor. Zonele afectate sunt compacte, au culoare cenusie si aspect slaninos pe sectiune.ANATOMIA PATOLOGICA A LIMFONODURILORPROCESE DISTROFICEHemosideroza asociata cu hemoragii si procese inflamatorii. Limfonodurile apar marite si marmorate pe sectiune (alterneaza zone rosietice cu zone cenusii-albicioase). In cazul leziunilor vechi culoarea devine verzuie-ruginie. Culoare verzuie-negricioasa capata limfonodurile la suine in urma administrarii preparatelor cu fier (sideroza), pentru prevenirea anemiilor.Antracoza pigmentatie exogena se constata mai ales la taurine in limfonodurile traheo-bronsice si mediastinale si la suine in limfonodurile mezenterice. Morfologic, ln. apar marite in volum, cu numeroase puncte negricioase in corticala, ca urmare a pulberilor de carbune cantonate.PROCESE INFLAMATORII limfadenite, limforeticuliteFrecventa limfadenitelor este foarte ridicata, insotind de obicei inflamatiile teritoriilor pe care le dreneaza. Sunt un element ajutator in interpretarea unor leziuni situate in vecinatate.Forme morfologice:Necrotica marire de volum, aspect muriform, cu focare de necroza galbui-cenusii, uscate pe sectiune.Hemoragica caracter difuz si caracter localizat, marmorat. Intalnita in boli septicemice.Purulenta marire de volum, cu numeroase abcese sau cu transformarea intregului ln. intr-o colectie purulenta. Intalnita in infectiile cu germeni piogeni.Hiperplazica marire de volum, aspect muriform, cu evidentierea nodulilor limfoizi, cenusii-albiciosi, pe sectiune.Granulomatoasa marire de volum, cu formatiuni nodulare cu tendinta de confluare, cu necroza de cazeificare si uneori calcificare.PROCESE TUMORALETumori primare limfoameTumori secundare metastaze ale tumorilor maligne localizate in diverse regiuni corporale.ANATOMIA PATOLOGICA A APARATULUI CARDIO-VASCULARLEZIUNILE PERICARDULUITULBURARI CIRCULATORIIEchimoze, petesii, sufuziuni subepicardice boli toxi-infectioase.COLECTII PATOLOGICEHemopericard colectie de sange in sacul pericardicHidropericard colectie apoasa (transsudat) in sacul pericardicPROCESE DISTROFICEGuta aviara depozite alb-varoase pe foitele pericardului (aspect varuit)Atrofia seroasa a tesutului adipos de la baza cordului cahexie, senilitatePROCESE INFLAMATORII - pericarditeForme morfologice:Seroasa foitele pericardice apar ingrosate, opacifiate, iar in cavitatea pericardica se acumuleaza o cantitate variabila de lichid citrin, care coaguleaza in contact cu aerul.Fibrinoasa foitele pericardice apar ingrosate, cu pelicule cenusii-galbui, reticulate, pe suprafata.Purulenta foitele pericardice apar ingrosate, iar in cavitatea pericardica este o colectie purulenta in cantitate variabila.Traumatica frecvent observata la taurine ca urmare a migrarii corpilor straini din retea. Foitele pericardului apar mult ingrosate, infiltrate cu puroi, sau cu o colectie de culoare brun-verzuiesi degaja un miros respingator, ihoros (forma gangrenoasa).Fibroasa foitele pericardice apar mult ingrosate, opalescente, mate, cenusii-albicioase si cu aderente intre cele doua foite pericardice. Evolueaza cronic.Granulomatoasa noduli cazeosi pe sectiune diseminati pe suprafata pericardului. Apare in tuberculoza taurinelor (tuberculoza perlata a seroaselor).LEZIUNILE MIOCARDULUITULBURARI CIRCULATORIIHiperemieHemoragii echimoze, petesii, sufuziuni in grosimea miocarduluiInfarcte - albePROCESE DISTROFICE miocardozeDistrofii hidroprotidice hipertermie, intoxicatii. Aspect de organ fiert sau de cord tigrat.Hialinoza boala muschilor albi carenta in vit. E si seleniu. Aspect de cord tigrat.Steatoza intoxicatii, dismetabolii. Culoare galbuie-lutoasa, consistenta friabila.Distrofii pigmentare melanoza