Suport CURS Ecotoxicologie 2010

  • View
    67

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Suport curs ecotoxiclogie

Transcript

Strategii de afaceri

SUPORT DE CURS

ANUL I

Semestrul 2Cluj Napoca

2010CUPRINS:

cap.1. Sanatatea si epidemiologia mediului6

Cap.2 ASPECTE privind MODALITATI DE EVALUARE A EXPUNERII13

CAp. 3. Metale grele: PLUMBUL SI CADMIUL 23

Cap. 4. POLUANTI ATMOSFERICI IRITANTI44

CAP. 5. Solventii organici90

CAP. 6. CIANURI106

CAP. 7. MARKETING SOCIAL

Cap.1. Sanatatea si epidemiologia mediului

In fiecare an se elimina in mediul inconjurator cateva sute de substante noi care vin sa mareasca gama miilor de chimicale si a milioanelor de de mixturi deja existente si a formulelor si complexelor utilizate in scop comercial. Nu exista nici o indoiala ca unele substante reprezinta un pericol pentru starea de sanatate ca urmare a producerii, depozitarii utilizarii si distrugerii acestora. Diversitatea lor mare face ca sa le intalnim practic la tot pasul vietii noastre cotidiene, cresterea numarului si a combinatiilor posibile dintre ele reprezentand un risc potential pentru starea de sanatate a populatiei.

Practicile industriale, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, produc efecte adverse asupra mediului si sanatatii atat prin eliberarea de poluanti in aer si apa cat si prin generarea, producerea de deseuri periculoase. In general, populatia din tarile in curs de dezvoltare se confrunta cu riscuri mari privind starea de sanatate comparativ cu tarile dezvoltate, urmare a expunerii mari la chimicale toxice si rate mai crescute ale accidentelor (16).

Emisiile industriale polueaza multe rauri, lacuri, terenuri, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, unde controlul poluarii are foarte rar. Neluarea unor masuri si decizii care sa reduca poluarea si numarul de accidente majore, cum ar fi eliberarea masiva de xenobiotice in mediul ambiant, conduce la dezvoltarea de efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei. Prin acordarea unei atentii adecvate mijloacelor de preventie si protectie, se pot controla nivelele de expunere la contaminantii toxici si sriscurile pentru sanatate (13,16).

Numai in cateva din tarile in curs de dezvoltare unele industrii cu pericol potential pentru mediu si sanatate sunt situate in afara zonelor cu densitate mare a populatiei. In Romania se acorda o imporatanta mult prea mica depozitarii in locuri controlate de reziduuri industriale periculoase si deseuri comerciale, ducand practic la lipsa implementarii preventiei pentru expunerea umana. Exista o lipsa serioasa de date cantitative in ceea ce priveste relatia dintre unii agenti poluanti din mediu si efectele asupra starii de sanatate. Este deosebit de dificil sa se stabileasca o relatie intre emisiile industriale, mai ales expunerea de lunga durata si la concentratii mici ale acestora si sanatatea populatiei generale. Acest aspect se datoreaza mai ales implicarii unor factori care vin in completarea poluarii industriale (9,13,16).

Trebuie amintit si rolul important al urbanizarii care de obicei este asociat cu dezvoltarea unei economii mai productive si poate sa aduca beneficii majore pentru sanatate si mediu. Ca urmare a concentrarii populatiei si activitatilor apar costuri mai mici legate de aprovizionarea cu apa si serviciile de sanatate, igiena, colectarea si tratarea deseurilor populatiei si a celor comerciale (9,16).

In alte tari, inclusiv Romania, lipsa unei infrastructuri adecvate, a existentei unor servicii care sa asigure controlul poluarii, a problemelor de mediu si sanatate, face ca aceste costuri sa fie mult mai mari si de fapt sa fie transferate in domeniul de mediu si sanatate. Mai recent se resimte o crestere mare a constientizarii si intelegerii oamenilor fata de pericolul legat de expunerea la agentii fizici si chimici din mediu care pot sa afecteze sanatatea populatiei (5,16).

Anamneza sanatatii mediului este fundamentala in evaluarea efectelor asupra starii de sanatate asociate expunerii la agentii fizici si chimici din mediul inconjurator. Cu alte cuvinte, acestea trebuie sa faca parte din anamneza medicala. Scopul este de a diagnostica si trata bolile de mediu, preveni aparitia unor asemenea probleme prin identificarea pericolelor de mediu, consilia pacientii in ceea ce priveste dezvoltarea unor comportamente preventive, descoperii relatii noi intre expunere si boala (7).

Realizarea acestor deziderate necesita un sistem foarte bine pus la punct, mai ales din punct de vedere al resurselor umane si al comunicarii cu alte sectoare interdisciplinare. Trebuie pus accentul pe relatia dintre expunerea la agentii din mediu si sanatatea pacientilor. Simptomele si bolile trebuie evaluate in termenii expunerii prezenta si trecute la agentii din mediu, iar sursele de expunere trebuie analizate in termenii impactului acestora asupra starii de sanatate (9,13,16).

