Infarctul de Miocard Referat

8/17/2019 Infarctul de Miocard Referat

1/6

Recuperarea kinetoterapeutică în infarctul de miocard

Infarctul miocardic (IM) sauInfarctulmiocardic acut (IMA), numit frecvent

șiatac de cord, este întreruperea

fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni

a cordului, ce determină moartea

celulelor miocardice. Cel mai frecvent se

produce prin obstrucția unei artere

coronare în urma rupturii unei plăci de

aterom, care este un depozitdelipide și

celule albe (în specialmacrofage) lanivelul peretelui

arterial.Ischemia (reducerea fluxului

sangvin)șihipoxia rezultate, netratate în

timp util, duc la moartea (necroza)

mușchiului inimii (miocardului).

Simptomele clasice ale infarctului miocardic acut sunt:

- durere bruscă de piept (în mod specific răspândindu-se spre brațul stâng sau partea

laterală stângă a gâtului);

-dispnee;

-grețuri;

-vomă;

-palpitații;

-transpirațiiși neliniște (adeseori descrisă ca o senzație de moarte iminentă).

Femeile pot avea mai puține simptome tipice față de bărbați, cele mai comune fiind:

-dispneea;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lipidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Macrofaghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ischemiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipoxiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Necroz%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Miocardhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dispneehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grea%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Grea%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Grea%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dispneehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Macrofaghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ischemiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipoxiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Necroz%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Miocardhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dispneehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grea%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dispneehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lipide


2/6

- slăbiciune;

-o stare de discomfort abdominal;

-astenie fizică.

Aproximativ un sfert din toate infarctele miocardice sunt „silențioase”, fără durere în

piept sau alte simptome.

Majoritatea infarctelor miocardice sunt determinate de un trombus care blocheaza una

din arterele coronare, Arterele coronare aduc sange bogat in oxigen la inima si

substante nutritive. Daca acesta este blocat, muschiul miocardic sufera de hipoxie si

moare.

Semne si simptome

Debutul simptomelor infarctului miocardic este, de obicei, gradual, pe

parcursul a câteva minute, rareori fiind brusc.Durerea toracică anterioară este cel

mai frecvent simptom al infarctului miocardic acutși este descrisă frecvent ca o

gheară, constricție sau ca o senzație de presiune. Durerea toracica

datoratăischemiei miocardului (aport insuficient de sângeși, prin urmare, deoxigen)

se numeșteangină pectorală. Durerea iradiază cel mai frecvent în brațul stâng, dar

poate iradiași înmandibulă, brațul drept, interscapularși înepigastru, unde poate

mima unpirozis.Semnul lui Levine (pacientul localizează durerea strângându-șipumnul deasuprastrernului) a fost descris, în mod clasic, ca fiindpredictiv pentru

durerea toracică de origine cardiacă, însă un studiu observaționalprospectiv a arătat

că are o slabă valoarepredictivă.

Respirația dificilă (dispnea) apare atunci când afectarea miocardului reducedebitul

cardiac al ventriculului stâng, producândinsuficiență ventriculară stângă urmată

deedem pulmonar. Alte simptome pot fidiaforeza (transpirație excesivă,astenie fizică

(slăbiciune),amețeli,greață, vomă șipalpitații. Aceste simptome sunt cel mai probabil

cauzate de descărcarea masivă în sânge acatecolaminelor de cătresistemul nervos

simpatic ca răspuns la durereși tulburările hemodinamice ce rezultă din disfuncția

cardiacă. Pierdereastării de conștiență (datorită perfuziei cerebrale inadecvate

șișocului cardiogen)șimoartea subită (frecvent datorităfibrilației ventriculare) pot

apărea în infarctul miocardic.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asteniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Durere_toracic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ischemiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Miocardhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Angin%C4%83_pectoral%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mandibul%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Epigastru&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pirozis&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Semnul_lui_Levine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Strern&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Predictiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prospectiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Predictiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dispneehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Debit_cardiac&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Debit_cardiac&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ventricul_st%C3%A2ng&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insuficien%C8%9B%C4%83_ventricular%C4%83_st%C3%A2ng%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insuficien%C8%9B%C4%83_ventricular%C4%83_st%C3%A2ng%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insuficien%C8%9B%C4%83_ventricular%C4%83_st%C3%A2ng%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Edem_pulmonar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diaforeza&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Transpira%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transpira%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transpira%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asteniehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ame%C8%9Beal%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ame%C8%9Beal%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ame%C8%9Beal%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Grea%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Grea%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Grea%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vom%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Palpita%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Palpita%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Palpita%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Catecolamin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_simpatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_simpatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_simpatichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stare_de_con%C8%99tien%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stare_de_con%C8%99tien%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stare_de_con%C8%99tien%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stare_de_con%C8%99tien%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stare_de_con%C8%99tien%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98oc_(medicin%C4%83)http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98oc_(medicin%C4%83)http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Moarte_subit%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fibrila%C8%9Bia_ventricular%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fibrila%C8%9Bia_ventricular%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fibrila%C8%9Bia_ventricular%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Asteniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Durere_toracic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ischemiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Miocardhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Angin%C4%83_pectoral%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mandibul%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Epigastru&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pirozis&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Semnul_lui_Levine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Strern&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Predictiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prospectiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Predictiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dispneehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Debit_cardiac&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Debit_cardiac&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ventricul_st%C3%A2ng&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insuficien%C8%9B%C4%83_ventricular%C4%83_st%C3%A2ng%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Edem_pulmonar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diaforeza&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Transpira%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asteniehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ame%C8%9Beal%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Grea%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vom%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Palpita%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Catecolamin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_simpatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_simpatichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stare_de_con%C8%99tien%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98oc_(medicin%C4%83)http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Moarte_subit%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fibrila%C8%9Bia_ventricular%C4%83&action=edit&redlink=1


3/6

Factori de risc

Se pot imparti in trei categorii:

1.Factori de risc necontrolabili:

Ereditatea;

Varsta;

Sexul ( infarctele miocardice sunt de 10 ori mai frecvente la barbati decat la

femei, aflati in grupa de varsta 30-50 ani. Dupa menopauza si inainte de 70

ani, numarul femeilor il atinge pe cel al barbatilor ).