maculata, acumularea pigmentului de uzura atrofie bruna.PROCESE INFLAMATORII miocarditeIn majoritatea cazurilor sunt expresia unor boli generale, sistemice.Forme morfologiceParenchimatoasa asociata cu intoxicatiile cu metale grele si cu forma maligna a febrei aftoase. Morfologic apare aspectul de cord tigrat benzi, striuri decolorate ce alterneaza cu zone normale.Necrotica apare cel mai adesea secundar pododermatitelor necrobacilare la rumegatoare. In grosimea miocardului apar focare cenusii-galbui de necroza uscata.Hemoragico-necrotica (emfizematoasa) este secundara carbunelui emfizematos la taurine, produs de germeni anaerobi. In masa miocardului apar zone brune-rosiatice, friabile si crepitante, datorita gazelor ce insotesc procesul inflamator.Purulenta (miocardita tromboembolica) este produsa de germeni piogeni si apare secundar altor focare purulente. La taurine este de mentionat reticulo-miocardita traumatica in care leziunea poate imbraca un caracter ihoros, gangrenos.Limfohistiocitara de regula are etiologie virala. Macroscopic cordul poate imbraca aspect tigrat.Fibroasa este o forma de cronicizare a altor miocardite. Morfologic se disting zone de proliferare conjunctiva, albicioase sidefii, usor declive, ce alterneaza cu zone distrofice, galbui-cenusii.Granulomatoasa ce poate avea etiologie infectioasa (tuberculoza), micotica sau parazitara (hidatidoza, cisticercoza).LEZIUNILE ENDOCARDULUICalcificarea endocardului se manifesta sub forma unor placi albe-cretacee pe endocard.Hemoragiile subendocardice (echimoze, petesii, sufuziuni) pot fi expresia unor boli toxi-infectioase, a unor intoxicatii, a starilor de soc, a hipovitaminozei E si hiposelenozei (la suine).Endocarditele (inflamatii ale endocardului) pot fi intalnite la toate speciile si au de regula etiologie bacteriana. Forma cea mai importanta este cea ulcero-vegetanta, produsa de germeni piogeni, de bacilul rujetului etc.. Pe suprafata endocardului, in special cel valvular, apar formatiuni trombotice cu aspect conopidiform. La taurine este mai afectat cordul drept, iar la suine cordul stang.LEZIUNILE VASELOR DE SANGE ARTERE SI VENELEZIUNILE ARTERELORTromboza trunchiului mezenteric la cabaline, pe fondul parazitismului cu Strongilus vulgaris.Anevrismul este o modificare de volum a unei artere, caracterizata prin dilatarea ireversibila a acesteia, ca urmare a alterarii fibrelor musculare si a fibrelor elastice din structura acesteia.In functie de forma, anevrismele pot fi sacciforme, fusiforme, cilindroide.Inflamatiile arterelor se numesc arterite. Pot fi intalnite arterite virale, parazitare, bacteriene. Prezinta importanta mai mare arterita parazitara (verminoasa) a cabalinelor, localizata cel mai adesea in arterele trunchiului mezenteric. In cazurile grave trunchiul mezenteric si ramificatiile sale pot ajunge la 12 13 kg greutate. Local, apare o leziune complexa, anevrism si inflamatie, grosimea vasului putand ajunge pana la 20 cm. Lumenul este ocupat de mase trombotice care pot contine numeroase larve parazitare.LEZIUNILE VENELORVaricele sunt dilatatii consecutive alterarii peretilor vasculari. Au importanta mult mai redusa la animale decat la om. Sunt de mentionat varicele venei safene la cal si varicele venelor mamare la taurine.Inflamatiile venelor se numesc flebite. De regula sunt de natura toxi-infectioasa si evolueaza acut sau cronic. De foarte multe ori flebitele apar consecutiv injectiilor gresit efectuate. La tineret pot fi intalnite omfaloflebite, urmare a unor infectii ale cordonului ombilical. Procesul patologic poate imbraca aspect necrotic, hemoragic, purulent/piogranulomatos, ihoros sau fibros, sclerozant.

