Confrcrm Programei Scolarepentru disciplina Limba si Literatura Romini clasa a IV-a,

aprobate de Ministerului Educatiei Nalionale

Lecturilescolarului

Clasa a IV-a

Antologie cle texte literaredin

literatura romdnisi

literatura universali

Coordonatorul seriei:Prof. Imurge DnAcnrcr

PrezentAnle autorilor gi alegerea textelor:

ndreas

Laura Ivona Dumitru

ffiPRINT

Descrierea CIP a Bibliot€cii Nationale a RomanieiLecturile qcolarului : clasa a IV-a : antologie de taxte literare din

literatura romeri Si [eratura univelsali / prczenL{rile autorilor $ialegerga textelor: Ivona Dumi&u. - Bucuretti: Aldreas Print, 2020

rsBN 978-606-765- 122-5

I. Dumihu, Laura Ivona (antolog.)

31

Traduceri: Iutin FELDRIHAN; Otilia FEIEA, Gabricln SrutoN, ConsuelaTANASE

Deseneinterior ConrrundnARMEANU: Costin CAUM)1EANU; E. W. KsMstE,

Vqsile OLac

@ €{ Editura AMREAS rnwr, Bucureqti, 2020

Toate dr€pturile sunt rezervate, Nici o parte dir aceasta luqare nu poate fircPlodusa, $oca6 fi Efansmisd sub formt tipErif,i, electonicd, nEcanicd, fotocopiatd,

arrto sau sub orice alti varian6 fdrn pennisiwrca scrisi a Editurii Andrcas Print,

TELJFU:021.22.20.767

Coperti: Editua AndreasDesene copert4: 123 RFTehnoredactare qi DTP copertS: Gheorghe DUMITRUCorecturd: I-aura Ivona DUMITRU

Bun de tipar: 1O.O3.n2O:

Coli de tipar: 24Follm t Q6): 16154x84 cm.

