-
Tumorile benigne ale glandei mamareLeziuni distrofice;Leziuni
proliferative;Stari precanceroase.
-
1. LEZIUNI DISTROFICE proliferare fibrochistica a glandei
mamare;Sunt reprezentate de : Chistul solitar;Mastoza
fibrochistica.
-
1.1. Mastoza fibrochisticaFrecventa crescuta in jurul varstei de
30 ani;Frecvent asociaza tulburari endocrine (hipofunctie genitala
si/sau hipertiroidie);Pacientele prezinta jena/dureri locale in
perioada menstruatiei;Morfopatologic: chisturi multiple pline cu
lichid clar, sau tulbure, de culoare galben-brun, inconjurate de
tesut scleros.
-
1.1. Mastoza fibrochisticaLa palpare: formatiuni tumorale de
dimensiuni diferite, de consistenta ferma, mobile, putin dureroase,
iar la menstruatie prezinta crestere de volum;Ganglionii axilari
cresc putin in volum extrem de rar;Diagnosticul clinic se pune pe:
variatiile de volum + sensibilitatea dureroasa in timpul
menstruatiei.
-
1.1. Mastoza fibrochistica
-
1.1. Mastoza fibrochistica
-
1.1. Mastoza fibrochisticaDupa diagnostic se urmaresc prin
Xerografie;Poate fi considerata o boala precanceroasa deoarece
mastoza fibrochistica poate suferi transformari maligne.
-
1.1. Mastoza fibrochisticaTratament:Hormonoterapie in formele
incipiente: progesteron, antiinflamatoare, vit. A,B6,C,E,
tamoxifen, raloxifen;Tratament chirurgical in caz de: Crestere
rapida de volum a chisturilor; Suspiciune de malignizare;Daca nu
apar rezultate ale hormonoterapiei dupa 3-4 luni.Interventia consta
in sectorectomie, cadranectomie sau mastectomie daca este
suspectata transformarea maligna.
-
1.2. Chistul solitar al sanuluiSe prezinta ca un chist mare,
bine delimitat cu continut lichidian galben-verzui, chiar brun;La
palpare: tumora rotunda, bine delimitata, mobila;Adenopatiile
lipsesc, mamelonul este normal;Tratament: este chirurgical
(sectorectomie).
-
2. Leziuni proliferative benigneSunt reprezentate de hiperplazia
epiteliala;Aceasta categorie cuprinde:Hiperplazia atipica
ductala;Adenoza scleroasa;Cicatricea radiala;Ectazia
ductala;Necroza grasoasa.
-
2.1. Hiperplazia atipica ductalaSe caracterizeaza prin prezenta
a cel putin 3 straturi de celule epiteliale dispuse pe MB a unei
unitati ductale sau lobulare.
-
2.2. Adenoza scleroasaEste o afectiune caracterizata prin
cresterea numarului de structuri acinare insotite de fibroza
periacinara;Mimeaza adenomul invaziv;Prezinta o crestere a riscului
de cancer de 1,5-2 ori in populatie.
-
2.3. Ectazia ductalaSe diferentiaza greu de cancerul mamar;Apare
la femei in jurul menopauzei;Examenul clinic evidentiaza mase
tumorale palpabile periareolar si galactoree.
-
2.4. Necroza grasoasaSe intalneste rar;Poate fi confundata
clinic si mamografic cu carcinomul schiros sau inflamator;Exista un
traumatism al sanului sau al peretelui toracic in
antecedente;Tesutul adipos ischemiat elibereaza substante
lipolitice care determina necroza grasimii.
-
3. Stari precanceroase3.1. Papilomul intracanalicular;3.2.
Adenomul de mamelon;3.3. Adenomul ductal;3.4. Mastita cu
plasmocite;3.5. Boala Paget.
-
3.1. Papilomul intracanalicularProliferare epiteliala
intracanaliculara;Apare frecvent intre 30 si 50 ani;Are urmatoarele
caracteristici:Tumora mica, rotunda, care nu adera la
piele;Scurgeri sangvinolente indelungate prin mamelon;Este
dependent de un canal galactofor;La presiunea digitala a tumorii se
produce sangerare la nivelul mamelonului;Lipsesc adenopatiile.
-
3.1. Papilomul intracanalicularExamenul citologic al secretiei
sangvinolente este cea mai importanta explorare;Galactografia
evidentiaza prezanta tumorii intracanaliculare;Diagnosticul pozitiv
se pune pe: semne clinice + examene paraclinice (rol de
confirmare);Diagnosticul diferential se face cu toate tumorile de
san care prezinta secretie mamelonara.