ANATOMIA PATOLOGICA A APARATULUIURO-GENITALSTRUCTURI COMPONENTEAPARAT EXCRETOR (URINAR)RinichiCai urinare uretere, vezica urinara, uretraAPARAT GENITAL FEMELOvareCai genitale oviduct, uter, cervix (col uterin), vaginAPARAT GENITAL MASCULTesticuleCai genitale epididim, canal deferent, penis, glande anexe (vezicule seminale, glande bulbo-uretrale, prostata)LEZIUNILE RINICHILORANOMALIIRinichi chistic si polichistic formatiuni chistice pline cu lichid limpede, apos, citrin sau hemoragic. Rinichiul polichistic are aspect buretos.Rinichi fetal suine reminiscenta a lobulatiei fetale; seamana cu rinichiul de bovideu.TULBURARI CIRCULATORIIHiperemie/staza rinichi de culoare rosie-vie sau rosie-negricioasa, din care, la sectionare se scurge o mare cantitate de sange.Hemoragii puncte sau pete de culoare rosie (echimoze, petesii, sufuziuni) sau colectii sangvinolente sub capsula renala (hematoame subcapsulare) sau in bazinetul renal.Infarcte albe focare triunghiulare pe sectiune de culoare alb-cenusie, cu suprafata usor declivaRinichi de soc culoare rosie-negricioasa, iar pe sectiune se sterg diferentele de culoare dintre corticala si medulara.PROCESE DISTROFICE- nefrozeDistrofii hidroprotidice aspect de organ fiertAmiloidoza marit in volum, aspect translucidDistrofie lipidica (steatonefroza) culoare galben-lutoasa, consistenta scazuta (friabil)Hemosideroza marit in volum, culoare ruginie, suprafata denivelata (coaja de portocala)Melanoza maculata vitei, miei pete de culoare brun-negricioasaGuta pasari, mamifere pete, puncte, stiuri alb-cretacee pe si in rinichi (aspect varuit)Calcificari patologice distrofica si metastatica - focare, striuri albicioase, dure, care scartaie si opun rezistenta la sectionareLitiaza (calculi)formatiuni dure (litos = piatra), unice sau multiple, netede sau rugoase localizate in bazinetul renalPROCESE INFLAMATORIIInflamatia parenchimului renal nefritaInflamatia bazinetului renal pielitaInflamatia ambelor structuri pielonefritaInflamatia capsulei renale perinefritaInflamatia tesutului conjunctivo-adipos din loja renala -paranefritaNefritele se pot produce pe cale ascendenta (urinara) sau descendenta (hematogena).Forme morfologice:Parenchimatoasa(toxica acuta) aspect de organ fiertHemoragica focare rosii-visinii, de diferite dimensiuni, in special in corticala renala.Purulenta focare de culoare galbuie, bine delimitate, cu un continut cremos, vascos sau aspect difuz, supurativ. Pielonefrita purulenta este mai frecventa la femele (scroafe, vaci), asociate adesea cu infectii ale tractusului genital.Limfohistiocitara focare cenusii-albicioase, compacte, slaninoase,de dimensiuni variabile.Fibroasa micul rinichi incretit redus in volum, suprafata neregulata, consistenta crescuta, culoare albiciasa-cenusie, se sectioneaza cu dificultate.PROCESE TUMORALELimfoame in leucoze. Noduli alb-galbui-cenusii, compacti, slaninosi pe sectiune.LEZIUNI ALE VEZICII URINARELitiaza calculi in vezica mai frecventi la berbecutii si taurasii din ingrasatorii.Procese inflamatorii urocistiteForme morfologice: catarala, purulenta, hemoragica (hematuria enzootica a bovinelor).LEZIUNILE APARATULUI GENITAL FEMELLeziunile aparatului genital femel pot influenta negativ starea de sanatate a intregului organism, si implicit calitatea carnii si organelor.LEZIUNILE OVARELORChisturi ovariene formatiuni bine delimitate, tensionate, pline cu lichid cauze