lipar: ARTPRINT

Email: offi ce@artprint.ro

DIFUZOR EXCLUSIV:IVO PRINT

Petru Maior 32, sector I, cod 011264, Bucureqti,Tel./Fax: O21.22.20.7 67',

E-mail: ivo_print@yahoo.com

6ryrhs

Desjeapti-t€ romane(Andrei Murescnu) I 7

Limba mastrd (4. Meteevici) I l0LITERATURA ROMANA / 13

Vasile ALlcsAI\DRr / 13

- Stundnatorii / 14

- Rodica / 15

- Lunca din Mircegti / 16

* Malul Siretului / 18

Grigore ALEXANDRESCU / 21

- Lupul moralist / 22

Dimitrie BoLrNrtr\'E NU / 25

- Cea de p€ urma noapt€ a lui

Mihai cel Mare / 26

- Ndvala lui Tepel / 27

- Jepeq $ solii / 28

- Fala dn dafiu;, I 29

LL, CAMGTALE / 33

- Fdt Frunos cu Mot-fu-hnte / 35

George CofBUc / 45

- Trei, Doamne, qi toli trei / 46

- Paqa Hassan / 49

-Maml52- Dunirea qi Oltul / 55

Ion CREANG,{ / 58

- Aninni din cqihde m qi IV / 59

- Dinild Prepeleac / 95

Al.DoNrcr/ll0- $tiuca si motanul / 111

Mibai E!tr$Jcu / 113

- Fit Frumos din Lacrini / 115

@N€NOGN€NO 5

- Ce-1i doresc eu $e, dulce

Romtuie / 138

- Cdlin (file din poveste) / 140

- Mai am un singur dor / 149

Enil GARLEANU / 153

- Cea dintdi durere / 154

- Vulturul / 158

- Pdrnsite / 160

- Trandafirul / 163

- Frunza / 165

Calishat Hoc S/ 169

- Pe drumuri de munte / 170

Amintiri dintr-o cdlanie I 170

Spre manistiri / 170

SJ.O. IosF / l8l- Revedere / 182

- Visul lui $tefan Vodd / 1 83

-Yzta I 184

Petre IsPrRr.scu / 187

- Vulpea firoscoasi / 188

- Bogdlia qi veselia / 189

- tuiciul qi rulpea / 192

- Aleodor impdrat / 195

Alexsndru VLAnuT,[ / 205

- Povestiri / 206

in ajunul Crdciunulai / 206

Mogdltua / 208

- Hchrul lScob Gripnst /212

Viala picnrului / 212

- Romenia pitoreasd / 217

Pe Dundre / 217

Oiurgiu. Cilugirenii / 217

ln muntii noSti / 221

6@0SSO

in Muntii Neamtrului / 221

Valea Teleajenutui / 23 ILnnAnnA ooMnsoRANi mrRU

ffw 1235

$tefan SGANDAR / 235

Puiul de lup / 236

Feciorul de imptuat / 242

Mihaela IoN / 248

Mdna din cer / 249'Co6ul cu nararnze / 256

LITERATURA UNTVERSALA / 261

Charles DIcIcNs / 262

- Aventurile donnului Pickwick(fragmente) / 263

Capitolul I- la Roche,sbr / 264

Mary Elisaboh MAPES-DoDGE / 283

- Patinele & argint (fa$Fne) / 285

Jack Inr,{DoN / 297

- colf Alb (cryirlele I II $ ]ll / 299

Wilian SHAT(ISPEARI / 317

- Futuna / 318

Mark Twen / 331

- Aventurile lui Huckleberry

Finn (Capitolele I - IV) / 333

Oscar WI,DE / 355

- Printul fericit / 356

MODELE DE FISEDE LECTURA / 368

- Vard, St.O. Iosif / 368

- Ddnild Prepeleac,

Ion Creanga / 370

- $tiuca ;i motanul,

41. Donci I 372

- Vulpea firoscoasd,Petre Ispirescu / 374

- Mama, George Cogbuc / 375

- Frunza, Emil Girleant I 377

- Prtnlul fericit,Oscar Wilde / 378

- Cdlin (file din poveste),

Mihai Eminescu / 381

DESTEAPTA-IE, ROMANE!

DE9TEAPTA-TE, ROMANE, DrN SOMNUT CEL DE MOARTE,

iN cmr TE-ADANcTRA BARBART DE TTRANI

ACUM ORr NTCTODATA, CROTEgTE-Ir ALTA SOARTE,

lA CARE SA SE-NCHTNE Sr CRUZil TAr DUgMANIT

ACUM ORI NICIODATA SA DAM DOVEZI LA LUME

cA.N ASTE MANI MAI CURGE UN SANGE DE ROMAN,

9I CA-N A NOASTRE PIEPTURI PASTRAM CU FALA.UN NUME

TRIUMFATOR iN I-UPTT, UN NUME DE TRAIANI

PRIVIII, MAREIE UMBRE, MIHAI, 9TEFAN, CORVINE,

ROMANA NATIUNE, AI VO9TRI STRANEPOTI,

cu BRATELE ARMATE, CU FOCUL VOSTRU.N VINE,

,,vrA.TA-N UBERTATE ORr MOARTE!" STRTGA TOI|.

pREOIr, CU CRUCEA-N FRUNTE CAC| OASTEA E CREgTNA,DEVIZAI LIBERTATE 9I SCOPUT EI PREASFANT. -MURIM MAI BINE-N IUPTA, CU GLORIE DEPLINA,

DEcAr sA FrM scLAVr ARAgr iN vEcHruL NosT'PAMANTT

GN<>O6€NO 7 G\€N6)GN€NO

Rdsdri-va o comoard

in adancuri infundati,Un girag de piatrd rar5,

Pe mogie revirsatd.

LITERATURA ROMANA

Vasrb Alecsandri

Poet, prozator $i dramaturg, VAsu,E ALECSANDRI s-a ndscut in Moldova,

la Mirceqti, pe 14 iznip l8l8 Q82l?). Binni paqi spre invdfdturd ii face acasd,

cu dascdlul Gheorghe vida. Studiaza apoi la Paris. Este afias mai mult de li-teraturd, de$i fdcuse cursuri de medicind pi de drept. Crealiile populare, care

l-au fascinat, vor h un real izvor de inspiralie. Aduni soieri populare, pe care

le qi publicd in volum: Poezii populare ale rotnlanilor.Mdiestnapo€tului este

dezvdluitd insd in volumri Pastelui. Iqi cd;tigd asdel renumele de Barful din

Mirceqti, iu MthaiEminescu il numqte ,,acel rege-al poeziei". in afard de

poezii, Alecsandri a mai scris qi prozd (Vasile Polrln $i alt€le), dar $i piese

de teafiu, dintre care cele mai cunoscute sunt acelea care au ca personaj prin-

cipal pe Curoana Chirila.Pe mngd activitatea culturald, Vasile Alecsandri s-a implicat in eveni-

mentele istorice ale rremii in care a fdil Revolulia de la 1848, Unirea

Moldovei cu Jara RomAneascd (1859). A scis Hora Unirei. A fost director al

teatrului din Iati $i ambasador al Rom6niei la Paris. Perlrttrryda CA icul gtntei

latine, este premiat la concursul SocietAiilor limbilor romanice de laMontpllier, in 1878.