2. Factori de risc controlabili:

Nivelul ridicat al colesterolului;

HTA;

Fumatul;

Stresul.

3. Alti factori importanti:

Diabetul zaharat;

Sedentarismul;

Efortul excesiv neobisnuit;

Obezitatea;


4/6

Tipul A de personalitate.

Programul de recuperare are trei faze:

Faza I (intraspitaliceasca) cuprinde 3 etape:

• sub observatie medicala, bolnavul isi reia treptat activitatiile de

autoingrijire, ortostatismul, mersul, cat si urcatul si coboratul scarilor

• se realizeaza mobilizari pasive la patul bolnavului, dupa care se trece la cele

active, pe grupe musculare.

OBIECTIVE

1.Diminuarea efectelor negative ale repausului la pat, precum atrofia

musculara, embolismul pulmonar, hipotensiunea ortostatica.

2.Recastigarea capacitatii si a indepedentei de autoingrijire, reducerea

duratei spitalizarii;

3.Pregatirea functionala a aparatului cardiovascular pentru trecerea la faza

urmatoare.

Etapa I de recuperare ,ziua 1-3

Pacientul trebuie sa stea cat mai mult in pat, pentru a nu creste T.A. deoarece

poate face vasoconstrictie cerebrala severa.

M.I. –decubit dorsal;

Masaj profund circulator+tractiuni ,analitic ( degete picior)

Mobilizari posibile,tractiuni, rotatii ;

Miscari pasive ale extremitatilor;

Rulari, flexii, extensii, circumductii( degete);

Circumductie (picior);

Flexii, extensii, R.I., R.E., mobilizari active (trage calcaiul pe

suprafata mesei)(genunchi); Miscari active (cot, glezna);

Flexii (coxo-femural);

Abductii-adductii;

Stretching ( ischiogambieri) (pe umar sau flexie dorsala a

piciorului)

Miscari respiratorii si exercitii de relaxare;


5/6

Transfer din pat in fotoliu pentru 1-2 ore/zi, fractionat in sedinte

de 5-10 min.

M.S.

Aceleasi miscari ,mobilizari pasive, apoi active (policele trebuie sa

stea mereu in abductie).

In acesta perioada pacientul nu are voie sa se alimenteze, deoarece se produce

furt coronarian.

Etapa II de recuperare, ziua 3-6

Ridicarea in asezat la marginea patului.Pacientul are voie sa se alimenteze.

Masaj lent, circulator, profund (efleuraj)

Nu trebuie sa creasca Fc;

Mobilizari pasive la M.I. (flexie gamba, tripla flexie);

Pacientul este adus in asezat la 45°- cu patul;

Ritmul miscarilor sunt pe inspir si expir;

Mobilizari pasvo-active;

Riicam pacientul la 90 °;

Spalarea, ingrijirea, imbracarea, efectuate in pat si in scaun, cu

ajutor;

Trecerea din pat in fotoliu;

Ridicarea din asezat in ortostatism la marginea patului cu

deplasari laterale; Plimbari prin camera , progresive ca durata si frecventa;

Efectuarea dusului;

Imbracare de unul singur;

Plimbari pe coridor sub supraveghere, de mai multe ori pe zi, 33-

220 m, plimbare;

Etapa III de recuperare, ziua 5-12

Ridicarea in ortostatism – din ghemuit;

Ridicare in ortotatism cu o mana la ceafa;

Asezare din ortostatism cu flexia pasiva a capului;

Mers lateral la marginea patului;

Exercitii de mers;

Plibari a cate 200 m de trei ori zilnic pe corridor;

Coboara 3 trepte;

Coboara un etaj, urca cu liftul;

Coboara si urca un etaj;


6/6

In fiecare etapa se reiau exercitiile din etapa precedenta.

Faza II de recuperare (la domiciliu)

• perioada de covalescenta incepe dupa 3-6 saptamani de la debutul infarctului

si dureaza 8-10 saptamani.

• obiectivul major al acestei etape este acela de a reda bolnavului maximul posibildin capacitatea sa fizica, corespunzator starii functionale a cordului.

• mijloace: exercitii izometrice, exercitii de rezistenta care implica grupe mari

musculare, alergare pe loc, urcat pe scarita, bicicleta ergometrica, plimbari,

activitati zilnice curente.

Faza III de recuperare (de intretinere)

• obiectivele acestei etape sunt acelea de a mentine si eventual a creste

capacitatea de efort a pacientului si reorientarea profesionala in raport cucapacitatea maxima de efort dobandita .

• mijloacele: exercitii active, corelate cu rezistenta la cicloergometru, elemente din

jocuri sportive, dar fara caracter competitional.

Documents

Infarctul de Miocard Referat