hormonaleProcese inflamatorii ovarite purulenta, fibroasa, granulomatoasaLEZIUNILE CAILOR GENITALEColectii patologice in oviduct si uter (mucus, puroi, sange)Procese inflamatorii: salpingite, metrite/endometrite, cervicite, vaginiteForme morfologice: catarala, purulenta, necrotica, hemoragica, fibroasa, granulomatoasaLEZIUNILE APARATULUI GENITAL MASCULATENTIE! La pasari, in perioada ouatului, datorita activitatii crescute, testiculele cresc foarte mult in volum si au aspect lactescent, cerebroid pe suprafata de sectiune.LEZIUNILE TESTICULELORPROCESE INFLAMATORII orhite/periorhiteForme morfologice:Orhita necrotica ratoi, porumbel, salmoneloza. Testiculele sunt marite in volum, au culoare galbuie si aspect uscat pe sectiune.Orhita purulenta. Pot aparea focare galbui, pline cu puroi (abcese) in masa testiculului, sau leziunea poate avea caracter difuz, infiltrativ.Orhita sero-hemoragica are cauze traumatice si se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat hemoragic, rosietic in masa testiculului si in invelitorile acestuia.Orhita fibroasa intalnita la berbeci si vieri, se caracterizeaza prin reducerea in volum a testiculelor, indurarea acestora si uneori calcificare.Orhita granulomatoasa se manifesta prin focare nodulare de diferite dimensiuni, cazeificate si uneori calcificate. Intalnita la in bruceloza, tuberculoza, actinobaciloza etc.

ANATOMIA PATOLOGICA A TUBULUI DIGESTIVSTRUCTURI COMPONENTECavitate bucala limbaFaringeEsofag + ingluvium (gusa) - pasarePrestomace (rumegatoare) rumen, retea, foiosStomac (cheag sau abomasum la rumegatoare)Intestin subtire duoden, jejun, ileonIntestin gros cecum, colon, rectLEZIUNI ALE CAVITATII BUCALEVezicule, eroziuni si ulcere febra aftoasa sau alte viroze epiteliotrope.Necroze gingivale sau linguale traumatisme complicate cu interventie bacterianaProcese inflamatorii stomatite: cheilite (buze) gingivite, glosite (limba) etc.Granuloame infectioase actinobaciloza forma nodularacu formatiuni bine delimitate, pline un continut purulent sau cazeos sauforma difuza, cu limba mult marita in volum, indurata (limba de lemn).Granuloame (chisturi) parazitare cisticercoza taurineLEZIUNI ALE FARINGELUIProcese inflamatorii faringiteForme morfologice:seroasa (edem faringian) pasteureloza taurine si suine aspect gelatinos al faringelui si tesutului din jursero-hemoragica glosantrax suine edem sero-sanguinolentcatarala si cataral-purulenta infectii cu germeni piogenifibrino-necrotica (difteroida) difterie vitei, miei, difterovariola pasareLEZIUNI ALE ESOFAGULUIModificari ale lumenuluiDilatatii esofagiene, jaboul esofagian la taurineStenoze (ingustari ale lumenului) tumori, corpuri straineProcese distrofice:Paracheratoza esofagiana suineProcese inflamatorii esofagiteForme morfologice:CataralaVeziculoasa, eroziva, ulcerativaGangrenoasa natura traumaticaParazitara sarcocistoza rumegatoareProcese tumorale papilomatoza strict esofagiana a taurinelorLEZIUNILE PRESTOMACELORTimpanismul ruminal destindere accentuata a rumenului prin gazeCorpuri straine in special in retea la taurineProcese distroficeHiper/paracheratoza ruminala furajare necorespunzatoareProcese inflamatorii ruminite, reticulite, omaziteForme morfologice: necrotica, hemoragico-necrotica, veziculoasa, ulcerativa, purulentaLEZIUNILE STOMACULUIParacheratoza mucoasei gastrice de tip esofagian la porcUlcerul gastro-esofagian al porcului specific