A incetat din yia!4 in 1890, pe 22 august, fiind inhumat chiar in parcul

casei de la Mirceqti.

GN€NO6€NO 13 6@Oe6O

Siminitorii

Sdmindtorii hamici, cu sacul subsuoard,

Pfuescu-n lungul brazdei pe fragedul pdmdnt;

Pe culme, pe vdlcele se suie 5i coboari

Zv6rlind in a lor cale seminla dupd vAnt.

,,O miel" zice urul menind cu veselie,

,,Noroc Ai roadi buni!" adaoge un alt.

,Ca vrabia de toamnd rotund spicul sd fie!Ca trestia cea nalu sd fie paiul naltl

Din ziori qi pdnd-n noapte tot graul sd rdsard;

in el sd se ascundl porurnbii ostenifi,

$i c6nd fldcdi qi fete vor secera la vard,

in valuri rnari de aur sd-noate rdLiciti!"

Slminatorii veseli spre fund inainteazd,

De-a cunneziqul brazdei boroanele pomesc,

$i grapele spinoase de-aproape le urmeazd,

ingroapi-ncet seninla gi cflmpul netezesc.

Convorbii literare, 15 mai 1868

s€Nos$o 14 6€No6@o 660CN<^O rs eN60660

Rodica

hxtAnd cofi1d cu apd,rece

Pe ai sIi umeri albi, rotunzori,

Juna Rodica voioasii trece

Pe l0ngi junii sdmindtori.

Ei cu gnibire ii sar in cale,

ZcAnd: ,,Rodic6, floare de crin,

tn plin sd-1i rneargl vrerile tale,

Precum tu, dragd, ne ieqi cu plin

S-ajungi mireas6, sajungi cr,iiasd!

Calea si-fi fie numai cu flori,

$i casa casi, qi masa masi

$i sdnul leagln de pruncugori!"

Cu grAul de aur ei o presoar.i,

Apoi cofta intreagi-o beu,

Copila rAde qi-n cale-i zboard,

Scuturdnd griul din pirul siu.

Convorbii litersri, 15 mai 1868

Lunca din Mircesti

Bate vdnt de primdvard gi pe muguri ii deschide;

Vdntul bate, frunza creqte, 9i voioasd lunca r6de,

Sub verdeala drdgdlagd dispar crengile pe rdnd,

$i sub crengi umbroase mierla sare guierdnd.

O! minune, farmec dulce! O! putere creatoare!

in oricare zi pe lume iese cite-o noui floare,

$-un nou glas de armonie completeazd imnul sfdnt

Ce se-nalt6 citrd ceruri de pe veselul pimdnt.

Tot ce simte gi vlczri, feard, pasere sau phntdin cdldura primaverii na$te, salta, zboarl, cenu,

Omul igi indreaptd pasul citrd desul stejdrig,

Unde umbra cu lumina se alungi sub frunziE.

El se duce dupd visuri; inima lui creqte pliniDe o sacri melodie, melancolicd, divini,De o tainicd vibrare, de-un avdnt inspirator

Ce-i aduc in pept suspinuri gi-n ochi lacrimi de amor.

Este timpul renvierii, este timpul rennoirei,

$-a sperirei zdmbitoare, $-a pldcerei, 9-a iubirei,

Paserea-qi gdteqte cuibul, floarea m6ndrele-i colori,

CAmpul via sa verdeafd, lanul scumpele-i comori.

Slus, paingul pe tn frasin, urzind pdnza-i diafand,

Cu-al sdu fir de-argint subfire face-o punte-aeriani,

Iar in leagdn de matasd grangurul misterios

e€Noe$o 16 6Go6€N,o

Cu privighetoarea dulce se ingdnd-armonios.