-
3.1. Papilomul intracanalicular
-
3.2. Adenomul de mamelonLeziune asemanatoare cu papilomul
intraductal, dar care se gaseste la nivelul mamelonului sau in
tesutul adiacent ampulei ductale;Poate fi recunoscuta clinic cand
are dimensiuni de 1 cm.
-
3.3. Adenomul ductalClinic se aseamana cu un papilom, iar
histologic se prezinta ca o leziune epiteliala de scleroza si
adenoza.
-
3.4. Mastita cu plasmociteAfectiune rara;Cauze necunoscute, dar
se presupune ca ar fi vorba de o reactie de corp strain la un
element chimic din secretia mamara;Apare la varsta de 30-40 ani, la
cativa ani dupa alaptare;Debuteaza ca un proces inflamator, apoi
apare o tumora nedureroasa, neregulata, putin delimitata, ce poate
retracta mamelonul, iar tegumentul supraiacent este infiltrat;
-
3.4. Mastita cu plasmociteLa presiune se exprima o secretie
sero-purulenta;Ganglionii axilari sunt palpabili si au caracter
inflamator.
-
3.5. Boala PagetDermatoz care precede cancerul mamar;Prezinta
leziuni cutanate, eczematiforme:Cruste;Congestie;Prurit.La biopsie
se observa celulele Paget:Mari;Cu citoplasma clara si vacuolara;Cu
nuclei voluminosi cu nucleoli multipli si mitoze.
-
3.5. Boala PagetCelulele Paget prezente doar in epiderm (absente
in derm);Boala debuteaz ca o tumor a epiteliilor glandulare,
leziunile cutanate fiind secundare;Apare la femei intre 40-60 ani,
debutand ca o eczema;Poate prezenta adenopatii;Diagnosticul este
clinic, insotit de biopsia tumorala si a pielii zonei
afectate;Subiacent leziunii eczematiforme se afla de obicei un
nodul tumoral.
-
3.5. Boala Paget
-
ETIOPATOGENIA TUMORILOR BENIGNE MAMARE:Cauzele aparitiei
tumorilor benigne nu sunt deplin elucidate;Se poate discuta de
influenta factorilor:Hormonali;Genetici;De mediu;Traumatismele.
-
CLASIFICAREA TUMORILOR BENIGNE ALE SANULUI:Dupa natura tesutului
de provenienta, tumorile benigne ale glandei mamare se clasifica
in:Conjuctive: lipoame si fibroame;Epiteliale: adenoame, papiloame,
tumori vegetante intracanaliculare;Epitelio-conjuctive:
adenofibroame;Vasculare: angioame si endotelioame;Cu tesuturi
heterotopice: condroame si osteoame.
-
FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTICLipoamele: se dezvolta din
tesutul gras perimamar;La palpare se prezinta ca tumori pastoase,
mobile, bine incapsulate.
-
FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTICFibroamele: Sunt tumori bine
delimitate, incapsulate;Pot evolua spre malignizare;Contin doar
tesut conjuctiv fara elemente glandulare.Adenofibromul juvenil
:apare in adolescenta si seamana cu tumorile phyllodes benigne.
-
FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTICFibroadenoamele:Cele mai
frecvente tumori mamare benigne;Au structura epiteliala +
conjuctiva.
-
FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTICFibroadenom mamar - P.A. cu
ac fin
-
FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTICTumora phyllodes: Apare la
femei tinere;Este un fibroadenom cu evolutie
intracanaliculara;Prezinta zone dure si zone fluctuente;Tumora este
mare, neaderenta la tesuturile adiacente;Fara adenopatie;Tegumentul
sanului este destins, lucios, se poate ulcera si apoi se poate
infecta;Se diferentiaza greu de tumora phyllodes maligna.
-
FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTICTumora phyllodes benigna -
P.A. cu ac fin
-
FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTICTumora phyllodes benigna
-
FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTICTumora phyllodes benigna
-
FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTICAdenomul mamar pur:Este o
proliferare epiteliala care se intalneste foarte rar ;Diagnosticul
se poate stabili numai prin examen histopatologic.Angioamele:Se
dezvolta din stroma conjuctivo-vasculara;Sunt tumori moi,
confluente, rau delimitate;Au evolutie lenta si continua
-
EXPLORARILE PARACLINICE:Au importanta pentru diagnosticul
tumorilor benigne;Sunt: mamografia, ecografia si
punctia-biopsie.
-
TRATAMENT:Este chirurgical si se face cu examen histopatologic
extemporaneu;Se practica mastectomia sectoriala;In practica se
folosesc urmatorii termeni:Tumorectomie;Rezectie sectoriala
dirijata;Rezectie sectoriala nedirijata.
-
COMPLICATII:Hematoame;Necroze cutanate;Supuratii ale
plagii;Cicatrici retractile sau cheloide.