animalelor crescute in sistem intensivProcese inflamatorii gastriteForme morfologice:Catarala, ingrosare si hiperemie a mucoasei + acoperirea cu un depozit albicios-cenusiu-galbui vascos, mucos.Seroasa, cu aspect edematos. Apare la purcei, in boala edemelor. Peretele gastric apare ingrosat (5 6 cm), cu aspect gelatinos pe sectiune.Hemoragica boli toxice si infectioase. Peretele gastric este infiltrat cu sange. Sange este prezent si in lumen si in continut.Eroziva/ulcerativa excavatii de diferite dimensiuni, initial superficiale, apoi avanseaza in profunzime.Fibrino-necrotica (pseudomembranoasa si difteroida) frecventa la suine (salmoneloza, pesta). Mucoasa apare acoperita cu depozite cenusii-galbui neaderente (forma pseudomembranoasa) sau aderente (forma difteroida) la peretele gastric.Emfizematoasa caracteristica ovinelor si mai ales mieilor. Peretele cheagului apare ingrosat, de culoare rosie-maronie sau rosie-negricioasa, iar la palpare se percep crepitatii. Mucoasa este ulcerata, iar continutul apare ca o magma ciocolatie.Cronica, hiperplazica. Peretele gastric apare ingrosat, in totalitate sau pe alocuri, iar mucoasa capata aspect cerebriform.La pasare stomacul este bicompartimentat: stomac glandular (proventricul) si stomac muscular (ventricul). Prezinta interesatrofia de inactivitate a musculaturiiventriculare la pasarile hranite cu furaje foarte fin maruntite sihialinizarea musculaturii(pete sau striuri albicioase in grosimea musculaturii), ca expresie a hipovitaminozei E si hiposelenozei (boala muschilor albi).LEZIUNILE INTESTINULUIModificari topografice volvulus, torsiune, flexiune, invaginatie, hernieSegmentul intestinal implicat apare destins, de culoare rosie-negricioasa, puternic infiltrat cu sange, iar la sectionare in lumen este un continut negricios si degaja un miros putrid, ihoros.Toate aceste modificari determina tulburari pe circulatia de intoarcere (staza), infarctizare si posibil gangrena umeda, cu moarte prin autointoxicatie. Segmentele intestinale implicate apar destinse, cu peretele tumefiat si puternic infiltrat cu sange, de culoare rosie-negricioasa, iar in faza de gangrena degaja un miros putrid, respingator, ihoros.Tulburari circulatoriiHiperemie/stazaHemoragii echimoze, peresii, sufuziuniInfarctizareProcese inflamatorii enteriteIntestin subtireIntestin gros

Duoden duodeniteCecum tiflite

Jejun jejuniteColon colite

Ileon ileiteRect rectite

Forme morfologice:CataralaEdematoasa boala edemelor la suine. Colonul helicoidal apare ca inglobat in aspic, edematiat, cu aspect gelatinosHemoragica boli septicemice aspect similar celui descris la stomacHemoragico-necrotica difuza si localizata carbunculi (antrax)Fibrino-necrotica pseudomembranoasa si difteroida (salmoneloza porc, pesta porcina). In salmoneloza apare o tiflo-colita difteroida difuza, in care mucoasa este ingrosata si acoperita cu depozite galbui-cenusii puternic ancorate de substrat (aspect de senila de tanc). In pesta porcina depozitele de fibrina au caracter localizat forma circulara, centru usor ombilicat, culoare cenusie-galbuie, puternic ancorate de substrat (butoni difteroizi sau butoni pestosi).Cronica hiperplazica. Mucoasa intestinala apare puternic ingrosata si pliata.Granulomatoasa nodulara si difuza (paratuberculoza rumegatoare). Mucoasa intestinala apare puternic ingrosata, cu aspect cerebroid sau asemanatoare pielicelelor de astrahan.