Jos pe la tulpini, la umbrd, fluturii, flori zburitoare,

Se-ndragesc in pdrechere pe sdn alb de ldcrdmioare,

$i, ca roi de petre scumpe, ginddceii smdlluiliStrdlucesc, vie comoard, pe sub ierburi tdinuili.

O pdtrunzitoare $oaptd umple lunca, se ridicd.

Ascultali!... stejarul mare grdie$te cu iarba micA,

Vulturul cu ciocdrlia, soarele cu albul nor,

Fluturul cu pldnta, rdul cu limpidele izvor.

$i qtejarul zice ierbei: ,,Mult egti vie qi gingaq5!"

Fluturagul zice floarei: ,,Mult egti mie drdgdlaqn!"

Vulturul uimit ascultd ciocfulia ciripind;

Rdu, izvoare, nouri, raze se impreuni iubind.

Luncd, lunci, dragd luncd! rai frumos al larii mele,

Mdndri-n soare, dulce-n umbra, tainici la foc de stele!

Ca grddinele Annidei, ai un farmec ripitor,

$i Siretul te incinge cu-al sdu bral dismierddtor.

Umbra ta rlcoritoare, adormindd, parfumati,

Sti aproape de lumini, prin poiene tupilati,

Ca o nimfi pinditoare de sub arbori inflori1i,

Ea la sdnul ei atrage cflntorii fericili.

$i-i incdntd, gi-i imbatl, qi-i aduce la uitare

Prin o magicd pldcere de parfum gi de cdntare,

Cici la tine, luncA dragd, tot ce are suflet, grai,

Tot qoptegte de iubire in frumoasa lunl mai!

Convorbii literare, 1 nai 1868

e€NOe€NO 17 6€NO66O

Malul Siretului

Aburii uqori a noplii ca fantasme se ridiciSi, plutind deasupra luncii, pintre ramuri se despicd,

Rdul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur

Ce in raza diminelii migci solzii lui de aur.

Eu mi duc in faptul zilei, md aqez pe malu-i verde

$i privesc cum apa curge gi la cotiri ea se perde,

Cum se schimbi-n vilurele pe prundiqul lunecos,

Cum adoarme la bulboace, sdpdnd malul nisipos.

Cind o salcie pletoasi lin pe balLi se coboari,

Cind o mreani salti-n aer dupd-o viespe sprintioarS,

Cind sdlbaticele rale se abat din zborul lor,

Bdtand apa-ntunecatd de un nour trecdtor.

Si gdndirea mea furat{ se tot duce-ncet la vale

Cu cel rdu care-n veci curge, far-a se opri din cale,

Lunca-n giuru-mi clocote$te; o gopdrld de smarald

Cati !intr4, lung la mine, pdr.4sind nisipul cald.

Convorbiri literare, 1 mai 1869

Dt,noltAR. tx.PuunvviLzi = tfiiestepli;ntd = plantd

paing = pdianjen

6€NOe€NO 18 6€Noe@o

lult st i+rnt ru,

l. Cum sunt fuscti$i semindtorii de cdtre poet?

.:. .i. n2, Ce Ie duce Rodica semandtorilor!

**.:.3. in ce anotimp este swprinsd lunca din Mirce;ti li cum o descfie autotul?

1'.tt4. Cu ce este comparat Siretul?

n.:.n5 . Identifi.cali in texte adjectivele $ apoi despd$ili-le tn silabe.

Bqnct-cuviinldpe- slrada'

Nu olergo pe slrodo. Mergdnd, nu idripicioorele. Nu te lego-

no, nu lopoi gi mergi linigtil. Nu fluiero, nu cdnlo, nu intordto

cdinii.

Nu rdde de ologi, de orbi 9i de olli cergetori. Soluto frumos

pe preoli, pe invololori gi pe botrdni. chior doco nu-i cunogli.

Cdnd soluli pe cinevo, ridico gopco sou polorio de pe cop.

Doco mergi cu cinevo pe slrodo, nu porniinoinleo lui; cdnd std

el sd priveosco cevo, sloi gi tu. Mergiin sldngo celui moi more

9i loso-l pe porleo dinspre cose.

Fo loc inlotdeouno botrdnilor.

Doco vorbegli cu tovorogul lou, nu strigo tore gi nu geslicu-

lo. in cozulin core soluto el pe cinevo, solulo-l 9i tu, chior doco

nu cunogli oceo persoond.