Este necesar un fond de cunostiinte pentru a cerceta bolile relationate mediului, iar acest lucru se poate realiza numai in echipa. Acest porces este un proces continuu, el trebuie imbunatatit la nivel national cu scopul intelegerii mai exacte vizavi de masurile si deciziile care trebuie implementate in domeniul vast al sanatatii mediului. Exista trei aspecte generale care trebuie luate in considerare: 1) incorporarea mediului si sanatatii intr-o politica macroeconomica; 2) analiza de cost beneficiu; 3) asistenta primara de sanatatea mediului. Cele doua din urma asigura o intelegere mai buna vizavi de includerea sanatatii mediului in decizii si programe de investitii in ceea ce priveste formularea si implementarea acestora.

Asistenta primara de sanatatea mediului este un concept utilizat de factorii de decizie in elaborarea si implementarea de proiecte noi. Dezvoltat ca si o metodologie care sa promoveze dezvoltarea durabila la nivel comunitar, este de fapt un proces prin care grupuri locale sau comunitati se organizeaza ele insele, uneori cu sprijin din afara acestora, cu scopul de a-si utiliza cunostiintele si capacitatile lor pentru imbunatatirea si ingrijirea resurselor naturale si de mediu si in acelasi timp satisfacerea necesitatilor vietii cotidiene. De fapt, acest concept vine sa completeze asistenta medicala primara prin focalizarea atentiei asupra managementului resurselor naturale intelegand o promovare simultana a imbunatatirii starii de sanantate si durabilitate a mediului (17). O veriga importanta a acestui proces este reprezentata de epidemiologia mediului, parte integranta a evaluarii riscului. Evaluarea riscului in expunerea deliberata si/sau accidentala la diferitele substante eliberate in mediu este o conditie in dezvoltarea strategiei controlului poluarii si a protectiei sanatatii publice. Evaluarea riscului si utilizarea lui sunt termeni care descriu activitatile fundamentale implicate in controlul mediului si protectia pentru sanatatea populatiei. Evaluarea riscului este o activitate care apartine cercetatorilor care au competenta de a stabili care sunt problemele aparute in starea de sanatate a populatiei expuse la diferite noxe. Decizia in legatura cu modul de rezolvare a acestor probleme face parte din managementul riscului si apartine altor persoane (1,9,15).

Evaluarea riscului cuprinde urmatoarele patru etape: 1) identificarea pericolului; 2) evaluarea expunerii; 3) evaluarea relatiei doza-efect sau estimarea riscului; 4) caracterizarea riscului. Identificarea pericolului se poate realiza prin studii epidemiologice, teste pe animale de experienta si teste in vitro, structuri chimice similare sau activitati biochimice. Studiile epidemiologice au la baza conceptul de epidemiologie de mediu. Epidemiologia de mediu este stiinta care studiaza efectele produse de poluarea mediului asupra starii de sanatate a omului utilizand metode epidemiologice. S-a mers pana acolo incat s-a creat o noua metodologie numita "Epidemiologia Poluarii Aerului" si aceasta datorita faptului ca exista diferente majore intre unele principii de baza ale epidemiologiei mediului si epidemiologiei poluarii aerului (2,7,10,14). Este unanim acceptat ca epidemiologia este o metodologie nu o specialitate. Este o metoda utilizata de un spectru foarte larg de domenii/specialitati, de la economie la medicina, cu scopul de a obtine date referitoare la anumite relatii intre diferite fenomene, cum sunt bani investiti-profituri-cheltuieli de mediu, boli-expunere la agenti din mediu, etc. (7,9).

Studiile epidemiologice se clasifica dupa cum urmeaza: 1) Studii experimentale si semiexperimentale; 2) Studii geografice sau spatiale utilizand date agregate; 3) Studii temporale utilzand date agregate; 4) Studii transversale numitele si cross-sectional; 5) Studii "panel"; 6) Studii de cohorta; 7) Studii caz-control. Clasificarea se bazeaza pe distinctia dintre utilizarea datelor agregate de mediu si sanatate (studii geografice, studii temporale) fata de cele individuale de expunere si efecte (studii transversale, studii panel, studii de cohorta, studii caz-control), prevalentei bolilor relationate mediului (studii transversale) fata de incidenta acestora (studii panel, studii de cohorta) si prin selectia initiala si clasificarea populatiei studiate pe baza expunerii (studii de cohorta) fata de efecte (studii caz-control). Se admite ca putine studii de mediu si sanatate efectuate pana in momentul de fata intra sub incidenta unui singur model si in acelasi timp un studiu poate fi inclus intr-un model diferit cand este vazut din perspective diferite (7,8,10).

Studiile experimentale si semiexperimentale nu fac obiectul acestui material. Studiile geografice sau spatiale utilizand date agregate se mai numesc si studii ecologice. Studiile ecologice se carcterizeaza prin faptul ca in loc de individ unitatea de observatie si analiza este reprezentata de un grup. Un asemenea grup poate fi identificat ca si o arie (ex. regiune miniera, vecinatatea unei intreprinderi), scoala, intreprindere, etc. In general se