ANATOMIA PATOLOGICA A FICATULUI,CAILOR BILIARE SI VEZICII BILIARESTRUCTURI COMPONENTE:Parenchim hepaticCapsula hepatica (Glisson)Cai biliare intrahepaticeVezica biliaraPRINCIPALELE TIPURI DE LEZIUNI ALE FICATULUITULBURARI CIRCULATORII:Hiperemie ficat marit in volum, turgescent, de culoare rosie vie, din care, la sectionare, se scurge o mare cantitate de sange rosu aprins (arterial, oxigenat). Poate fi expresia unor inflamatii acute.Staza incipienta si tardiva (ficat muscat)In fazele incipiente ficatul apare marit in volum, turgescent, de culoare rosie-negricioasa, iar la sectionare se scurge o mare cantitate de sange rosu-negricios (venos, neoxigenat). Leziunea este cel mai adesea asociata cu insuficienta cardiaca.Ischemiase traduce print-o decolorare accentuata a ficatului. Este intalnita in special la pasari, ca urmare a unor hemoragii interne sau externe.Ficatul muscat se caracterizeaza morfologic prin alternanta de culoare intre zone rosii negricioase, corespunzatoare vaselor de sange dilatate, pline cu sange venos si zone cenusii-galbui, corespunzatoare parenchimului hepatic distrofic. Este o leziune cronica, tardiva, care atesta o suferinta cardiaca cronica.Hemoragiile hepaticese regasesc sub forma de echimoze, petesii, sufuziuni sau sub forma de hematoame subcapsulare (in special la pasari), ca urmare a producerii unor rupturi sau fisuri hepatice.Infarctele, care in ficat sunt rosii, hemoragice, apar ca urmare a blocarii unor vase de sange cu trombi sau emboli. Au forma aproximativ triunghiulara pe sectiune, deformeaza in sens convex suprafata ficatului si au culoare rosie-negricioasa.PROCESELE DISTROFICE - HEPATOZEDistrofii hidroprotidice: morfologic, ficatul apare usor marit, cu striuri sau pete de culoare cenusie sau chiar cenusiu in totalitate (aspect de organ fiert). Se poate confunda cu autoliza postmortala.Hepatosteatoza(distrofia grasa sau lipidica) este frecvent intalnita la suine si pasari. Ficatul apare marit in volum, galben lutos, de consistenta foarte scazuta, friabil. Datorita friabilitatii deosebite este predispus fisurarii sau ruperii.Guta aviara,manifestata prin prezenta de depozite albicioase-sidefii, varoase, pe capsula hepatica si prin incrustatii miliare, sidefii, in parenchim.Distrofii pigmentare icter, hemosideroza, melanozaIcterulva imprima ficatului culoare galbuie-portocalie. Este intalnit mai frecvent la rumegatoare pe fondul parazitarii canalelor biliare cu trematode.Hemosiderozaimprima ficatului un aspect ruginiu, caramiziu.Melanoza, difuza (rar) sau maculata, intalnita la tineretul rumegatoarelor si manifestata prin pete de culoare brun-negricioasa, care la sectionare lasa urme negricioase pe lama cutitului. Acelasi aspect este intalnit si in alte tesuturi si organe (miocard, pulmon, meninge).Calcificare distroficaa granuloamelor din tuberculoza, a chisturilor parazitare, a focarelor de necroza. Morfologic apar zone de culoare albicioasa-cenusie, de consistenta dura si care, la sectionare opun rezistenta si se percepe un zgomot caracteristic, de cutit trecut prin nisip.PROCESELE INFLAMATORII HEPATITE/PERIHEPATITEHEPATITE ACUTE:Parenchimatoasa (toxica acuta) ficatul apare usor marit in volum, de culoare galbuie sau ruginie, de consistenta scazuta, friabila. Este observata la toate speciile.Necrotica in focare miliare si in focare marimanifestata prin prezenta unor focare miliare, la limita vizibilitatii sau mai mari, cenusii-galbui, uscate, sfaramicioase, in general slab delimitate, care nu