Fii loldeouno cuviincios pe slrodo.

Qrgwe Alevfuresu

S-a ndscut la TArgoviqte (22 lebruaric 1810), ina-o familie de boieri.(lnditia sociald ii permite sd invefe in copiltuie greaca qi latina. Pasionat citi-l()r de literaturi populard, alituri de cea clasicd. tn 1832 ii apare primul

volum de poezii. Participi la Revolufia din 1848, iar dupd indbuqirea aces-

toia, tldieote refas, manifestirile sale culturale fiind tot nai rare. Relativ

diversd, opera sa alitu$ meditayiilor gi elegiilot romlrlrice epistole, satirc $ltbule. in istoricul fabulei romdnegti, Grigore Alexandrescu rimane vestit,

popularitatea sa sprijinindu-se mult6 vreme, aproape exclusiv, pe fabule. Ca

labulist, deqi modelele nu-i apar,tin, creeazd cdteva capodopere ale genului:

,,lhtul Si vi;elul" , ,,Vulpea liberald" , ,,CAinele qi cdlelul" , ,,l,upul moralist"clc. Denunti: parvenitismul, demagogia, trddarea, ipocrizia, cameleonismul

politic. Ca qi modelele sale (La Fonaine, Kdlov), el urmdreptre imaginea

rlclectului moral personificat de o tipologie animalierd (boul, s,oarecele, pisi-

c[, vulpea, ceinele etc).

Pe 25 noienbrie 1885 se stinge din viald Gdgore Alexandrescu, fiindinrnomentat la Cimitirul Bellu din Bucureqti.

sGoe€No 21 6€No6€No

i

Lupul moralist

V-am spus, cum mi se pare, de nu i1i fi uitat,

Cd lupul se-ntAmplase s-ajungd impdrat.

Dar fiindci v-am spus-0, voi inci sd vd spui

Ceea ce s-a urmat subt stlpenirea lui.

Auzind impiratul cI-n staturile sale

Fac ndpastuiri multe pdrogii dregdtori.

Ci pravila sti-n gheare, cd nu e deal sau vale

Unde si nu vezi jertfe mai mulli prigonitori.

Porunci sd se shangd ob$teasci adunare,

Ldngi un copaci mare;

Cdci vrea pe unii-altii sa ii cam dojeneascd.

$i-n puline cuvinte

SI le aduci aminte

Datoriile lor.

Toti se infiflgard: si-nrdllimea lupeascd

incepu sd vorbeasci

C-un glas dojenitor:

- ,,Domnilor de tot felul! Bune sunt astea toate?

Datoriile slujbei astfel le implinifi?

Nu avefi nici sfiald, nici fricl de picate,

Sd faceli nedreptate qi sa ndpdstui{i?

Toate slujbele voastre tara vi le pllte$te;

incd, pe la soroace,

CAie un dar vd face.

Dar reaua nirdvire,Ce o aveii din fire,

Nu se t{miduieqte.

G\€No)GN€No 22 G\€NaGN€NO

Vedeli cu ce morli grele

Se isprdvesc din lume,

Si cum lasd rdu nume

Acei care fac rele.

Gandifi-vi ci poate veli da cuvdnt odati,La-nalta judecatd.

GAndili-vri la suflet. ;i luali de la mine

Pildi a face bine."

Ast cuvant minunat,

Pe care domnul lup auz cd l-a-nvdlat,

Trecdnd pe ldngi sat,

La ziua unui sftnt, cdnd preotul citeagi propoveduia,

Pe mrt/'li dtn dregdtorl si pldngd i-a-ndemnat.

- ,,E! ce ati hotArat, japdni amploaiali?

^ Oare-o sd vd-ndreptafi?

li intreba atunci inaltimea-mblinttl.Ce purta o manta de oaie jupuitd.

Spuneti, o sd schimbafi purtarea-vd cea proastd?"

- ,,Sn trditi la multi ani, dobitocia-voastri,

l{dspunse un rulpoi, in slujbe ldudat;

Ne poate fi iertat

Sti vi-ntrebim smerit, de vreti a ne-arita,

l)c unde-a1i cumpdrat postavul de manta?"

(llnd mantaua domneascd este de piei de oaie,

Atuncijudec0torii fiti siguri cd despoaie.

rq^60660 23 6S0@\60