deformeaza suprafata ficatului si care uneori sunt inconjurate de un brau rosietic.Hemoragica/hemoragico-necroticase poate manifesta sub forma de focare sau sub forma difuza, fiind intalnita preponderent la pasari. Teritoriile afectate au culoare rosie sau rosie-negricioasa.Purulenta,ce se manifesta in majoritatea cazurilor prin prezenta de abcese, unice sau multiple, de dimensiuni variabile in masa ficatului. Este mai frecventa tineret (vitei, miei), ca urmare a infectiilor ombilicale. Initial abcesele sunt localizate in partea stanga a ficatului, iar de aici procesul difuzeaza si cuprinde toata masa ficatului.La taurinele din ingratatorii este intalnit asa-numitulcomplex ruminita abces hepatic, caracterizat prin hiper-/paracheratoza ruminala si/sau ruminita necrotica si diseminarea germenilor, prin intermediul circulatiei, in ficat, unde se formeaza abcese. Abcesele pot avea dimensiuni variabile, sunt delimitate de capsula conjunctiva si au un continut cenusiu-galbui-verzui (puroi), mai mult sau mai putin deshidratat.HEPATITE CRONICE:Limfohistiocitaraeste caracteristica salmonelozelor. Se manifesta prin prezenta de fine focare cenusii albicioase care proemina usor la suprafata ficatului.Fibroasa (ciroza).Este una dintre cele mai frecvente si complexe leziuni hepatice. Afecteaza toate speciile si poate avea etiologie toxiinfectioasa sau parazitara. Morfologic se caracterizeaza printr-o fibrozare progresiva a ficatului, astfel incat parenchimul ajunge sa fie inlocuit cu tesut fibros. Culoarea ficatului variaza de la galben-ruginiu la galben-verziu sau brun verzui, iar consistenta este crescuta.Suprafata organului este denivelata, cu noduli de diferite dimensiuni si/sau cu santuituri de pana la un cm adancime, de culoare alb-sidefie.In cazul cirozei parazitare leziunea poate avea caracter focal sau caracter difuz. Initial se constata o faza traumatica, corespunzatoare fazei de migrare a larvelor de paraziti prin tesutul hepatic. Morfologic se caracterizeaza prin traiecte sau focare hemoragico-necrotice, culoare rosie-negricioasa. Ulterior, traseele de migrare se cicatrizeaza, se fibrozeaza. Morfologic, in cazul leziunilor focale sunt prezente focare alb-sidefii de aspect stelat, sau sinuoase, situate la suprafata ficatului. In cazul leziunilor cu caracter difuz, ficatul apare brazdat de travei conjunctive corespunzatoare canalelor biliare parazitate si are consistenta crescuta. Leziunea este caracteristica fasciolozei si dicroceliozei la rumegatoare.Granulomatoasa.Acest tip de inflamatie poate fi intalnita in tuberculoza la toate speciile si in unele micoze viscerale la pasari si se caracterizeaza prin prezenta a numeroase formatiuni nodulare, bine delimitate, cu centrul necrotic, de aspect cazeos.In reactiile granulomatoase de natura parazitara in ficat apar chisturi de diferite dimensiuni, pline cu lichid limpede. Chisturile vechi se deshidrateaza si se pot calcifica, devenind deosebit de dure. Cel mai frecvent in ficat intalnim chisturi hidatice.PRINCIPALELE LEZIUNI ALE CAILOR BILIARESI VEZICII BILIARELitiazavazicii biliare si cailor biliare se intalnrste la suine si taurine. De cele mai multe ori sunt multipli si pot ajunge pana la 10 cm diametru.Angiocolitele si colecistitelesunt mai frecvente la porc si rumegatoare si pot fi de natura bacteriana sau parazitara. Principalele tipuri morfologice sunt: catarala, necrotica, purulenta, cronica-fibroasa.Aceste leziuni pot duce la blocarea cailor de eliminare a bilei si la icter.

10